Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)
1929-09-01 / nr. 201
Frumoasă ca vedetele de cinema! iatâ dorinţa fiecârei doamna sau domnişoara. Stimata Doamna şi Domnişoare, nici nu vă Închipuim ca uşor asta de a fi frumoasă. Toata acele vedete nici nu sunt In realitate atât de splendide, — dar sunt bina îngrijite. Astfel puteţi fi şi Dvs. ori care ar fi situaţia Dvs. materiala, ocupate sau nu, câci îngrijirea nu este atât de costisitoare- pa cât vâ închipuiţi. Pudra şi Crema „Mon Secret" vă face tenul atât de fin şi de fraged şi-l apără de intemperii. AGRICULTORI Mtenţiune S Nu vă lăsafi ademeniţi de alte mijloace ! SARAMUHAREA grânelor se face satisfăcător numai ca SULFATUL de CUPRU ENGLEZESC căci numai el fereşte de mălurăul tăcilMS! Cereţi deci pretutindeni SILFII DE cu EfflfZESS MACKECHINE,MAPLE (Mond Nickel) MACCLESFIELD Preferaţi'l! Interesul D»v. v’o dictează! SULCOP s. A. R. 1206 BUCUREŞTI 1, — Strada C. A. Rosetti, No. 3 Telefon 334/18 Telegrame : MACMOND «RIZIHIL UNIVERSEL ~ Calea Vctoriei Noi A primit cu ocazia vizitei cu care a fost onorat din partea celor două frumuseţi mondiale autograful de mai jos. (Piatră vânătă) B8—8©7o garantat, marcita ! ESANOFELE FORMULA lltJSTRurat prop DrG.BACQELIT CONTRA FRIGURILOR PALUSTRE F. Bislekis C. Milano EMASVAH VINDECAREA ASIGURATĂ DUPA 2ILE DE CURĂ REPRES.DEPOS. 6.CENTONZE. BUCUREȘTI BS21 BASARAB 37.TEL.360/95. 1878 Vineri a apărut noul număr din Universul Cu următorul cuprins: Haralamb Lecca Oamenii şi Amintiri despre Haralamb Lecca Sfinţire de Biserică Crai Nou Recunoştinţa Cântece Modele Bătrâni- Aquarelă Cetatea Vidinul Mihail Mora Ludovic Dans Lucreția Petreacă î. N. Sorion Sărmanul Klopstock Arthur Enăşescu Const. Rîuleţ Const. Cehan-Racovicză V. Damaschin Mih. Popescu CRITICA LITERARA: Ion Foţi: Traducerile din limba străină şi Artur Enăşescu. AL Bilinrescu: „Penumbre”, versuri de Petre Stoikan. IN STRĂINĂTATE: Dimitry, , Jean dalaune“ de Marcel Achard. GAZETĂRIE LITERARA: Aşa şi aşa, econul despre: Revista Enciumnls George Tovală şi George Marinescu; Alex. Macedonschi; Două poezi de Alex. Macedonschi; Problema Cărţii; Liviu Rebreanu; Revista clasică; I. M. Marinescu, etc. O seamă de cuvinte; bazar; caricatura zilei. PAGINI UITATE: Haralamb Lecca: Călugărul. DOUA PAGINI: La Route et la Maison, roman de Claude Chanviere. Nu mami este închinat memorii neuitatului poet şi dramaturg Haralamb G. Lecca ,confinând articole, note biografice şi amintiri De vânzare la toți chioşcarii şi depozitarii de ziare PRETUL UNUI EXEMPLAR 5 LEI Zece zile prin Polonia (Continuare loniei cu celelalte state vecine ) şi de interesele ei la conferinţa de la Haga. In faţa ministerului de externe vechiul „Hotel d'Angleterre“ care şi azi se mândreşte că una din camerele sale a adă- I postit pe marele Napoleon. I Foarte impresionant, prin simplitatea lui, mormântul soldatului necunoscut, unde delegaţia română a depus o coroană. Aşezat la intrarea frumosului parc al Saxilor, are în faţă statuia mareşalului Poniatowski şi piaţa mareşalului Pilsudski, un vast careu, unde până în 1924 trona o mare biserică rusească, distrusă până în temelii de mareşalul Pilsudski, ca să şteargă orice urmă a dominaţiei ruseşti. In marele bulevard cu alee umbrite de arbori deşi, care duce la Belvedere, reşedinţa mareşalului, şi In imensul parc din stânga lui, varşovenii găsesc ziua cel mai răcoritor refugiu contra arşiţei soarelui Unul din malurile Vistula, care desparte Varşovia nouă de cea veche, Praga, e o imensă plajă, populată în tot cursul zilei de acei ale căror mijloace sau ocupaţii nu le-au permis să se deplaseze în staţiunile balneare din străinătate sau la vestita plajă de la Tzopot, lângă Danzig. Vistula e brăzdată în toate sensurile de nenumărate vaporaşe, şi bărci pline cu escursionişti. Din plaja veche cu case de din pag. I câteva sute de ani, toate cu două etaje şi cu câte trei ferestre ,se profilează zidurile vechiului palat regal, la a cărui restaurare se lucrează din zor. Aci e azi reşedinţa preşedintelui republicei polone. Adăpostit întrun parc, în faţă cu un pitoresc lac, la marginea căruia se află un teatru roman, a cărui scenă o formează o insulă, se înalţă palatul regal de vară, unde au fost găzduiţi Regele Ferdinand I şi M. S. Regina Maria, când au vizitat în 1923 Varşovia. Palatul, care din afară are înfăţişarea unei case părăsite, adăposteşte în vastele sale încăperi adevărate comori de artă. Pereţii saloanelor sunt acoperiţi de gobelinuri de dimensiuni impresionante, alături de pânze celebre. Răspunzând amabilei invitaţii a d-lui George Davidescu, consilier de legaţie şi însărcinat de afaceri al României la Varşovia, ziariştii români, însoţiţi de colegii lor polonezi au luat Sâmbătă 17 cu ceaiul la legaţia română. A fost o oră din cele mai plăcute acea frăţietate între români şi polonezi în splendidul decor al parcului care se întindea înaintea terasei palatului legaţiunii. * Seara, după un banchet copios dat de sindicatul ziariştilor polonezi, precedat de tradiţionala „zacuscă“, adevărat atentat contra stomacului, ne-am îmbarcat pentru Poznan. N. Apostolescu Cuvântul cititorilor PENTRU MINISTERUL FINANŢELOR. — D. G Roman întreabă ministerul finanţelor, câmd va da cupoanele la efectele Împrumutului Unirii. PENTRU MINISTERUL INTERNELOR. :— D. căpitan Iov din Piteşti e nedumerit, dece La poanta unui deputat de Argeş (d. I. Rădulescu) e un sergent poliţienesc. Oare aşa trebue să fie la deputaţi să-l păzească ? Dar dece alţi deputaţi nu-s păziţi şi nici n’au fost altă dată. Gardistul d-luî deputat dela Piteşti face însă nu numai paza casei, ci şi alte servicii. Pentruacestea, să aibă gardişti deputatul. Dece însă n'au şi ceilalţi pentru serVcii 7 PENTRU PRIMĂRIA CAPITALEI. — D. Fr. Reisz din parcul Corneasca susţine, că groapa In suprafaţă de 17 ha. dintrecartierul Corneasca şi locuinţele Iefteme Drumul la Tei, nu-l propune construcţiilor de locuinţe. O comisie în frunte cu preşedintele comisiei Interimare a municipiului, a văzut el locul, gândind să-l utilizeze pentru a construi pe el locuinţe pentru muncitori. ,-vNu-i propriu Insă, fiindcă apa este aproape, fiindcă e mai jos decât canalul colector din şoseaua Ştefan cel Mare. PENTRU MINISTERUL MUNCII. — Sunt la birourile de plasare din Capitală, numeroşi şomeuri. Unii sunt lucrători calificaţi şi aşteaptă să găsească de lucru. Eter nu găsesc. Mizeria cea mai cumplită o suferă, fără rază de mân,gâere. N’au ajutoare de ni căeri. (Scrisoarea pe care ne-au trimis e jalnică). PENTRU TREI COPII SI O MAMA BOLNAVA. — Constanta Dumirescu din srtr. Valea Gardului No. 10 Vălenii de Munte, ne scrie : „Suntem 3 copii cu mămica noastră suferindă de piept. Toţi bunii medici care o îngrijesc pe mămica gratuit au sfătuit-o să vină aici la Vălenii de Munte, unde îi va face mult bine şi au ajutat-o cu câte ceva bunii d-nn medici. Suntem aici de o lună. Când am adus-o pe mămiteu aici era foarte rău slăbită, dar binefăcătorul aer de aici a întremat-o binişor. Din zi in zi se simte mai bine. Dar acum am terminat ultimul ban ceam avut şi nu mai avem noi cu ce să stăm aici, nici cu ce să plecăm acasă. Mămica trebue să mai stea cel puţin o lună ca să se întremeze mămica noastră. Când era, mămica sănătoasă dădea lecţii de pfian şi trăiam mulţuimiţi. Acum arătaţi inimilor bune că suntem nenorociţi şi poate vor avea milă să ne ajute şi pe noi şi pe mămica“. PENTRU D. PRIMAR AL GIURGIULUI. — D. I. Marinescu Întreabă, dacă proprietari! din bulev. Inter or nu plătesc prestaţie ca şi d. cansilier comunal Dumitru C. Căprianu ca să se stropească strada şi în dreptul caselor lor, niu numai In dreptul casei d-lui consilier. 0 mitie a românilor de peste hotere la steara Sinaia, IS Aug. Serbarea dată In sala teatru- Ioni Cazino, de studenţii şi elevii români de peste hotare, aflaţi în colonie de vară la Internatul gimnaziului din localitate, a isbutit pe deplin. D. T. Strelkovski, directorul gimnaziului, în cuvântul său de deschidere, a arătat scopul pentru care a fost organizată Serbarea şi a mulţumit d-lui general Teodorescu, comand, diviziei V. M., care a patronat-o, publicului asstent, precum şi celor cari au contribuit cu munca şi cu priceperea lor la executarea pogromului. Corurile, dintre cari două în dialect macedonean, conduse de maestrul Luncanu , exerciţiile de gimnastică, îndrumate de d. căpitan Iile Radu, precum şi declamaţiile unor distinşi elevi, au dovedit din partea organizatorilor interes şi discernământ. Menţionăm deasemeni concertul de flaut al d-lui Const. Colin, şeful muzicei miitare a batalionului, care a executat cu îndemânare şi temperament bucăţi din Burose, Mozart şi Elinescu, precum şi concursul d-rei Banu, la pian. Ar fi fost necesar ca cineva să fi tratat in linii generale, situaţia românilor de peste hotare, să fi scos în evidenţă eroismul cu care aceştia îşi păstrează limba şi obiceiurile strămoşeşti, fixând câteva puncte de orientare pentru public pentru că atmosfera a fost admisibil pregătită în acest sens. m Procesul unui aventurier — Din 23 cazuri de furt stiate.— Ioan Petringen Timișoara, î8 August In faţa tribunalului Local a venit ori, spre Judecare, procesul cunoscutului Ion Petringenaru, despre faptele căruia s’a ocupat Întreaga presă. Acuzat de 23 cazuri de furt şi escrocherie, se afla depus de mai multe luni la Închisoare, unde îşi aştepta judecarea. Motivul principal ce l-a adus în această situaţie, e însăşi vertiginoasa sa ascensiune. Petruganaru după ce a absolvit o şcoală medie de meserii, în timpul războiului se stabileşte la Viena. Aci face pe profesorul la o şcoală industrială, redactează o revistă de specialitate a cismarilor, dă tonul modei la Încălţăminte, despre care face să apară şi un volum de 500 pagini întitulat „Elementalbuch für Leder und Fussbekleidungegewerbe“ von proffesor I. Petringenaru. Părându-i-se că afacerile nu sunt tocmai aşa de strălucite în capitala Austriei, vine în România şi face politică. Candidează într’un judeţ din Ardeal, pentru un loc de deputat. De aici încep afacerile în stil mare. Venind la Timişoara, împreună cu căpitanul Sterie şi escrocherie, 21 amnnaru pus in libertate — Frâncu şi alte rubedenii, în- 1 fiinţează banca „Expresul“ care se ocupa mai mult cu mijlociri de afaceri şi intervenţii. In calitate de director de bancă, el încasează diferite sume de bani.. Neputându-şi îndeplini intervenţiile cerute şi nici achita sumele, este încolţit de reclamaţiuni. Simulează o afacere fără şanse de reuşită în Iugoslavia, cu gândul că situaţia se va ameliora, dar la întoarcere este arestat.« In timpul celor şapte luni de când este depus, opt cereri susţinute de numeroşi avocaţi s’au făcut pentru punerea lui în libertate. Totuş, tot de atâtea ori mandatul i-a fost reconfirmat de tribunal, până la terminarea instrucţiei. De astă dată însă, in urma pledoariilor că din cele 23 cazuri de furt şi escrocherie de cari este acuzat Petringenaru, 21 sunt amnistiate, a fost pus în libertate. Procesul celor două cazuri rămase, a fost amânat, când vor fi citaţi 15 martori. S. I. G. UNIVERSUEAnuul XLV, Nr. 201 DumînicS 1 Septembrie 1929 Cronica sporturilor în preajma matchului Bucureşti-Cluj Duminică după amiază, sezonul de foot-ball al capitalei se inaugurează prin matchul Bucureşti-Cluj. In calendarul întâlnirilor interregionale ale Capitalei, întâlnirea cu Clujul a ocupat întotdeauna primul loc. Considerentele cari au dus şi duc încă la acordarea unei deosebite atenţiuni luptei dintre reprezentanţii Clujului şi cei ai Bucureştilor au rămas mereu aceleaşi. Pentru foot-ballul nostru, Clujul reprezintă centrul românesc din Ardeal, unde majoritatea jucătorilor de valoare sunt români. Importaţiunile străine cari au stabilitatea în funcţie de un întreg complex de interese, n’au găsit la Cluj Locul propice aşezării lor. Din această cauză, cei mai mulţi dintre actualii jucători de bună clasă, sunt băştinaşi. Capitala a rămas şi ea după o întreagă sere de peregrinări străine, la efectivul autohton, astfel că posibilităţile de evoluţie sunt sensibil apropiate. Un alt factor al interesului pe care-l prezintă această întâlnire devenită biennală este incertitudinea supremaţiei. ADVERSARI DE FORŢE EGALE Cu aceeaş îndreptăţire, Clujul şi Bucureştii pot cere primul loc în palmares, întâlnirile susţinute până acum, au adus victorii alternative ambilor competitori şi ceea ce interesează, victorii la diferenţă minimă de puncte.Este lesne de înţeles că în astfel de împrejurări, lupta prezintă oricând interes. De data aceasta, aportul pe care-l aduce faptul că întâlnirea Bucureşti-Cluj coincide cu inaugurarea oficială a sezonului, va da o şi mai mare amploare întâlnirii. PREGĂTIRILE CLUJENILOR... Clujenii au început antenamentele de cu vreme. Pentru el, selecţionarea serioasă este una din cele mai importante preocupări regionale şi din această cauză nimeni nu trebue să fie surprins când avantajele de formaţie ale Clujului vor fi augmentate de un antrenament asiduu şi studiat. ...ŞI ALE CAPITALEI Capitala şi-a alcătuit echipa după normele obişnuite, luând de criteriu performanţele stabilite de jucători cu prilejul ultimului match. In speţă referinţele selecţionerilor bucureşteni au ca obiectiv matchul Bucureşti-Constanţa. Unele rectificări făcute vor asigura o mai mare consistenţă linilor de acţiune. Cea mai importantă însă, este introducerea lui Vogi, fostul căpitan al Chinezului în centrul liniei de mijlocaş. Internaţionalul timişorean intrând în rândurile Juventus-ului, i s-a dat autorizaţie provizorie de joc şi va fi astfel ultilizat in folosul echipei Capitalei. Pentru matchul de Duminică, foloasele pe care le poate aduce Capitalei un jucător ca Vogi, sunt cu atât mai mari, cu cât în momentul de faţă, nici unul din conducătorii liniei de mijlocaşi ai capitalei nu beneficiază de o formă acceptabilă. Informaţie completă, echipa de Duminică a Capitalei va fi : Laky (Juventus), Klein (Macabi), Simşinovici (Macabi), Borfa (Belvedere), Vogl (Juventus), Stanciu (Venus), Em. Dumitrescu (Venus), D. Vasilescu (Venus), Subăşeanu (Olympia), M. Nicolaescu (Venus), V. Cristescu (Juventus). In urma unei înţelegeri prealabile cu conducătorii footballului clujean, s’a căzut de acord ca arbitrul să fie din Bucureşti. Această însărcinare a fost încredinţată d-lui Buzna. Iată-ne în preziua inaugurării sezonului pugilist de toamnă. Mâine seară, Arenele Romane din parcul Carol, vor îmbrăca din nou haina de sărbătoare. Societatea „Cultul Eroilor” va face să se desfăşoare cu acest prilej, o interesantă reuniune de box compusă din patru matchuri inter-profesioniste. Cupa .Arenele Romane” trofeu pus în competiţiune anul trecut de societatea organizatoare de mâine, va da o amploare deosebită reuniunii inaugurale, înfiinţată cu scopul de a răsplăti pe cel mai bun boxeur român. Cupa se va disputa, din nou, între aceiaşi boxeuri. Deţinătorul Umberto Lancia se va întâlni cu Moi Spakov, campionul României la categoria mijlocie. Este o reeditare a faimoasei lupte de anul trecut. Atunci, Umberto Lancia, cel mai în formă boxeur al timpului, nu şi-a desminţit faima, adjudecându-şi cupa odată cu victoria la puncte obţinută asupra eternului său rival. Spakov doreşte deci să-şi ia revanşa şi dacă soarta va fi mai puţin vitregă cu el nu este exclus să izbândească. Tot atât de atracţioasă ca şi matchul vedetă, promite să fie întâlnirea dintre Marcel Schoşi Gheorghe Covaci, cel mai proaspăt campion român. Victoriile, obţinute asupra formidabilului Jean Boireau, arată pe adversari la egalitate, fapt care ne îndreptăţeşte să credem într-o luptă pe viaţă şi pe moarte. Matchul internaţional al serei se va petrece între negrul american Geo Walker şi Mihail Fulea, iar deschiderea va fi făcută de Spakov II şi Aurel Nicolau. PROGRAMUL Marcu Spakov contra Aurel Nicolau, 6 reprize a 3 minute Geo Walker contra Mihail Fulea, 8 reprize a 3 minute. Marcel Scheenfeld contra Gh. Covaci, 10 reprize a 5 minute. Umberto Lancia contra Moţi Spakow, 10 reprize a 3 minute. REDESCHIDEREA SEZONULUI AMATOR Maeştrii de box Michel Riond şi Umberto Lancia şi-au propus să inaugureze împreună noul sezon amator de box, prin organizarea unei frumoase întruniri. Gala va avea loc Sâmbătă, 7 Septembrie, în sala C. F. R. din str. Atelierului, programul ei conţinând următoarele întâlniri: Constantin Cionoiu-Gheorghe Gherase, 3 reprize a 3 minute. Tatu Florea-Romeo Iosif, 3 reprize a 3 minute. Gheorghe Teişanu-Aurel Goldenberg, 3 reprize a 3 minute. Mihail Covaci-Dumitru Cosma, 3 reprize a 3 minute. Vasile Zamfir-Ion Calcan, 3 reprize a 3 minute. Gheorghe Fronescu-Lungu, 3 reprize a 3 minute. Ion Muchie-Aurel Plăeşu, 3 reprize a 3 minute. Programul va lua sfârşit cu o exhibiţie între Lucian Popescu şi Oscar Wexu şi cu o a doua intre Umberto Lancia şi elevii săi Gheorghe Covaci şi Mihail Fulea. STADIUL ROMAN LA LUCRU Clubul Stadiului Român proeetează să organizeze în ziua de 15 Septembrie, o interesanttă reuniune de box cu caracter international. Pentru aceasta conducătorii grupărei au intrat în tratative cu cei mai de seamă boxereri indigeni, sfârşnd prin a schiţa un progam care este posibil să sufere, până la urmă, mici edificări. R. Nu vom publica deocamdată acest program dar vom menţiona că matchul vedetă va pune faţă în faţă pe Moţi Spakow, campionul României la categoria mijlocie cu francezul Michel Riond. Matchul constitue o revanşă, dat fiindcă ei s-au mai intâlnit odată fără însă a se putea vedea de partea cui este superioritatea, lupta terminându-se înainte de limită prin descalificarea lui Spakov pentru lovitură joasă. Astfel fiind, matchul de la 15 Septembrie este menit să elucideze o chestiune de mult timp pusă la ordinea zilei. REUNIUNEA CLUBULUI „STADIUL ROMAN“ La 14 Septembrie, clubul „Stadiul Român". orga frizează cea de a treia reuniune de box, 1« Circul Si doii. Programul a fost definitiv stabilit astfel: Riond—Spakow. 10 reprize a 3 minute. Călinescu—Axiot. 10 reprize a 3 minute pentru titlu de campion al României de categorie semi-mijlocie. Baciu—Corăscu 10 reprize a 3 minute Cinteza—Vilău. 8 reprize a 3 minute. Mitea—Firu 6 reprize a 3 minute. PROGRAMUL MATCHURILOR DE DUMINICA 1 SEPTEMBRIE Categoria I Sp. Studentesc — Pr. Mihai, teren Rom comit, ora 15. Categoria I rezervă Pr. Mihai — Coltea, teren Pr. Mihai, ora 9.30. JUNIORI Pr. Mhai — Coltea, teren Pr Mihai, ora 11. Turda — Generata, teren Turda, ora 8.30. Av. Sportiv I Sparta C. A. B„ teren Sparta C. A. B„ ora 11. Ov. Oituz — Olympia, teren Olympia, ora 9.30. Categoria II Belvedere — Sportul Muncitoresc, teren Belvedere, ora 11. Categoria III Stadiul Român — Fabricile Assam teren Turda, ora 10. Ed. fizică armeană — Olympia, teren Olympia, am 8. Dâmbovița — Stăruinţa, teren Pr. Mihai, ora 9. Carmen — Ciclop, teren Pr. Mihai, ora 11. Zburătorii — Gloria, teren Unirea, om 11. JUNIORII Turda — Generala, teren Turda ora 7. Belvedere — Sportul Muncitoresc, teren Belvedere, om 9. Unirea Tricolor — Sp. Studenţesc, teren Unirea ora 9.30. Unirea Tricolor — Gloria, teren Unirea ora 8. dela sf. 1. Avantagii pentru titratii care se vor înscrie în şcoalele medii c. f. r. Regia autonomă c. f. r. în dorinţa de a atrage în şcoalele medii speciale de mişcare, elemente cu cultură superioară, acordă titraţilor Academici cari vor intra în şcoale, pe timpul duratei şcoalei şi practicei, o diurnă lunară de 3500 şi bacalaureaţilor o diurnă de 2500, spre deosbire de ceilalţi cu titluri inferioare* cari rămân cu diurna de lei 2000. înscrierile pentru examenul de admitere s-au prelungit până la 9 Septembrie şi examenele vor începe la 16 Sept. A APĂRUT No. 10 DIN EXCELENTA REVISTĂ NOSTRAŢIUNEA ROMANA SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE LA TOŢI CHIOŞCARII ŞI VÂNZĂTORII DE ZIARE Preţul 10 lei Seful contenciosului primarii a ucis intr’un accident Joi, la ora 10 jum. dim., s’a întâmplat un grav accident de tramvai pe b-dul Colţei, la intersecţia cu str. Ion Ghica, fostă Vestei. ACCIDENTUL Din curtea primăriei municipiului Bucureşti a alergat să prindă un tramvai electric de pe lina 2-a, avocatul Ion Polizu, de 55 ani, directorul serviciului contencios al municipiului. La intersecţia b-dului Colţei cu str. Ion Ghica, avocatul a reuşit să apuce cu mâinele barele ultimei scare a vagonuluimotor, căutând să sară pe treaptă. Săritura i-a fost însă fatală, căci n’a prins scara şi a căzut sub roţile remorcei. Publicul de pe ambele platforme, martor la acest accident, a dat alarma şi vatmanul cu nr. 3079, Ştefan Vulpe, a oprit vagonul. Mulţimea a sărit imediat şi a ridicat victima de pe linie. MOARTEA VICTIMEI Victima a fost dusă imediat la spitalul Colțea, unde după o oră, a murit D. comisar I. Perieteanu, dela circumscripta 11-a, care s'a dus imediat la fata locului, a deschis o anchetă. * Ionel Polizu era fiul lui Costică Polizu, avocat foarte căutat pe vremuri, fost membru în consiliul de disciplină al baroului. Vechi avocat al Primăriei Capitalei, el ii apăra interesele cu pricepere şi devotament, şi o reprezenta ca arbitru in procesele de expropriere mai importante. Era o natură modestă, delicată şi avea numai simpatii în Palatul Justiţiei, unde lăsa unanime regrete. _ ____ luza livrelelor miere pentru funcţionarii bucureşteni Cercul de recrutare Bucureşti, face cnoscuii tuturor funcţionarilor, autorităţilor civile, grade inferioare, care au dreptul la dispensa de mobilizare pe anul 1930, să se prezinte în orice zi de lucru la ora 8.13 şi 16.30 la 18.30, cu certificatele md. D. 1 din dublu exemplar şi livretul md. E. pentru a li se face viza anuală. Cei ce nu posedă aceste livrete nu pot obţine viza certificatului md. D. 1, deci se vor îngriji din vreme pentru procurarea lor. Deasemeni nu pot obţine viza cei ce nu vor şti cărui corp de trupă şi cerc de recrutare aparţin. Pentru a evita aglomeraţia şi a economisi timpul, se stabileşte următoarea ordine de prezentare : ministerul de interne, 16 Septembrie; prefectura poliţiei Capitalei, 17 Sept.; siguranţa generală, 18 Sept.; corpul sergenţilor de oraş, 19 Septembrie; funcţionarii primăriilor, 20 Sept.; preşedinţia consiliului de minişri, 21 Sept.; ministerul de externe, 23 Sept.; ministerul de finanţe, 24 şi 25 Sept.; ministerul comunicaţiilor 26 şi 27 Sept.; direcţiunea generală P. T. T. 28 şi 30 Sept; ministerul instrucţiunii, 1 şi 2 Octombrie ; ministerul agriculturii şi domeniilor, 3 şi 4 Oct.; ministerul de juadiţie, 5 Oct.; tribunalul, judecătoriile, şi ceilalţi funcţionari 7 Oct.; ministerul industrie şi comerţ, 8 şi 9 Oct.; ministerul lucrărilor publice, 10 Oct. ; ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale. 11 Oct.; mini- ■ sterul cultelor şi artelor, 12 Octomb.; ministerul muncii şi cooperaţiunii şi asig. sociale, 14 Oct.; banca Naţională, 15 Oct.; direcţiunea generală C. F. R. în zilele de : 16, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 28, 29, 30 şi 31 Oct. a. c„ cu toate serviciile şi restul de funcţionari, de la celelalte ministere, cari în ziua indicată, din cauze bine justificate, nu au putut veni la data fixată pentru viză. Toate ministerele vor avea grije, de a anunţa din timp personalul de la toate împărţirile, ce-i aparţin, de ziua când trebue să se prezinte la viza certificatelor md. D. 1 și cu livretul md. E, pentru viza anuală. O însemnată operă culturală ~ Lucrarea cartografică a profesorului M. D. Moldoveanu — Se găsesc din fericire în vălmăşagul actual de patimi şi admirabile exemple de muncă şi idealism românesc, care ne dau adevărate satisfacţii sufleteşti. Unul din aceste spirite creatoare în domeniul realităţilor cu adevărat folositoare culturii şi vieţii româneşti, este profesorul M. D. Moldoveanu, înzestrat cu mare putere de muncă şi cu o rară modestie, însufleţit în tot ceea ce face numai de cea mai curată dragoste de neam. Mult timp, după întregirea neamului ţara noastră n’a avut o lucrare de seamă care să concretizeze în domeniul cartografic imaginea patriei întregită în hotarele-i istorice. îndurerat, că nouile ţinuturi menţineau în şcoală şi în localurile autorităţilor publice vechile hărţi sau lucrări improvizate cu nepermisă uşurinţă din spirit de speculă, profesorul Moldoveanu după muncă neîntreruptă de 4 ani a dat la lumină o excelentă Hartă a României. Ţinând seamă de toate cerinţele unei lucrări complete, de cele mai mici schimbări de numiri, cercetând vechea nomenclatură românească a ţinuturilor şi localităţilor înstrăinate, apelând la scrierile documentative şi la ultimile date ale geografilor şi istoricilor noştri, profesorul Moldoveanu a întocmit Harta României la scara de 1.300.000, din 51 de planşe perfect racordabile. Felul elogios în care a fost primită de specialişti şi de instituţiile cartografice din ţară, consacră valoarea acestei frumoase opere. Ea risipeşte în primul rând labirintul de confuziuni pe care-l creiaseră din punctul de vedere al orientării topografice, diferitele schimbări de ordin administrativ. Nu numai minuţiozitatea şi felul conştiincios în care a fost lucrată, dar condiţiunile superioare în care s’a imprimat, o fac să fie de un real folos tuturor instituţiunilor publice şi particulare, precum şi oricărui intelectual. Acelaş serviciu îl aduce în orientarea turismului,, Faptul că harta cuprinde nu numai numirile localităţilor principale ci şi cătunele, indicând toate căile de comunicaţie, marcând podurile şi kilometrajul, calea ferată, pădurile, lacurile, apele, terenurile inundabile, înălţimile şi munţii cu cotele lor, arată pasiunea de muncă ştiinţăfică a profesorului Moldoveanu. Acest harnic dascăl şi artist, a adus real servicii ţării, întocmindu-i harta aşa cum trebue. G. Lungulescu --------XCX------- Pentru d. ministru al muncii Zilnic primim la redacţie plângeri de la meseriaşii români, că din cauza concurenţei ce le-o fac meseriaşii străini, nu mai găsesc de lucru, iar mulţi din ei duc chiar lipsa hranei zilnice pentru ei şi ai casei. Se plâng în primul rând contra celor cari conduc uniunea micilor industriaşi, cari nu au făcut nimic ca meseriaşul român să fie protejat contra acestei concurenţe nereale. Meseriaşul străin, susţin petiţionarii, neavând atâtea sarcini câte apasă asupra celui român, poate să lucreze în condiţiuni mult mai avantajoase pentru antreprenorii de lucrări publice sau particulare. In nici o alta ţară meseriaşul străin nu găseşte atâta îngăduinţă, atâta protecţie , detrimentul celui băştinaş ca la noi.-------X-QS~---- Prinderea u or hoţi de vite Ia Buzău Buzău. 29 August De câtva timp, se săvârşesc în judeţul nostru numeroase furturi de vite. Intensificându-se măsurile de urmărire, s’a dat de urma hoţilor cari au şi fost prinşi. Banda de hoţi se compune din Gh. Radu Boicu, Constantin Păun, Andreiaş Constantin, Niculae Tache şi Dumitru Gh. Năsturică, cunoscuţi hoţi de cai. Caii furaţi in nmăr de 16, au fost găsiţi in jud. Vlaşca şi cei mai mulţi furaţi din com. Padina. Banda a fost înaintată nrrchetului Buzău