Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)

1929-07-01 / nr. 148

0 4__ new-Hu­son Reputata Motocicletă Engleza de Record — Rezistenţă şi Confort este Maşina care satisface gustul cel mai dificil Vizitaţi Expoziţia Magazinului „AUTO-MOTO-VEEO" Grivitei 108 unde puteţi admira şi cumpăra cu preţ de Fabrică această superbă maşină Accesorii pentru Min­e, Bicioisis Jiaii N­EN­HE fi ilipi!­lii gijbiji ori unde. 185.’ CAMIOANE Antinevralgic Dr. IttMiSCEL singurul remediu contra gripei, mi­grenei, nevralgii, etc. Luaţi numai in cutii originale con­ţinând 2 buline si ca semnătura doc­torului. Se găsesc de vânzare la far­macii Si drogherii. 1693 ■in......*------------------­COMITETUL ȘCOLAR AL LI­CEULUI ,.N. FILIPESCU“ — din oraşul Baxmtie — EXTRACT Incheiat de grefa tribunalului Covur­­lui S. I., conform disp. art. 275 cod. civ. modificat. D. plutonier Costache Marea Tsfan, domiciliat în Galaţi, str. Mazepa n­r. 43, cu petiţiunea înreg. la No. 20953 din 1928, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Natalia C. M. Tofan din Galaţi, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii de sax femenin si anume, Anica în etate de 7 ani şi Eleonora in etate de 4 ani si 8 luni, iar soţia pârâtă posedă ca­ a­­vere o jumătate indiviză din imobilul din Galaţi str. Unirei nr. 24. Termen pentru pronunţare este fixat la 16 Marii 1929. Grefier, Indescifrabil. Nr. 9550. 1928 Martie 16. 4 Îân­h­âliil de Vânzare preţuri avantagioase, aproape noul 1 Special Supersport 100 H. P. 6 Cilindri 1 Supersport 4 locuri 100 H. P. 6 Cilindri Se poate vedea între orele 10 — 1 și 3—8 zilnic la Garajul Ciclop, etajul III, Bulev. Brătianu 42. 1 PUBLICATIONS No. m din » Iunie 1829 Se adiu­ca kt cunoștința gene­rală, că, în ziua de 7 Augurt 1920, orele 10 A m„ se va tine lieMai'Mm mbbliiei — declarată uirg*&» — pentru darea In in­­tireprifidere & iBcrâril­ar de ridi­care a «un»! etaj peste localul liceului, din str. Regele Carol i. ft. Costul iiuor&riior, după devi­zul ajprofeat de onor. Casa 5-cop­­jeiUr, cu ordinul No. 22410/102®, se ridică la suana de led 2.589.231, urmând ca nsî camioamica de lu­cru a anulu­i 1920. Să se execute lucrările de rosa. priu» tirei săli de clasă si seara, restuil lucră­rilor se vbr executa, in campania anului 103b. Concurentiî vor depune o ga­ranţia provizorie de 4%,garan­ţia definiti'vă find de 6%. Costul da sarcini devuzul S­i­lilan,urbe, se pot studia in orice zi de lucru la cancel­aria Asu­lui.Licitaţiunea se va ţine în poxi­­fcirmîtftte ftu art. 72—73 din le­gea ceh­­abil­ității publice și în poft formi­tate eu opiniiUuiiule ge­­nSfăle da îatraprindere ale Mi­­nioteiUkfi. lucrăritor ipuîfiwa. piresed. ecuuUe tutui sooiar. (*».) (Nedesc.irabil) Sftwetar, (m) (Nedeacifrafoii) Razftirgic.­hi 30 lumii e, 1939.^ nmm ©RIÎSSNAf. cu mare reducere da preţ M»« iei bucata de iluminat cu petrol, comuna, ferme, vii, restaurante, fabrici etc. Represent, general pentru România Mare „PST II O MAX « BUCURESTI, Smârdan 30 1717 «5­ •" CONCURS Se aduce la cunoştinţă publi­că că postul de director la Ca­mera de agricultură a luSL Bi­hor, a devenit vacant. In confor­mitate c­u atrt. 20 din legea Ga­­­nerelor de agricultură ,publi­căm concurs pentru acest post. Concurenţii vor prezenta docu­mente ordinare pentru dovedi­rea de pregătire academică în în şit­tinţele agricole, certificate de serviciu şi toate acele dovezi care le preved­­e Statutul fun­cţio­­narilor publici pentru Îndeplini­rea posturilor la instituţiile pu­blice, considerând, că în con­formitate cu art. 28 din legea Camerelor de agricultură, func­ţii,alii Caracteri de agricultură au toate drepturile şi îndatririle fimcţinarilor publici. Concurenţi­i vor prezintă cere­rea la Camera de agricultură a jud. Bihor, palatul prefecturii judeţului, până la data de 1 Au­gust 1920. Camera de agricultură a jud. Bihor Preşedinte, Indescifrabil6054 HALATUL“ CALEA MOŞILOR, 297 BUCUREŞTI, IV Vinde cu preţuri excepţional de eftin: HALATE PENTRU LUCRU dela Lei 250­­ HALATE DE VOIAJ dela Lei 500 COMBINIZOANE pentru şoferi ■­ mecanici dela Lei 300 TRENCHOTURI dela Lei 800 Deasemeni găsiţi CASCHETE PENTRU VOIAJ BLUZE ALBE ŞORŢURI, etc. | Incercaţi spre convingere m­im mm aului universitar împărţirea premiilor D. prof. N. Iorga, rectorul U­­niveraiităţii din Capitală, a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se Încheia anul universitar printr‘o solemnitate şi prin acor­darea de premii, studenţilor cari s’au distins la studii. Acest frumos obiceiu există la universităţile franceze, italiene, etc. In acest scop, d-sa a convocat eri dăm­ pe Studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi dinii profesori : dr. Mina Mino­­vici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi,, dr. Gh. Zofeta, D. Gusti, Rădulescu-Po­­goneanu, N. Bazilescu, Motaş, Rarin­cescu, pr. Mihălcescu, pr. Popescu-Mălăeşti, Al. Vederiu, subdirectorul general al învăţă­mântului superior, Chelaru, se­­cretarull universităţii, cum şi un mare număr de studenţi şi stu­dente. CUVÂNTAREA D-LUI RECTOR N. IORGA D. prof. IORGA, rectorul Uni­versităţii, a făcut un istoric al premiilor şcolare la noi. Obice­iul acesta dăinuieşte din vre­mea lui Bibescu-Vodă. Domnitorul, la sfârşitul anu­lui şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi şi le dădea o masă, apoi urma distribuirea premiilor. D. Iorga s-a adresat apoi stu­denţilor, arătându-le că au dato­ria să-şi însu­şiască cât mai te­meinic o cultură generală şi li­terară. E necesar să ne deprin­dem să scriem şi să vorbim fru­mos. Să fim oameni de specialitate, dar înainte de toate să fim oa­meni cu mintea limpede şi cu simţurile întregi. A urmat distribuirea premii­lor în bani şi cărţi la un nu­măr de 217 studenţi. Solemnitatea s-a sfârşit la, ora 1 d. a. . * UNIVERSUL Pün înimno liihma^wm Üjiililllluu I llIOlliiiilf 0 isias mi iiioara platoului Young ~ Parlamentar german nu-1 va ratifica, fără evacua­rea Renanieî — Berlin, 28 (Rador). — Din Munich se anunţă, se că­­d. dr. Schacht, vor­bind la Federaţia co­merţului şi industriei, a făcut o lungă expunere asupra negocierilor avute la Paris cu privire la pla­nul young. D. dr. Schacht, în con­cluzie, şi-a arătat speran­ţa, că nici o majoritate parlamentară nu va rati­fica acest plan, fără ca să pretindă evacuarea i­­mediată şi fără condiţiuni a Renaniei, precum şi o satisfăcătoare soluţiona­re a problemei regiunii Sarre. * Londra, 28 (ted part.). — Gu­vernul belgian a înştiinţat pe Cel englez că nu are nimic de obiectat împotriva ţinerii com­­ferinţii guvernamentale la Lon­dra. „Petit Parisien" este de pă­rere că după ades Lumea Franţei şi Belgiei, va urma şi cea a Ita­liei. Totuşi ministerul de ex­terne francez va întreba guver­nul englez dacă n’ar conveni, totuşi ca această conferinţă să se ţină în Elveţia. Dificuţiunile pentru ratifica­­rea acordului Maion-Bérengw nu vor începe înainte de 1 Au­gust. In vederea organizării nouei bănci a reparatthunilor, se cre­de că până la 20 Iulie va fi ter­minat statutul ei. FRANŢA CERE SA SE ŢIE INTRUN STAT NEUTRU Paria, 28. (Telegr. part.).— Ou­­verant francw! a răspuns, ud, negativ la propunerea engleză de a se convoca le Londra con­­ferinta pentru punerea In apli­care a planului Young. Franţa s’a pronunţat pentru ţinerea conferinţei intr’un stat neutru. In şedinţa Cameral de ert, d. Poincaré a cerut ratificarea şi punerea In vigoare imediată a plenului Young, spunând ei Franţa este dispusă la sacrif­ic­i pentru asigurarea pieli. D. Po­­incaré a exprimat speranţa că şi celelalte state vor accepta planul Young, executarea căruia depinde In primui rând de bună voinţa Germaniei. * Paris, 28 (Rador). *— Agenţia ,,H*T­atu anunţă, ci din cercurile politice autorizate, te confirmi ştirea ci d. Briand a adresat gu­vernului englez, r&apuntul tin relativ la data şi locul conferin­ţei pentru soluţionarea problemei reparaturilor* Cronica sporturilor , Schmeling învinge pe noste!ln© New-York, 28 (telegr. part.).— V*tă noapte la ora 4 s’a ter­minat matchul între renumiţii boxeri­­Schmeling şi Paolino. Matchul a durat 15­ runduri și Schmeling a învins la puncte, astfel că el poate să provoce acum pe Sharkey. In primele rânduri, matchul n’a fost destul de serios, astfel că publicul a Început să hui­­duiaseft. După al cincea rând, Schmeling sângera la una din mâini. In runda a opta Smeling do­mina complet pe adversar, iar în runda 10 obrazul acestuia din urmă era o masă informă de carne sângerândă. In a 14-a rundă, matchul era definitiv hotărît. După a 15-a rundă, Paolino căzuse aproape în ne­simțire. Spectatorii, în număr de 40 000 au ovaționat cu fre­nezie pe învingător. Nici unul din cei doi comba­tanți nu a fost Knock Down în timpul matchului. Imediat după terminarea matchului, Smeling a trecut ,la telefon şi a vorbit cu mama sa, care se află în Germania. Din cei 540.000 dolari daţi ca premiu, 180.000 revin fondului de asistenţă publică, iar cei doi boxeri primesc câte 180.000 dolari. Rezultatul reuniunei de box de Vineri seara 1­ Marin Alexandrescu a făcut match nul cu Ion Mihail. 2) Gh. Covaci a învins pe Bu­­nea prin scoaterea acestuia din luptă şi a fost proclamat cam­pion naţional la­ categoria uşoa­ră. 3) Lucian Popescu a făcut match nul cu Gh. Statuate. Al patrulea match între G. Axioti şi Călinescu nu sia putut ţine din cauza ploii. Cele mai bune, folositoare şi eftine cărţi de lectură, la gă­siţi în editura ziarului „Uni­­versul”. De vânzare la librării şi de­­ppozitarii de ziare. Catalogul se trimite gratis la cerere. Datoriile de război ale Franţei Paris, 28. (Rador).— In şedin­ţa de ert a Camerei, după ra­portul central al comisiuni fi­nanţelor, d. Panl Boncour, In calitate de preşedinte al comi­­siunii afacerilor externe, a pro­pus adoptarea moţiunii depusă de d. Franklin Bouillon, uşor modificată de comisiunea finan­ciară. D. Franklin Bouillon a rugat în mod insistent pe toţi depu­taţii să se ralieze la textul co­­misiunii, pentru ca astfel acor­dul să fie unanim. D. Leon Blam a declarat că nu poate să adere la moţiunea Franklin Bouillon. D. Franklin Bouillon a rimat insistent şi pe domnia sa şi pe socialişti să dea tot concursul lor Franţei, victimă a dreptu­lui său (vii aplauze). D. Poincaré a declarat că guvernul, dând dovadă de cea mai mare bună voinţă şi pa­triotism, va face tot ce-i va fi posibil, spre a obţine ceea ce do­reşte Camera. După aceasta, moţiunea a fost votată. Paris, 28. (Telegr. pa­rt.). — Camera a votat propunerea d-lui Franklin Bouillon. Au vo­tat împotriva propunerii comu­niştii, iar socialiştii s-au abţi­nut dela vot. Prin această propunere, s'a hotărit amânarea semnării con­venţiilor pentru datoriile de război intre Franţa şi America şi Franţa şi Anglia. Pentru semnarea acestor convenţii, s-a hotărit să se înceapă noul tra­tative cu experţii la Paris. înainte de desbateri, guver­­nul a arătat că a început noul tratative în vederea amânării plăţii ratelor către America. Plata, care urma să se facă la 1 August, a fost amânată la 31 Decembrie. Tratativele de această direc­ție, vor fi duse din Ri­da d. Poincaré, para a'a şi pus aii­­a legătură cu ministerul de ex­terne american. PARLAMENTUL STATELOR­­UNITE OSTIL CERERII FRANŢEI ? Paris, 28. (Rador). — Cer­curile compet­ințe americane socotesc că chiar dacă cererea Franţei ar fi primită favora­bil şi chiar dacă atât d. Hoo­ver cât şi guvernul Statelor Unite ar voi să îndeplinească un gest de generozitate faţă de Franța, acest lucru nu ar putea fi făcut din punct de ve­dere constituţional. De altfel majoritatea con­gresului este ostilă cererei Franţei, deoarece crede că toate condiţiunile acordate Franţei, reprezintă maximum posibili şi că de altfel ar fi imposibil ca să se convoace în mod special congresul în tim­pul actualei vacante. NUMAI D. POINCARE POATE SA DUCA NEGOCIERILE LA BUN SFARSIT Paris, 20 (Rador). — Relativ la ultimele negocieri, ziarul „Petit Parisien“ scrie: „Marea majori­tate a parlamentarilor sunt cu totul unanim să constate că nu­mai d. Poincaré poate să ducă la un bun sfârșit ultimele ne­gocieri. Ziarul socotește că dacă America refuză cererea franței, d. Poincaré va veni pe fața Ca­merei, de la oara va cere și va obține ratificarea. Guvernul englez preocupat de problema industriei miniere Londra 28 (Rador).­­ Situaţia industriei miniere a format azi obiectul unor lungi discuţii in­tre primu­l ministru, ceilalţi mi­niştri şi federaţia executivă a minierilor. Toţi sunt de acord a recunoaşte că această chesti­une este cea mai dificilă pro­blemă, pe care o are de rezol­vat noul guvern. „Daily Herald“ crede, că gu-­­ vernul va fi în măsură să pro­mită soluţii mai favorabile, chiar în mesagiul Tronului­ săptămâ­na viitoare şi mai ales îşi va spune cuvântul în chestiunea o­­relor de lucru în mine. Se ştie că, după greva din industria carboniferă în 1926, numărul o­­relor de lucru îa ruine, a fost ridicat de la 7 la 8 ore. Minierii cer astăzi revenirea la zi­ua de lucru de 7 ore. Afară de acea­sta mai sunt alte chestiuni in­ discuţie şi anume* depresiunea prelungită care domneşte în a­­ceastă chestiune, relaţiile ei cu situaţia internaţională­, întreaga reorganizare şi distribuire a pro­ducţiei. Conferinţa de om­, s’a desfăşurat î.rrtr’o atmosferă a­­miicală. Ziarele cred că în cele din ur­mă, se va ajunge la un acord, mai ales dacă guvernul va iz­buti să ajungă la realizarea u­nuî aracifimerffic i­raternaţional, în ce priveşte orele de lucru îîi mine, ca şi celelalte Chestiuni, care nu pot fi t­ratate indepen­dent de situaţia de pe Conti­­nent. Bine­înţeles că proprieta­rii de mine sunt contra redu­cerea orelor de lucru la 7 atâta timp cât pe Continent, se va con­tinua lftcfti de 8 ore în mine, Berlin, 28. (Telegr. part). — Legea pentru apărarea republi­cii, care expiră la 23 iube a. c., n‘a fost prehinuită de Reich­stag. Se pune însă­ întrebarea, da­că ar fi posibil ex-Kaiserului să se întoarcă acum la Germania. Chestiunea aceasta, are două la­turi. Una juridică. $i anume ex-Kaiserul s’a obligat faţă de guvernul oland'v» să nu părăsea­scă Olanda. Dacâ ar pleca totuş din Olanda, desigur ofi guver­nul olandez nu l-ar urmări. Mai spinoasă este însă latu­ra politică. Nici unul din parti­dele din stânga nu se teme de reîntoarcerea ex-Kaiseruluî. Cer­curile monarchiste însă, și chiar arip­a extremă, de sub șefia lui Hugenberg, n’ar pu­tea să-și asume riscurile unui râs­bol civil, ce s-ar angaja la reîntoarcerea ex-Kaiserului în Germania. * Procesul fostului ministru de finanţe polon Czechowicz Varşovia, 2.9 (Rador). — Eri a continuat judecarea procesu­lui fostului ministru de finanţe Czechowicz, în faţa tribunalu­lui de stat. După discursurile celor trei acuzatori, cari au vorbit din partea Dietei şi a re­­plicei apărătorului d-lui Czecho­wicz, tribunalul a dat cuvântul acuzatului, care întrun foarte frumos discurs, a subliniat suc­cesul politicei financiare a gu­vernului, în timpul ultimilor trei ani constatând tot­odată că in urma instrucţiunilor mareşalu­lui Pilsudiski, s-a obţinut echi­librul bugetar. D. Czechowicz a cerut tribu­nalului­­ să nu ţină seamă de teza acuzaţiei, care susţine că orice depăşire a bugetului tre­­­bue să atragă re­sponsabilitatea constituţională a min­isterului de finanţe. După aceea, tribunalul a dis­cutat chestiunile ce urmează a se pune asupra culpabilităţii acuzatului. Tribunalul va con­tinua judecarea procesului în şedinţa de azi. V Anul XLVII Nr. 148 Luni 1 Iulie 1929 INFORMAŢIUNI DUMINICA « întrebăm direcţiunea gene­rală c. f. r.: ce rol are impie­gatul Ion Popa, din gara Băr­boşi? Şi mai precis: cu ce îm­puternicire a arestat timp de 12 ore, în ziua de 24 iunie, pe vânzătorul de ziare D-tru Secă­­reanu, care se urcase intr’un tren, spre a-şi găsi un tovarăş, căruia să i dea merinde ? Pe lângă abuzul săvârşit di­rect faţă de vânzător, funcţio­narul menţionat a şi păgubit pe depozitarul, al cărui vânză­tor a fost timp de 12 ore, în neputinţă să-şi exercite meseria. ♦ Din curând se va deschide la Muenchen în Germania, o mare Expoziţia Internaţională de afişe-reclame. Pemifera acest scop d­ivin­d pic­tori şi desenatori, precum şi toa­te instiituţiunile de editură şi tipo-lito­grafiie, sunt rugate să trimită câte două exemplare din afişele-reclamă ce posed, In str. Eugeniu Canada 9. Djuji desenatori şi pictori sunt rugaţi a nou­a odată cu afişele că trimit, numele complect şi citeţ al autorului afi­şuluii, pre­cum şi firma exactă a institu­tului unde a fost executat. Această expoziţie vine la timp, pentru a anima şi cercurile noa­stre artistice în direcţiunea afi­­şului-reclamă, care a făcuit pro­grese atât de remarcabile în marile centre europene. A­u fost luate toate măsurile ca să se acorde României locul de cinste la această expoziţie. * D-ra Tamara Bohemaga a fost numită chimistă la staţiu­nea experimentată de viticultu­ră şi crenologie de la Chişinău. * Ministerul muncii a dispus ca drogheriile să fie închise de la orele 13—15, iar seara la ora 19 şi în ajunul Duminicilor şi sărbătorilor la ora 201­0. ing. Elie Carafoli a fost numit conferenţiar la catedra de „aerodinamică şi mecanica avionului“ de la şcoala politeh­nică d­in Capitală. □ Eminentul astrofizician Des­­landres retrăgându-se la pensie din postul de director al Obser­vatorului din Paris, în locul său a fost numit directorul Observa­torului din Strasbourg, Esclan­­gon. *• Baroul din Paria a ales ca decan pe d. Fernand Payen, cu­noscut prin antologia sa, în care a adunat pledoarii rostite de ma­­eştii barei franceze făcând des­pre ei portrete foarte reuşite. BISERICEŞTI □ Târnosirea bisericei din co­muna Lipia Bojdari, cătunul Vlăsia (Ilfov) se va face în ziua de 7 iulie a. c. universitare . D. ing. silvic Cezar Gr. Cris­­tea a obţinut licenţa în drept de la facultatea din Iaşi,­­ în sesi­unea Iunie a. c. * D. Popp A. M. Nicolae, a trecut examemul de licenţă în geografie, din sesiunea aceasta, obţinând, menţiunea „Magna cum laude". ÎNTRUNIRI * Duminică, 80 iunie, ora 9 dimineaţa, se ţine adunarea ge­nerală a Asociaţiei generale a li­cenţiaţilor universitari din Ro­mânia, str. N. Fiipescu (fostă Scaune) Nr. 18. , * D. C. S. Hasnataru, jude­cător de instrucţie la trib. R.­­Sărat, e numit judecător de şe­dinţă la acelaş tribunal, iar d. Ion G. Ionescu e numit judecă­­tor de instrucţie. * D N. V. Longhin judecă­­tor de şedinţă la trib. Brăila e numit­­judecător­­de instrucţie la acelaş tribunal In locul d-lui Ion Boerescu, care trece în to­cul celui dintâi. JUDICIARE . —SOI----­ W MEMENTO RADIO Duminică 3 O­landa Bucureşti: 0,12 kw., 396,3 m. 11,80. D. Wipfel: am­jonium; Wipfel: Choral fantezie; Kersch: Preludiu şi fuga; Liszt: Odă tristă. 12. Părintele Stelian Iliescu, predică. 12.15 . Orch. Radio : Concert matinal; E. Urbach : „In amin­tirea lul Beethoven“, fantezie ; I. B. Lully: Gavotte ; Samma­­­ritini-Elman: Canto amoroso ; Moskowsky: Dansuri spaniole No. 1 şi 2 ; Sinding: Frührling­­srauschen ; G. Meyerbeer : Mar­şul încoronării din opera „Pro­fetul“. 17: Orch. M­arcu : Muzică u­­şioară. 18: Ora veselă: D. V. Rodan. 18.15: Orch. Marcu. 21: D-na H. Lebel, canto. Mo­zart : „Inima mea suspină” arte din „Nunta lui Figaro“; Grieg.: Prinţesa ; Grieg : Herbstat­m­­muhg; Puccini: Arie din „Tu­­randot“ ; Puccini: Valsul Mu­sette! din „Bohema“ ; Brănoiu: Dimineaţa lui Crăciun (colin­dă) ; Friml: Cântec indian din „Rose Marie“. 21.30: „Liniştea casei“ come­die într’un act de Georges Cour­­teline cu d. Ion Manolescu şi d-na Victoria Mierlescu. 22: D. Alex. Theodorescu, vio­­liftă; Pietro Nardini : Concert ml-minor ; Gluck : Melodie; Pai­­dre Martini : Preghiera ; Nicola Porpora: Menuett. 22.30: Bui. met. şi ştiri de presă. 22,40. Muzică transmisă prin doză electromagnetică. Viena: 15 kw., 516,3 rm—16,45. Orchestră simfonică feminină ; 18,40. Muzică de cameră ; 20. Transmiterea operei „Lohen­grin“ de la Opera de stat; la urmă concert. Neapole: 1,5 kw., 333 m. .—18. Concert; 22,02. Operă în 3 acte : ,,A sosit ambasadorul“, de Bel­lini. Barcelona: 3,5 kw., 350,5 m.— 22,15. Orchestra ; 22,45. Diverse; 23. Canţonete mexicane; 23,30. Orchestră. Londra: 3 kw., 350 m. — 16,30. Concert; 18. Concert de pian ; 18,45. Cântece bisericești; 21. Serviciu religios; 22,05. Con-­ cert. Wattowitz: 10 kw., 408 m. — 21,30. Concert; 23,45. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 418 m. — 16. Gramofon ; 16,30. Ora copiilor ; 18. Concert.; 20. Concert de­ man­doline ; 21,45. Concert; apoi până la 1,30 Muzică de dans. Roma: 3 kw., 441 m. — 18. Concert; 22. Operele „Fiul rătă­cit“ de Debussy şi „Cavaleria rusticană“ de Mascagni. Milano: 7 kw., 501 m. — 17,30. Concert; 19. Jazz ; 21,25. Opera „Nabucodonosor“ de Verdi ; 22,30. —24. Muzică de dans. Budapesta : 20 kw., 550 m. — 17. Lieduri; 18,30. Concert vo­cal ; 24,30. Jazz. Varşovia: 10 kw., 1411 m. — 16. Gramofon; 18. Concert popu­lar ; 20,25. Conferinţă: 21,80. Concert popular ; 23,45. Muzică de dans. Luni, 1 Iulie Bucureşti: 0,12 kw., 396,3 m. 18—9. Orch. Radio (muzică de dans). 21: D-na F. Botez canto. Puc­cini : Arie din „Alánon Lescaut“ Boito : Berceuse din „Mephístp­­phele“; Cattalani: Arie d:n „La Wally“; Fauré : Iarna a în­cetat ; Gh­ere: Romanță; C. C. Nottara : Sunt flori ; Borgovan: Gâtec de leagăn. 21.30: D. G. Drăghici, callo. Loeillett: Sonata ; Casaado: Grave ; Ewald: Piloe; Hure: Air ; Haydn: Capriccio. 22: Bul. cărții — D. Perpemb­oius : Al. T .Stamatiad : „Pa drumul Damascului“; Matei I. L. Caragiale: „Craii de curte veche“; P. Panaitescu: „N. Bălcescu“, 22.15: D. J. Szekelly, tenor. Ponchîeli: Romanţ. ..Cletto a mar“ din „Gioconda“ ; Thomas: „Elle ne croyait pas“ din „Mig­non" ; Cântece populare roma­neşti ; Loewe : Baladă . Ma*se­­net: „Ah fuyez douce Image“ din „Manon“. 22.45. Bul. met. şi știri de presă. Viena: 15 kw., 516, 8 m. — 17, Concert; 21. Concert simfonic , apoi concert al orchestre! Do­­mansky. Neapole: 1,5 kw., 883 m.— 18, Concert; 22,02. opera „Favorita” de Donizetti. Barcelona: 3,5 kw., 850,5 m.—­ 18. Concert; 18,35. Sextetul Rar­dio; 22,20. Orchestră; 28,90. Concert de ghitară- Londra: 3 kw., 856 m. — 17. Muzică de dans; 17,15. Concert; 18,15. Ora copiilor; 22,35. Reci­­tal; 24. Muzică de dans. Kattowitz: 10 kw., 408 m. —­17,30. Concert; 19. Ora copiilor; 20,20. Concert popular ; 21,90. Transmiterea din Varșovia a operetei „Teresina“ de Oskar Str­auss. Berlin: 4 kw., 418 m. — 21. Potpouri de operetă: până la 1,30 Muzică de dans. Roma: 3 kw., 441 m, și 18,90. Concert; 22. Serată de muzică și comedie. Milano: 7 kw., 501 m.—17,80. Ora copiilor; 18. Jazz; 21,15. Diverse. Budapesta: 18,40. Muzică u­­şoară; 21. Concert al orhestrei Operei; 22,30. Concert de ţigani. Varşovia: 10 kw., 1411 m. —* 17,30. Plăci de gramofon ; 19. Muzică uşoară ; 21,30. Opereta „Teresina“ de Oscar Strauss; 23,45. Muzică de dans. Miori»­ onoram Byrd Londra, 29. (Rador). — Din New-York se anunţă, că în ra­portul său asupra expediţiei ce a făcut la Polul Sud, maiorul Byrd arată că numitul a desco­perit circa 20.000 de miile pătra­te, de terenuri necunoscute până acum Raportul se ocupă în principal de descoperirea şi stu­dierea topografică a munților Rockefeller. Venirea iertfei pola­re,­­ a obligat pe maiorul Byrd să suspende toate operaţiunile. ------X O A —­ Foşti miniştri bulgară amnistiaţi Sofia, 29. (Rador).—După dis­­cuţiuni care au ţinut timp de două zile, şi care au fost foarte însufleţite, Camera a votat, în a doua citire cu 139 voturi contra 97 şi o abţinere, primul articol al­ proectului legei de amnistie, prin care se amnestiază foştii miniştri liberali Radoslavoff şi Toncheff. Camera­ a mai decis să se în­scrie în ordinea de zi a şedinţei de astăzi, propunerea depusă pe birourile Camerei prin care se tinde ca în amnistie să intre şi fostul ministru de finanţe din cabinetul agrarian, d. Turlakoff. 1

Next