Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)
1929-07-01 / nr. 148
ESI Pentru apărarea noastră aeriană Sâmbătă, ca şi în cursul zilei de Duminică, marele public din Captală ca şi din restul ţării, este chemat să contribuie la o operă naţională de cea mai mare importanţă. Se va face apel, la tânăr şi la bătrân, la bogat şi la sărac, să-şi dea fiecare obolul, pentru înzestrarea ţării cu mijloacele de apărare în caz de primejdie. Toată lumea ştie azi că războiul viitorului, — războiul pe care noi nu-l voim, dar pe care atâţia îl pregătesc, împrejurul nostru, — se va face din aer, şi că victoria o vor decide avioanele, după ce, în bubuituri formida..................... uşureiei bile, vor fi prăbuşit oraşe şi vor fi scurmat adânc pământul. Pentru marea încercare de mâine, pentru apărarea sfântului pământ al Patriei române, ca şi pentru salvarea vieţii voastre, a părinţilor şi a copiilor voştri, daţi cu toţii, — atâta cât puteţi. România are nevoie de avioane. Dar România suntem noi, şi ceea ce dăm, pentru noi dăm ! Să contribuim din toată inima şi cât mai larg, la punerea aviaţiei noastre în locul de cinste ce i se cuvine, prin înzestrarea ei cu materialul necesar O înaltă datorie patriotică — Daţi ţârii avioanele necesare! — AVIAŢIA LA NOI IV «.âtăva vreme cuvântul „aviaţie", este în mintea şi gura tuturor. Toată lumea ştie că aviaţia, este arma viitorului. Armatele străine se întrec,şi forma o cât mai numeroasă şi perfectă aviaţie, un personal technic şi navigant pregătit încât la Ziua chemării să fie gata pentru apărarea patriei. Sume fabuloase — raportate la valuta noastră — au dat şi dau americanii, englezii, francezii, italienii şi mai ales ruşii, pentru aviaţie. Nu mai vorbim de germani, cari deşi păreau zdrobiţi financiarmente, au azi cea mai bogată, cea mai perfectă reţea de căi de comunicaţie aeriană, cum şi aparate ce lasă în urmă multe din „aviaţiile" foştilor inamici. La noi, există un sâmbure de aviaţie militară şi „civilă" (de transporturi). Deşi sâmburele militar fiinţează cam de mult, totuş abia a început să încolţească. Finanţele n’au permis — se vede — a ne dota, atât cât e nevoe, astfel încât o acţiune vrăjmaşe să ne găsească gata a face faţă, cel puţin onorabil unui inamic — precis — superior nouă. NU DORIM RĂZBOI, DAR APARAM PACEA ! In numele acţiunii începută de oamenii mari ai ţării şi al sburătorilor , ne adresăm cetăţenilor României Mari, miniştrilor şi membrilor parlamentului amintindu-le că s-a făcut puţin, foarte puţin pentru aviaţie şi că trebue să se mişte această armă a viitorului şi cel mai modern mijloc de comunicaţie pe care ni-l pun la îndemână ştiinţa şi jertfa eroilor aerului. Toată lumea ştie că răsboiul trecut nu sufere comparaţie cu perspectivele de distrugere ale aviaţiei şi gazelor, într’un’ viitor conflict armat. Nu suntem pentru război, dar nu putem admite, atât timp cât alţii nu dezarmează, — ca noi să uităm pericolul în care ■e găseşte ţara noastră. Până acum s'a făcut ceva, dar foarte puţin. Materialul ce există un serviciu, nu-i suficient. Ne trebue avioane, pentru armată şi „navigaţia civilă“ (îi spunem civilă ca să fim pe înţelesul tuturor), — deci bani, bani şi iar bani. De unde săi găsim? CE AU FĂCUT ALŢII, IN ALTE PĂRŢI De unde i-a găsit un Mussolini, încât Italia, posedă azi peste 2500 avioane, propriu zis de război, şi peste 200 ale aviaţiei comerciale ? Nu mai vorbim de banii necesari întreţinerii unui întreg sistem de care se bazează aviaţia. De unde i-a găsit Germania, ale cărei linii de navigaţie aeriană, se intind ca o pânză de păianjen deasupra Germaniei ? De unde au găsit Soc. Amicilor Flotei Aeriene, Aviakim, etc. ale Rusiei bolşevice ? De unde bani? Din fondurile statului bine înţeles, dar mai ales din buzunarele—mai pline sau mai goale — ale tuturor cetăţenilor ce vor binele ţării, deci şi al lor înşişi. Până la ajutorul aliaţilor, pe care desigur, contăm la nevoe, este mai sănătos să avem noi „sculele" noastre. O DATORIE, PENTRU TOŢI LOCUITORII ROMÂNIEI Putem găsi în cetăţenii României Mari, aceleaş înalte simţământe cum au găsit societăţile de aviaţie din alte ţări? Nu ne îndoim, că da. Nu ne îndoim, că în ziua Aviaţiei fiecare cetăţean, fie el : şcolar, student, negustor, funcţionar, agricultor, meseriaş, liber profesionist va da din multpuţinul ce are, ceva şi pentru avioanele ce Ie vor apăra viaţa şi avutul. De britci, industrii, societăţi de orice natură — nu mai vorbim. Suntem siguri că vor da cel puţin câştigul pe 15 zile, pentru a-şi apăra interesele şi averile. Fără banul bogatului şi al săracului, dat din toată inima şi cu toată convingerea că este dat pentru binele patriei şi al său — nu putem avea o aeronautică puternică. Daţi prin urmare obolul pentru aviaţie, şi veţi binemerita de la Patrie. ------X - X -M. R. Monumentul aviatorilor căzuţi în război (Macheta d-lui Spiridon Popescu) siaia e usi e ian nane la coiMia tiszarmäPal mm Londra, 28 (Rador). — „New-York Herald Tribune“ anunţa că d. Dawes, ministrul Statelor Unite la Londra a primit instrucţiuni formale de la guvernul său, instrucţiuni pe care le-a transmis d-lui Macdonald, anume că Statele Unite sunt gata să participe la conferinţa dezarmării navale fie separat fie intrând în cadrul organizaţiei existente a Societăţii Naţiunilor. Asupra acestui punct urmează să hotărască d. Macdonald. XOX UN RĂSPUNS PRESEI ITALIENE Ce scrie „1! Resto del Garino”. — O intrigă şi o ameninţare — Ziarul ,,11 Resto del Carino'‘ din Bologna, întrun articol de fond apărut în numărul său cu data de 21 Iunie c., sub titlul „Intrigile Micii înţelegeri", spune, că „atacurile extrem de violente ale presei române împotriva Ungariei" ar fi opera d-lui Beneş şi „este straniu, dacă nu dureros, ca cei de la Bucureşti să se lase astfel influenţaţi de ambiţiile de egemenie ale Cehoslovaciei, bazate pe politica cuţitului"... „Il Resto del Carlino“ ne atrage apoi atenţia că, fără dorinţa de a dramatiza situaţia, dar numai din „sentimente sincere de amiciţie“, faţă de noi, ar fi bine să renunţăm la „sistemul ameninţărilor“ faţă de Ungaria, deoarece, dacă am risca un conflict, nu trebue să uităm că „există o alianţă în favoarea maghiarilor, care nu este nici de calibru mic nici nu-i bazată pe vorbe zadarnice“; că „Europa n’ar sta pasivă, Italia n’ar fi indiferentă şi Ungaria n’ar fi lăsată, izolată, pradă lacomilor săi vecini“ !... Cu alte cuvinte, suntem avertizaţi că alianţa italo-ungară ar fi atât de favorabilă maghiarilor, încât Italia s’ar simţi obligata, în caz de conflict, să ia poziţie ostilă României şi aliaţilor săi din Mica înţelegere. Uită ziaru! din Bologna, ca aceiaş Italie fascistă are şi un „pact de colaborare cordială“ cu Cehoslovacia şi alte tratate de amiciţie cu România şi Iugoslavia. Să ne ocupăm de pactul de colaborare cordială italo-cehoslovac, care a fost semnat, la Roma, în ziua de 5 iulie 1924, de către d-nii Mussolini şi dr. Beneş. Ce se spune în preambulul acestui pact ? Cităm după text : „Guvernul M. S. Regelui Italiei şi guvernul Republicii cehoslovace, dorind să salvgardeze pacea şi de a colabora, în comun, la stabilitatea şi refacerea economică a Europei şi ferm hotărîtă să asigure respectul ordinei juridice internaţionale stabilită de tratatele de pace“ etc. Aşadar, Italia, — prin d. Mussolini — şi Cehoslovacia, — prin d. Beneş — au încheiat această alianţă spre a apara interesele lor comune, fiind „FERM HOTARITE SA ASIGURE RESPECTUL ORDINEI JURIDICE INTERNATIONALE STABILITA DE TRATATELE DE PACE". Clar si categoric. Oare şeful guvernului Italian, d. Mussolini, ar fi semnat acest „pact de colaborare cordială“ dacă Cehoslovacia ar practica „politica cuţitului“. — după cum scrie ziarul ,,11 Resto del Carlino“. — în complicitate cu România şi Iugoslavia, iată de Ungaria? Când d. Mussolini şi-a luat angajamentul solemn să asigure respectul ordnei juridice internaţionale stabilită de tratatele de pace. — aceasta înseamnă că e! nu va permite Ungariei să nesocotească actuala ordine juridcă din Europa centrală, bazată pe stipulaţiunile tratatului dela Trianon. Logica elementară nu permite altă interpretare. Putem noi să admitem, că d. Mussolini şi-ar fi luat angajamente contrarii prin tratatul italo-maghiar, împotriva Cehoslovaciei şi a aliaţilor săi. _ — încurajând şi aprobând politica revizionistă şi iredentistă a guvernului d-lui Bethlen şi deci, călcând in picioare principiul intangibilităţii tratatelor de pace? Dacă presa italiană — sau o parte din această presă — atribue d-lu' Mussolini practica celor două politici, în violentă opoziţie una faţă de alta, — vv refuzăm să facem această furie şefului guvernului natal. Am arătat, apoi, cum ziarul „Il Resto del Carlino“, tratează Mica înţelegere şi cum încearcă — foarte nedibaci ce e dreptul — o intrigă, între Bucureşti şi Fraga, cu scopul mărturisit de a dezarticula şi sfărâma acest sistem de alianţă, — propunându-ni-se o altă „combinazioni“. Fireşte că nici această intrigă, pe cât de naiv ţesută şi pe atât de grosolan servită şi nici această ameninţare verbală, la adresa unei puteri, amice şi aliata Italiei, nu vor putea contribui la zdruncinarea Micii înţelegeri, care, de la origina sa şi până azi, a dovedit că este un organismplin de vigoare şi un instrument puternic pus în serviciul păcii europene. Politica Micii înţelegeri nu este nici echivocă, nici aventuroasă. Caracteristica ei este claritatea şi realitatea, aşa cum a fixat-o Take Ionescu, în acord cu d. Beneş. Politică echivocă şi aventuroasă este aceea, care pe deo parte, încurajează pe învinşii de eri şi pe vrăjmaşii de mâine, ca să sfarme tratatele de pace şi să restabilească, in Europa centrală, egemonia maghiară împotriva românilor, cehoslovacilor şi iugoslavilor ; iar, pe de altă parte, apără intangibilitatea tratatelor. — vezi cazul Macdonald ---- când sunt anumite interese egoiste în joc. O asemenea politică de duplicitate este primejdioasă şi împotriva ei avem dreptul să ne ridicăm. Şi deoarece Il Resto del Carlino, rău inspirat şi desconsiderând adevăratele sentimente şi interese ale marelui popor italian, adresează presei române apelul de a înceta campania împotriva Ungariei* — ca şi când România ar fi luat poziţie ostilă tratatelor şi ar ameninţa pacea europeană — adresăm şi noi presei italiene apelul amical, să înceteze cu pledoariile revoltătoare în favoarea Ungariei iredentiste, legitimiste şi revanşarde, deoarece nu alături de maghiarii contelui Bethlen au câştigat italienii victoria, în 1918, şi nu prin ajutorul celor 6 milioane de maghiari din statul regentului Horty, va putea Italia să exercite influenţa ce o urmăreşte în Europa centrală, unde Mica înţelegere reprezintă o forţă egală cu a oricărei Mari Puteri. R. SEIŞANU Furt de documente la Bruxelles Bruxelles, 28 (telegr. part.). La ministerul apărării naţionale, s-a descoperit furtul a două documente importante. Un document a fost copiat in mai multe exemplare şi remis unui spion in Germania. S-au făcut numeroase descinderi la ofiţeri şi subofiţeri. Un ofiţer, care şi-a însuşit documente privitoare la aviaţia militară, a fost arestat. XOX MIHicadio va mai fi protejată in Germania Berlin, 23 (Rador). — Reichstagul a refuzat să prelungească legea pentru protecţia republicii. Berlin, 28 (tolegr. part.). — Legea pentru apărarea statului, care expiră la 22 Iulie, n‘a mai fost prelungită, deoarece Reichstagul n‘a dat cele două treimi necesare prelungirii. Ministrul de Interne Severing a declarat că statul nu este lipsit de apărare, deoarece art. 48 din constituţie îl pune la dispoziţie destule asemenea mijloace. Berlin, 28 (Rador). — După votarea budgetului Reichului, Reichstagul a luat vacanţă, pe timp nedeterminat, urmând să fie convocat în sesiune extraordinară, în cazul când se va decide ţinerea linei noui conferinţe pentru tranşarea problemei reparaţiunilor. Trustul chibriturilor Un nou acord de expedient Intre reprezentanţii trustului suedez de chibrituri si directorii regiei monopolurilor Statului — cu participarea d-lui Const. N. Teianu, ca reprezentant al ministerului de finanţe, — s’a ţinut Vineri d. a., la direcţia generală a regiei, o importantă conferinţă, în legătură cu darea în primirea trustului concesionar a instalaţiunilor, materialului fabricatelor, etc., şi intrarea acestuia în atributele specificate prin contractul de concesiune încheiat cu Statul. Reprezentanţii firmei concesionare aducând la cunoştinţa celor prezenţi, că pentru moment nu dispune de mijloace proprii pentru distribuirea produselor fabricii de chibrituri, a propus Încheierea unui acord, in baza căruia regia să continue desfacerea chibriturilor prin depozitele şi organele sale. Această Învoială intră in vigoare la 1 Iulie a. c. şi ea va dura până la data când firma concesionară va dispune de aparatul necesar de distribuţie Internă. In acest timp, regia va Întocmi situaţii separate, in care să fie trecute toate cheltuelile reclamate de plata personalului, de chiria și Întreținerea depozitelor, de costul materialelor, etc. «t^zOTK.^isam*HBaMaeB|WEBf«iEîa^aBni Schimbul de note dintre România şi Ungaria — Comentariile presei franceze — Paris, 29. (Rador). — Ziarele publică textul notelor schimbate între România şi Ungaria. ,,L‘Homme Libre“, sub semnătura d-lui Dauriac, referindu-se la conţinutul notei ungare, scrie că aceste declaraţii trebuie să fie salutate cu multă satisfacţie, ele demonstrând cum trebuie examinate cuvintele oamenilor de Stat, spre a vedea dacă ele se referă la scopuri politice interne sau tind să exercite o influenţă asupra străinătăţii. Este sigur, continuă ziarul citat, că preşedintele Consiliului, contele Bethlen, — aşa cum de altfel a remarcat-o, — se serveşte de revizionism ca o metodă de guvernare pentru ca să câştige poporul la sistemul său de guvernământ; el lui dă înapoi in faţa nici unui fapt. Discursul său de la 26 Mai, era destinat să întărească autoritatea sa internă. Guvernele Micei înţelegeri a avut înţelepciunea să înfrâneze intenţiile lor. Pentru acest lucru trebuie să le felicităm. Ele ştiu de altfel că într-o zi sau alta, Ungaria va trebui să facă parte, ca şi Austria de altfel, din vasta confederaţie a Dunării, care singură va putea să facă să domnească pacea în Europa centrală. On Mid de 9 ani salvează pe Mie seu ne l» Nevers (Franţa). — La Pazy ! tânărul Paul Guillermain în- ; vata să înnoate în canalul (. Nivernais , a scăpat aparatul şi a dispărut în apă. Atunci, fratele său, numai de 9 ani, ie repezit, a făcut sforţări supraomeneşti ,şi l-a scos la imab MINOMWE MODERNE Cabina și postul de telefonie fără fir de pe un avion Farman Goliath Interiorul unui avion Farman Goliath NOTE Un exemplu Zilele trecute, — într'un articol care a fost citit de personalul navigant din aviaţie, ca şi de marele public, cu un explicabilinteres, — am atras atenţiunea asupra desăvârşitei lipse de solicitudine a oficialităţii faţă de sburătorii noştri. Chestiunea merită să fie reluată. Întrucât simpla enunţare a lucrului nu poate satisface, în mod real, pe cei nedreptăţiţi. E nevoie de ceva mai mult, şi anume de remedierea răului. Rezervându-ne să vorbim cât de curând despre consecinţele cu totul nenorocite ale lipsei,— chiar după atâţia ani de existenţă, a unei legi de organizare a aviaţiei, să vedem, azi, în ce sens nelogic şi nedrept, s-a hotărît în chestiunea orelor de zbor. înainte de război un pilot aviator avea o primă de 10 lei pe n, iar elevul pilot avea 5 lei pe zi. Astăzi, um pitoit are 80 lei pe zi. Ii „are“, este un fel de a spune, findcă în realitate această primă nu se dă decât pilotului care are un anumit număr de ore de zbor. Cea mai elementară judecată arată că, spre a zbura, trebuesc întrunite două condiţiuni: întâi, ca pilotul să fie lăsat nu prin birouri, ci la aerodrom, la destinaţia sa firească, şi al doilea să aibă la dispoziţie aparate.... Altfel, cum şi cu ce să zboare? Piloţii, de nicăiri, n'au ajuns încă să zboare pe scaunele din birouri! Totuşi, nedându-li-se nici posibilitatea de timp şi nici avionul, — ori cât de stăruitor le cer ei pe amândouă, — piloţilor li s'a tăiat prima de zbor, şi sunt lăsaţi să se antreneze... prin diverse cancelarii şi servicii. Se precupeţeşte o măruntă sumă de 80 lei pe zi, pentru piloţi, şi nu li se dau avioane să zboare, uitându-se considerentul foarte serios că un pilot are în mână nu numai viaţa sa şi a celor aflaţi la bord, dar şi viaţa aparatului, care din lipsă de antrenament, poate fi distrus, costând pe stat, între 1 milion şi 3 milioane lei... Asta se numeşte, la noi, „concepţie“ aviatică/ „preparaţiune şi influire serioasă „a personalului navigant" şi „reală solicitudine“ pentru zburătorii români... — M. Negru. Cerem iertare dacă astăzi, într’o zi de sărbătoare a aviaţiei, suntem înclinaţi să vorbim şi despre lucruri cari nu pot face prea multă plăcere. Suntem însă nevoiţi s'o facem. Eri dimineaţa, avilonul Farman care face cursa de pasaderi Bucureşti-Cluj-Oradea, a suferit un accident foarte caracteristic. In momentul când aparatul zbura pe deasupra liniei Carpaţilor, adică deasupra Predealului, i-a sărit elicea. — şi toată lumea ştie ce rol are elicea la un avion aflat în zbor... In virtutea altitudinii pe care avionul o avea, aproape 2000 m³ şi următor unui principiu arhicunoscut în aviaţie, aparatul şi-a urmat zborul, fără elice, ţinând o linie descendentă. Cu Îndemânare şi cu sânge rece, pitiotul, — locotenentul Qhaann, — s-a îndreptat spre Braşov unde a aterisat normal, efectuând un lucru pentru care i se cuvin toate elenîile. CARE E ADEVARATA IMPORTANTA A ACCIDENTULUI Accidentul relatat mai sus,— care e mai curând un „incident" — n'are deloc caracterul sensational pe care ar fi dispus sâ i-l atribue marele public, nefamiliar cu rosturile aviaţiei. Au mai fost şi vor mai fi, la noi ca şi tn alte ţări, avioane cari, un zbor, fi chiar deasupra munţilor, tşi vor pierde elicea, — care va sări, — sau se vor pomeni cu ea „calată“ adică înţepenită. Faptul însă, fără să fie semaţional, nu e de loc neînsemnat, şi cu atât mai puţin de neluat in seamă. In cazul Farmanului de pasageri care, pe deasupra Carpatilor, şi-a pierdut elicea, ori pe la ora 8,20 dimineaţa s’a numit... o comisiune. Aşa se face totdeauna. In aviaţie ca şi in toate domeniile, când se constata o scare de lucruri nemulţumitoare sau direct alarmantă, se numeşte ,,o comisiune". * CE.AR TREBUI SA CONSTATE COMISIUNEA Comisiunea specială, ori din cine ar fi compusă, va trebui ca, cel puţin de data acesta* să consemneze, afară de detaliile obligatorii, un adevăr constatat de mult. Anume, va trebui să recunosacă deschis că materialul nostru de zbor, atâta cât îl avem, este un material care lasă foarte mult de dorit, din toate punctele de vedere. Destul de vechiu, ca să nu-i zicem străvechiu, el a fost de atâtea ori reparat încât e a proape imposibil să mai suporte o nouă cârpitură sau în editură... Comisia, departe de a se opri numai asupra umilei persoane a mecanicului aviginului, — care ar putea răspunde că „din nimic nu poate scoate ceva“ va trebui să consemneze o stare de lucruri generală, privind la conducerea şi gospodăria iviației nosatre civile, neuitând să adaoge că, încrederea publicului, de la noi şi de- aiurea, nu poate fi câştigat® cu aparate perimate candar alte părţi stau prin muzee, ţti cu atât mai puţin cu o conducere din care ar lipsi iniţiativa şi interesul real. Pentru remedierea unei rituri foarte importante a acestei stări de lucruri, solicitudinea publicului român este, bine'nţeles, hotărîtoare, şi Ziua aviaţiei este o foarte nimerită ocaziune în care ea trebue să s© manifesteze. —— M. Negru înmormântarea lui Courteline Paris, 28 (Radar). — Azi dimineaţă a fost înmormântarea cunoscutului scriitor Courteline. La trista ceremonie, a asistat foarte mult public. D. Marraud, în numelei guvernului, şi Pierre Benoit, în numele scriitorilor, au ţinut discursuri funebre, la cimitirul Pere Lachaise, unde defunctul a fost înhumat, g enalierii iniit le aviaţie — Avionul de pasageri pentru Cluj-Oradea îşi pierde elicea, zburând peste Carpaţi