Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)
1929-07-22 / nr. 166
t GRATIS! NOU! NOU! mmm fotografi, csm »cpua veieri neta „sinaiD“ ÎNTREBUINȚÂND vor primi de fiecare ruiou sau filmpack după clișeul dorit o nuME ii ni in omis R8DARS.A. Caisa Victoriei No. 32 București Telefon 375 1 40 mm le vizire MAŞINI PENTRU FABRICA DE CHERESTEA " Se face cunoscut că, pentru lichidarea activului asociaţiei cu d. M. Lazarovici, se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 25 Iulie a. c. (1929) intre orele 15—18 la magazia Bărcei de Scont a României din Bucureşti, Calea 13 Septembrie No. 143 fost 161 (Fabricele Române Unite), accesoriile, uneltele şi maşinele fabricei de cherestea din Madarasul Ciucului in starea în care se găsesc, predându-se cumpărătorilor pe loc în magazie. Îndată după adjudecare şi depunerea preţului, când trebuesc a fi şi ridicate. Accesoriile şi uneltele al căror inventar se găseşte afişat în localitate, ca şi maşinele mai jos specificate a pot vizita zilnic, doritorii adresânduse Băncii de Scont a României, str. Lipscani, iar în zilele de 21—25 iulie a. c. la magazia indicată de la ora 15—18. „ Preturile de la care începe licitația sunt indicate mai jos în dreptul fiecărei mașini. 1 Stabilă „Robey“ de 100 H. P. 10 atm. dela lei 100.000. 1 Stabilă de 12 H. P. dela lei 15 mii 1 Spargater de 18 „Topfan“ dela lei 50.000. 1 Sraigater de 24 „Pini & Kei“ (incomplet) delx lei 50.000. 1 Bonnaşine dela lei 5.000. 3 Bandseguri (Kirschner, Framag, Panhardt) iiecare dela lei 40.000. 2 Rindele (Zukerman, Kirschner) fiecare de.la lei 30.000. I Dinamuri (arse) iiecare dela iei 5.000. 1 Maşină pentru tăiat dinţii la ferăstrae dela lei 4000. 1 Maşină automată pentru ascuţit ferăstrae de la cei 10.000. C. C. BELL.EA Agent de mărfuri la Bursa din Bucureşti 7 ATI AUDENTI DE „TREI COROANE “ ÎNŞTIINŢARE Societatea de Asigurare „GENERALA”, aduce la cunoştinţa D-lor asiguraţi, că la a 19-a tragere lunară a poliţelor de asigurări cu amortisment, făcută la sediul său, In ziua de 19 Iulie 1929, in prezenta D-lor trelaqat al Ministerului de Industrie şi Comerţ şi al Prefecture! Politiei Capitalei, au eşit la sorti, următoarele combinaţiuni de către trei litere: "X.S.Z. '0.N D. "C.H.V. ‘F.Q.Q. "I.B-X. iratw „lânz“ învinge orice greutăţi, graţie capacităţii sale de supraîncărcare, consumă MOTORINA, cel mai extin combustibil, eitinind astfel considerabil arătura, lucrează cu o TORAŢIE JOASA de numai 500 învârtituri pro minut. Construcţia robustă, recunoscută de toţi acei ce cunosc maina, înlesneşte o amortizare intr’un timp îndelungat. Răcire, fie prin radiator, fie prin vaporzare. Furnizare promptă din depozit uzîne uz mm Mai București I, Strada Batifte No. 14 bis ii,> '-o-'jire- j-j-jî. aas gg**~wassxii '816 (itiii: „imul Mr Note din Spania Continuare din pag. l-a tăzi cu cinstea ce li s’a făcut, vizitându-le aşezămintele şi magazinele. astfel, marile prăvălii de şaluri împarte acum pe străzi, reclame în care arată că au fost onorate cu vizita oaspeţilor regali ai României, in timp ce în multe vitrine de centru a căzut expuse fotografiile Reginei Maria, elegant încadrate. Un Inalt funcţionar îmi arăta admiraţia sa pentru democratsmul suveranei care, în timpul călătoriei, a refuzat masa regătită în vagonul regal, preferind să detuneze în vagonul restaurant, împreună cu ceilalţi călători. • Pe lângă Madrid, Barcelona şi Sevila, merită a f văzute încă multe oraşe ale Spaniei, printre care, in primul rând, Valencia, important port la marea Mediterană, socotit ca al trelea oraş al ţării, cu o populaţie de 300.000 oameni, având o universitate, o arhiepiscopie şi un corp de armată. Am găsit oraşul în refacere. Se dărîmă case vechi, se rid că, în locul lor, construcţii enorme cu 7—8 etaje, se construesc pieţe, se canalizează, se palvează, se aşează linci noi de tramvaie. De altfel o mare parte a oraşului este de dată recentă, cu bulevarde largi, plantaţii, edicii măreţe şi o îngrijire şi o curăţenie exemplară. In Valencia sunt vreo 12.000 automobile. Interesante de văzut: muzeul de pictură (al doilea din Spania,), catedrala bisericile, parcurile, portul, plaja, arena de tauri care cuprinde 2.000 spectatori. * Grenada oraş splendid, situat pe trei coline de 6.700 metri înălţime şi pe ţărmurile râului Duro, are poziţiuni pitoreşti şi oiferă interesante ascensiuni, pe muntele Nevada, ale cărui piscuri ating 3500 metri. Oraşul este renumit atât prin aşezămntele sale religioase, în frunte cu catedrala, precum şi prin vechile palate şi grădini verzi-roşii, croite pe stânci de la Alhambra- Aci este palatul lui Carol V, precum şi interesantul palat Alcazar, vechia reşedinţă a regilor spanioli. ■ La câteva ore de Grenada este erdova, oraş vechi, care a avut o epocă de strălucită desvoltare pe vremea arabilor, când populaţia trecuse de 300.000 oameni, iar Industria şi comerţul erau in floare. Multe cartiere, cu străzile lor strimte, pavate cu piatră rotundă, amintesc şi astăz dominaţia maurilor. Istoria spune că în jurul Cordovei s'au dat lupte Înverşunate între creştini şi arabi, cari a s stăpânit multă vreme partea desud a Spaniei, până când regele Fernand i-a îngonit definitiv în Africa prin pcolul 13. Catedrala din Cordova, un monument plin de interes, este construită dintr-o imensă moschee musulmană, la care arabii muncseră zeci de ani, cheltuind enorm. Stilul maur dă bisericei crane o înfăţişare curioasă, dar şi interesantă, cu cele 50 alei şi aproape 1000 coloane de patră pe care le posedă. In apropierea Cordovei, sunt bogate zăcăminte de cupru. • La 100 km. de Madrid într’o frumoasă poziţiune accidentată, pe ţărmurile fluviului Tage, este orăşelul Toledo, cu o poe de 30.000 oameni, renumit prin fabricele sate de oţel Oraşul posedă numeroase muzee antice şi clădiri de 5—600 ■’ care desvăluesc stilul arab. Insă cel mai de seamă aşezământ din Toledo este, desigur, magnifica lui catedrală, reputată ca cea mai monumentală şi mnai bogată biserică din întreaga Spanie. Tesa,urul catedralei din Toledo ascunde obiecte a căror valoare nu se poate preţui, pe care vizitatorii nu se satură admirându-le, ca: mantaua, sfintei Fecioare, safiria regelui Alfons VI, crucea şi inelul cardinalului X'menez, biblia, statuete, coroane regale, toate numai în aur, cu pietre cât bolovanul, de smaralde, diamante, safire şi rubine. • O frumoasă impresie mi-a lăsat orăşelul Escorial, aşezat la altitudine de aproape 1000 metri, cu celebra, mănăstire regală San Lorenzo, cu biblioteca şi cu palatul care adăposteşte câteva sute de splendide tapiserii spaniole, ca şi cu minunatele grădini susţinute de terase, de unde priveliştea este o panoramă încântătoare. Virgil Mora -Axox - Şedinţa consiliului P. A. R. I. D-lui Eri s‘a întrunit la sediul ad-tiei pescăriilor statului consiliul de ad-ţie al paridului spre a lua măsuri în vederea punerei în aplicare a nouei legi a îndiguirilor. S‘au luat dispoziţii pentru organizarea internă a celor trei direcţiuni componente: o registratură generală, un serviciu al personalului o contabilitate unică, un serviciu de contencios şi unul de ingineri hotărnici. S-a luat în discuţie chestiunea fondului de 100 milioane lei acordat pentru lucrări tehnice de punerea in valoare a bălţilor, deschideri de canale, etc. D-nii deputat V. Rădulescu- Mehedinţi, ing. Vidraşcu, prof. Voiner şi Ciurea. St. Mihăescu deputat, A. Buzdugan. E. Marian au făcut diverse propuneri în legătură cu începerea lucrărilor. S-a mai discutat chestiunea bugetului personalului şi inventarierea bunurilor celor 8 direcţiuni care formează patrangarii «d-tid & A, Bi UNIVERSUL"Anul XLVII Nr. 166 Luni 22 Iulie 1929 ininulti totof Comisia de culte a Camerei a modificat art. 54 din regimul cultelor, privitor la organizarea cultului mozaic, în sensul următor : „Ministerul cultelor va stabili şi decreta, în regulamentul de aplicare al legii, normele după cari cultele cari nu au organizaţiune ierarhică — mozaic şi musulman — urmează să procedeze pentru întocmirea statutului lor de organizare. Organizarea cultului mozaic se va face pe baza comunităţii religioase, putând a avea fiecare rit — occidental, ortodox, spaniol—comunitate proprie. Diferitele rituri se pot organiza şi în comunităţi unitare. Intr'o localitate poate funcţiona o singură comunitate de acelaş rit. Sinagogiie (temple, case de rugăciuni) existente la data promulgării acestei legi, cu derogare de la prevederile art. 56, îşi pot păstra bunurile mobile şi imobile afectate cultului. Administrarea acestor bunuri se va face sub controlul ministerului cultelor şi al comunităţii căreia aparţin. Modalităţile cum se va exercita controlul din partea comunităţii se vor stabili prin statutele acesteia. Dispoziţiunile acestui articol vor fi puse în vigoare prin regulamentul de aplicare al legii. Curier judiciar Funcţionarea Camerei permanente de acuzare Cu şedinţa de Vineri. Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curea de apel din Bucureşti a păşit — conform legii recente speciale — in sesiune permanentizată. Deocamdată — şi pe tot timpul vacanţei judiciare— va funcţiona cu completul arătat de noi la timp, alcătuit din d-nii presidenti, Jan Constantinescu (înaintat definitiv, în grad de president al acestei instanţe), consilier Traian Orleanu și consilier Coman Negoescu. De la 15 Septembrie se va proceda probabil la constituire nouă, în care va intra şi procurorul special infiinţat prin legea privitoare la permanentizare, în persoana d-lui consilier Praporgescu (permutat din Sibiu). Ceea ce interesează însă în prim rând — şi asupra cărui fapt chemăm stăruitor atenţiunea cititorilor noştri, e că, începând de eri Camera de acuzare a început să lucreze permanent. Prin urmare — asupra fiecărei cause deferite prin opoziţii şi apeluri judecăţii ei — urmează să se poarte prealabila cercetare a unui consilier delegat şi să 39 facă un raport cuprinzător. Se impune astfel necesitatea ca toate opoziţiunile sau apelurile îndrumate Camerei, să fie complet motivate sau să cuprindă memoriul în apărare, spre a se înlesni astfel raportorului şi judecăţii cunoaşterea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază oponenţii (apelanţii). Focul și contrabandele de la vama Intrepozite " D, jude instructor Stănescu a continuat Vineri toată după amiaza cercetările în afacerea focului și contrabandelor comise la vama Intrepozite. D-sa a luat legiuitul interogator, inculpatului Suchar, cel care a plătit rambursurile mărfurilor introduse prin contrabandă in ţară şi ridicate de faimosul profesionist al acestui gen de prădăciuna a fiscului, Manasse Grinberg. Suchar a mărturisit deschis aportul adus în săvârşirea acestei temerare contrabande. A precizat astfel că — deşi ştia cam ce fel de îndeletniciri avea Grimberg — s-a pretat totuşi să-i slujească drept destinatar al transportului de mătăsuri sosit în ţară. A recunoscut că marfa nu-i aparţinea şi că în realitate expeditor şi destinatar al ei era Grimberg. A precizat că a primit cu toate acestea rolul de protnom mimai fiindcă credea că in acest chip cruţă pe Grimberg de riscul de a i se confisca mărfurile — dacă i-ar fi fost îndrumate personal — în contul amenzii de peste 10 Milioane lei'ce i s'a aplicat pentru formidabila contrabandă precedentă') deja Otaca. Și a adăugat că marfa sosind în Bucureşti la lutrepozite a fost scoasă din vamă prin manopere proprii, de către însuşi Grimberg, graţie concursului operantului de complicităţi tainice de care s'a slujit.. Cercetările continuă. Cauza prăbuşirii teatrului Expertul technic — d. ing. St. Ionescu — însărcinat să stabilească rezistenţa materialelor întrebuinţate în schelele construcţiei teatrului Carmen Sylva şi condiţiunile în cari s’a făcut cuplarea şi întărirea eşafodajului— şi-a depus raportul. Constatările specialistului sunt extrem de grave. D-sa arată că materialul schelăriei a fost imperfect, — că platformele și pilonii n’aveau stabilitatea suficientă nebizuindu-se pe schelăriilor „Cam en Sylva” fiinde în ziduri ci numai pe legături în sârme, cu totul șovăielnice —.. și că în genere nu s au respectat regulile de urmat în această materie de prudenţa şi meşteşugul arhitecturii. Şi conchide, că în asemenea împrejurări accidentul era fatal să se întâmple. Cercetările instrucţiei judiciare s-au reluat. Starea victimelor e mult ameliorată. Taxe de timbru Sunt scutite de timbru toate actele de administraţiune publică de orice natură, ale Statului, judeţelor, comunelor şi instituţiunilor de interes public de sub dependenţa lor. (cf. L timbr art. 22). Prin acte de administraţie de orice natură se Înţelege toate actele pe cari Statul, judeţul sau comuna le fac pentru interesul bunului mers al institutiunei, deci şi cererile introductive in justiţie cum sunt acţiunile, apelurile, recursurile, actele de procedură şi altele. A fost trimis în judecată Vineri s’a Încheiat Instrucţia judiciară in «facerea furturilor comise de tânărul Alfred Bogza — sub impulsul pretinsei cleptomanii, tăgăduite formal tn rapoartele medicilor legiști — in Capitală, D. jude cons. Brezeanu a dat ordonanța definitivă de urmărire contra culpabilului, dispunând trimiterea lui In judecata ocolului. încercare de mituire Şeful parchetului local a raportat Vineri ministerului justiţiei încă un caz de impresionantă conştiinţă şi demnitate funcţionărească ce vădeşte, mai mult decât vorbele cheltuite de aceea cari Înţeleg să răspundă numai cu atâta doleanţilor ce se Înfăţişează, cât de zbat şi vajnic e spiritul de cinste şi prestigiu al funcţionarilor noştri publici. Iată despre ce e vorba: Un infractor predat justiţiei, Vasile Pinti, a fost supus ori obişnuitului control antropomenic Urma să fie Îndrumat apoi cabinetului respectiv de instrucţie spre cercetări, însoţit de fişa personală a serviciului identificărilor in care se cristalizează toată viaţa şi trecutul infractorului. Tocmai de aceea Pirus a ţinut cu tot dinadinsul să nu i se descopere fişa şi să fie înaintat judecăţii cu menţiunea că „n’are cazier“. Pirus a oferit funcţionarului de resort câteva mii de lei ca să se frei ci au t xitit hi liter« «ob Pectivă vreun cazier pe numele irus. Mita serviciului insignifiant ce se pretindea reprezintă leafa funcţionarului de resort pe mai bine de o lună. Totuş, cel solicitat — impiegatul Vasile Coleşanu — în loc să se preteze tentaţiunii a denunţat îndrăzneaţă încercare de corupţiune şi a sesizat pe şeful său, d. dr. Valentin Sava care a şi surprins numărarea preţului asupra aptului. Delapidare A fost arestat şi depus la Văcăreşti pentru vina prevăzută de art. 140 c. pen. şi 156, 176 c. pen., adică pentru delapidare de bani publici, conductorul poştal Dumitru Zamfir din serviciul Poştei Centrale. Prevenitul e învinuit că abuzând de încrederea şefilor săi şi de totala lipsa de control ce salăşluia în serviciul său, şi-a însuşit vreo 160 mii lei din încasarea rambursurilor coletelor predate destinatarilor şi din chiar contra, valoarea acestor colete pe cari şi le-a însuşit, văzând că nu sunt reclamate. Caşul se anchetează la cab. 2 instrucţie de d. jude Răileanu. Diverse Suntem rugaţi să precizăm, că firma „Podgoriile Unite“ — fostă ,,Rampa Cercului Comercial“ — ce a introdus deunăzi cerere de concordat preventiv la trib. Ilfov s. I comerţ, este societate anonimă l de acţiuni, iar nu societate în nume colectiv, cum s-a scris prin ziare iar d-nui At. Cătuneanu şi G. Nazarie, semnatarii cererii pentru acordarea concordatului sunt membrii în consiliul de administraţie al societăţii. ATENŢIUNE Ca să puteţi ava sigur colecţia completă a frumoasei reviste M mm Romane abonaţi-vă din vreme. Costul abonamentului pe 12 luni este 500 lei. Costul abonamentului Rt S inni tet Rfifi*J. ft nal Tabăra de vară P. T. T. la Techirghiol-Eforie Mâine. Duminică se face inaugurarea taberii de vară P. T. T. de sub preşidenţia d-lui inspector C. Petrescu. Direcţiunea P. T. T. prin bunăvoinţa d-lui director general dr. Plautius Andronescu a dat 60 corturi , 30 pentru două persoane şi 30 pentru una. Societatea corpului P. T. T. a donat 100.000 lei pentru procurarea paturilor şi mobilierului necesar. Tabăra a fost instalată la Eforia-Techirghiol pe moşia d-lor Radu şi Amedeu Butărescu şi condusă de un pensionar P. T. T.-ist. Tabăra este împărţită în trei secţiuni : pentru familii, pentru doamne şi d-re, şi pentru domni. In mijlociu taberii s’a construit o baracă cu cinci încăperi : sala de mese, sala de lectură cu o bibliotecă şi un post de radio, bufet, coifeur şi lavabou, şi biroul Atiei. In tabără se află în permanenţă un medic cu cele necesare unui prim ajutor. Printre corturi sunt tresate alei presărate cu nisip, iar plaja se află la 40 metri depărtare fiind curat amenajată. Toată tabăra, inclusiv fiecare cort, este iluminată cu electricitate. Toţi funcţionarii P. T. T. pot să locuiască în tabără, iar în măsura disponibilităţii, — mai ales în viitor, când tabăra va fi mărită, — vor fi admişi şi membrii altor Soc. Sportive în special funcţionari. lamens ninegin şi taia pa brevat. Camera de comerţ şi industrie din Capială a prezentat ori dm un memoriu cu privire la reducerea taxelor pe brevete, atât guvernului, cât şi deputaţilor şi senatorilor. In acelaş timp o delegaţie în frunte, cu d. N. N. Madgearu, preşedintele, secţiei comere ale, s&g, prezentat ministrului de finanţe şi ministrului de idustrie. Asemenea reprezentanţii Camerelorde comerţ în Senat au fost solicitaţi să sprijine punctul de vedere al Camerei. * In acel memoriu obecţiunile ridicate de Cameră presc întâi criteriul de impunere, apoi cotele nouilor taxe. Astfel Camera de comerţ solicită modificarea criteriului de impunere prevăzut în anteproect pentru debitam'* din comunele urbane. În loc să se ţină seamă de valoarea locativă aimoblelor în aceste comune, unde oserioasăconstatare a chiriilor va fi dificilă și va constitu un permanent prilej de conflict între contribuabil și organul de prăpunere, să se stabilească prin lege o diviziune pe clase a deleganților. ..clase caree corespundă clasificării prevăzute în vechea lege a impozitului pe cifra de afaceri, întrucât, potrivit depoziţiunilor acelei legi, comercianţii erau împărţiţi în patru clase, supuse respectiv la plata unui mnozit pe cifra de afaceri de 3, 6, 10 şi 15%. Chiriile localurilor, pe lângă că sunt exagerate — se spune în acel memoriu — dar nu pot construi o unitate de măsură pentru capacitatea de vânzare a debitaritului. Sistemul de impunere după astfel de norme nu este just, ci lezează întreaga categorie de cârciumari. In ce priveşte criterul de impunere stabilit de lege pentru debitoriţii comunelor rurale, pe populaţia fiecărei comune, Camera n’a făcut nie o obiecţiune. Asupra cotelor nouilor taxe, Camera de comerţ a cerut următoarele modificări: In comunele rurale iei 1.000 pentru debutanţii cu deamănuântul din satele sau cătunele cu o populaţie până la 1.000 locutori inclusiv şi lei 2.000 pentru acei din statele sau cătunele cu o populaţie de peste 1.000 locuitori. • In comunele urbane cârciumari cari în trecut au fost supuşi la plata unui mpozit pe lifta de afaceri de 3%, să plătească o taxă anuală asupra brevetelor de lei 5.000; ace! cari au plătit 6%, Iei 15.000; acei c.vri au plăti 10%, lei 35.000; acei cari au plătit 15%, lei 50 000.• Camera de comerţ în memorări a mai propus excepţii pentru localurile cari vând numai vin şi bere şi spre a încuraja consumul băuturilor naturale, urmând ca taxele de mai sus să fie scăzute la jumătate. In aceteş categorie ar intra şi producători direcţi, cari îşi vând produsele în oraş en gros sau în detail. De asemeni băcanii, pentru cari vânzarea băuturilor în sticle încă se constitue un accesoriu, ar urma să fie supuşi la plata a jumătate din cotele mai sus prevăzute. Pentru debitele de băuturi en gros s’a propus ca taxa de brevet să fie de 10.000 lei, iar pentru angrosişti cari vând şi alte băuturi spirtoase afară de vin, ţuică şi bere, taxa să fie îndoită. * D. ministru de finanţe M. Ponovici a explicat delegaţiei Camerei că aceste taxe nu se percep decât pe şase luni şi sunt cu totul provizorii, urmând ca la 1 ianuarie 1930 să se revină asupra lor. Delegația a mai căpătat asigurări că se vor face unele înlesniri. Inustria intimbratii. Guvernul recurge la fabricile străine — de anumită o recoltă bună, care fireşte va necesita mijloace de tramsport mai numeroase. Cu o vădită prăpeailă căiile ferate române voesc să facă faţă cererilor de transporturi de cereale recurgând la fabricile străine, de unde intenţionează guvernul să închirieze 100 de locomotive în contul celor 100 de locomotive noun comandate acolo , nesocotind prin aceasta interesele industriei indigene. Asupra acestei chestiuni au umilit, Vineri, lungi discuţiuni la Uniunea industriilor metalurgice şi miniere, diferiţii vorbitori arătând cum guvernul — prin faptul că nu poate obţine de urgenţă locomotive noua — a hotărât să închiirieze della caisele furnizoare din străinătate 100 de locomotive, socotiindu-se în preţul locomotivelor nouă chiria, transportul (dus şi întors la fabrica respectivă) şi salariul personalului tocomotivei (mecanici şi fochiişti). In toate aceste grăbite intenţiunii guvernul omite posibilitatea ca industria todigemă să dea şi ea contribuţia necesară, aşa cum a făcut-o şi de la război şi până acum, acordând statului credite îndelungate de miliiarde de lei pentru furniturile făcute, atumici când străinătatea nu era încă dispusă să lucreze pentru noi. Industria metalurgică din țară propune să repare locomotivele aflătoare în parcurile noastre, cel mai târziu până în Noembrie, căile ferate române având avantajul că aceste locomotive rămân în tară proprietatea statului, pe când ceile închiriate, vor trebui restituite fabricilor străine respective du«4 fll U Ifit dl&ti rime destul de importante, la care nu este exclus să se adaoge și diferite despăgubiri ce eventual ne vor fi cerute pentru anumite defecte găsite după întrebuinţarea locomotivelor. Afară de aceste considerente de ordin technic, mai sunt altele de ordin economic şi financiar, în sprijinul cărora industriaşii se servesc de declaraţiile de acum două luni ale ministrului de industrie şi comerţ că nu se va mai da nici o comandă in străinătate până la sfârşitul anului curent. In actuala criză economică desigur că munca indigenă nu poate fi neglijaţi, căci nu trebue uitat că pentru repararea celor 100 de locomotive se asigură 70.000 de ore lucrătoare muncitorilor indigeni, iar industria naţională mai primeşte o comandă de aproape 150 de milioane lei. E posibil ca — faţă de dificultăţile actuale economice — industria metalungică indigenă, să facă statului înlesniri de plată printr’un împrumut pe termen scurt, pentru a se putea, precum arătam mai sus, da de lucru muncitorii lor din ţară. Metalurgiştii au hotărât să facă noui demersuri pe lângă guvern, arătând prin oferte precise avantagiile pentru stat de a recurge la industria indigenă, care nu toate împrejurările a corespuns întocmai intereselor generale ale economiei naţionale. V. Sipicea FOAMEA împinge omul la cele mai grozave acţiuni. Ziarul ,,Ştiinţelor şi al Călătoriilor“ de Marţi 16 Iulie arată cât de lnfiorăto®»,e V# 14 «it. I Cronica sporturilor Sporturi de apă MATCH III. BUCUREŞTI-CLUJ Subcomisia de nataţie a regiunii Muntenia şi-a înscris în programul de activitate al acestui an, o întreagă serie de întâlniri inter-oraşe. Faptul că un organ de specialitate înţelege să lucreze după un program mai dinainte stabilit, nu poate decât să bucure. Numai însă, că acest program nu poate avea nici cel puţin un început de ralizare, întâlnirile România-Bulgaria şi Bucureşti-Sofia au fost anulate pentru motive de oportunitate, invocate de către vecinii noştri, rămânând ca probă principală în programul de care vorbeam mai sus, matchul Bucureşti - Cluj. Importanţa acestui match am subliniat-o la vreme. Consecinţa sa primă ar fi fost deplina cunoaştere a forţelor noastre pentru alcătuirea unei cât mai bune echipe în vederea eventualelor matchuri internaţionale. Greutăţile materiale pe care Ie întâmpină organizarea acestui match, au dus la amânări repetate din Duminică în Duminică amânări pe cât de enervante pe atât de inutile. Subcomisia de natafie este datoare să precizeze data când matchul Bucureşti-Cluj poate deveni realitate. Dacă nu poate face acest lucru, se impune imediata scoatere din program a acestui match, pentru ca activitatea subcomisei să poată fi îndreptată cu folos în altă direcţiune. Nu este mult mai simplu ?... TURUL FRANŢEI Etapa XII Cea de-a 12-a etapă a revenit lui Benoit Faure, care a parcurs distanța în 4 ore 52 min. 18 sec. S-au clasificat în ordine : 2. Moneau ; 5. Leducq ; 4. Pierre Magne ; 5. Pancera ; 6. Pomposi ; 7. Dewaele ; 8. Vervaecke ; 9. Bidot; 10. Delanny. Clasamentul general 1. Dewaele 104 ore, 12 min., 10 sec. 2. Pancera 104 ore, 54 min., 2 sec. 3. Demuysére 104 ore, 42 min.. 32 sec. 4. Delaunay 104 ore, 48 min- 56 sec. 5. Frantz 104 ore. 49 min.» 6. Cardona 104 ore, 54 min., 7. A. Magne 104 ore, 58 min. 32 sec. 8. Leducq 105 ore, 31 min« 24 9ec. 9. P. Magne 105 ore, 31 min., 43 sec. 10. Bojiduol 105 ore, 59 5 m, 19 sec. 31 sec. LAMBIRIS unul din săritorii de viitor al regiunii