Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)

1929-09-01 / nr. 201

1 Conferinţa de la lap şi România De trei zile, ziarele şi agen­ţiile anunţă „deplinul acord", stabilit la Haga. Presa mai mult sau mai puţin guverna­mentală, s’a grăbit să închina imnuri de laudă marei opere de pace înfăptuită la confe­rinţa reparaţiilor. E cel pu­ţin prematur, dacă ne gân­dim că au trebuit câteva săp­tămâni de discuţii, de nego­cieri, de întreruperi şi re­luări de conversaţii, pentru a ajunge la un acord care nu înseamnă de­cât o etapă pre­alabilă a conferinţei. Acordul stabilit la Haga, până acum, nu cuprinde decât înţelegerea d­intre creditori asupra cotei şi modalităţilor de încasare a unei datorii pe care Germania, va avea de-acum încolo s’o discute, s’o accepte, s’o res­pingă sau s’o amâne. Pentru opera generală de pace şi de lichidare a războiu­lui, reuşita deplină a Confe­rinţei dela Haga este de dorit. A lua însă drept succes defi­nitiv, acordul dintre creditori, atunci când debitorul — în speţă Germania — nu şi-a spus încă ultimul cuvânt, e pueril. Planul Young, aşa cum a fost hotărît la Paris, nu an­gaja pe nimeni. El însemna numai o ciornă a înţelegerii posibile, iar cuvântul exper­ţilor nu angaja guvernele lor respective. D. Schacht, în apa­renţă cel puţin, — lucra in­dependent de d. Streseminn. Acestui plan iniţial, fixat la Paris, i s’au adus la Haga, ret’oase modificări, pentru a asigura, prin sacrificii reci­proce, înţelegerea dintre ere­di ori. Dacă pentru această’m­­ţ­legere a fost nevoe de sa­crificii, e greu de crezut că aliaţii nu vor consimţi la noi amputări atunci când se vor găsi în faţa unui debitor in­transigent. Deşi prin hotărî­­rile de la Haga, Germania ob­ţine serioase şi neaşteptate a­­vantagii politice — în primul rând evacuarea Renaniei —­­lupta va continua desigur şi în privinţa clauselor finan­ciare. Aliaţii, bine­înţeles, sunt hotărîţi să impue Ger­maniei condiţiile lor destul de diminuate. Briand a adre­sat în această privinţă o scri­soare, cu ton de ultimatum, d-lui Stresemanin. In schimb însă „Deutsche Diplomatische Korrespondenz“ monitor al lu’ Wilhelmstrasse, afirmă că la Hatra, conferinţa „de-abea începe“, e „ducaţia germană declară: „După acordul realizat între creditori s’a ajuns acum la o­­biectul propriu zis al confe­rinţei. Impresia ce se dă opi­niei publice ar fi că Germa­nia nu mai are de­cât să spu­nă Da.şi Amin. Concepţia a­­c­east­a a fost însă respinsă ho­­tărît de delegaţia germană la Haga...“ Deci, la Haga dezbaterile vor continua. Ar fi fost de dorit ca actuala situaţie a Ro­mâniei şi poziţia ei, oricât de umilă , în aceste dezbateri să f fost cunoscute. Din ne­fericire însă, nici cercurile o­­ficiale, nici presa guverna­mentală nu vor să dea o rela­­ţiune. Se urmează aceeaş re­gretabilă tactică a tăcerii. Eri chiar, oficiosul guvernului era prins în flagrant-delict de necunoaştere a situaţiei. Cele­lalte ziare guvernamentale sunt entuziasmate de impor­tanţa internaţională a acor­dului de la Haga, dar ne e tea­mă că acest entuziasm nu cu­prinde preocupările şi intere­sele româneşti, în legătură cu aceeaş conferinţă şi cu faza ei actuală. Avem la Haga o triplă delegaţie ministerială şi nă­­dăduim că nu negocierile dintre cei trei reprezentanţi ai noştri, molipsiţi de pilda creditorilor aliaţi, vor fi în­târziat redactarea unei note lămuritoare. Această notă e aşteptată. In actuala situaţie finan­ciara, când activul românesc trebue să cuprindă toate po­sibilităţile, politică noastră externă poate fi mai eficace, în acest fel de probleme, de­ci­t somaţiile perceptorilor care nu pot încasa nimic din sărăcia autohtonă. Iată de ce la noi, unde problemele ex­terne nu preocupă prea mult opinia publică, chestiunea re­paraţiilor şi problema optan­­ţilor fac excepţie , aceste două chestiuni fiind de natură să influenţeze bugetul nostru, şi deci, bugetul fiecăruia Iată de ce lămuririle gu­vernamentale sunt, cu nerăb­dare aşteptate, deşi caracterul lor nu poate fi de­cât provi­zoriu. Ştim ce s-a întâmplat la Haga, pentru Anglia şi Ja­ponia. E frumos, dar ne inte­resează să ştim câte ceva şi de soarta României. Nici o păsuire la impozite — O nouă circulară a ministerului de finanţe — Ministerul finanţelor a dat o nouă circulară tuturor admi­nistratorilor financiari prin care li se reaminteşte că ..to­leranţa păsuirilor a adus la si­tuaţia că astăzi restanţele sunt destul de importante şi îngreu­nează încasarea impozitelor cu­rente". Cităm din circulară: „Nu este însă suficient ca, la rândul dvs. să transmiteţi or­dinele ce v-am dat organelor subalterne ; e nevoe ca, cel pu­ţin odată pe săptămână, să vă deplasaţ­i în special în cir­cumscripţiile în care veţi cons­tata că activitatea organelor de percepere nu corespunde aştep­tărilor noastre. De aceea, vă rugăm să luaţi înţelegere cu autoritatea supe­rioară, ce reprezintă min­sterul de interne în jud. dvs. spre a vă pune la dispoziţie automobi­lul odată pe săptămână pentru inspectarea serviciilor de per­cepere. „Veţi verifica activitatea per­ceptorilor şi agenţilor respectivi şi, pe baza elementelor ce veţi aduna, veţi sesiza pe d. prefect, spre a aviza la măsurile disci­plinare în judeţele îrn cari no­tarii fac oficiul de percepere şi cari, în aceste momente, înţe­leg să se sustragă de la datoria ce le scumbă, iar în ce priveşte pe agenţii de percepere, sau perceptorii, cari vor fi găsiţi că au delapidat banii publici, sau vor fi primit mită pentru pă­suire, în afară de faptul că veţi cere destituirea lor, veţ aduce faptul la cunoştinţa contribua­bililor prin bătae de tobă". Satana conspiră deşi vacantă şi căldură, se simte în aer activ­tatea frămân­tărilor viitoare; niciodată sub trecutele guverne, care nu a­­veau la temelie atâta suprafaţă, nu s'a vorbit de nesiguranţa lor. De câteva zile, în urma unui articol sibilic al d-l­ui Corpa, s'a scoborit pe pământ — aceea ce plutea numai în aer — o veste emoţionantă d­in umbră, undeva ar fi orice un cazan misterios şi, din zmoaia lui incandescentă, este scutit să iasă un nou gu­vern, opera marelui întunerec. Cu astfel de joimăr­ie eram speriaţi, pe vremuri, noi copii­, ca să­­în, după aceea, cuminţi. Dar, după cum nu este fum fără foc, tot la fel­, sub întâia e­­pocă normală şi sub un guvern real aşezat, astfel de ştiri n'ar putea nici pluti pe sus, nici cir­cula pe jos. Un guvern ven­i la putere în urma unei întinse propagande în toate provinciile ţărei, înte­meiat pe o aderenţă populară l­egală necontestată, având în a­­mândouă Camerele majorităţi zdrobitoare şi neînvins până a­­cum în nici o alegere legislati­vă în circumscripţii­ sufragiu­lui aniversar, este ameninţat de o conspiraţie a Satanei, care fierbe într'un cazan cu zmoală. Care să fie minunea ? Minunea — dacă cumva po­vestea cazanului o fi adevăra­tă — nu e de loc minune, este ceva foarte normal: actualul gu­vern, ori de câte voturi s-ar bu­cura în cercurile inconştiente, este osândit de cele conştiente, fiindcă nu posedă decât arta ne­gativă de a nu guverna. Ţările nu se guvernează nu­mai cu voturile, atunc când vo­turile sunt oarbe ; ţările au ne­­voi, au aspiraţii, ca Interese, iar cei care ajung să-i apuce cârma, trebue să aibă, nu nu­mai adeziunea celor cari le-au încredinţat cârmuirea lor, să aibă şi priceperea de a cârnul. Pa lângă atâtea dovezi de in­capacitate, câte ar fi putut i­er­­tate noviciatului inocent, au vec­i­nit dovezile relei credinţe şi a dispreţului de op­eia publică: cazul de la Lup­ul este dintre cele care pot leg­­ima şi pe Sa­tana şi cazanul sâu cu zmoală. Să mai demonstrăm z Zece sau douăsprezece zile după împuşcături, consiliul de miniştri se întruneşte ca să dis­cute cazul. După opt ore de zvârcolire în rea credinţă şi ne­putinţă, consiliul dă publicităţ­i un com­­unicat prin care: 1. Anunţă o anchetă compli­mentară ; 2. Suspendarea prefectului ; 3. Tr­imiterea în concediu a doi magistraţi; 4. Punerea a doi colonei la dispoziţia ministerului de răz­­boi. Cum a fost realizat acest co­municat? Neant ! Acest comunicat a fost numai o grosolană înşelătorie. Nici una din făgăduelile comunica­tului n’a fost îndeplinită. In ceasul acesta, nimeni nu ştie în toată România Mare, dacă pre­fectul a fost suspendat, dacă magistraţii sunt în concediu, dacă coloneii mai au comanda, dacă suplimentul de anchetă urmează. Ceva mai grav: primul minis­tru care a iscălit cel d'întâin suspendarea prefectului, se du­ce in Ardeal şi vizitează Valea Jiului însoţit de acest prefect. Până şi unele din ce­e mai de­votate zil T8 ale regimului, sunt ruşinate şi nu mai ştiu cum să-l apere ; ele fac întrebări sfipase şi stângace şi imploră regimul ca să l­e uşureze devotamentul. Părerea oamenilor celor mai nepărtinitori este făcută : acest guvern nu mai este guvern. Ca să înşeli lumea în opoziţie cu făgădueli, să zicem că mai merge, fiindcă au mai făcut-o şi alţii; dar să înşeli find la guvern şi încă în forma aceasta brutală, trebuie să pierzi drep­tul nu numai la încrederea, dar şi la stima ţării. Dacă, acum, la indignarea re­voltată a opinii tuturora s'a a­­sociat şi indignarea Satanei, de ce să ne mirăm ? Căci, slavă Domnului, tot pe calea cazanu­­lui cu zmoală a venit la cârmă­­ regimul şi tot Satana l-a indicat ca să guverneze şi l-a lăsat să reformeze. CONSTANTIN BACALBAŞA NR. In ultimul meu articol­­in­titulat: „Scrisori către plugari", au apărut gneşelii de tipar ca­­re-i întunecă înţelesul. Le rec­tific : In coloania 8-a, in loc de: ....fă­ră de care spiritul erarhic va zădărnici funcţiunea marei roe­­aţiun ... etc.“, să se citească : ....fără de care spiritul anarhic va zădărnici funcţionarea nouei creaţiuni...“. ___________ DEZARMAREA NAVALA Londra, 29 (telegr. part.). — Generalul Dawes a transmis o nouă propun­e in chestia dez­­armării nateale. Propunerea a­­ceasta n'ar fi satisfăcătoare. Se crede, că peste zece zile, după ce d. Macdonald se va în­toarce la Geneva, unde va sta 3 zile, acesta va avea o nouă consfătuire cu generalul Da­wes. GEN. DAWES O experienţă interesantă New-York. 29 (Tel. part.). — La Cheverland s‘a făcut o interesantă experienţă, fix­­sându-se de dirijabilul Los Angeles un avion, pe care s‘a coborît din dirijabil an aviator. La un moment dat, s‘a dat drumul avionului, ca­re a aterizat în condiţii nor­male. Mid me sta Miel Londra, 29 (Rador). Din Simla se anunţă Inun­daţii extrem de grave In toată valea fluviului ÎR dus. Apele fluviului au­ crescut cu aproape doi metri peste nivelul cel mai înalt atins in 1882 şi cu trei metri peste nivelul obişnuit, din cauza rupe­rii barajului de la Shyok. Numeroase sate au fost luate de ape. Comunica­ţiile de cale ferată sunt întrerupte. Victimele sunt numeroase. —Londra, 29 (Rador). Din Karachi se anunţă că Inundaţiile fluviului In­dus provoacă mari pagu­be. Sate Întregi au fost distruse, recoltele au fost luată de ape, şi circa. 309 de persoane au pierit in valuri. Comunicaţiile in­tre Rawalpuul şi Caşmir, sunt întrerupte, din cau­za surpării terenurilor şi a apelor cari au stricat dru­murile. ŞI NILUL Londra, 29 (telegn Cart.). — Din Cairo, se anunţa că apele Nilului s-au umflat peste mă­sură, fiind temeri­­ de inun­dații. Apele au ajuns la o cotă neînregistrată din 1887. Ilii lEMilSt­raiin­ Împotriva sovietelor Varşovia, 29 (Rador). Ziarele sovietice din Kiev anunţă, că in districtul Belaia Terova s'au produs încăerări sângeroase in­tre detaşamentele de po­liţie G. P. U. şi grupările armate de naţionalişti u­crainieni, de sub coman­da hatmanului Verimen­­co. Grupurile acestuia au dat in ultimele două luni numeroase atacuri împo­triva instituţiilor sovieti­ce. Urmărite de armata roşie, aceste grupări ar fi fost distruse. Numărul celor arestaţi nu trece în­să de 15, între cari mulţi răniţi, ceea ce ar însemna că oamenii lui Verhnenco ar fi reușit să scape, gă­sindu-şi refugiul în pădu­rile din regiunea Belaia Terova. * Varşovia, 29 (Rador). Din Charkov se anunţă, că motivul călătoriei lui Stalin în Ukraina ar fi fost intensificarea curentului opoziţionist în această re­giune. înainte de sosirea lui Stalin s-au făcut la Charkov numeroase per­cheziţii şi arestări, desco­­perindu-se o tipografie clandestină şi mult mate­rial de propagandă anti­­sovietică. Se bănueşte că tipo­grafia a fost organizată de Şumski, fostul comisar al instrucţiunii publice, expulzat de Stalin din U­­kraina. Sosirea Inaltului Regent Buzdugan în Capitală Joi la ora 3 şi 20 d. a., au sosit în gara de Nord venind cu trenul de la Ioachimov, înaltul Regent Gh. Buzdugan şi doamna. Pe peronul gării de Nord se aflau în aşteptarea înal­tului Regent d-nii Iuliu Ma­­niu, prim ministru; Vaida Voevod, ministru de interne; General Henry Cihoski, mi­nistru de război, ministrul in­dustriei; Steal Emanuel, di­rectorul general al siguranţei Statului; general E. Nicolea­­nu, prefectul poliţiei şi ches­torul G. Moţăţeanu. Înaltul Regent s-a întreţi­nut câteva minute cu preşe­dintele consiliului de mini­­ştrii şi cu miniştrii în sala de recepţie şi apoi a părăsit gara de Nord. --------xix--------­ FILMP Un avocat din provincie pri­meşte la 19 August următoarea telegramă: roman 1929 9—19/8—18/29 ? acgoyiu binerulea ekrwel acgoyiu bine -f- foar. tyeksakta 4­ Avocatul o citeşte odată, de două, de trei ori şi nu înţelege ni­mite. Să fie o farsă? In cazul acesta, ar socoti-o ca neveniită. Dar dacă este o greşa­lă de tran­smisiune într’o afacere impor­tantă, unde s’ar putea pierde termene, căi de atac, parale? Pleacă la oficiu şi întinde te­legrama unui funcţionar supe­rior rugându-1 să-1 desluşească. Celălalt o ie- o examinează şi răspunde sentenţios: — E ruseşte ! Adresantul se pregătea să-şi exprime neîncrederea. In exacti­tatea acestei lămuriri când alt funcţionar intervine, îşi aruncă ochii pe telegramă şi-şi dă cu­m părerea:­­ — Aş! E ungureşte!­­ Al treilea e rha’ puţin Intran­sigent. — Să­­vă spun eu, începe ru­seşte şi termină ungureşte! In sfârşit, al patrulea, nevă­­zând adresa şi profesiunea ad­vocaţii lu îl învălue Într’o pri­vire bănuitoare ,1 exclamă: — Asta-i telegramă cifrată, domnule! Trebue să luăm mă­suri! Avocatul nu-şi perdu cumpă­tul se prezintă, şi cei de faţă o luară domol. Ne­putându-se desl­ga enig­ma, se conţi­nu­eră cercetările. Şi ce s’a stabilit? Soţia advocatului, Edmeea, se afla la Roma­n, la rude. Vo­ind să comun­ce soţului că este sănă­toasă, îi telegrafiase. Şi ca să evite orice confuzie în citirea telegramei la oficiu, pusese chiar să se scrie textul la ma­şină ! Iată-l: Suntem buni. Mea. Iar soţul... a primit ceea ce aţi văz­uit mai sus! Ş pentru ca telegrama să fie crezută fără discuţie în limba­jul ei tutankamonic. I se mai adăogase j­os menţiunea, româ­nească în fond, ruso-maghiară in­formă, , foartyeksakta“. ...Citiţi bine telegramele şi traduceţi-le în limba expedito­rilor, înainte d’­a le da curşi Don Joan ------XOX------­ Demisia generalului Depinedo Roma, 29 (Telegr. part.).— Cunoscutul aviator Depinedo, subşeful statului major al a­­viaţiei italiene, s-a dat de­misia din acest post. D. Mussolini a primit de­misia d-lui Depinedo, care a fost pus la dispoziţia minis­terului aviaţiei. Ca succesor al lui Depinedo a fost numit generalul Valle. il CE SE PEN­EDE ID­EIESTE Londra, 29 (telegr. part.).— Situaţia s-a îmbunătăţit în Palestina, 4000 de soldaţi bri­tanici mențin ordinea în Ie­rusalim şi Haifa. Guvernul britanic este de părere că ambele părţi poartă vina conflictului. — Londra 29 (Rador). — Tele­gramele din Ierusalim arată, că în Palestina, autorităţile sunt stăpâne pe situaţie. Te­meri de revolte în proporţii mari nu mai există, iar forţele militare sunt suficiente pen­tru a pune capăt oricăror in­cidente locale.* Sir John Chancellor, Înal­tul comisar pentru Palestina şi Transiordania, a sosit eri la Port Said şi o aşteptaui azi la Ierusalim. it­­. •Londra, 70. (Telegr. part.) — Ministrul coloniilor, Parfield, a declarat ani fruntaşului sionist Weillmann, că guvernul englez va lua toate măsurile spre a preveni vreun eventual atac al arabilor. Coloniştii evrei vor fi despăgubiţi de pierderile sufe­rite, Guvernul englez va lua toate măsurile, spre a se res­pecta in totul declaraţia Bal­four. BOMBARDAREA COASTEI Ierusalim, 29. (Telegr. part.)— Vase de război engleze au bom­bardat azi partea răsăriteană a portului Haifa, spre a o feri de atacurile arabilor. IAR LUPTE . Londra, 29 (telegr. part.). — La Halffa s'au dat, eri seara, mari lupte Intre evrei şi arabi. Mai mulţi evrei au fost omo­­riţi. Pierderile arablor nu sunt cunoscute. Cartie­rul vilelor din Halfa, pri­mejduit In urma luptelor a fost evacuat ; evreii s'au retras şi din colonia de vile Hadar-Hakarval. La Tel Aviv şi fata domneşte linişte. Localitatea Ben-Schemez, un­de au fost adăpostiţi numeroşi copii ai evreilor, este în afară de orice pericol. Evreii din mai multe colonii, cari urmau să fie evacuaţi, au refuzat să plece, declarând că rămân acolo, spre a lupta con­tra arabilor. SUBSCRIPŢII New-York 29. (Telegr. part.)­­­■ Milionarii americani Rosen­­anmm, Strauss şi Felix War­burg au donat câte 23.000 do­lari în folosul evreilor sinistraţi din Palestina. O subscripţie pu­blică a realizat 60.000 dolari, a­­jutorul guvernatorului statului New-York a donat 10000 dolari. In statul New-York s’au ofe­rit ori 1000 de foști luptători să plece ca voluntari, spre a lup­ta contra arabilor. Știri iden­tice parvin și din alte state ale Uniunei. , PROTESTAREA DELA } LONDRA > Londra, 30 (Rador). — Pes­te 2000 de evrei din cartie­rele Londrei au luat parte l* o manifestaţie de protestare împotriva tulburărilor din Palestina. Ştirile primite din Ierusa­­lim anunţă, că prezenţa tru­pelor engleze a restabilit re­pede ordinea în Palestina, unde acum domneşte pretu­tindeni liniştea. Sau mai ivit oarecare bande de jefuitori în unele sate, însă ele au fost imediat împrăştiate de auto­rităţi. iAitfCOI J», I i­U ririTV**- -jk LATURAT ** Paris. 30 (Rador).^ Din Roma se anunţă, ca ştirile primite la Vatican din Ierusa­lim, confirmă că înaintarea arabilor este deocamdată o­­prită, însă că pericolul pen­tru locurile sfinte nu este complet înlăturat. S-nu luat însă toate măsurile pentru a­­părarea locurile sfinte de noul atacuri din partea ara­bilor. Papa a primit un grup cu pelerini, cari trebuiau să se îmbarce azi sp­re a merge in Palestina. Se dă ca sigur fap­tul că pelerinii­­ nu vor m­ pleca în Palestina. Dealtfel, comitetele organizatoare ale pelerinagiilor au fost anunţate să suspende orice pelerinagii în Palestina. Trupe britanice, transportate fie cămile, in drum spre Ierusalim Raporturile româno-olandeze Haga, 29 (Radar). — Ziarul .,Itadeland", publică u­n elo­gios articol intitu­lat „Olanda şi România"., in care reia un arti­col de fond al ziarului „La Na­tion roumaine". Ziarul citat arată că cele două ţări se apropie din ce in ce mai mult, atât economicele cât şi ca reciprocă înţelegere spiritua­lă. Relaţiunile economice sunt vechi şi îmbrăţişează un dome­niu larg, dar el mai oferă încă deosebit de mari posibilităţi de intensificare şi extindere. In a­­cest sens se vorbeşte despre pe­trol, despre Delta Dunării şi îndiguiri şi despre exportul de grâne şi finanţarea acestora. Simpatia dintre cele două ţări este în creştere, iar prezen­ţa la Haga a miniştrilor de externe şi finanţe, va strânge şi mai mult legăturile, spre fo­losul ambelor ţări, termină zia­rul „Itadeland" articolul său. Zece zile prin Polonia La Varşovia — Conferinţele presei româno­­polone, cari se ţin în fiecare an, alternativ, la Bucureşti şi Var­şovia, pe lângă impor­anţa ce prezintă din punct de vedere pur profesional, sunt, pentru zi­ariştii români, cel mai fericit prilej să cunoască de aproape Polonia, imensele ei bogăţii na­­turale, monumentale şi operele de artă, adevărate comori, măr­turii ale unei vechi şi lungi ci­vilizaţii pe cari cotropirile duş­­piane n’au putut să le şteargă, precum şi puterea şi dorinţa de muncă a prietenilor şi aliaţilor noştri polonezi. Conferinţa din anul acesta, cominizând cu deschiderea expo­ziţiei naţionale a Poloniei la Poznan, confraţii polonezi i-au dat o semnificaţie deosebită. Delegaţia presei române la a­­ceastă conferinţă şi din care fă­ceam parte, a părăsit Capitala Joi 15 c. De la frontieră până la Lwow, o vastă câmpie roditoare. Şirele de grâu alternează cu lanurile de porumb încă verzi. Pe alo­curi, ţăranii au eşit la arat. Ei nu aşteaptă ploaia ca să poată brăzda ogoarele. Pământul Po­loniei se fărimiţează la contac­tul cu plugul. De la Lwow până la Varşovia păduri întin­se , în faţa gărilor stive de lemn de foc sau fasonat. Linia ferată fiind aşezată pe pământ nisi­pos, până la Varşovia suntem nevoiţi să călătorim, pe o căl­dură înăbuşitoare, cu ferestrele închise din c­­uza norului de praf ridicat de maşina şi va­goanele trenului. Cum treci frontiera româ­nă, autorităţile poloneze au ca primă grijă, după controlarea actelor pasagerilor, să sigileze băuturile alcoolice de la vagonul restaurant. Pentru siguranţa călătoriei, spun ele, atât perso­nalul trenului cât şi pasagerii trebue să se abţină de a con­suma alcool. Aceeaşi dispoziţie şi La gări. Iată o măsură care poate fi aplicată cu mare folos şi la noi, unde s'a constatat că mult­e din ciocniri şi deraieri se datoresc celor cari conduc tronurile în stare de multe ori anormală. * Am găsit Varşovia în plină vacanţă. Parlament, Universita­te, şcoli, totul închis. Cei mai mulţi miniştri, In frunte cu preşedintele consiliu­lui, plecaţi în străinătate în con­cedii de odihnă sau în misiuni. N’au publicat ziarele din Bucu­reşti zilele trecute ştire®, trans­misă de o agenţie, că un consi­liu de miniştri polonezi s’a ţi­nut la... Biaritz? — Mareşalul Pilsudski lipseşte şi d-sa din Varşovia, petrecându-şi vacanţa prin Împrejurimile Vilnei. La ministerul de comerţ, in schimb, lucrează de zor cele două comisii române, una trimisă de ministerul nostru de industrie pentru încheierea unei conven­ţii comerciale cu Polonia, a doua, acea a ministerului agri­culturii, pentru regula­rea pro­prietăţilor şi păşunilor de la gra­niţa maramureşană. Varşovia se pregătea să pri­mească rămăşiţele pământeşti carbonizate ale asului aviaţiei poloneze, antrepidului Idzikows­­ki, care Împreună cu aviatorul Kubala au încercat să treacă in zbor Oceanul Atlantic. Se știe că la Azore avionul „Mareșalul Pilsudski" s-a prăbuşit in flă­cări, carbonizând pe Idzikowski, pe când Kubala a scăpat ca prin minune. Sâmbătă 17 August, vaporul care aducea în Polonia corpul lui Idzikovski, a ancorat în por­tul Gdynia, iar de aci prin Dan­­zig sicriul a fost adus la Var­şovia şi Luni 19 e scoborît în mormânt cu toate onorurile. * O singură zi, cât prevedea programul întocmit de delega­ţia poloneză, trebuia împărţită între îndeplinirea obligaţiunilor protocolare şi vizitarea oraşu­lui. Intr’una din sălile ministeru­lui de externe delegaţiile pre­sei române şi celei polone şi-au ţinut prima şedinţă, prezidată de d. Debicki, preşedintele u­­niunii sindicatelor ziariştilor polonezi. S’au rostit discursurile de rigoare, s’au citit rapoartele asupra activităţii In curs de un an a comitetelor P.­R .-ului, s’au făcut diverse propuneri şi s’a exprimat dorinţa unei cât mai strânse colaborări a presei din ambele ţări pentru realiza­rea mult doritei convenţii co­merciale şi a legării noului port polonez Gdynia de Galaţi. In lipsa titularului de la ex­terne, d Zaleski, care conduce delegaţia polonă la conferinţa de la Haga, d. Luca,siewiez, loc­ţiitorul său, a ţinut apoi să se întreţină cu reprezentanţii pre­sei române. Ne-a vorbit de im­portanţa ce prezintă pentru Ro­­mânia şi Polonia încheierea convenţiei­ comerciale şi de inte­resul ce pune delegaţia polonă pentru ajungerea la un rezul­­tat definitiv , de relaţiunile Po. Continuarea în pag. 2 Varşovia: parcul saxilor

Next