Universul, iunie 1929 (Anul 47, nr. 122-147)

1929-06-01 / nr. 122

An­ul XLVII Nr. 122 Sămb&t, 1 Iunie 1929. IN FIECARE ZI Unde-i? Unde,­ agronomul Ehetei Emi Hanf Din Sicelele Braşovului, care mi-i aşa de dragi, fiindcă acolo vara, îmi găsesc cea mai bună odihnă, după toate enervările din cursul anului, am primit o scri­­toare. Un săcelean imi scrie năcăjit, că a fost câtva vreme agronom regional un oarecare Enescu... S'a arătat Enescu gata să rându­iască anume lucruri de topome­­trie. Oamenii Vau crezut şi nu numai că s'au angajat să-i plă­tească, dar i-au și plătit. Enescu a luat banii, dar n-a făcut ceeace era dator să facă. A plecat unde ? Oamenii, cari Vau plătit nu știu Din svon, au aflat, că ar fi tot a­­gronom regional prin nordul Ar­­dealului, prin Sălaj, sau prin Sătmar. Bine însă nu ştiu unde.­ Dar dacă este funcţionar de frai, se întreabă sătenii, ce fel de funcţionar poate fi şi acolo, un­de-i acum, acel Enescu, care le-a luat banii. Ministerul de domenii nu ia măsuri ? Va fi având sprijinitori Enescu, dar oamenii trebue despăgubiţi. Consilierul agricol a făcut ce-a fost cu putință, urmează însă să te aplice şi sancţiunile cuvenite. L. b. p. 100 de ani de la în­fiinţarea poliţiei londoneze­ ­ Se împlinesc 100 de ani, de când ministrul de interne englez Sir Robert Peel a dispus înfiin­ţarea poliţei londoneze, denumită oficial ,,Metropoltan Police For­­ce". Camera comunelor a votat la 25 Mai 1820 legea respectivă şi e-a formulat primul grup de 1000 poliţişti. Uniforma lor se compu­nea din tun­că lungă încheiată până la talie, cu epoleţi, pălărie înaltă şi baston de gumă. Formu­la jurământului, la intrarea în serviciu, a rămas aceeaş­­i acum : ,,Credinţă în lordul suveran, re­gele“. .. ,, Tenis­ ! Un bătrân pensionar din­­tr'un azil de infirmi din Ceho­slovacia, Gabriel Britsch, om în vârstă de aproape 95 de ani, a primit ştirea că o rudă a sa din America, anume Samuel Weinberger, a murit lăsându-i o moştenire fabuloasă, adică 10 milioane de dolari. Devenit peste noapte unul d­in cei mai bogaţi oameni din ţară, bătrânul Britech s-a sim­ţit foarte Încurcat, neştiind ce să facă cu atâta bănet. La urmă, s'a hotărât să ră­mână tot acolo între bătrâni, să facă o mare donaţie azilului care l-a adăpostit, iar restul a­­verii să-l dea celor două fete pe care le are şi cari trăesc la Siena. •_­IN GARDA I Un moşneag mili­onar, care nu are ce face cu banii ••• Un instantaneu din Londra se vede o redlam­ă a dramei „Porgy", ale cărei reprezenta­ţii, într'un ansamblu de actori negri, face senzaţie în capita­la Angliei. Un grup de licenţiate ale u­­niversităţii din Londra, îmbră­cate In robele tradiţionale, se urcă tintr'un autobuz, după ce şi-a luat diplomele. Pe fața­da din stânga a autobuzului Salata de târî... — Mă dusesem si eu intrto Duminică frumoasă de Mai, să iau masa la un restaurant. A­­dia vântul, cerul era senin, sal­câmii înfloriţi... ce să-ţi mai spui, o plăcere!... Mi-era o foa­me grozavă. Mă uit pe listă și văd scris cu litere roşii „Salată de ţâri“. Trebue să fie teribilă. Im! zic eu, chem chelnerul şi-i co­mand să-mi aducă una, numai î decât. Când să plece chelnerul,­­ mă uit la masa de alături şi văd o tinerică blondă, aşa cam de vre-o 25 de ani, care se uită lung la mine. Avea cern blând şi odihnitor Im privire. I-rum I surâs In mod discret. Ea a to- I tors capul, s‘a uitat tn altă par- I te şi ce să-ţi spui, asta mi-a­­ făcut plăcere, că mi-am zis că­­ trebue să fie femee cuminte. Peste vre-o două minute,­­ chelnerul veni cu salata. Mă I repezii lacom, cu furculiţa un­­ mărar, dar mă oprii brusc: mă- I rarul era veşted, pătrunjelul aşişderea şi ţâri, mai că nu era­m de toc. Tii, şi ce iluzii Îmi făcusem eu despre salata asta de ţârii.» O vedeam cu mărarul şi un pătrunjel proaspăt, verde, stră­lucitor, potrivită de acră cu oţet de vin, cu untdelemn dă‘l bun, cu ţâri uscaţi şi gustoşii... Şi în schimb, trebuia să con­sum şapte fire veştede de mă­rar, amestecate cu trei coji să­rate pe cari restauratorul ţinea să le vândă drept ţâri. Tineri ca de la masa de ală­turi, parcă-mi înţelese gândul, că se uită lung şi şopti ca pen­tru ea: „Salată de târî... ca la restaurant !“ Găsi­i mom­entul potrivi­t ca să intru în vorbă cu ea: — Da, aveţi dreptate, o ade­vărată nenorocire şi cu restau­rantele asteal ■— Sigur, acasă e altceva... -- Pentru cine are casă, pen­tru cine e Însurat.. Dar eu — Soţia care se pricepe şi îi e drag menajul!... Ei, altfel e salata de ţâri!... Unde mai pui şi economia... — Sigur! — Când vii acasă, pe fata de masă mai albă ca un crin, far­furia adâncă, plină cu salată, nu­oare mărarul «­ pătrunjelul e proaspăt, verde, strălucitor, potrivită de acră cu oţet de vie cu... — Ah, da ! — Ei, dar dacă nu sunteţi în­suraţi.» — Sunt 15 ani din ziua aceea. Peste două luni de la chestia cu salata de ţâri, m'am însurat cu tinerica blondă, cu privirea blândă şi odihnitoare... Afurisită salată de ţâri!... De atunci, cheltuesc mii de lei în plus pentru toaletele ne­vestei, mi-a albit părul colilie şi când vreau a mănânc o sa­lată de ţâri, mă duc la a­celaş restaurant Atunci mi s-a părut proastă, acum o găsesc exce­lentă ! P- cont. Nic. Vlădoianu Pasărea arhitect La muzeul de istorie natu­rală din Londra se poate ad­­mira în secţiunea păsărilor un tufiş, construit din crenguţe, în formă de boltă. De jur îm­prejur e un covor sclipitor cu toate culorile curcubeului. Observându-l de aproape, vedem că e compus dintro mulţime de pietricele, cochi­lii şi aripi de insecte. Acele construcţii­ sunt făcute de două păsărele australiene, ceva mai mari ca potârnichile şi pe care naturaliştii le-au numit blamidere. Hlamiderele îşi construesc cuiburi admirabile şi de jur împrejur fac boschete fru­moase. A atras atenţia asupra a­­cestor păsări naturalistul en­glez Gould. El a arătat, că boschetele acestea servesc să apere hlamiderele de razele soarelui, strâng toate obiec­tele colorate şi sclipitoare pe care le găsesc. Şi un detaliu . In împrejurimile locuite de hlamidere, — scrie Gould, — orice obiect pierdut, mai ales dacă e colorat sau lucitor, este imediat ridicat. Călătorul care şi-a pierdut ceasornicul, briceagul sau vre-un inel, poate fi sigur că-l va găsi, servind de ornamentație în locuințele hlamiderelor.» (Lee belle* images) * Tradiţia britanică Proclamaţia prin care re­gele Angliei anunţă dizolvarea parlamentului e obiceiul să fie citită de pe treptele Bursei din Lombard Street» • E via, sau mort? Un crescător de vite din Canada, anume Leonard Ho­rm­on, a dispărut acum două­zeci şi cinci de ani de la că­minul său, lăsând soţia şi trei copii. Ferma lui nu prea mergea ; prin străduinţele so­ţiei şi copiilor însă, afacerile au început mai târziu să pros­pere. Acum doi ani, după ce se făcuseră publicaţii repeta­te a fost declarat de tribunal ca mort şi administrarea bu­nurilor lui a fost dată soţiei sale. De curând însă," d. Hemion a scris o scrisoare fratelui său, Austin, cerând relaţii asupra familiei lui. I s-a răspuns că trăesc toţi, însă el... e mort în urma sentinţei dată de tri­bunal. Dar Leonard Hemion nu doreşte de loc să fie conside­rat mort, şi făcând o reclama­­ţie preşedintelui tribunalului, acesta a­nulat sentinţa. To­­tuş­i. Hemion nu e... viu pe deplin, deoarce soţia lui, deşi a recunoscut identitatea dis­părutului, a deschis acţiune publică împotriva judecăto­rului care, susţinea, că nu avea dreptul să revoaca Matin­­o. de viaţă “. prof. dr. G. Mexinescu a fă­cut la Academie, într’o şedinţă publică, o comunicare asupra problemei alcoolismului. D-sa a spus, că „alcoolul dă o triplă iluziie: iluzia de apetit, pe care nu-l măreşte, iluzia de forţă, pe care nu o sporeşte şi iluzia de căldură, când în realitate produ­ce o scădere a temperaturii". In. com­testabil că lupta contra al­­coolismului este extrem de grea. Nu se întâmpină numai viţiul băutorilor ci şi multiplele inte­­rese materiale ale fabricanţilor şi carciumarilor. Sistemul de prohibiţie, ştim ce rezultate a dat din America, foarte relative şi foarte iluzorii. Orice presiune prin legi se poate anihila. Când nu prin fraudă şi Înşelăciune, a­­tunci se recurge la conruperea organelor de control, cân­, nică­ieri şi niciodată nu au fost, în totalitatea lor, incoruptibile. Un preot român din America îmi spunea: „Se găseşte în Statele­ Unite ca alcool şi cât alcool vrei". Singura lucrare electivă este cea de convingere şi decizie in­dividuală. Oastea Domnului din eparhia Sibiului ştie câte suf­e­­de a câştigat pentru opera sa de temperanţă.» Imi revine o amintire de la Glaacow, când eram studentă la Institutul Biblic de acolo. Mr Buchanan, un octogenar plin de vioiciune, bogat fabricant de bomboane, era cunoscut de tot oraşul. După munca săptămânii Duminica lucra pentru Domnul Făcea nişte pacheţele de bom­boane; pe hârtie erau tipărite versete din biblie. Lua câte un grup de studenţi şi studente şi meregau cu el, să le împărţim. De obice­i ne opri­am în faţa u­­neia din cârciumile caracteris­tice cartierelor sărace şi aştep­tam ori chiar Intram (mai rar) când ne dădea voe stăpânul, care ne privea cu indulgenţă, ştiind bine că alcoolul lui e mai puternic decât cuvântul nostru de îndemn. Şi totuşi». Intr’o zi, un om murise subit, în beţie. Când sosi grupul nos­tru, sosise şi dricul primăriei, să ridice cadavrul. Natural, o­­bişnuiţii localului erau tulbu­raţi: atmosfera prielnică pentru propagandă antialcoolică. Iată, fraţilor, strigă, ca un a­­postol, bătrânul filantrop creştin. Omul acesta stă acum in faţa lui Dumnezeu. Ce va răspunde »i oare? Iar voi, când vă va sosi ceasul, cum veţi merge în faţa Judecătorului Iisus? Veniţi la El acum: El v­a fi tare, cu El veţi învinge, căci El e a­tot-pu­tern­ic.» Plângeau mulţi din cel ce as­cultau, plângea şi cel ce Ie vor­bia. Şi am avut posibilitatea, mai târziu, să controlez, că din ziua aceea, 12 oameni nu au mai dus whisky la gură... Iată ade­vărata luptă contra beţdei: cu suflet şi cu credinţă.» SANDA­L MATE­IU Campionul vitezei Ferme de fluturi Crescătoriile de animale sălbatece sunt la modă. Aţi auzit desigur de ferme de struţi, ferme de aligatori şi de elefanţi. Sunt şi „ferme” de fluturi, unde se cultivă speciile cele mai rare pentru satisfacerea cererii mereu sporite ale colecţionarilor de­licatelor insecte. Entomologistul William Wat­kins cel dintâi a creat un sta­biliment de „lepidoptericul­­tură” la Eastbourne în An­glia. Acum, sunt mai multe ferme de acest fel atât în Anglia, cât şi în Franţa. Mulţi amatori plătesc sume fantastice ca să-şi procure u­­nele specii rare de fluturi Acum câţiva ani, în cursul u­­nui proces la Londra, se rele­vă cazul unui tânăr care în doi ani cheltuise nu mai pu­ţin de tip milion pe fluturi exotici. Pasionatul colecţionar nu ezitase să trimită specialişti în toate părţile lumii să caute cele mai rare exemplare. Unii fluturi, ceva mai mari ca o buburază (boul lui Dumne­zeu) — îl costară sume fan­tastice. Sunt fluturi, ca de pildă fai­mosul „Himera”, care mă­soară până la 14 cm. Acest fluture, de o frumu­seţe neîntrecută, e vânat cu săgeţile. Dibăcia vânători­lor e într’adevăr surprinză­toare : ei ucid fluturii lovin­­du-i numai în corp, fără a le atinge aripile. 4» IU Jtmemt Qlwtretft Sir Henry Segrave la volanul bărcii cu motor „Mia England“ * UNIVERSE EFTINEŞTE VIAŢA Calea Victoriei, 81 (Colţ cu str. Fântânei) Mai scump cu un leu dar mult mai bun in calitate ca la ceilalţi I Al fii mtr. America Mil groasă prima Lui Ul calitate a mtr. Chiron ptr. lingerie şi cearcea­furi fără apret. M mtr. Muselin de apă imprimat M mtr. Indian En­glezesc 110 cm. lat* H mt*. Cpsl culori pentru lingerie. » mir. Pflnzl Fran­ceză pentru cear­ceafuri 140 cm. lat. QU îl mtr- Ka»a lână „lHU Perdele de reţea şi perdele nationale Se expediază in provincie contra ramburs De unde se poate cumpăra un untde­lemn special pen­tru salată? Este Incontestabil că o salată verde preparată numai cu untdelemn pur din măsline foloseşte cor­­pului, pe câtă vreme unt­delemnul necurat otră­veşte corpul şl mai cu seamă In timpul călduri­lor. UNTDELEMN GARAN­­TAT PUR DE MĂSLINE PUTEȚI GĂSI LA VE­CHIUL MAGAZIN SPECI­AL UN UNTDELEMNURI PURE. FRAŢII STAVROPOL Str. Şepcari nr. 14. Tele­fon 23/50. Dr.H. Martin? Impotenţa "Sf."1' Melancolia, Timiditatea. Fobia nevralgia, contracturi tremuraturi reumatism, insuranie. engl', d­ure­l de caD NHVROSA INIMIcI ŞI A STOMACULUI (palpi­­tail*, sughiţuri noduri vărsături ae­­rofagie). Tratamentul copiilor Intăr­­catl Impulsivi. ON ANI A. INCONTI- tcNIA UE URINA - Metode Fizico- Electrice șl Psihice HIPNOTISM, per­­suasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim Coué Berillon. Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Eta) II. Casa Fras­­“d.—Consultatiuni 9—n si 2—7. Intra­rea pe la Cinematograf. 2473 Reprezentanțe Regionale de Asigurări în diverse cen­tre populare din Capitală caută Societatea Adriatica de Asigurări (Rim­i­ne Adri­atica di Sicurta Trieste). n *l a dive sa ta­­ REPREZEN­TAN­Jfl GENER­AL A Str. C. A. Rosetti 3 (casa Brânceni) 278 RATE LUNARE Parchete stejar uscate bine lucrate uşi, ferestre, mese rotunde ţărăneşti mari 80 scaune gal­bene 50 $1 orice mo­bilă mat şi lustru­ită găsiţi gata Fa­brica GANEA Pic­tor Obedeanu 6 (O­­bor) Bucureşti Telefon 43­­­25 FRANZENSBAD (CEHOSLOVACIA) Cel® dinţii băi de nomei din lume! Excelente băi terape­utice pentru boli de femei şi boli de cord Cele mai concentrate surse de sulfat de sodiu din câte se cunosc. Cele mai mari succese de vin­decare la boli de cord, boli de femei, sterilitate, gută, reu­matism şi constipaţie cron­că. Înainte şi după sezonul principal preţuri reduse. Informaţiuni şi prospecte prin „KURVERWALTUNG“ PENSIONUL „DREI LILIENI Distins, liniştit, în faţa băilor. Apă curgătoare. Instalaţie centrală de încălzire. Aprilie-Octombrie Te­­lef. 15.Proprietar: E. LOIMANN TEREN Căpitanul IOV din Piteşti cauţi • D-ni sau D-ni pentru a vinde BRAUL LUI IOV la o Expoziţie din Europa. Acolo va avea casă, masă, leafă bună şi cos­tumul naţional-român gratuit. Condi­ţie : Să fie prezentabilă, ca maniere serioase, să nu fie tunsă sau fardată, să vorbească Engleza, Franceza, Ita­liana, avănd şi o garanţie materială. 3 PARCHETE De stejar garantat uscate şi frumos lucrate Winds convenabil Fabrica Bărbulescu Ploeşti Uzura lentă a suprafeţei Rezistenţa excepţională a suprafeţei de rulaj „ALL WEATHER TREAD” asigură un surplus impor­tant de kilometraj peste serviciul său normal . Fabrica AliCOEJIB­­OTVESCU CLOPOTE, POLICANDRE şi SFEŞNICE Vechea casă de Încredere. Str. Pitagora ZO1 Bucureşti L Telefon Mih* R.­Vâlcea-Fraţii Arsenic 1 Cluj Al Anca Str. Regina Maria 48 Rădăuţi (Hucovinaj Braha Str. Am­brozîoa , Craiova, Ionescu Mihail Str. Lipscani 44 Chişinău-Cartea­ Româneascat (Depoz. Eparhial Cernăuţi, A Roşea Piaţa Unirii 2 Timişoara-Cartea Româneasca Librăria­­ Iaşi, D. Cojocariu, Str. I C. Brătianu. 87 Atât la centrala căt şi la sucursale se găsesc nnl clopote de toate greutăţile şi tonurile şi de cea m® superioară cal­­ate garantând sunetul ei durabil ca­lea pe timp pânâ la Bhani.Se acordă și înlesniri ce plată tară nici-o dobândă. ggp Doamnelor si domnişoarelor Citiţi Universul patron-jurnal N-rul 144 din 26 Mai a. c. spre a vedea ce poartă ismola *Ita­gantă la Paris. Acest număr vă dă in mărimea in care trebuia executat modelul unei foarte elegante pyjama de damă. Foarta frumoase lucruri de mână : scufiţe şi gulere da co­­pil în broderia engleză , 42 de modele de o rară eleganţă, ro­chii, mantouri, pălării, lingerie de dame şi copii, tot ca sa­rig purta în primăvară. Romane, nuvele şi anecdote literare semnate de cei nă­buni scriitori. Reţete preţioase de bucătărie date de faimosul bucă­tar Prosper Montagne. Sfaturi practice, cuvinte încrucişate, etc., et. Citiţi săptămânal UNIVERSUL PATRON JOURNAL» «I «k ionele «patăti tie model din Paris. Situaţie splendidă, înconjurat de pădure, având în mijlocul lui gară, suprafaţă 100 hectare, 6 ki­lometri Ploeşti, VINDEM total sau parţial Vasile Constantinescu Dr. Sergiu 2, prin Buzeşti A

Next