Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)
1929-09-01 / nr. 201
1 Conferinţa de la lap şi România De trei zile, ziarele şi agenţiile anunţă „deplinul acord", stabilit la Haga. Presa mai mult sau mai puţin guvernamentală, s’a grăbit să închina imnuri de laudă marei opere de pace înfăptuită la conferinţa reparaţiilor. E cel puţin prematur, dacă ne gândim că au trebuit câteva săptămâni de discuţii, de negocieri, de întreruperi şi reluări de conversaţii, pentru a ajunge la un acord care nu înseamnă decât o etapă prealabilă a conferinţei. Acordul stabilit la Haga, până acum, nu cuprinde decât înţelegerea dintre creditori asupra cotei şi modalităţilor de încasare a unei datorii pe care Germania, va avea de-acum încolo s’o discute, s’o accepte, s’o respingă sau s’o amâne. Pentru opera generală de pace şi de lichidare a războiului, reuşita deplină a Conferinţei dela Haga este de dorit. A lua însă drept succes definitiv, acordul dintre creditori, atunci când debitorul — în speţă Germania — nu şi-a spus încă ultimul cuvânt, e pueril. Planul Young, aşa cum a fost hotărît la Paris, nu angaja pe nimeni. El însemna numai o ciornă a înţelegerii posibile, iar cuvântul experţilor nu angaja guvernele lor respective. D. Schacht, în aparenţă cel puţin, — lucra independent de d. Streseminn. Acestui plan iniţial, fixat la Paris, i s’au adus la Haga, ret’oase modificări, pentru a asigura, prin sacrificii reciproce, înţelegerea dintre eredi ori. Dacă pentru această’mţlegere a fost nevoe de sacrificii, e greu de crezut că aliaţii nu vor consimţi la noi amputări atunci când se vor găsi în faţa unui debitor intransigent. Deşi prin hotărîrile de la Haga, Germania obţine serioase şi neaşteptate avantagii politice — în primul rând evacuarea Renaniei —lupta va continua desigur şi în privinţa clauselor financiare. Aliaţii, bineînţeles, sunt hotărîţi să impue Germaniei condiţiile lor destul de diminuate. Briand a adresat în această privinţă o scrisoare, cu ton de ultimatum, d-lui Stresemanin. In schimb însă „Deutsche Diplomatische Korrespondenz“ monitor al lu’ Wilhelmstrasse, afirmă că la Hatra, conferinţa „de-abea începe“, e „ducaţia germană declară: „După acordul realizat între creditori s’a ajuns acum la obiectul propriu zis al conferinţei. Impresia ce se dă opiniei publice ar fi că Germania nu mai are decât să spună Da.şi Amin. Concepţia aceasta a fost însă respinsă hotărît de delegaţia germană la Haga...“ Deci, la Haga dezbaterile vor continua. Ar fi fost de dorit ca actuala situaţie a României şi poziţia ei, oricât de umilă , în aceste dezbateri să f fost cunoscute. Din nefericire însă, nici cercurile oficiale, nici presa guvernamentală nu vor să dea o relaţiune. Se urmează aceeaş regretabilă tactică a tăcerii. Eri chiar, oficiosul guvernului era prins în flagrant-delict de necunoaştere a situaţiei. Celelalte ziare guvernamentale sunt entuziasmate de importanţa internaţională a acordului de la Haga, dar ne e teamă că acest entuziasm nu cuprinde preocupările şi interesele româneşti, în legătură cu aceeaş conferinţă şi cu faza ei actuală. Avem la Haga o triplă delegaţie ministerială şi nădăduim că nu negocierile dintre cei trei reprezentanţi ai noştri, molipsiţi de pilda creditorilor aliaţi, vor fi întârziat redactarea unei note lămuritoare. Această notă e aşteptată. In actuala situaţie financiara, când activul românesc trebue să cuprindă toate posibilităţile, politică noastră externă poate fi mai eficace, în acest fel de probleme, decit somaţiile perceptorilor care nu pot încasa nimic din sărăcia autohtonă. Iată de ce la noi, unde problemele externe nu preocupă prea mult opinia publică, chestiunea reparaţiilor şi problema optanţilor fac excepţie , aceste două chestiuni fiind de natură să influenţeze bugetul nostru, şi deci, bugetul fiecăruia Iată de ce lămuririle guvernamentale sunt, cu nerăbdare aşteptate, deşi caracterul lor nu poate fi decât provizoriu. Ştim ce s-a întâmplat la Haga, pentru Anglia şi Japonia. E frumos, dar ne interesează să ştim câte ceva şi de soarta României. Nici o păsuire la impozite — O nouă circulară a ministerului de finanţe — Ministerul finanţelor a dat o nouă circulară tuturor administratorilor financiari prin care li se reaminteşte că ..toleranţa păsuirilor a adus la situaţia că astăzi restanţele sunt destul de importante şi îngreunează încasarea impozitelor curente". Cităm din circulară: „Nu este însă suficient ca, la rândul dvs. să transmiteţi ordinele ce v-am dat organelor subalterne ; e nevoe ca, cel puţin odată pe săptămână, să vă deplasaţi în special în circumscripţiile în care veţi constata că activitatea organelor de percepere nu corespunde aşteptărilor noastre. De aceea, vă rugăm să luaţi înţelegere cu autoritatea superioară, ce reprezintă minsterul de interne în jud. dvs. spre a vă pune la dispoziţie automobilul odată pe săptămână pentru inspectarea serviciilor de percepere. „Veţi verifica activitatea perceptorilor şi agenţilor respectivi şi, pe baza elementelor ce veţi aduna, veţi sesiza pe d. prefect, spre a aviza la măsurile disciplinare în judeţele îrn cari notarii fac oficiul de percepere şi cari, în aceste momente, înţeleg să se sustragă de la datoria ce le scumbă, iar în ce priveşte pe agenţii de percepere, sau perceptorii, cari vor fi găsiţi că au delapidat banii publici, sau vor fi primit mită pentru păsuire, în afară de faptul că veţi cere destituirea lor, veţ aduce faptul la cunoştinţa contribuabililor prin bătae de tobă". Satana conspiră deşi vacantă şi căldură, se simte în aer activtatea frământărilor viitoare; niciodată sub trecutele guverne, care nu aveau la temelie atâta suprafaţă, nu s'a vorbit de nesiguranţa lor. De câteva zile, în urma unui articol sibilic al d-lui Corpa, s'a scoborit pe pământ — aceea ce plutea numai în aer — o veste emoţionantă din umbră, undeva ar fi orice un cazan misterios şi, din zmoaia lui incandescentă, este scutit să iasă un nou guvern, opera marelui întunerec. Cu astfel de joimărie eram speriaţi, pe vremuri, noi copii, ca săîn, după aceea, cuminţi. Dar, după cum nu este fum fără foc, tot la fel, sub întâia epocă normală şi sub un guvern real aşezat, astfel de ştiri n'ar putea nici pluti pe sus, nici circula pe jos. Un guvern veni la putere în urma unei întinse propagande în toate provinciile ţărei, întemeiat pe o aderenţă populară legală necontestată, având în amândouă Camerele majorităţi zdrobitoare şi neînvins până acum în nici o alegere legislativă în circumscripţii sufragiului aniversar, este ameninţat de o conspiraţie a Satanei, care fierbe într'un cazan cu zmoală. Care să fie minunea ? Minunea — dacă cumva povestea cazanului o fi adevărată — nu e de loc minune, este ceva foarte normal: actualul guvern, ori de câte voturi s-ar bucura în cercurile inconştiente, este osândit de cele conştiente, fiindcă nu posedă decât arta negativă de a nu guverna. Ţările nu se guvernează numai cu voturile, atunc când voturile sunt oarbe ; ţările au nevoi, au aspiraţii, ca Interese, iar cei care ajung să-i apuce cârma, trebue să aibă, nu numai adeziunea celor cari le-au încredinţat cârmuirea lor, să aibă şi priceperea de a cârnul. Pa lângă atâtea dovezi de incapacitate, câte ar fi putut iertate noviciatului inocent, au vecinit dovezile relei credinţe şi a dispreţului de opeia publică: cazul de la Lupul este dintre cele care pot legima şi pe Satana şi cazanul sâu cu zmoală. Să mai demonstrăm z Zece sau douăsprezece zile după împuşcături, consiliul de miniştri se întruneşte ca să discute cazul. După opt ore de zvârcolire în rea credinţă şi neputinţă, consiliul dă publicităţi un comunicat prin care: 1. Anunţă o anchetă complimentară ; 2. Suspendarea prefectului ; 3. Trimiterea în concediu a doi magistraţi; 4. Punerea a doi colonei la dispoziţia ministerului de război. Cum a fost realizat acest comunicat? Neant ! Acest comunicat a fost numai o grosolană înşelătorie. Nici una din făgăduelile comunicatului n’a fost îndeplinită. In ceasul acesta, nimeni nu ştie în toată România Mare, dacă prefectul a fost suspendat, dacă magistraţii sunt în concediu, dacă coloneii mai au comanda, dacă suplimentul de anchetă urmează. Ceva mai grav: primul ministru care a iscălit cel d'întâin suspendarea prefectului, se duce in Ardeal şi vizitează Valea Jiului însoţit de acest prefect. Până şi unele din cee mai devotate zil T8 ale regimului, sunt ruşinate şi nu mai ştiu cum să-l apere ; ele fac întrebări sfipase şi stângace şi imploră regimul ca să le uşureze devotamentul. Părerea oamenilor celor mai nepărtinitori este făcută : acest guvern nu mai este guvern. Ca să înşeli lumea în opoziţie cu făgădueli, să zicem că mai merge, fiindcă au mai făcut-o şi alţii; dar să înşeli find la guvern şi încă în forma aceasta brutală, trebuie să pierzi dreptul nu numai la încrederea, dar şi la stima ţării. Dacă, acum, la indignarea revoltată a opinii tuturora s'a asociat şi indignarea Satanei, de ce să ne mirăm ? Căci, slavă Domnului, tot pe calea cazanului cu zmoală a venit la cârmă regimul şi tot Satana l-a indicat ca să guverneze şi l-a lăsat să reformeze. CONSTANTIN BACALBAŞA NR. In ultimul meu articolintitulat: „Scrisori către plugari", au apărut gneşelii de tipar care-i întunecă înţelesul. Le rectific : In coloania 8-a, in loc de: ....fără de care spiritul erarhic va zădărnici funcţiunea marei roeaţiun ... etc.“, să se citească : ....fără de care spiritul anarhic va zădărnici funcţionarea nouei creaţiuni...“. ___________ DEZARMAREA NAVALA Londra, 29 (telegr. part.). — Generalul Dawes a transmis o nouă propune in chestia dezarmării nateale. Propunerea aceasta n'ar fi satisfăcătoare. Se crede, că peste zece zile, după ce d. Macdonald se va întoarce la Geneva, unde va sta 3 zile, acesta va avea o nouă consfătuire cu generalul Dawes. GEN. DAWES O experienţă interesantă New-York. 29 (Tel. part.). — La Cheverland s‘a făcut o interesantă experienţă, fixsându-se de dirijabilul Los Angeles un avion, pe care s‘a coborît din dirijabil an aviator. La un moment dat, s‘a dat drumul avionului, care a aterizat în condiţii normale. Mid me sta Miel Londra, 29 (Rador). Din Simla se anunţă Inundaţii extrem de grave In toată valea fluviului ÎR dus. Apele fluviului au crescut cu aproape doi metri peste nivelul cel mai înalt atins in 1882 şi cu trei metri peste nivelul obişnuit, din cauza ruperii barajului de la Shyok. Numeroase sate au fost luate de ape. Comunicaţiile de cale ferată sunt întrerupte. Victimele sunt numeroase. —Londra, 29 (Rador). Din Karachi se anunţă că Inundaţiile fluviului Indus provoacă mari pagube. Sate Întregi au fost distruse, recoltele au fost luată de ape, şi circa. 309 de persoane au pierit in valuri. Comunicaţiile intre Rawalpuul şi Caşmir, sunt întrerupte, din cauza surpării terenurilor şi a apelor cari au stricat drumurile. ŞI NILUL Londra, 29 (telegn Cart.). — Din Cairo, se anunţa că apele Nilului s-au umflat peste măsură, fiind temeri de inundații. Apele au ajuns la o cotă neînregistrată din 1887. Ilii lEMilStraiin Împotriva sovietelor Varşovia, 29 (Rador). Ziarele sovietice din Kiev anunţă, că in districtul Belaia Terova s'au produs încăerări sângeroase intre detaşamentele de poliţie G. P. U. şi grupările armate de naţionalişti ucrainieni, de sub comanda hatmanului Verimenco. Grupurile acestuia au dat in ultimele două luni numeroase atacuri împotriva instituţiilor sovietice. Urmărite de armata roşie, aceste grupări ar fi fost distruse. Numărul celor arestaţi nu trece însă de 15, între cari mulţi răniţi, ceea ce ar însemna că oamenii lui Verhnenco ar fi reușit să scape, găsindu-şi refugiul în pădurile din regiunea Belaia Terova. * Varşovia, 29 (Rador). Din Charkov se anunţă, că motivul călătoriei lui Stalin în Ukraina ar fi fost intensificarea curentului opoziţionist în această regiune. înainte de sosirea lui Stalin s-au făcut la Charkov numeroase percheziţii şi arestări, descoperindu-se o tipografie clandestină şi mult material de propagandă antisovietică. Se bănueşte că tipografia a fost organizată de Şumski, fostul comisar al instrucţiunii publice, expulzat de Stalin din Ukraina. Sosirea Inaltului Regent Buzdugan în Capitală Joi la ora 3 şi 20 d. a., au sosit în gara de Nord venind cu trenul de la Ioachimov, înaltul Regent Gh. Buzdugan şi doamna. Pe peronul gării de Nord se aflau în aşteptarea înaltului Regent d-nii Iuliu Maniu, prim ministru; Vaida Voevod, ministru de interne; General Henry Cihoski, ministru de război, ministrul industriei; Steal Emanuel, directorul general al siguranţei Statului; general E. Nicoleanu, prefectul poliţiei şi chestorul G. Moţăţeanu. Înaltul Regent s-a întreţinut câteva minute cu preşedintele consiliului de miniştrii şi cu miniştrii în sala de recepţie şi apoi a părăsit gara de Nord. --------xix-------- FILMP Un avocat din provincie primeşte la 19 August următoarea telegramă: roman 1929 9—19/8—18/29 ? acgoyiu binerulea ekrwel acgoyiu bine -f- foar. tyeksakta 4 Avocatul o citeşte odată, de două, de trei ori şi nu înţelege nimite. Să fie o farsă? In cazul acesta, ar socoti-o ca neveniită. Dar dacă este o greşală de transmisiune într’o afacere importantă, unde s’ar putea pierde termene, căi de atac, parale? Pleacă la oficiu şi întinde telegrama unui funcţionar superior rugându-1 să-1 desluşească. Celălalt o ie- o examinează şi răspunde sentenţios: — E ruseşte ! Adresantul se pregătea să-şi exprime neîncrederea. In exactitatea acestei lămuriri când alt funcţionar intervine, îşi aruncă ochii pe telegramă şi-şi dă cum părerea: — Aş! E ungureşte! Al treilea e rha’ puţin Intransigent. — Săvă spun eu, începe ruseşte şi termină ungureşte! In sfârşit, al patrulea, nevăzând adresa şi profesiunea advocaţii lu îl învălue Într’o privire bănuitoare ,1 exclamă: — Asta-i telegramă cifrată, domnule! Trebue să luăm măsuri! Avocatul nu-şi perdu cumpătul se prezintă, şi cei de faţă o luară domol. Neputându-se deslga enigma, se conţinueră cercetările. Şi ce s’a stabilit? Soţia advocatului, Edmeea, se afla la Roman, la rude. Voind să comunce soţului că este sănătoasă, îi telegrafiase. Şi ca să evite orice confuzie în citirea telegramei la oficiu, pusese chiar să se scrie textul la maşină ! Iată-l: Suntem buni. Mea. Iar soţul... a primit ceea ce aţi văzuit mai sus! Ş pentru ca telegrama să fie crezută fără discuţie în limbajul ei tutankamonic. I se mai adăogase jos menţiunea, românească în fond, ruso-maghiară informă, , foartyeksakta“. ...Citiţi bine telegramele şi traduceţi-le în limba expeditorilor, înainte d’a le da curşi Don Joan ------XOX------ Demisia generalului Depinedo Roma, 29 (Telegr. part.).— Cunoscutul aviator Depinedo, subşeful statului major al aviaţiei italiene, s-a dat demisia din acest post. D. Mussolini a primit demisia d-lui Depinedo, care a fost pus la dispoziţia ministerului aviaţiei. Ca succesor al lui Depinedo a fost numit generalul Valle. il CE SE PENEDE IDEIESTE Londra, 29 (telegr. part.).— Situaţia s-a îmbunătăţit în Palestina, 4000 de soldaţi britanici mențin ordinea în Ierusalim şi Haifa. Guvernul britanic este de părere că ambele părţi poartă vina conflictului. — Londra 29 (Rador). — Telegramele din Ierusalim arată, că în Palestina, autorităţile sunt stăpâne pe situaţie. Temeri de revolte în proporţii mari nu mai există, iar forţele militare sunt suficiente pentru a pune capăt oricăror incidente locale.* Sir John Chancellor, Înaltul comisar pentru Palestina şi Transiordania, a sosit eri la Port Said şi o aşteptaui azi la Ierusalim. it. •Londra, 70. (Telegr. part.) — Ministrul coloniilor, Parfield, a declarat ani fruntaşului sionist Weillmann, că guvernul englez va lua toate măsurile spre a preveni vreun eventual atac al arabilor. Coloniştii evrei vor fi despăgubiţi de pierderile suferite, Guvernul englez va lua toate măsurile, spre a se respecta in totul declaraţia Balfour. BOMBARDAREA COASTEI Ierusalim, 29. (Telegr. part.)— Vase de război engleze au bombardat azi partea răsăriteană a portului Haifa, spre a o feri de atacurile arabilor. IAR LUPTE . Londra, 29 (telegr. part.). — La Halffa s'au dat, eri seara, mari lupte Intre evrei şi arabi. Mai mulţi evrei au fost omoriţi. Pierderile arablor nu sunt cunoscute. Cartierul vilelor din Halfa, primejduit In urma luptelor a fost evacuat ; evreii s'au retras şi din colonia de vile Hadar-Hakarval. La Tel Aviv şi fata domneşte linişte. Localitatea Ben-Schemez, unde au fost adăpostiţi numeroşi copii ai evreilor, este în afară de orice pericol. Evreii din mai multe colonii, cari urmau să fie evacuaţi, au refuzat să plece, declarând că rămân acolo, spre a lupta contra arabilor. SUBSCRIPŢII New-York 29. (Telegr. part.)■ Milionarii americani Rosenanmm, Strauss şi Felix Warburg au donat câte 23.000 dolari în folosul evreilor sinistraţi din Palestina. O subscripţie publică a realizat 60.000 dolari, ajutorul guvernatorului statului New-York a donat 10000 dolari. In statul New-York s’au oferit ori 1000 de foști luptători să plece ca voluntari, spre a lupta contra arabilor. Știri identice parvin și din alte state ale Uniunei. , PROTESTAREA DELA } LONDRA > Londra, 30 (Rador). — Peste 2000 de evrei din cartierele Londrei au luat parte l* o manifestaţie de protestare împotriva tulburărilor din Palestina. Ştirile primite din Ierusalim anunţă, că prezenţa trupelor engleze a restabilit repede ordinea în Palestina, unde acum domneşte pretutindeni liniştea. Sau mai ivit oarecare bande de jefuitori în unele sate, însă ele au fost imediat împrăştiate de autorităţi. iAitfCOI J», I iU ririTV**- -jk LATURAT ** Paris. 30 (Rador).^ Din Roma se anunţă, ca ştirile primite la Vatican din Ierusalim, confirmă că înaintarea arabilor este deocamdată oprită, însă că pericolul pentru locurile sfinte nu este complet înlăturat. S-nu luat însă toate măsurile pentru apărarea locurile sfinte de noul atacuri din partea arabilor. Papa a primit un grup cu pelerini, cari trebuiau să se îmbarce azi spre a merge in Palestina. Se dă ca sigur faptul că pelerinii nu vor m pleca în Palestina. Dealtfel, comitetele organizatoare ale pelerinagiilor au fost anunţate să suspende orice pelerinagii în Palestina. Trupe britanice, transportate fie cămile, in drum spre Ierusalim Raporturile româno-olandeze Haga, 29 (Radar). — Ziarul .,Itadeland", publică un elogios articol intitulat „Olanda şi România"., in care reia un articol de fond al ziarului „La Nation roumaine". Ziarul citat arată că cele două ţări se apropie din ce in ce mai mult, atât economicele cât şi ca reciprocă înţelegere spirituală. Relaţiunile economice sunt vechi şi îmbrăţişează un domeniu larg, dar el mai oferă încă deosebit de mari posibilităţi de intensificare şi extindere. In acest sens se vorbeşte despre petrol, despre Delta Dunării şi îndiguiri şi despre exportul de grâne şi finanţarea acestora. Simpatia dintre cele două ţări este în creştere, iar prezenţa la Haga a miniştrilor de externe şi finanţe, va strânge şi mai mult legăturile, spre folosul ambelor ţări, termină ziarul „Itadeland" articolul său. Zece zile prin Polonia La Varşovia — Conferinţele presei românopolone, cari se ţin în fiecare an, alternativ, la Bucureşti şi Varşovia, pe lângă imporanţa ce prezintă din punct de vedere pur profesional, sunt, pentru ziariştii români, cel mai fericit prilej să cunoască de aproape Polonia, imensele ei bogăţii naturale, monumentale şi operele de artă, adevărate comori, mărturii ale unei vechi şi lungi civilizaţii pe cari cotropirile duşpiane n’au putut să le şteargă, precum şi puterea şi dorinţa de muncă a prietenilor şi aliaţilor noştri polonezi. Conferinţa din anul acesta, cominizând cu deschiderea expoziţiei naţionale a Poloniei la Poznan, confraţii polonezi i-au dat o semnificaţie deosebită. Delegaţia presei române la această conferinţă şi din care făceam parte, a părăsit Capitala Joi 15 c. De la frontieră până la Lwow, o vastă câmpie roditoare. Şirele de grâu alternează cu lanurile de porumb încă verzi. Pe alocuri, ţăranii au eşit la arat. Ei nu aşteaptă ploaia ca să poată brăzda ogoarele. Pământul Poloniei se fărimiţează la contactul cu plugul. De la Lwow până la Varşovia păduri întinse , în faţa gărilor stive de lemn de foc sau fasonat. Linia ferată fiind aşezată pe pământ nisipos, până la Varşovia suntem nevoiţi să călătorim, pe o căldură înăbuşitoare, cu ferestrele închise din cuza norului de praf ridicat de maşina şi vagoanele trenului. Cum treci frontiera română, autorităţile poloneze au ca primă grijă, după controlarea actelor pasagerilor, să sigileze băuturile alcoolice de la vagonul restaurant. Pentru siguranţa călătoriei, spun ele, atât personalul trenului cât şi pasagerii trebue să se abţină de a consuma alcool. Aceeaşi dispoziţie şi La gări. Iată o măsură care poate fi aplicată cu mare folos şi la noi, unde s'a constatat că multe din ciocniri şi deraieri se datoresc celor cari conduc tronurile în stare de multe ori anormală. * Am găsit Varşovia în plină vacanţă. Parlament, Universitate, şcoli, totul închis. Cei mai mulţi miniştri, In frunte cu preşedintele consiliului, plecaţi în străinătate în concedii de odihnă sau în misiuni. N’au publicat ziarele din Bucureşti zilele trecute ştire®, transmisă de o agenţie, că un consiliu de miniştri polonezi s’a ţinut la... Biaritz? — Mareşalul Pilsudski lipseşte şi d-sa din Varşovia, petrecându-şi vacanţa prin Împrejurimile Vilnei. La ministerul de comerţ, in schimb, lucrează de zor cele două comisii române, una trimisă de ministerul nostru de industrie pentru încheierea unei convenţii comerciale cu Polonia, a doua, acea a ministerului agriculturii, pentru regularea proprietăţilor şi păşunilor de la graniţa maramureşană. Varşovia se pregătea să primească rămăşiţele pământeşti carbonizate ale asului aviaţiei poloneze, antrepidului Idzikowski, care Împreună cu aviatorul Kubala au încercat să treacă in zbor Oceanul Atlantic. Se știe că la Azore avionul „Mareșalul Pilsudski" s-a prăbuşit in flăcări, carbonizând pe Idzikowski, pe când Kubala a scăpat ca prin minune. Sâmbătă 17 August, vaporul care aducea în Polonia corpul lui Idzikovski, a ancorat în portul Gdynia, iar de aci prin Danzig sicriul a fost adus la Varşovia şi Luni 19 e scoborît în mormânt cu toate onorurile. * O singură zi, cât prevedea programul întocmit de delegaţia poloneză, trebuia împărţită între îndeplinirea obligaţiunilor protocolare şi vizitarea oraşului. Intr’una din sălile ministerului de externe delegaţiile presei române şi celei polone şi-au ţinut prima şedinţă, prezidată de d. Debicki, preşedintele uniunii sindicatelor ziariştilor polonezi. S’au rostit discursurile de rigoare, s’au citit rapoartele asupra activităţii In curs de un an a comitetelor P.R .-ului, s’au făcut diverse propuneri şi s’a exprimat dorinţa unei cât mai strânse colaborări a presei din ambele ţări pentru realizarea mult doritei convenţii comerciale şi a legării noului port polonez Gdynia de Galaţi. In lipsa titularului de la externe, d Zaleski, care conduce delegaţia polonă la conferinţa de la Haga, d. Luca,siewiez, locţiitorul său, a ţinut apoi să se întreţină cu reprezentanţii presei române. Ne-a vorbit de importanţa ce prezintă pentru România şi Polonia încheierea convenţiei comerciale şi de interesul ce pune delegaţia polonă pentru ajungerea la un rezultat definitiv , de relaţiunile Po. Continuarea în pag. 2 Varşovia: parcul saxilor