Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)

1929-09-01 / nr. 201

Frumoasă ca vedetele de cinema! iatâ dorinţa fie­cârei doamna sau domnişoara. Stimata Doamna şi Domnişoare, nici nu vă Închipuim ca uşor asta de a fi frumoasă. Toata acele vedete nici nu sunt In realitate atât de splen­­dide, — dar sunt bina îngrijite. Astfel puteţi fi şi Dvs. ori care ar fi situaţia Dvs. materiala, ocupate sau nu, câci îngrijirea nu este atât de costisitoare- pa cât vâ închipuiţi. Pudra şi Crema „Mon Secret" vă face tenul atât de fin şi de fraged şi-l apără de intemperii. AGRICULTORI Mtenţiune S Nu vă lăsafi ademeniţi de alte mijloace ! SARAMUHAREA grânelor se face satisfăcător numai ca SULFATUL de CUPRU ENGLEZESC căci numai el fereşte de mălu­ră­ul tăcilMS! Cereţi deci pretutindeni SILFII DE cu EfflfZESS MACKECHINE,MAPLE (Mond Nickel) MACCLESFIELD Preferaţi'l! Interesul D»v. v’o dictează! SULCOP s. A. R. 1206 BUCUREŞTI 1, — Strada C. A. Rosetti, No. 3 Telefon 334/18 Telegrame : MACMOND «RIZIHIL UNIVERSEL ~ Calea Vctoriei Noi A primit cu ocazia vizitei cu care a fost onorat din partea celor două frumuseţi mondiale autograful de mai jos. (Piatră vânătă) B8—8©7o garantat, marcita ! ESANOFELE FORMULA lltJSTRurat prop DrG.BACQELIT CONTRA FRIGURILOR PALUSTRE F. Bisleki­s C. Milano EMASVAH VINDECAREA ASIGURATĂ DUPA 2ILE DE CURĂ REPRES.DEPOS. 6.CENTONZE. BUCUREȘTI BS21 BASARAB 37.TEL.360/95. 1878 Vineri a apărut noul numă­r din Universul Cu urmă­torul cuprins: Haralamb Lecca Oamenii şi Amintiri despre Ha­ralamb Lecca Sfinţire de Biserică Crai Nou Recunoştinţa Cântece Modele Bătrâni- Aquarelă Cetatea Vidinul Mihail Mora Ludovic Dans Lucre­ția Petreacă î. N. Sorion Sărmanul Klopstock Arthur Enăşescu Const. Rîuleţ Const. Cehan-Racovicză V. Damaschin Mih. Popescu CRITICA LITERARA: Ion Foţi: Traducerile din limba străină şi Artur Enăşescu. AL Bil­in­rescu: „Penumbre”, versuri de Petre Stoikan. IN STRĂINĂTATE: Dimitry, , Jean dala­­une“ de Marcel Ach­ard. GAZETĂRIE LITERARA: Aşa şi aşa, econul despre: Revista Enciumnls George Tovală şi George Marinescu; Alex. Ma­­cedonschi; Două poezi de Alex. Macedonschi; Problema Cărţii; Liviu Rebreanu; Re­vista clasică; I. M. Marinescu, etc. O seamă de cuvinte; bazar; caricatura zilei. PAGINI UITATE: Haralamb Lecca: Călugărul. DOUA PAGINI: La Route et la Maison, roman de Claude Chanviere. Nu mam­i este închinat memorii neuitatului poet şi dramaturg Haralamb G. Lecca ,confinând articole, note biografice şi amintiri De vânzare la toți chioş­carii şi depozitarii de ziare PRETUL UNUI EXEMPLAR 5 LEI Zece zile prin Polonia (Continuare loniei cu celelalte state vecine ) şi de interesele ei la conferinţa­­ de la Haga. In faţa ministerului de ex­terne vechiul „Hotel d'Angleter­­re“ care şi azi se mândreşte că una din camerele sale a adă- I postit pe marele Napoleon. I Foarte impresionant, prin simplitatea lui, mormântul soldatului necunoscut, unde de­legaţia română a depus o co­roană. Aşezat la intrarea frumosului parc al Saxilor, are în faţă sta­tuia mareşalului Poniatowski şi piaţa mareşalului Pilsudski, un vast careu, unde până în 1924 trona o mare biserică rusească, distrusă până în temelii de ma­reşalul Pilsudski, ca să şteargă orice urmă a dominaţiei ru­seşti. In marele bulevard cu alee umbrite de arbori deşi, care duce la Belvedere, reşedinţa ma­reşalului, şi In imensul parc din stânga lui, varşovenii găsesc ziua cel mai răcoritor refugiu contra arşiţei soarelui Unul din malurile Vistula­, care desparte Varşovia nouă de cea veche, Praga, e o imensă plajă, populată în tot cursul zi­lei de acei ale căror mijloace sau ocupaţii nu le-au permis să se deplaseze în staţiunile bal­neare din străinătate sau la ves­tita plajă de la Tzopot, lângă Danzig. Vistula e brăzdată în toate sensurile de­­ nenumărate vapo­raşe, şi bărci pline cu escursio­­nişti. Din plaja veche cu case de din pag. I­ câteva sute de ani, toate cu două etaje şi cu câte trei feres­tre ,se profilează zidurile ve­chiului palat regal, la a că­rui restaurare se lucrează din zor. Aci e azi reşedinţa preşe­dintelui republicei polone. Adăpostit întrun parc, în faţă cu un pitoresc lac, la marginea căruia se află un teatru roman, a cărui scenă o formează o in­sulă, se înalţă palatul regal de vară, unde au fost găzduiţi Re­gele Ferdinand I şi M. S. Regi­na Maria, când au vizitat în 1923 Varşovia. Palatul, care din afară are înfăţişarea unei case pără­site, adăposteşte în vastele sale încăperi adevărate comori de artă. Pereţii saloanelor sunt a­­coperiţi de gobelinuri de dimen­siuni impresionante, alături de pânze celebre. Răspunzând amabilei invita­ţii a d-lui George Davidescu, consilier de legaţie şi însărci­nat de afaceri al României la Varşovia, ziariştii români, în­soţiţi de colegii lor polonezi au luat Sâmbătă 17 cu ceaiul la le­gaţia română. A fost o oră din cele mai plăcute acea frăţietate între români şi polonezi în splendidul decor al parcului care se întindea înaintea tera­sei palatului legaţiunii. * Seara, după un banchet co­pios dat de sindicatul ziarişti­lor polonezi, precedat de tradi­ţionala „zacuscă“, adevărat aten­tat contra stomacului, ne-am îmbarcat pentru Poznan. N. Apostolescu Cuvântul cititorilor PENTRU MINISTERUL FI­NANŢELOR. — D. G Roman întreabă ministerul finanţelor, câmd va da cupoanele la efectele Împrumutului Unirii. PENTRU MINISTERUL IN­TERNELOR. :— D. căpitan Iov din Piteşti e nedumerit, dece La poanta unui deputat de Ar­geş (d. I. Rădu­lescu) e un ser­gent poliţiene­sc. Oare aşa trebue să fie la de­putaţi să-l păzească ? Dar dece alţi deputaţi nu-s păziţi şi nici n’au fost altă dată. Gardistul d-luî deputat dela Piteşti face însă nu numa­i paza casei, ci şi alte servicii. Pentru­­acestea, să aibă gardişti depu­tatul. Dece însă n'au şi ceilalţi pentru serV­cii 7 PENTRU PRIMĂRIA CAPI­TALEI. — D. Fr. Reisz din par­cul Corneasca susţine, că groa­pa In suprafaţă de 17 ha. din­tre­­cartierul Corneasca şi lo­cuinţele Iefteme Drumul la Tei, nu-l propune construcţiilor de locuinţe. O comisie în frunte cu preşedintele comisiei Interima­re a municipiului, a văzut e­l locul, gândind să-l utilizeze pentru a construi pe el locuinţe pentru muncitori. ,-vNu-i propriu Insă, fiindcă apa este aproape, fiindcă e mai jos decât canalul colector din şo­seaua Ştefan cel Mare. PENTRU MINISTERUL MUN­CII. — Sunt la birourile de pla­sare din Capitală, numeroşi şomeuri. Unii sunt lucrători ca­lificaţi şi aşteaptă să găsească de lucru. Eter nu găsesc. Mizeria cea mai cumplită o suferă, fără rază de mân,gâere. N’au aju­toare de ni căeri. (Scrisoarea pe care ne-au trimis e ja­lnică). PENTRU TREI COPII SI O MAMA BOLNAVA. — Constan­ta Dum­irescu din srtr. Valea Gardului No. 10 Vălenii de Munte, ne scrie : „Suntem 3 copii cu mămica noastră suferindă de piept. Toţi bunii medici care o îngrijesc pe mămica gratuit au sfătuit-o să vină aici la Vălenii de Munte, unde îi va­ face mult bine şi au ajutat-o cu câte ceva bunii d-nn medici. Suntem aici de o lună. Când am adus-o pe mămiteu aici era foarte rău slăbită, dar binefăcătorul aer de aici a în­tremat-o binişor. Din zi in zi se simte mai bine. Da­r acum am terminat ultimul ban ce­­am avut şi nu mai avem noi cu ce să stăm aici, nici cu ce să ple­­căm acasă. Mămica trebue să mai stea cel puţin o lună ca să se în­tremeze mămica noastră. Când era, mămica sănătoasă dădea lecţii de pfian şi trăiam mulţuimi­ţi. Acum arătaţi ini­milor bune că suntem nenoro­ciţi şi poate vor avea milă să ne ajute şi pe noi şi pe mămi­ca“.­­ PENTRU D. PRIMAR AL GIURGIULUI. — D. I. Marin­­e­s­­cu Întreabă, dacă proprieta­ri! din bulev. Inter or nu plătesc prestaţie ca şi d. cansilier co­munal Dumitru C. Căprianu ca să se stropească strada şi în dreptul caselor lor, niu numai In dreptul casei d-lui consilier. 0 mitie a românilor de peste hotere la steara Sinaia, IS Aug. Serbarea dată In sala teatru- Ioni Cazino, de studenţii şi elevii români de peste hotare, aflaţi în colonie de vară la Internatul gimnaziului din localitate, a isbutit pe deplin. D. T. Strelk­ovski, directorul gimnaziului, în cuvântul său de deschidere, a arătat scopul pentru care a fost organizată Serbarea şi a mulţumit d-lui ge­neral Teodorescu, comand, divi­ziei V. M., care a patronat-o, publicului as­stent, precum şi celor cari au contribuit cu munca şi cu priceperea lor la executarea pogromului. Corurile, dintre cari două în dialect macedonean, conduse de maestrul Luncanu , exerciţiile de gimnastică, îndrumate de d. căpitan Iile Radu, precum şi declamaţiile unor distinşi elevi, au dovedit din partea organi­zatorilor interes şi discernă­mânt. Menţionăm deasemeni concer­tul de flaut al d-lui Const. Co­lin, şeful muzicei mii­tare a ba­talionului, care a executat cu îndemânare şi temperament bu­căţi din Burose, Mozart şi Eli­­nescu, precum şi concursul d-rei Banu, la pian. Ar fi fost necesar ca cineva să fi tratat in linii generale, si­tuaţia românilor de peste ho­tare, să fi scos în evidenţă e­­roismul cu care aceştia îşi păs­trează limba şi obiceiurile stră­moşeşti, fixând câteva puncte de orientare pentru public pen­­­­tru că atmosfera a fost admisi­bil pregătită în acest sens. m Procesul unui aventurier — Din 23 cazuri de furt stiate.— Ioan Petringen Timișoara, î8 August In faţa tribunalului Local a venit ori, spre Judecare, proce­sul cunoscutului Ion Petringe­­naru, despre faptele căruia s’a ocupat Întreaga presă. Acuzat de 23 cazuri de furt şi escrocherie, se afla depus de mai multe luni la Închisoare, unde îşi aştepta judecarea. Motivul principal ce l-a adus în această situaţie, e însăşi ver­tiginoasa sa ascensiune. Petruganaru după ce a absolvit o şcoală medie de me­serii, în timpul războiului se stabileşte la Viena. Aci face pe profesorul la o şcoală industria­lă, redactează o revistă de spe­cialitate a cismarilor, dă tonul modei la Încălţăminte, despre care face să apară şi un volum de 500 pagini întitulat „Ele­­mentalbuch für Leder und Fus­­sbekleidungegewerbe“ von pro­­ffesor I. Petringenaru. Părându-i-se că afacerile nu sunt tocmai aşa de strălucite în capitala Austriei, vine în Ro­mânia şi face politică. Candi­dează într’un judeţ din Ardeal, pentru un loc de deputat. De aici încep afacerile în stil mare. Venind la Timişoara, îm­preună cu căpitanul Sterie şi escrocherie, 21 amnn­­aru pus in libertate — Frâncu şi alte rubedenii, în- 1 fiinţează banca „Expresul“ care se ocupa mai mult cu mijlociri de afaceri şi intervenţii. In calitate de director de bancă, el încasează diferite su­me de bani.. Neputându-şi în­deplini intervenţiile cerute şi nici achita sumele, este încol­ţit de reclamaţiuni. Simulează o afacere fără şanse de reuşită în Iugoslavia, cu gândul că situaţia se va a­­meliora, dar la întoarcere este arestat.« In timpul celor şapte luni de când este depus, opt cereri sus­ţinute de numeroşi avocaţi s’au făcut pentru punerea lui în li­bertate. Totuş, tot de atâtea ori mandatul i-a fost reconfirmat de tribunal, până la terminarea instrucţiei. De astă dată însă, in urma pledoariilor că din cele 23 ca­zuri de furt şi escrocherie de cari este acuzat Petringenaru, 21 sunt amnistiate, a fost pus în libertate. Procesul celor două cazuri rămase, a fost amânat, când vor fi citaţi 15 martori. S. I. G. UNI­VERSUEAnuul XLV, Nr. 201 DumînicS 1 Septembrie 1929 Cronica sporturilor în preajma matchului Bucureşti-Cluj­ Duminică după amiază, sezo­nul de foot-ball al capitalei se inaugurează prin matchul Bu­­cureşti-Cluj. In calendarul întâlnirilor in­terregionale ale Capitalei, în­tâlnirea cu Clujul a ocupat în­totdeauna primul loc. Considerentele cari au dus şi duc încă la acordarea unei deo­sebite atenţiuni luptei dintre re­prezentanţii Clujului şi cei ai Bucureştilor au rămas mereu aceleaşi. Pentru foot-ballul nostru, Clu­jul reprezintă centrul româ­nesc din Ardeal, unde majori­tatea jucătorilor de valoare sunt români. Importaţiunile străine cari au stabilitatea în funcţie de un întreg complex de interese, n’au găsit la Cluj Lo­cul propice aşezării lor. Din a­­ceastă cauză, cei mai mulţi din­tre actualii jucători de bună clasă, sunt băştinaşi. Capitala a rămas şi ea după o întreagă ser­e de peregrinări străine, la efectivul autohton, astfel că posibilităţile de evolu­ţie sunt sensibil apropiate. Un alt factor al interesului pe care-l prezintă această întâl­nire devenită bi­ennală este in­certitudinea supremaţiei. ADVERSARI DE FORŢE EGALE Cu aceeaş îndreptăţire, Clujul şi Bucureştii pot cere primul loc în palmares, întâlnirile sus­ţinute până acum, au adus vic­torii alternative ambilor com­petitori şi ceea ce interesează, victorii la diferenţă minimă de puncte.­­Este lesne de înţeles că în astfel de împrejurări, lupta prezintă oricând interes. De data aceasta, aportul pe care-l aduce faptul că întâlnirea Bu­­cureşti-Cluj coincide cu inaugu­rarea oficială a sezonului, va da o şi mai mare amploare în­tâlnirii. PREGĂTIRILE CLUJENILOR... Clujenii au început an­tena­­mentele de cu vreme. Pentru el, selecţionarea serioasă este una din cele mai importante preo­cupări regionale şi din această cauză nimeni nu trebue să fie surprins când avantajele de for­maţie ale Clujului vor fi aug­mentate de un antrenament a­­siduu şi studiat. ...ŞI ALE CAPITALEI Capitala şi-a alcătuit echipa după normele obişnuite, luând de criteriu performanţele sta­bilite de jucători cu prilejul ul­timului match. In speţă referinţele selecţio­ne­rilor bucureşteni au ca o­­biectiv matchul Bucureşti-Cons­­tanţa. Unele rectificări făcute vor asigura o mai mare consistenţă lini­lor de acţiune. Cea mai importantă însă, este introducerea lui Vogi, fostul că­pitan al Chinezului în centrul liniei de mijlocaş. Internaţiona­lul timişorean intrând în rân­durile Juventus-ului, i s-a dat autorizaţie provizorie de joc şi va fi astfel ultilizat in folosul echipei Capitalei. Pentru ma­tchul de Duminică, foloasele pe care le poate aduce Capitalei un jucător ca Vogi, sunt cu atât mai mari, cu cât în mo­mentul de faţă, nici unul din conducătorii liniei de mijlocaşi ai capitalei nu beneficiază de o formă acceptabilă. In­formaţie completă, echipa de Duminică a Capitalei va fi : Laky (Juventus), Klein (Mac­a­­bi), Simşinovici (Macabi), Bor­­fa­­ (Belvedere), Vogl (Juventus), Stanciu (Venus), Em. Dumitres­­cu (Venus), D. Vasilescu (Ve­nus), Subăşeanu (Olympia), M. Nicolaescu (Venus), V. Cristescu (Juventus). In urma unei înţelegeri prea­labile cu conducătorii foot­bal­­lului clujean, s’a căzut de acord ca arbitrul să fie din Bucureşti. Această însărcinare a fost în­credinţată d-lui Buzna. Iată-ne în preziua inaugură­rii sezonului pugilist de toam­nă. Mâine seară, Arenele Ro­mane din parcul Carol, vor îm­brăca din nou haina de sărbă­toare. Societatea „Cultul Eroi­lor” va face să se desfăşoare cu acest prilej, o interesantă reuniune de box compusă din patru matchuri inter-profesio­­niste. Cupa .Arenele Romane” tro­feu pus în competiţiune anul trecut de societatea organiza­toare de mâine, va da o am­ploare deosebită reuniunii ina­ugurale, înfiinţată cu scopul de a răsplăti pe cel mai bun bo­­xeur român. Cupa se va dispu­ta, din nou, între aceiaşi bo­­xeuri. Deţinătorul Umberto Lancia se va întâlni cu Mo­i Spakov, campionul României la categoria mijlocie. Este o reedi­tare a faimoasei lupte de anul trecut. Atunci, Umberto Lancia, cel mai în formă boxeur al timpului, nu şi-a desminţit fai­ma, adjudecându-şi cupa odată cu victoria la puncte obţinută asupra eternului său rival. Spa­kov doreşte deci să-şi ia re­vanşa şi dacă soarta va fi mai puţin vitregă cu el nu este ex­clus să izbândească. Tot atât de atracţioasă ca şi matchul vedetă, promite să fie întâlnirea dintre Marcel Scho­­şi Gheorghe Covaci, cel mai proaspăt campion român. Vic­­toriile, obţinute asupra formida­bilului Jean Boireau, arată pe adversari la egalitate, fapt care ne îndreptăţeşte să credem în­­tr-o luptă pe viaţă şi pe moarte. Matchul internaţional al se­rei se va petrece între negrul american Geo Walker şi Mihail Fulea, iar deschiderea va fi fă­cută de Spakov II şi Aurel Ni­­colau. PROGRAMUL Marcu Spakov contra Aurel Nicolau, 6 reprize a 3 minute Geo Walker contra Mihail Fulea, 8 reprize a 3 minute. Marcel Scheenfeld contra Gh. Covaci, 10 reprize a 5 minute. Umberto Lancia contra Moţi Spakow, 10 reprize a 3 minute. REDESCHIDEREA SEZONULUI AMATOR Maeştrii de box Michel Riond şi Umberto Lancia şi-au propus să­ inaugureze împreună noul sezon amator de box, prin or­ganizarea unei frumoase întru­niri. Gala va avea loc Sâmbătă, 7 Septembrie, în sala C. F. R. din str. Atelierului, programul ei conţinând următoarele întâlniri: Constantin Cionoiu-Gheorghe Gherase, 3 reprize a 3 minute. Tatu Florea-Romeo Iosif, 3 re­prize a 3 minute. Gheorghe Teişanu-Aurel Gol­denberg, 3 reprize a 3 minute. Mihail Covaci-Dumitru Cosma, 3 reprize a 3 minute. Vasile Zamfir-Ion Calcan, 3 re­prize a 3 minute. Gheorghe Fronescu-Lungu, 3 reprize a 3 minute. Ion Muchie-Aurel Plăeşu, 3 re­prize a 3 minute. Programul va lua sfârşit cu o exhibiţie între Lucian Popescu şi Oscar Wexu şi cu o a doua intre Umberto Lancia şi elevii săi Gheorghe Covaci şi Mihail Fu­lea. STADIUL ROMAN LA LUCRU Clubul Stadiului Român proee­­tează să organizeze în ziua de 15 Septembrie, o interesanttă reu­niune de box cu caracter interna­tional. Pentru aceasta conducă­torii grupărei au intrat în trata­tive cu cei mai de seamă boxereri indigeni, sfârş­nd prin a schiţa un progam care este posibil să sufere, până la urmă, mici edi­ficări. R. Nu vom publica deocamdată acest program dar vom menţiona că matchul vedetă va pune faţă în­ faţă pe Moţi Spakow, campio­nul României la categoria mijlo­cie cu francezul Michel Riond. Matchul constitue o revanşă, dat fiindcă ei s-au mai intâlnit odată fără însă a se putea vedea de partea cui este superioritatea, lupta terminându-se înainte de limită prin descalificarea lui Spakov pentru lovitură joasă. Astfel fiind, matchul de la 15 Septembrie este menit să eluci­deze o chestiune de mult timp pusă la ordinea zilei. REUNIUNEA CLUBULUI „STA­DIUL ROMAN“ La 14 Septembrie, clubul „Sta­diul Român". orga frizează cea de a treia reuniune de box, 1« Circul Si doi­i. Programul a fost definitiv stabilit astfel: Riond—Spakow. 10 reprize a 3 minute. Călinescu—Axiot. 10 reprize a 3 minute pentru titlu de campion al Români­ei de categorie semi-mij­locie. Baci­u—C­orăscu 10 reprize a 3 minute Cinteza—Vilău. 8 reprize a 3 minute. Mit­ea—Firu 6 reprize a 3 minute. PROGRAMUL MATCHURILOR DE DUMINICA 1 SEPTEMBRIE Categoria I Sp. Studentesc — Pr. Mihai, teren Rom comit, ora 15. Categoria I rezervă Pr. Mihai — Col­tea, teren Pr. Mi­hai, ora 9.30. JUNIORI Pr. M­hai — Col­tea, teren Pr Mihai, ora 11. Turda — Generata, teren Tur­da, ora 8.30. Av. Sportiv I Spa­rta C. A. B„ teren Sparta C. A. B„ ora 11. Ov. Oituz — Olympia, teren Olympia, ora 9.30. Categoria II Belvedere — Sportul Munci­toresc, teren Belvedere, ora 11. Categoria III Stadiul Român — Fabricile Assam teren Turda, ora 10. Ed. fizică armeană — Olym­pia, teren Olympia, am 8. Dâmbovița — Stărui­nţa, te­ren Pr. Mihai, ora 9. Carmen — Ciclop, teren Pr. Mihai, ora 11. Zburătorii — Gloria, teren U­­nirea, om 11. JUNIORII Turda — Generala, teren Tur­da ora 7. Belvedere — Sportul Munci­toresc, teren Belvedere, om 9. Unirea Tricolor — Sp. Stu­denţesc, teren Unirea ora 9.30. Unirea Tricolor — Gloria, te­ren Unirea ora 8. dela sf. 1. Avantagii pentru titratii care se vor înscrie în şcoalele me­dii c. f. r. Regia autonomă c. f. r. în dorinţa de a atrage în şcoalele medii speciale de mişcare, e­­lemente cu cultură superioa­ră, acordă titraţilor Acade­mici cari vor intra în şcoale, pe timpul duratei şcoalei şi practicei, o diurnă lunară de 3500 şi bacalaureaţilor o di­urnă de 2500, spre deo­sbire de ceilalţi cu titluri inferi­­oare* cari rămân cu diurna de lei 2000. înscrierile pentru exame­nul de admitere­ s-au prelun­git până la 9 Septembrie şi examenele vor începe la 16 Sept. A APĂRUT No. 10 DIN EXCELENTA REVISTĂ N­OSTRAŢIUNEA ROMANA SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE LA TOŢI CHIOŞ­­CARII ŞI VÂNZĂTORII DE ZIARE Preţul 10 lei Seful contenciosului prim­­arii a ucis intr’un accident Joi, la ora 10 jum. dim., s’a întâmplat un grav accident de tramvai pe b-dul Colţei, la in­tersecţia cu str. Ion Ghica, fostă Vestei. ACCIDENTUL Din curtea primăriei munici­piului Bucureşti a alergat să prindă un tramvai electric de pe lin­a 2-a, avocatul Ion Po­­lizu, de 55 ani, directorul servi­ciului contencios al munici­piului. La intersecţia b-dului Colţei cu str. Ion Ghica, avocatul a reuşit să apuce cu mâinele ba­rele ultimei scare a vagonului­­motor, căutând să sară pe treaptă. Săritura i-a fost însă fatală, căci n’a prins scara şi a căzut sub roţile remorcei. Publicul de pe ambele plat­forme, martor la acest accident, a dat alarma şi vatmanul cu nr. 3079, Ştefan Vulpe, a oprit vagonul. Mulţimea a sărit imediat şi a­ ridicat victima de pe linie. MOARTEA VICTIMEI Victima a fost dusă imediat la spitalul Colțea, unde după o oră, a murit D. comisar I. Perieteanu, dela circumscript­a 11-a, care s'a dus imediat la fata locului, a des­chis o anchetă. *­­ Ionel Polizu era fiul lui Cos­­tică Polizu, avocat foarte cău­tat pe vremuri, fost membru în consiliul de disciplină al ba­roului. Vechi avocat al Primăriei Ca­pitalei, el ii apăra interesele cu pricepere şi devotament, şi o reprezenta ca arbitru in proce­sele de expropriere mai impor­tante. Era o natură modestă, deli­cată şi avea numai simpatii în Palatul Justiţiei, unde lăsa una­nime regrete. _ ____ lu­za livrelelor miere pentru funcţionarii bucureşteni Cercul de recrutare Bucureşti, face cnoscuii tuturor funcţiona­rilor, autorităţilor civile, grade inferioare, care au dreptul la dispensa de mobilizare pe anul 1930, să se prezinte în orice zi de lucru la ora 8.13 şi 16.30 la 18.30, cu certificatele md. D. 1 din dublu exemplar şi livretul md. E. pentru a li se face viza a­­nuală. Cei ce nu posedă aceste livrete nu pot obţine viza certificatului md. D. 1, deci se vor îngriji din vreme pentru procurarea lor. Deasemeni nu pot obţine viza cei ce nu vor şti cărui corp de trupă şi cerc de recrutare apar­ţin. Pentru a evita aglomeraţia şi a economisi timpul, se stabileş­te următoarea ordine de pre­zentare : ministerul de inter­ne, 16 Septembrie; prefectura poliţiei Capitalei, 17 Sept.; si­guranţa generală, 18 Sept.; corpul sergenţilor de oraş, 19 Septembrie; funcţionarii primă­riilor, 20 Sept.; preşedinţia con­siliului de miniş­ri, 21 Sept.; ministerul de externe, 23 Sept.; ministerul de finanţe, 24 şi 25 Sept.; ministerul comunicaţiilor 26 şi 27 Sept.; direcţiunea gene­rală P. T. T. 28 şi 30 Sept; mi­nisterul instrucţiunii, 1 şi 2 Oc­tombrie ; ministerul agriculturii şi domeniilor, 3 şi 4 Oct.; mi­nisterul de juadiţie, 5 Oct.; tri­bunalul, judecătoriile, şi ceilalţi funcţionari 7 Oct.; ministerul industrie şi comerţ, 8 şi 9 Oct.; ministerul lucrărilor publice, 10 Oct. ; ministerul sănătăţii şi o­­crotirilor sociale. 11 Oct.; mini- ■ sterul cultelor şi artelor, 12 Octomb.; ministerul muncii şi cooperaţiunii şi asig. sociale, 14 Oct.; banca Naţională, 15 Oct.; direcţiunea generală C. F. R. în zilele de : 16, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 28, 29, 30 şi 31 Oct. a. c„ cu toate serviciile şi restul de funcţionari, de la celelalte mi­nistere, cari în ziua indicată, din cauze bine justificate, nu au putut veni la data fixată pentru viză. Toate ministerele vor avea grije, de a anunţa din timp per­sonalul de la toate împărţirile, ce-i aparţin, de ziua când tre­bue să se prezinte la viza certi­ficatelor md. D. 1 și cu livretul md. E, pentru viza anuală. O însemnată operă culturală ~ Lucrarea cartografică a profesorului M. D. Moldoveanu — Se găsesc din fericire în văl­măşagul actual de patimi şi ad­mirabile exemple de muncă şi i­­dealism românesc, care ne dau adevărate satisfacţii sufleteşti. Unul din aceste spirite crea­toare în domeniul realităţilor cu adevărat folositoare culturii şi vieţii româneşti, este profe­sorul M. D. Moldoveanu, înzestrat cu mare putere de muncă şi cu o rară modestie, însufleţit în tot ceea ce face nu­mai de cea mai curată dragoste de neam. Mult timp, după întregirea neamului ţara noastră n’a avut o lucrare de seamă care să concretizeze în domeniul car­tografic imaginea patriei între­gită în hotarele-i istorice. îndurerat, că nouile ţinuturi menţineau în şcoală şi în loca­lurile autorităţilor publice ve­chile hărţi sau lucrări improvi­zate cu nepermisă uşurinţă din spirit de speculă, profesorul Moldoveanu după muncă neîn­treruptă de 4 ani a dat la lu­mină o excelentă Hartă a Ro­mâniei. Ţinând seamă de toate cerin­ţele unei lucrări complete, de cele mai mici schimbări de nu­miri, cercetând vechea nomen­clatură românească a ţinutu­rilor şi localităţilor înstrăinate, apelând la scrierile documenta­­tive şi la ultimile date ale geo­grafilor şi istoricilor noştri, pro­fesorul Moldoveanu a întocmit Harta României la scara de 1.300.000, din 51 de planşe per­fect racordabile. Felul elogios în care a fost primită de specialişti şi de ins­tituţiile cartografice din ţară, consacră valoarea acestei fru­moase opere. Ea risipeşte în primul rând labirintul de confuziuni pe care-l creiaseră din punctul de vedere al orientării topografice, dife­ritele schimbări de ordin admi­nistrativ. Nu numai minuţiozitatea şi felul conştiincios în care a fost lucrată, dar condiţiunile supe­rioare în care s’a imprimat, o fac să fie de un real folos tu­turor instituţiunilor publice şi particulare, precum şi oricărui intelectual. Acelaş serviciu îl aduce în orientarea turismului,, Faptul că harta cuprinde nu numai numirile localităţilor principale ci şi cătunele, indi­când toate căile de comunicaţie, marcând podurile şi kilometrajul, calea ferată, pădurile, lacurile, apele, terenurile inundabile, înăl­ţimile şi munţii cu cotele lor, a­­rată pasiunea de muncă ştiinţă­­fică a profesorului Moldoveanu. Acest harnic dascăl şi artist, a adus real servicii ţării, întoc­­mindu-i harta aşa cum trebue. G. Lungulescu --------XCX-------­ Pentru d. ministru al muncii Zilnic primim la redacţie plângeri de la meseriaşii ro­mâni, că din cauza concuren­ţei ce le-o fac meseriaşii stră­ini, nu mai găsesc de lucru, iar mulţi din ei duc chiar lip­sa hranei zilnice pentru ei şi ai casei. Se plâng în primul rân­d contra celor cari conduc uni­unea micilor industriaşi, cari nu au făcut nimic ca meseria­şul român să fie protejat con­tra acestei concurenţe nere­ale. Meseriaşul străin, susţin petiţionarii, ne­având atâtea sarcini câte apasă asupra ce­lui român, poate să lucreze în condiţiuni mult mai avan­tajoase pentru antreprenorii de lucrări publice sau parti­culare. In nici o alta ţară meseria­şul străin nu găseşte atâta în­găduinţă, atâta protecţie ,­ detrimentul celui băştinaş ca la noi.-------X-QS~----­ Prinderea u or hoţi de vite Ia Buzău Buzău. 29 August De câtva timp, se săvâr­şesc în judeţul nostru nume­roase furturi de vite. Intensificându-se măsurile de urmărire, s’a dat de urma hoţilor cari au şi fost prinşi. Banda de hoţi se compune din Gh. Radu Boicu, Con­stantin Păun, Andreiaş Con­stantin, Niculae Tache şi Du­mitru Gh. Năsturică, cunos­cuţi hoţi de cai. Caii furaţi in nm­ăr de 16, au fost găsiţi in jud. Vlaşca şi cei mai mulţi furaţi din com. Padina. Banda a fost înaintată nrr­­chetului Buzău

Next