Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)
1929-07-01 / nr. 148
0 4__ new-Huson Reputata Motocicletă Engleza de Record — Rezistenţă şi Confort este Maşina care satisface gustul cel mai dificil Vizitaţi Expoziţia Magazinului „AUTO-MOTO-VEEO" Grivitei 108 unde puteţi admira şi cumpăra cu preţ de Fabrică această superbă maşină Accesorii pentru Mine, Bicioisis Jiaii NENHE fi ilipi!lii gijbiji ori unde. 185.’ CAMIOANE Antinevralgic Dr. IttMiSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, etc. Luaţi numai in cutii originale conţinând 2 buline si ca semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii Si drogherii. 1693 ■in......*------------------COMITETUL ȘCOLAR AL LICEULUI ,.N. FILIPESCU“ — din oraşul Baxmtie — EXTRACT Incheiat de grefa tribunalului Covurlui S. I., conform disp. art. 275 cod. civ. modificat. D. plutonier Costache Marea Tsfan, domiciliat în Galaţi, str. Mazepa nr. 43, cu petiţiunea înreg. la No. 20953 din 1928, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Natalia C. M. Tofan din Galaţi, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii de sax femenin si anume, Anica în etate de 7 ani şi Eleonora in etate de 4 ani si 8 luni, iar soţia pârâtă posedă ca avere o jumătate indiviză din imobilul din Galaţi str. Unirei nr. 24. Termen pentru pronunţare este fixat la 16 Marii 1929. Grefier, Indescifrabil. Nr. 9550. 1928 Martie 16. 4 Îânhâliil de Vânzare preţuri avantagioase, aproape noul 1 Special Supersport 100 H. P. 6 Cilindri 1 Supersport 4 locuri 100 H. P. 6 Cilindri Se poate vedea între orele 10 — 1 și 3—8 zilnic la Garajul Ciclop, etajul III, Bulev. Brătianu 42. 1 PUBLICATIONS No. m din » Iunie 1829 Se adiuca kt cunoștința generală, că, în ziua de 7 Augurt 1920, orele 10 A m„ se va tine lieMai'Mm mbbliiei — declarată uirg*&» — pentru darea In intireprifidere & iBcrârilar de ridicare a «un»! etaj peste localul liceului, din str. Regele Carol i. ft. Costul iiuor&riior, după devizul ajprofeat de onor. Casa 5-copjeiUr, cu ordinul No. 22410/102®, se ridică la suana de led 2.589.231, urmând ca nsî camioamica de lucru a anului 1920. Să se execute lucrările de rosa. priu» tirei săli de clasă si seara, restuil lucrărilor se vbr executa, in campania anului 103b. Concurentiî vor depune o garanţia provizorie de 4%,garanţia definiti'vă find de 6%. Costul da sarcini devuzul Sililan,urbe, se pot studia in orice zi de lucru la cancelaria Asului.Licitaţiunea se va ţine în poxifcirmîtftte ftu art. 72—73 din legea cehabilității publice și în poft formitate eu opiniiUuiiule genSfăle da îatraprindere ale MinioteiUkfi. lucrăritor ipuîfiwa. piresed. ecuuUe tutui sooiar. (*».) (Nedesc.irabil) Sftwetar, (m) (Nedeacifrafoii) Razftirgic.hi 30 lumii e, 1939.^ nmm ©RIÎSSNAf. cu mare reducere da preţ M»« iei bucata de iluminat cu petrol, comuna, ferme, vii, restaurante, fabrici etc. Represent, general pentru România Mare „PST II O MAX « BUCURESTI, Smârdan 30 1717 «5 •" CONCURS Se aduce la cunoştinţă publică că postul de director la Camera de agricultură a luSL Bihor, a devenit vacant. In conformitate cu atrt. 20 din legea Ganerelor de agricultură ,publicăm concurs pentru acest post. Concurenţii vor prezenta documente ordinare pentru dovedirea de pregătire academică în în şittinţele agricole, certificate de serviciu şi toate acele dovezi care le prevede Statutul funcţionarilor publici pentru Îndeplinirea posturilor la instituţiile publice, considerând, că în conformitate cu art. 28 din legea Camerelor de agricultură, funcţii,alii Caracteri de agricultură au toate drepturile şi îndatririle fimcţinarilor publici. Concurenţii vor prezintă cererea la Camera de agricultură a jud. Bihor, palatul prefecturii judeţului, până la data de 1 August 1920. Camera de agricultură a jud. Bihor Preşedinte, Indescifrabil6054 HALATUL“ CALEA MOŞILOR, 297 BUCUREŞTI, IV Vinde cu preţuri excepţional de eftin: HALATE PENTRU LUCRU dela Lei 250 HALATE DE VOIAJ dela Lei 500 COMBINIZOANE pentru şoferi ■ mecanici dela Lei 300 TRENCHOTURI dela Lei 800 Deasemeni găsiţi CASCHETE PENTRU VOIAJ BLUZE ALBE ŞORŢURI, etc. | Incercaţi spre convingere mim mm aului universitar împărţirea premiilor D. prof. N. Iorga, rectorul Univeraiităţii din Capitală, a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se Încheia anul universitar printr‘o solemnitate şi prin acordarea de premii, studenţilor cari s’au distins la studii. Acest frumos obiceiu există la universităţile franceze, italiene, etc. In acest scop, d-sa a convocat eri dăm pe Studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi dinii profesori : dr. Mina Minovici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi,, dr. Gh. Zofeta, D. Gusti, Rădulescu-Pogoneanu, N. Bazilescu, Motaş, Rarincescu, pr. Mihălcescu, pr. Popescu-Mălăeşti, Al. Vederiu, subdirectorul general al învăţământului superior, Chelaru, secretarull universităţii, cum şi un mare număr de studenţi şi studente. CUVÂNTAREA D-LUI RECTOR N. IORGA D. prof. IORGA, rectorul Universităţii, a făcut un istoric al premiilor şcolare la noi. Obiceiul acesta dăinuieşte din vremea lui Bibescu-Vodă. Domnitorul, la sfârşitul anului şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi şi le dădea o masă, apoi urma distribuirea premiilor. D. Iorga s-a adresat apoi studenţilor, arătându-le că au datoria să-şi însuşiască cât mai temeinic o cultură generală şi literară. E necesar să ne deprindem să scriem şi să vorbim frumos. Să fim oameni de specialitate, dar înainte de toate să fim oameni cu mintea limpede şi cu simţurile întregi. A urmat distribuirea premiilor în bani şi cărţi la un număr de 217 studenţi. Solemnitatea s-a sfârşit la, ora 1 d. a. . * UNIVERSUL Pün înimno liihma^wm Üjiililllluu I llIOlliiiilf 0 isias mi iiioara platoului Young ~ Parlamentar german nu-1 va ratifica, fără evacuarea Renanieî — Berlin, 28 (Rador). — Din Munich se anunţă, se căd. dr. Schacht, vorbind la Federaţia comerţului şi industriei, a făcut o lungă expunere asupra negocierilor avute la Paris cu privire la planul young. D. dr. Schacht, în concluzie, şi-a arătat speranţa, că nici o majoritate parlamentară nu va ratifica acest plan, fără ca să pretindă evacuarea imediată şi fără condiţiuni a Renaniei, precum şi o satisfăcătoare soluţionare a problemei regiunii Sarre. * Londra, 28 (ted part.). — Guvernul belgian a înştiinţat pe Cel englez că nu are nimic de obiectat împotriva ţinerii comferinţii guvernamentale la Londra. „Petit Parisien" este de părere că după ades Lumea Franţei şi Belgiei, va urma şi cea a Italiei. Totuşi ministerul de externe francez va întreba guvernul englez dacă n’ar conveni, totuşi ca această conferinţă să se ţină în Elveţia. Dificuţiunile pentru ratificarea acordului Maion-Bérengw nu vor începe înainte de 1 August. In vederea organizării nouei bănci a reparatthunilor, se crede că până la 20 Iulie va fi terminat statutul ei. FRANŢA CERE SA SE ŢIE INTRUN STAT NEUTRU Paria, 28. (Telegr. part.).— Ouverant francw! a răspuns, ud, negativ la propunerea engleză de a se convoca le Londra conferinta pentru punerea In aplicare a planului Young. Franţa s’a pronunţat pentru ţinerea conferinţei intr’un stat neutru. In şedinţa Cameral de ert, d. Poincaré a cerut ratificarea şi punerea In vigoare imediată a plenului Young, spunând ei Franţa este dispusă la sacrifici pentru asigurarea pieli. D. Poincaré a exprimat speranţa că şi celelalte state vor accepta planul Young, executarea căruia depinde In primui rând de bună voinţa Germaniei. * Paris, 28 (Rador). *— Agenţia ,,H*Tatu anunţă, ci din cercurile politice autorizate, te confirmi ştirea ci d. Briand a adresat guvernului englez, r&apuntul tin relativ la data şi locul conferinţei pentru soluţionarea problemei reparaturilor* Cronica sporturilor , Schmeling învinge pe noste!ln© New-York, 28 (telegr. part.).— V*tă noapte la ora 4 s’a terminat matchul între renumiţii boxeriSchmeling şi Paolino. Matchul a durat 15 runduri și Schmeling a învins la puncte, astfel că el poate să provoce acum pe Sharkey. In primele rânduri, matchul n’a fost destul de serios, astfel că publicul a Început să huiduiaseft. După al cincea rând, Schmeling sângera la una din mâini. In runda a opta Smeling domina complet pe adversar, iar în runda 10 obrazul acestuia din urmă era o masă informă de carne sângerândă. In a 14-a rundă, matchul era definitiv hotărît. După a 15-a rundă, Paolino căzuse aproape în nesimțire. Spectatorii, în număr de 40 000 au ovaționat cu frenezie pe învingător. Nici unul din cei doi combatanți nu a fost Knock Down în timpul matchului. Imediat după terminarea matchului, Smeling a trecut ,la telefon şi a vorbit cu mama sa, care se află în Germania. Din cei 540.000 dolari daţi ca premiu, 180.000 revin fondului de asistenţă publică, iar cei doi boxeri primesc câte 180.000 dolari. Rezultatul reuniunei de box de Vineri seara 1 Marin Alexandrescu a făcut match nul cu Ion Mihail. 2) Gh. Covaci a învins pe Bunea prin scoaterea acestuia din luptă şi a fost proclamat campion naţional la categoria uşoară. 3) Lucian Popescu a făcut match nul cu Gh. Statuate. Al patrulea match între G. Axioti şi Călinescu nu sia putut ţine din cauza ploii. Cele mai bune, folositoare şi eftine cărţi de lectură, la găsiţi în editura ziarului „Universul”. De vânzare la librării şi deppozitarii de ziare. Catalogul se trimite gratis la cerere. Datoriile de război ale Franţei Paris, 28. (Rador).— In şedinţa de ert a Camerei, după raportul central al comisiuni finanţelor, d. Panl Boncour, In calitate de preşedinte al comisiunii afacerilor externe, a propus adoptarea moţiunii depusă de d. Franklin Bouillon, uşor modificată de comisiunea financiară. D. Franklin Bouillon a rugat în mod insistent pe toţi deputaţii să se ralieze la textul comisiunii, pentru ca astfel acordul să fie unanim. D. Leon Blam a declarat că nu poate să adere la moţiunea Franklin Bouillon. D. Franklin Bouillon a rimat insistent şi pe domnia sa şi pe socialişti să dea tot concursul lor Franţei, victimă a dreptului său (vii aplauze). D. Poincaré a declarat că guvernul, dând dovadă de cea mai mare bună voinţă şi patriotism, va face tot ce-i va fi posibil, spre a obţine ceea ce doreşte Camera. După aceasta, moţiunea a fost votată. Paris, 28. (Telegr. part.). — Camera a votat propunerea d-lui Franklin Bouillon. Au votat împotriva propunerii comuniştii, iar socialiştii s-au abţinut dela vot. Prin această propunere, s'a hotărit amânarea semnării convenţiilor pentru datoriile de război intre Franţa şi America şi Franţa şi Anglia. Pentru semnarea acestor convenţii, s-a hotărit să se înceapă noul tratative cu experţii la Paris. înainte de desbateri, guvernul a arătat că a început noul tratative în vederea amânării plăţii ratelor către America. Plata, care urma să se facă la 1 August, a fost amânată la 31 Decembrie. Tratativele de această direcție, vor fi duse din Rida d. Poincaré, para a'a şi pus aiia legătură cu ministerul de externe american. PARLAMENTUL STATELORUNITE OSTIL CERERII FRANŢEI ? Paris, 28. (Rador). — Cercurile competințe americane socotesc că chiar dacă cererea Franţei ar fi primită favorabil şi chiar dacă atât d. Hoover cât şi guvernul Statelor Unite ar voi să îndeplinească un gest de generozitate faţă de Franța, acest lucru nu ar putea fi făcut din punct de vedere constituţional. De altfel majoritatea congresului este ostilă cererei Franţei, deoarece crede că toate condiţiunile acordate Franţei, reprezintă maximum posibili şi că de altfel ar fi imposibil ca să se convoace în mod special congresul în timpul actualei vacante. NUMAI D. POINCARE POATE SA DUCA NEGOCIERILE LA BUN SFARSIT Paris, 20 (Rador). — Relativ la ultimele negocieri, ziarul „Petit Parisien“ scrie: „Marea majoritate a parlamentarilor sunt cu totul unanim să constate că numai d. Poincaré poate să ducă la un bun sfârșit ultimele negocieri. Ziarul socotește că dacă America refuză cererea franței, d. Poincaré va veni pe fața Camerei, de la oara va cere și va obține ratificarea. Guvernul englez preocupat de problema industriei miniere Londra 28 (Rador). Situaţia industriei miniere a format azi obiectul unor lungi discuţii intre primul ministru, ceilalţi miniştri şi federaţia executivă a minierilor. Toţi sunt de acord a recunoaşte că această chestiune este cea mai dificilă problemă, pe care o are de rezolvat noul guvern. „Daily Herald“ crede, că gu- vernul va fi în măsură să promită soluţii mai favorabile, chiar în mesagiul Tronului săptămâna viitoare şi mai ales îşi va spune cuvântul în chestiunea orelor de lucru în mine. Se ştie că, după greva din industria carboniferă în 1926, numărul orelor de lucru îa ruine, a fost ridicat de la 7 la 8 ore. Minierii cer astăzi revenirea la ziua de lucru de 7 ore. Afară de aceasta mai sunt alte chestiuni in discuţie şi anume* depresiunea prelungită care domneşte în această chestiune, relaţiile ei cu situaţia internaţională, întreaga reorganizare şi distribuire a producţiei. Conferinţa de om, s’a desfăşurat î.rrtr’o atmosferă amiicală. Ziarele cred că în cele din urmă, se va ajunge la un acord, mai ales dacă guvernul va izbuti să ajungă la realizarea unuî aracifimerffic iraternaţional, în ce priveşte orele de lucru îîi mine, ca şi celelalte Chestiuni, care nu pot fi tratate independent de situaţia de pe Continent. Bineînţeles că proprietarii de mine sunt contra reducerea orelor de lucru la 7 atâta timp cât pe Continent, se va continua lftcfti de 8 ore în mine, Berlin, 28. (Telegr. part). — Legea pentru apărarea republicii, care expiră la 23 iube a. c., n‘a fost prehinuită de Reichstag. Se pune însă întrebarea, dacă ar fi posibil ex-Kaiserului să se întoarcă acum la Germania. Chestiunea aceasta, are două laturi. Una juridică. $i anume ex-Kaiserul s’a obligat faţă de guvernul oland'v» să nu părăsească Olanda. Dacâ ar pleca totuş din Olanda, desigur ofi guvernul olandez nu l-ar urmări. Mai spinoasă este însă latura politică. Nici unul din partidele din stânga nu se teme de reîntoarcerea ex-Kaiseruluî. Cercurile monarchiste însă, și chiar aripa extremă, de sub șefia lui Hugenberg, n’ar putea să-și asume riscurile unui râsbol civil, ce s-ar angaja la reîntoarcerea ex-Kaiserului în Germania. * Procesul fostului ministru de finanţe polon Czechowicz Varşovia, 2.9 (Rador). — Eri a continuat judecarea procesului fostului ministru de finanţe Czechowicz, în faţa tribunalului de stat. După discursurile celor trei acuzatori, cari au vorbit din partea Dietei şi a replicei apărătorului d-lui Czechowicz, tribunalul a dat cuvântul acuzatului, care întrun foarte frumos discurs, a subliniat succesul politicei financiare a guvernului, în timpul ultimilor trei ani constatând totodată că in urma instrucţiunilor mareşalului Pilsudiski, s-a obţinut echilibrul bugetar. D. Czechowicz a cerut tribunalului să nu ţină seamă de teza acuzaţiei, care susţine că orice depăşire a bugetului trebue să atragă responsabilitatea constituţională a ministerului de finanţe. După aceea, tribunalul a discutat chestiunile ce urmează a se pune asupra culpabilităţii acuzatului. Tribunalul va continua judecarea procesului în şedinţa de azi. V Anul XLVII Nr. 148 Luni 1 Iulie 1929 INFORMAŢIUNI DUMINICA « întrebăm direcţiunea generală c. f. r.: ce rol are impiegatul Ion Popa, din gara Bărboşi? Şi mai precis: cu ce împuternicire a arestat timp de 12 ore, în ziua de 24 iunie, pe vânzătorul de ziare D-tru Secăreanu, care se urcase intr’un tren, spre a-şi găsi un tovarăş, căruia să i dea merinde ? Pe lângă abuzul săvârşit direct faţă de vânzător, funcţionarul menţionat a şi păgubit pe depozitarul, al cărui vânzător a fost timp de 12 ore, în neputinţă să-şi exercite meseria. ♦ Din curând se va deschide la Muenchen în Germania, o mare Expoziţia Internaţională de afişe-reclame. Pemifera acest scop divind pictori şi desenatori, precum şi toate instiituţiunile de editură şi tipo-litografiie, sunt rugate să trimită câte două exemplare din afişele-reclamă ce posed, In str. Eugeniu Canada 9. Djuji desenatori şi pictori sunt rugaţi a noua odată cu afişele că trimit, numele complect şi citeţ al autorului afişuluii, precum şi firma exactă a institutului unde a fost executat. Această expoziţie vine la timp, pentru a anima şi cercurile noastre artistice în direcţiunea afişului-reclamă, care a făcuit progrese atât de remarcabile în marile centre europene. Au fost luate toate măsurile ca să se acorde României locul de cinste la această expoziţie. * D-ra Tamara Bohemaga a fost numită chimistă la staţiunea experimentată de viticultură şi crenologie de la Chişinău. * Ministerul muncii a dispus ca drogheriile să fie închise de la orele 13—15, iar seara la ora 19 şi în ajunul Duminicilor şi sărbătorilor la ora 2010. ing. Elie Carafoli a fost numit conferenţiar la catedra de „aerodinamică şi mecanica avionului“ de la şcoala politehnică din Capitală. □ Eminentul astrofizician Deslandres retrăgându-se la pensie din postul de director al Observatorului din Paris, în locul său a fost numit directorul Observatorului din Strasbourg, Esclangon. *• Baroul din Paria a ales ca decan pe d. Fernand Payen, cunoscut prin antologia sa, în care a adunat pledoarii rostite de maeştii barei franceze făcând despre ei portrete foarte reuşite. BISERICEŞTI □ Târnosirea bisericei din comuna Lipia Bojdari, cătunul Vlăsia (Ilfov) se va face în ziua de 7 iulie a. c. universitare . D. ing. silvic Cezar Gr. Cristea a obţinut licenţa în drept de la facultatea din Iaşi, în sesiunea Iunie a. c. * D. Popp A. M. Nicolae, a trecut examemul de licenţă în geografie, din sesiunea aceasta, obţinând, menţiunea „Magna cum laude". ÎNTRUNIRI * Duminică, 80 iunie, ora 9 dimineaţa, se ţine adunarea generală a Asociaţiei generale a licenţiaţilor universitari din România, str. N. Fiipescu (fostă Scaune) Nr. 18. , * D. C. S. Hasnataru, judecător de instrucţie la trib. R.Sărat, e numit judecător de şedinţă la acelaş tribunal, iar d. Ion G. Ionescu e numit judecător de instrucţie. * D N. V. Longhin judecător de şedinţă la trib. Brăila e numitjudecătorde instrucţie la acelaş tribunal In locul d-lui Ion Boerescu, care trece în tocul celui dintâi. JUDICIARE . —SOI---- W MEMENTO RADIO Duminică 3 Olanda Bucureşti: 0,12 kw., 396,3 m. 11,80. D. Wipfel: amjonium; Wipfel: Choral fantezie; Kersch: Preludiu şi fuga; Liszt: Odă tristă. 12. Părintele Stelian Iliescu, predică. 12.15 . Orch. Radio : Concert matinal; E. Urbach : „In amintirea lul Beethoven“, fantezie ; I. B. Lully: Gavotte ; Sammaritini-Elman: Canto amoroso ; Moskowsky: Dansuri spaniole No. 1 şi 2 ; Sinding: Frührlingsrauschen ; G. Meyerbeer : Marşul încoronării din opera „Profetul“. 17: Orch. Marcu : Muzică uşioară. 18: Ora veselă: D. V. Rodan. 18.15: Orch. Marcu. 21: D-na H. Lebel, canto. Mozart : „Inima mea suspină” arte din „Nunta lui Figaro“; Grieg.: Prinţesa ; Grieg : Herbstatmmuhg; Puccini: Arie din „Turandot“ ; Puccini: Valsul Musette! din „Bohema“ ; Brănoiu: Dimineaţa lui Crăciun (colindă) ; Friml: Cântec indian din „Rose Marie“. 21.30: „Liniştea casei“ comedie într’un act de Georges Courteline cu d. Ion Manolescu şi d-na Victoria Mierlescu. 22: D. Alex. Theodorescu, violiftă; Pietro Nardini : Concert ml-minor ; Gluck : Melodie; Paidre Martini : Preghiera ; Nicola Porpora: Menuett. 22.30: Bui. met. şi ştiri de presă. 22,40. Muzică transmisă prin doză electromagnetică. Viena: 15 kw., 516,3 rm—16,45. Orchestră simfonică feminină ; 18,40. Muzică de cameră ; 20. Transmiterea operei „Lohengrin“ de la Opera de stat; la urmă concert. Neapole: 1,5 kw., 333 m. .—18. Concert; 22,02. Operă în 3 acte : ,,A sosit ambasadorul“, de Bellini. Barcelona: 3,5 kw., 350,5 m.— 22,15. Orchestra ; 22,45. Diverse; 23. Canţonete mexicane; 23,30. Orchestră. Londra: 3 kw., 350 m. — 16,30. Concert; 18. Concert de pian ; 18,45. Cântece bisericești; 21. Serviciu religios; 22,05. Con- cert. Wattowitz: 10 kw., 408 m. — 21,30. Concert; 23,45. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 418 m. — 16. Gramofon ; 16,30. Ora copiilor ; 18. Concert.; 20. Concert de mandoline ; 21,45. Concert; apoi până la 1,30 Muzică de dans. Roma: 3 kw., 441 m. — 18. Concert; 22. Operele „Fiul rătăcit“ de Debussy şi „Cavaleria rusticană“ de Mascagni. Milano: 7 kw., 501 m. — 17,30. Concert; 19. Jazz ; 21,25. Opera „Nabucodonosor“ de Verdi ; 22,30. —24. Muzică de dans. Budapesta : 20 kw., 550 m. — 17. Lieduri; 18,30. Concert vocal ; 24,30. Jazz. Varşovia: 10 kw., 1411 m. — 16. Gramofon; 18. Concert popular ; 20,25. Conferinţă: 21,80. Concert popular ; 23,45. Muzică de dans. Luni, 1 Iulie Bucureşti: 0,12 kw., 396,3 m. 18—9. Orch. Radio (muzică de dans). 21: D-na F. Botez canto. Puccini : Arie din „Alánon Lescaut“ Boito : Berceuse din „Mephístpphele“; Cattalani: Arie d:n „La Wally“; Fauré : Iarna a încetat ; Ghere: Romanță; C. C. Nottara : Sunt flori ; Borgovan: Gâtec de leagăn. 21.30: D. G. Drăghici, callo. Loeillett: Sonata ; Casaado: Grave ; Ewald: Piloe; Hure: Air ; Haydn: Capriccio. 22: Bul. cărții — D. Perpemboius : Al. T .Stamatiad : „Pa drumul Damascului“; Matei I. L. Caragiale: „Craii de curte veche“; P. Panaitescu: „N. Bălcescu“, 22.15: D. J. Szekelly, tenor. Ponchîeli: Romanţ. ..Cletto a mar“ din „Gioconda“ ; Thomas: „Elle ne croyait pas“ din „Mignon" ; Cântece populare romaneşti ; Loewe : Baladă . Ma*senet: „Ah fuyez douce Image“ din „Manon“. 22.45. Bul. met. şi știri de presă. Viena: 15 kw., 516, 8 m. — 17, Concert; 21. Concert simfonic , apoi concert al orchestre! Domansky. Neapole: 1,5 kw., 883 m.— 18, Concert; 22,02. opera „Favorita” de Donizetti. Barcelona: 3,5 kw., 850,5 m.— 18. Concert; 18,35. Sextetul Rardio; 22,20. Orchestră; 28,90. Concert de ghitară- Londra: 3 kw., 856 m. — 17. Muzică de dans; 17,15. Concert; 18,15. Ora copiilor; 22,35. Recital; 24. Muzică de dans. Kattowitz: 10 kw., 408 m. —17,30. Concert; 19. Ora copiilor; 20,20. Concert popular ; 21,90. Transmiterea din Varșovia a operetei „Teresina“ de Oskar Strauss. Berlin: 4 kw., 418 m. — 21. Potpouri de operetă: până la 1,30 Muzică de dans. Roma: 3 kw., 441 m, și 18,90. Concert; 22. Serată de muzică și comedie. Milano: 7 kw., 501 m.—17,80. Ora copiilor; 18. Jazz; 21,15. Diverse. Budapesta: 18,40. Muzică uşoară; 21. Concert al orhestrei Operei; 22,30. Concert de ţigani. Varşovia: 10 kw., 1411 m. —* 17,30. Plăci de gramofon ; 19. Muzică uşoară ; 21,30. Opereta „Teresina“ de Oscar Strauss; 23,45. Muzică de dans. Miori» onoram Byrd Londra, 29. (Rador). — Din New-York se anunţă, că în raportul său asupra expediţiei ce a făcut la Polul Sud, maiorul Byrd arată că numitul a descoperit circa 20.000 de miile pătrate, de terenuri necunoscute până acum Raportul se ocupă în principal de descoperirea şi studierea topografică a munților Rockefeller. Venirea iertfei polare, a obligat pe maiorul Byrd să suspende toate operaţiunile. ------X O A — Foşti miniştri bulgară amnistiaţi Sofia, 29. (Rador).—După discuţiuni care au ţinut timp de două zile, şi care au fost foarte însufleţite, Camera a votat, în a doua citire cu 139 voturi contra 97 şi o abţinere, primul articol al proectului legei de amnistie, prin care se amnestiază foştii miniştri liberali Radoslavoff şi Toncheff. Camera a mai decis să se înscrie în ordinea de zi a şedinţei de astăzi, propunerea depusă pe birourile Camerei prin care se tinde ca în amnistie să intre şi fostul ministru de finanţe din cabinetul agrarian, d. Turlakoff. 1