Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)

1929-09-01 / nr. 201

Cronica agricolă A doua scrisoare către plugari — Plugari, semănaţi sămânţă aleasă! — începe de acum semănatul de toamna ! Şi e bine să nu intiliziaţi — ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu o prindă cru­dă gerul iernii. Ingherul prăpădeşte mai repe­de semănătura proaspătă, decât pe cea crescută şi înfrăţită Veţi arunca in cele 3 mili­oane de hectare de grâu (cât se seamănă pe an, de obicei, In ţara noastră), vre-o 60.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vre-o 1.800 vagoane de sămânţă de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare. Noroc bun ! Dar şi minte înţeleaptă ! Căci multă risipa — multă pagubă şi multă trudă zadar­nică aduce pentru plugar lipsa de înţelepciune — mai ales tn momentul când asvârle sămân­ţa în pământ Să vedem ce se Întâmplă cu grâul — ca să vorbim numai de el acuma, — dacă-l semănăm aşa cum îl luăm din arie. Mai întâiu risipim pe degea­ba vre-o 12.000 de vagoane (ca­re costă bani), numai prin fap­tul că semănăm cu mâna in loc să semănăm cu maşina. Semă­natul cu maşina economiseşte cam a cincea parte din sămân­ţă. Ea seamănă numai ce trebue — nu ici şi colo rar, to­ţi nu rămâne nimic pe deasupra ne­îngropat, să usuce soarele sau să mănânce păsările. Apoi ma­şina îl seamănă la aceeaş adân­cime de răsare tot­odată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa aspir­­ vânt. Iar curăţit­ul de pălămid­u şi de alte buru­ieni, se face cu multă înlesnire. Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm, ci din felul seminţei pa care o semă­năm Credeţi d-voastre, că semă­năm 60.000 de vagoane de grâu, din cari iese firul bob la bob ? Cel puțin 3.000 vagoane sunt : neghină, măzăriche, pălămidă şi tot felul de burueni, dacă să­mânţa se pune necurăţita în pământ pentru că la noi nu e răspândit obiceiul de a se da­­ la vânturătoare şi la tinori să­mânţa — ci o seamănă românul cu totul, aşa cum a adunat-o din arie. Nu cresc oare destule bălării în fără, fără să le semene ni­meni ? Mai trebue şi adunate şi semănate pe urma plugului ! Să le şi muncim ? Să ne mur­dărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. In cele 60.000 de vagoane de sămânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10.000—15.000 de vagoane de secară, de orz şi de ovăz. Bună e şi secara — dar de ce să o amesteci cu grâul ? La obor se vinde grâul-grâu, şi se­­cara-secară. Iar pe pieţele străi­ne, aşa ceva (amestecătură), nu se cumpără. De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vre­o 1.300 de vagoane de boabe de grâu cari nu încolţesc : ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate ! De ce să le aruncăm la vânt ? De ce să nu le oprim ca să le măci­­năm ori să hrănim animalele ? In sfârşit, ceae ce rămâne — grâu adevărat, ce soi de grâu e? E nea­m bun? E de neam prost? Pen­trui că: „ce semănăm, aceea răsare". ..Nea­m bun de oameni" ^ „Neam bun de vite" — aşa e cu toate, aşa e şi cu sămânţa de grâu: „neam bun" şi „neam prost“. 60.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost, i pot da ţării intr’un an bun, pe cele 3 milioaime ha, cel mult 270.000 va­goane (cam 900 kgr. la ha). Numai 46.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam bun, i pot da pe aceeas întindere, în ace­lin an, cu aceleaşi plac, cu aceea«? muncă, cu acelaşi plu­gari, aproape cu 100.000 de va­goane mai mult. Şi tncă de ce calitate, şi de ce preţ. Eu am făcut socoteala n­umai la grâul Aşa * şi cu cel­etai­­e. Ş mai ales cu oreul! Nu este cereală mal plină de amestecături ca orzul românesc Mergea vorba acum câţiva iami că hamalii din port’d Ham­burg, n’au voit să descarce or­zul românesc din vapoare pen­­trucă îi înăbuşă praful şi mur­dăriile cu cari era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare Ini­mia că se poate vorbi aşa ceva de ţara mea Iată marea însemnătate a se­na­nţelor curate şi din soiuri a­­le sa! Singura, alegerea seminţei sporeşte producţia cu 30 % şi-l ridică preţul poate cu alte 20 %. De aceea în străinătate­­ este iluptă şi întrecere mare d­int­re învăţaţii agricultori, cum să pro­ducă sămânţa, de soiuri alese, care să dea. ŞI MULT ŞI BUN. Dintr'o haldă de milioane de epice de grâu (luăm grâul pa­­p­edă, dar aşa se fana cu toate plantele mai însemnate), se a­­leg numai câteva sute de spice, cele mai pline şi cele mai fru­moase. Fiecare spic se seamănă pe bucăţica lui de pământ, ală­turi de altă bucăţică semăna­tă cu un epic de rând. (se zice :martor"), ca să se vadă deose­birea. La sfârşitul anului, se vede ce a­­ieşit din fiecare epic. Se opresc — din cele câteva sute de parcela, — numai câteva, bani au dat roade mai frumoase şi cari au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, la­­cădere, la scuturare, apoi cari iau bobul mai boga­t, mai greu, mai frumos. Pentru anul viitor se pun la semănat numai­ cele 3 ş­ parcele cari au ieşit în frun­te. Se urmăresc şi în anul al doilea şi al treiilea — până când din toate rămâne une­ţi ouă cari se t­rage fiecare dim epicul de cel mai bun soi (linie). Aceste seminţe se chiamă „se­­lecţionare“. Şi selecţionarea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prim fel şi fel de mijloace. Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc insă în co­merţ până când nu se face o nouă probă.­ In­­ce colţuri de ţară 1« merge tot aşa de bine, ca acolo unde a'au­­prăşit. Pen­­trucă s’a făcut dovada că să­­mănţa bumă In satul meu de munte, (unde am umezeală şi adăpost) nu e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat în Bă­răgan unde e vânt şi secetă şi ger. Prin „câmpurile de experi­enţă" — alţi ani de e­le, se ur­măreşte, nu ca colţuri de ţară ii prieşte fiecărui soin de sămânţă aleasă? — Şi numai după aceea se dă la marea Înmulţire ca să cumpere numai plugarii din a­­cele părţi. Câte 10—15 ani ţin astfel de încercări. Şi producţia e sporită nume prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la nod — la şcolile înalte de agricultură. La câteva dia fermele Statului şi la 4 par­­tculari (soc. „Sămânţă", d-nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr'un fond de 500 de milioane pe care 11 are anume pentru sporirea producţiiunii agriculturii, vreo 70 milioane lei pentru desăvârşi­rea acestor lucrări. Apoi Statul a mai luat măsu­ri ca nici un bob din acea să­mânţă „selecţionată" din aceste ferme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată, în pământ. S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr'o câteva zeci de milioane de lei. Statul a mai luat măsura să cumpere maşini de curăţit ce­realele (curăţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele se dau la cooperative şi Camerele agricole şi se plătesc în 75 lei suta (25 lei la sută îi plăteşte Statul) şi încă pe da­torie, în doi până la trei ani, cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e puţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de pro­ducţie din care­­vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie a. Unsă, se cere ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi Inţele­­geţi: Când auziţi de Seminţe de soi bun — alergaţi după ele! Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plu­­gării întovărăşiţi în cooperative agricole dar acolo unde deo­camdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii in parte, începând cu cei cari îşi pregă­tesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă ,decât o sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe se­­lectioriale) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot „selecţionat“) nădejdea cea ma­re pentru anul acesta şi alţi câţiva, este să curăţim sămân­ţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, or în apropiere — or în părţiie cu clima ase­mănătoare — şi apoi să o se­mănăm după ce am curăţit-o. Unde sunt curăţitoare (la fer­­me), alergaţi acolo într’un ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt cu­­răţitoare, daţi-o la trioare (cu fir.dre). Trioarele asvârl d’opar­­te murdăriile: pământ, pietri­cele; d'altă parte: boabele pi­pernicite, buruienile mici, ne­ghina, măzărichea, pălămidă; a­­poi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit: alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat.. Acolo unde nu sunt trioare— daţi sămânţa măcar la vântu­rătoare. Pleava şi seminţele u­­şoare (buruieni, neghină) sunt alese deoparte — iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă un pământ de­ colt bobul plin greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se li­peşte de pământ ca apoi să sugă hrana de ac. Şi saramuraţi sămânţa Îna­inte de a o semăna — cu pia­tră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Camerele agri­cole. Căci aşa se fereşte de boala tăciunelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei li­pită de sămânţa grâului Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi aceia culegeţi — şi că bălăriile trebuiesc stârpite, iar nu semă­­nate şi muncite.I. Mihalache ministrul agriculturii Sâmbătă, 31 August --------*OX ——­ Bărci ruseşti aproape fie Sulina Sulina, 28 August Azi s’a văzut o barcă venind d­inspire n., spre îmbucătură. Valurile mari au împins-o spre golful de nord, unde a ancorat. Grănicerii au înştiinţat pe şe­ful lor. Acesta s’a prezentat la căpitănia portului comisiunii europene a Dunării, cerând să pună la dispoziţie o pilo­tină. Din lipsa titularului căpită­niei, n­efiind altcineva împuter­nicit să ia o măsură, s’a refu­zat detaşarea urnei pilotine. Atunci s’a luat o lotcă, şi au plecat funcţionariil vamal Ciu­­botariu, gard Samuil Şeitan şi doi marinari la harca suspectă, unde au găsit 3 bărbaţi şi o femee de la Odessa Barca era înscrisă la coman­damentul portun­uii Odessa şi e sub comanda căpitanului Al. Antonov­ici. In acelaş timp, pichetul de cur­că barca a plecat din Odes­sa, la 22 August, încărcată cu pepeni Echipajul a fost pus sub pază şi apoi o poro­ină a C. E. D. a adus barca în port. In ace­laş timp, picheta de grăniceri de la cordomul îmbucă­turii a comunicat, că şi acolo s’a apropiat de ţări un mare barcaj.„ S’a dispus pa?ă *eyer& UNIVERSUL m m imm DIN ABPÎSAA Alba Iulla, 29 In cetatea istorică s’a deschis congresul învăţătorilor din Ar­deal. Au venit numeroşi Învă­ţători din toate judeţele, pre­cum şi o delegaţie importantă din vechiul regat in frunte cu d. D. Toni, preşedintele Asocia­ţiei generale a învăţătorilor şi o delegaţie din Bucovina. După ce s’a oficiat, la cate­drală, un serviciu religios, s’a deschis congresul. Cuvântarea preşedintelui D. ŞUTEU spune : Am ales ca loc al congresului Alba-Iulia, atât pentru că e cetatea nea­mului, dar şi pentru că aci s’a ales, în 1918 cel dintâi comitet. In zece ani dela Unire a fost destul sbucium şi s’a făcut îm­belşugată experienţă. E nevoe de un nou proect die stat pentru asociaţiile învăţătoreşti. Rostul congreselor, noastre e să arătăm şi opiniei publice şi conducătorilor, ce trebue şcoa­­lei şi ce griji continui trebu­e să se arate slujitorilor ei. Numai aşa se vor îndrepta nedreptă­ţile şi se vor face îmbunătăţi­rile necesare. Munca fără preget a învăţă­­torimii este să pună la temelia vieţii româneşti cultura şi mo­rala. In metoda ei de luptă intră în prim rând unificarea asocia­ţiilor învăţătoreşti. Organiza­ţiile pe regiuni nu sunt din nici un punct de vedere satis­făcătoare. Unirea lor e impe­rativă, ca să corespundă râvnii de unificare sufletească. Cuvântarea d-lui ministru Costăchescu D. N. COSTĂCHESCU, minis­trul instrucţiei, salută pe das­călii ardeleni. Face apoi o sea­mă de consideraţii asupra evo­luţiei învăţătorului nostru. S’a muncit cu entuziasm, dar nu s’au dobândit totdeauna re­zultatele dorite. Se pare, că n’a fost totdeauna şcoala în cadrul realităţilor. De aceea, toate străduinţele trebue depuse ca şcoala să corespundă întru to­tul intereselor naţionale legate de ea. Pentru reorganizarea şcoalei ne sunt necesare statistici. Nu le avem. Am făcut apel la dvs. să ne daţi date, le aşteptam cât mai complete şi cât mai repede. Statisticile de până acum n’au înfăţişat realităţi obiective. Am fost siliţi să desfiinţăm unele şcoale şi în alte părţi am în­fiinţat. Statisticile ne vor pune la îndemână datele, ca să putem lua măsuri sigure. Scoalele normale sunt prea­te. Dau contingente mari de absolvenţi, în­totdeauna pre­zentaţi suficient pentru marea lor chemare. Ne gândim la reducerea nu­mărului şcoalelor normale şi la sporirea anilor de studii. La fel şi cu şcoalele profe­sionale. In ele se face mai mult teorie. D. ministru închee stăruind ca învăţătorii să muncească în armonie şi să continue a-şi da măsura priceperii lor, cu acelaş entuziasm. MOŢIUNE S’a citit apoi următoarea mo­ţiune : έnvăţătorimea din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş întrunită la al Xl-lea congres in cetatea unificării spirituale şi naţionale, hotăreşte unifica­­rea asociaţiei lor cu asociaţia generală a învăţătorilor. Indru­­meazd comitetul central şi con­siliul general ca In timpul cel mai scurt sd ia contact cu aso­­riiaţia soră şi sd voteze un statut unic pe baza principiu­lui descentralizării şi chiverni­­selei proprii pe judeţ, regiune şi ţară". După propunerea d-lui Ro­mulus Ardeleanu, adunarea cântă : „Pe-al nostru steag e scris unire“, — cântul care răs­punde hotărîrii din moţiune. * A vorbit apoi P. S. EPISCOP STROE, în numele bisericii, stăruind asupra legăturii ne­zdruncinate dintre şcoală şi bi­serică. După cuvântările de salut ale d-lor Ivanovici în numele pre­fecturii de judeţ, dr. Sava în numele oraşului, Ghidionescu, în numele Universităţii din Cluj, Cuciu în numele Asocia­ţiei profesorilor din Alba Iu­­lia şi Dumitrescu în numele publicaţiilor didactice, a ven­­it d. D. TONI, preşedintele Asociaţiei generale a învăţăto­rilor. D. Toni a salutat pe congre­sişti. Toţi învăţătorii suntem uniţi, prin aceeaş muncă şi prin a­­ceeaş nădejde. In Ardeal învă­ţătorii au apărat, neînfricoşaţi, altarul neamului, împotriva tu­turor silniciilor. Şi voi, şi noi, am păstrat co­moara credinţei strămoşeşti. Hotărîrea de unire a organiza­ţiilor învăţătorilor este venită la timp. Şi din această unire trebue să iasă fapta bună, care să corespundă rostului şi rolu­lui învăţătorimii. Vom face ca şcoala să fie a­­cea instituţie pe care o vrea sufletul naţional. * A urmat un banchet în sala­­Dacia". CONFERINŢA d-lu­i c. ra­dulescu-motru După amiazi, d. prof. C. RA­­DULESCU-MOTRU a ţinut o conferinţă despre „Democraţia în învăţământ , accentuând că e nevoe de şcoli profesionale, şcoli practice. Şcoala nu poate să dea cultura generală, ci cu­­noştinţe necesare. Şcoala democraţiei, aceasta trebue s’o urmărească : să dea copiilor cunoştinţe necesare. Ca să ne ridicăm, trebue să ne ba­zăm pe munca noastră naţio­nală, şi pentru aceasta trebue să fim bine pregătiţi a o ’nde­­plini. A urmat conferința d-lui VLADIMIR GHIDIONESCU, despre : „Problemele de la con­gresul­ de pedagogie din Dane­marca". ---------XII---------­ Pentru catedrele vacante la seminarii Potrivit art. 150 din regula­mentul personalului didactic, li­cenţiaţii universitari care doresc să fie numiţi ca suplinitori la catedrele vacante din învăţă­mântul seminarial sunt înştiin­ţaţi că­ aceste catedre se găsesc publicate în „Monitorul Oficial" nr. 74, din 5 Aprilie 1929 (partea II-a). Candidaţii îşi vor adresa cere­rile direcţiunii seminarului unde doresc să ocupe catedra, sau di­rect ministerului. In cereri, candidaţii vor arăta examenele de capacitate trecute, studiile de specialitate şi pe cele pedagogice pe care se sprijină, eventual serviciul îndeplinit an­terior ca suplinitor, anexând copiile diplomelor sau certifica­telor. - £ 31 - Sondă în flăcări Moroni, 28 August Azi dimineaţă la ora 6 şi jumă­tate din cauza unei scântei, pro­dusă de pistonul de lăcărit, a luat foc sonda No. 21 a Soc. Cre­­ditul Minier din schela Ochiuri. La interval de două ore focul a fost stins. Au ars toate instala­­ţiunile. Sonda era în producţie. S­CHIMBUL Pe ziua de 30 August BURSA OFICIALA Deu!Z8 ll PETROLIFERELE ROMANE de devize tarp imar ________la paris____ Curs mediu pe baia operaţiunilor incheiate Par'* 1­6.699/4 29 August Londra. „ 816.50 New-York. 168,09 Astra Română 380 Belgia . , 23,42 Italia . * 8,HI Steaua Română 200 Elveţia . 32,42V2 Praga . . 4,98*/8 Concordia 200 Viena . . 83,72V1 Berlin . . 4­',12 Redevența necotată Budapesta. 29,39 Belgrad . — Petrol Block necotat. Olanda . 67,50 Suedia . . — . C-tinopol . — . ..-V '- ' DEVIZE STRĂINE (închiderea) VALUTE EFECTIVE (Buc.) I Zurich I Paria Londra B­URSA Bucureşti, 30 august in târgul liber Urbane Iaşi 47 K ; Banca Na­ţională 10.000, 10.050­­ Banca Blank 1150 ; Soc. Credit Minier 520, 30, 35, 50 ; Soc. I. R. D. P. 230 ; Soc. Steaua Română 1150; Soc. Petrol Block 280; Susp. Bai­­buşi 40­7; Antrepozitele frigori­­fere fost „FriguL 520. După închiderea bursei ofici­ale, cursurile au oscilat Intre cifrele de mai jos. A doua cifră indică ultimul curs de înche­iere sau cursul la care efectele au rămas oferite. Impr. naţional 5% 63—65 Iiupr. Unirii 5% 56(3—57)4 Impr. refac. 5% 58—59 Renta Impr. 5% 54—55 Oblig. jud. com. 5%­ 55—56 Idem 4)4% 58—60 Corn. Buc. 1% 60—65 Idem 4% 50—55 Idem 3%% 60—62 Scris rur. 5% ex. cu­p. 491/2—501/2 Scris. urb. Iași 5% ex. 47—48 Scris urb. Buc. 49­4—50% Scris. rur. 5% ex. cup. 49—50 Oblig. soc. Loc. cft. 5% ex. cup. 54—55 BĂNCI Banca Nat. ex. c. 10.000—10.100 Banca Blank ex. cup. 1135-1140 Banca Agricolă 160—170 B-ca rom. vechi ex. c. 930—940 Idem pur ex. cup. 825—835 B-ca com. rom. ex. c. 970—1000 Banca Minelor 140—150 Banca de scont ex. cup. 333—345 Bank of. Roum. 2800—3000 Cerealiștilor ex. cup. 440—460 B-ca sind. ilfov ex. cup. 700—710 Banca cred. rom. ex. c. 970—980 B-ca com. Craiova ex. c. 880—900 B-ca generală ex. cup. 680—700 Albina din Sibiu 1020—1030 B-ca Viticolă ex. cup. 320—330 Banca Carpaților 475—500 PETROLIFERE Astra Română 2100—2050 Steaua Română 1150—1200 Speranța opt. ex. c. 1300—1350 Idem pui 650—675 Petrol Blok 280—290 Petrolul românesc opt 550­-560 Rom. Belg. de petrol 290—300 Generala petroliferă 80—90 Concordia 1200—1225 Credit minier 510—520 I. R. D. P 220—230 Redeveni? 290—300 Sirius 700—720 Rom. petroliferă 280—290 Petrolul București 600—020 Petrol Govora 400—425 Subsolul rom. ex. cup. 140—150 NAVIGAȚII Rom. navig. ex. cup. 1050—1075 Maritima Brăila 90—1'jți Dunărea 140—150 S R. D. ex. cup. 800—820 SOC. DE ASIGURARE Dacia-România ex. c. 5900—6000 Generala ex. cup. Naţioanla ex. cup. Agricola ex. cup. Frania Steaua României 2650—2550 1125­ 1150 1100—1125 2100—2200 «60­ 1220 DIFERITE SECIETAȚI Credit ind. ex. cup. 810—820 Forest. Drajna ex. cup. 750—760 Clădirea rom. vechi . ’ 590—600 Mica ex. cui»........ .560-570 Carpatina 1030—1050 Reșița 690—700 Letca ex. cup. opt 700—720 idem pui 610—620 Soc. loc. eft. ex. cup. 270—280 Govora Călim­ănești 250—260 Soc. Electrica 620—640 S­T. B. ex. cup. 910—920 Casa rurală 2000—2100 Construcția modernă 550- 560 Credit tehnic 460—470 Soc. marilor bot 350 360 Creditul extern ex. cup. 280—290 Cartea Românească 350—360 Postav Buhuși 380—400 Premii in valoare de 30.000 lei pentru cititorii noştri — O — —...■■■■ — Marele concurs de jocuri al ziarului „Universul“ — Ziarul „Universul“, — ascultând dorinţa exprimată­ de numeroşi citi­tori, iar pe de altă parte dornic să facă joc în coloanele sale unor preocupări cari, în străinătate, pasionează de mult publicul,­­ a hotărît să instituie o serie de jocuri, acordând deslegătorilor premii foarte importante, în bani. Jocurile acestea sunt menite sâ dezvolte imaginaţia şi să reîmprospă­teze cunoştinţele generale, în toate domeniile, ele constituind o admirabilă gimnastică a minţii. Accesibil tuturor cititorilor noştri, de toate categoriile, concursul de jocuri deschis de ziarul „Universul“ va preocupa atât pe cititori cât şi pe cititoarele de toate vârst­ele, el făcând apel la ascuţimea inteligenţii şi la bo­găţia imaginaţiei, stimulând lectura şi instrucţiunea în genere. Spre a onora aceste însuşiri ale spiritului,ziarul „Universul“ a hotărît să acorde, în prima serie de 15 jocuri, trei premii în valoare de 30.000 lei repartizate astfel : Premiul I, 15.000 lei Premiul II, 10.000 lei Premiul III, 5.000 lei Jocurile, în prima serie vor fi în număr de 15. Premiile, decernate prin tragere la sorţi, vor avea în vedere pe desle­­gătorii întregii serii de 15 jocuri. Concurenţii vor trim­ite dezlegările la administraţia ziarului „Universul“, cu menţiunea, pe plic, „Concursul de jocuri“, însoţind fiecare dezlegare de bonul publicat în numărul respectiv al ziarului nostru. Publicarea jocurilor a început, în ziarul „Un­iversul“, în ziua de 25 August, ele urmând la date ce se vor vedea. Deslegările se trimit, toate odată, în acelaş plic, însoţite de bonurile respective, la sfârşitul seriei. Urmăriţi marele concurs de jocuri, cu premii în valoare de 30.000 lei. AZI IN PAG. III-a JOCUL No. 3 Dere oficiul naţional al cooperaţiei române Proiectul de regulament al legii pentru organizarea coope­raţiei alcătuit de d. ministru al muncii şi cooperaţiei I. Rădu­­canu,­­ proect admis de consi­liul general al cooperaţiei în ultima sa şed­iţă, a fost apro­bat de consiliul de miniştri , urmând să fie Înaintat consi­liului superior leg­slativ. Regulamentul acesta’ desă­vârşeşte noua bază legală a coo­peraţiei române asigurându-i posibilitatea unei desvoltări con­forme principiilor adevăratei cooperaţii. D. Ion Răducanu, pleacă în Ardeal pentru a inspecta fede­ralele şi cooperativele principa­le din acea regiune. In ziua de 2 Septembrie d-sa va prezida o consfăta­re coope­ratistă, la care vor lua parte re­prezentanţii federalelor din Ar­deal şi Banat, precum şi orga­nele de control şi propagandă ale Oficiului naţional al coope­rat­ei. Se vor discuta măsurile de luat pentru desăvârşita aplica­re a legii pentru organizarea cooperaţiei.« Duminică, 1 Septembrie, se ţ­ie la Blaj şedinţa de consti­tuire a cercului cultural coope­ratist, la care vor lua parte de­legaţii cooperativelor din acea regiune. Din partea oficiului național al cooperației române asistă, d. Gr. Mladenatz, secretarul ge­neral. • ■2COX­ Casele de Comerţ pen­­tru maşini şi unelte agri­cole pot face cea mai efi­cace reclamă în Calendarul ziarului umnim pe 1933 (Almanahul) ,care se răspândeşte în toate colţurile ţării în zeci de mii de exemplare. Reclamele se pot trimete direct ediţiei ziarului nostru sau depozitarilor şi corespondenţilor noş­tri din toate oraşele Ro­mâniei. Anul XLVII Nr. 201 Duminici 1 Septembrie 1929 »FORMAŢIUNI SAMBATA şi Comisiunea interimară a primăriei municipiului Bucureşti va ţine şedinţă publică Mercur 1­4 Septembrie, ora 9 dim. □ Meseriaşii din Brad au for­mat o corporaţie industrială. In adunarea generală la care au fost de faţă peste 60 de mese­riaşi din 108, câţi sunt In co­mună— au aprobat statutele — s’a votat bugetul pe anul 1929 şi a fost ales preşedinte harni­cul meseriaş Nicolae Ronta, pantofar. □ Banca populara ,Zarand” din Brad ţine adunare generala extraordinară la 5 Septembrie pentru modificarea statutelor. Au fost numiţi profesori ti­tulari definitivi la catedrele va­cante ale şcoalei de poliţie şti­inţifică, d-nii: Dejeu Victor, la catedra de drept constituţional şi administrativ ; Pasca Iuliu, la catedra de drept poliţienesc; Perietearau Gr. I. la ca­­dra de drept penal; Graur NI. la cate­dra de procedură penală ; N. Stan Emanuel, La catedra de po­liţie tehnică şi practică ; Bianu Eugen, la catedra de educaţie profesională; dr. Kernbach Mi­hail, la catedra de medicină legală şi igienă. Au fost num­­ţi asistenţi defi­nitivi, d-nii: Deculescu C., la catedra de medicină legali şi igienă şi Pal­op­ul A. Eugen, la catedra de drept constituţional şi administrativ. 1~­ D. Aurel Tarţia, numit administrator financiar, a fost repartizat la administraţia fi­nanciară Cluj. □ De la 1 la 30 Sept. vor lu­cra comisiunile pentru recensă­mântul locuinţelor, stabilimen­telor, adăposturilor, al anima­lelor, vehiculelor, bicicletelor, etc. De la 5 la 25 Noembrie, comi­siile vor clasa animalele, vehi­culele cu tracţiune animală. Şi tot aceste comisii vor face re­censământul materialului sani­tar şi veterinar, aflat în farma­cii drognerii. De la 1 Octombrie se va face recensământul şi clasarea vehi­culelor cu tracţiune mecanică. Toţi locuitorii sunt obligaţi să declare comisiunilor obiectele indicate pentru recensământ şi rechiziţii. * D-nîi. Ili© N­edel­cu şl I. Georgescu - Pel­işor au fost îna­intaţi controlări financiari cu II-a. Pl D. N. losub a fost numit inspector onorific de vânătoare in jud. Tulcea, in local d-lui Anton Varverii.­­ Odată cu expoziţia inters­naţională de radio, "Liga Apă­rării Naţionale" a organizat şi o interesantă expoziţie interna­ţională de măşti şi aparate aero­­chimice. Expoziţia va fi tot in Parcul Carol I Intre 1—20 Sep­tembrie a. c. Vizitatorii vor a­­vea aceeaş reducere de 50 In sută pe C. F. R. ca şi pentru ex­poziţia de radio. Alături de mi­nisterul nostru de război, car© prin serviciul de apărare con­tra gazelor, va expune tot c© interesează chestiunea aero­­chimică vor expune numeroase case străine ultimele modele da măşti şi aparate. Deschiderea expoziţiei inter­naţionale de măşti va fi Dumi­nică 1 Septembrie a. c., ora h­­ a. m. Orice relaţii se pot cer© comisarului expoziţiei de măşti, chimistul căpitan I. Gudju.­­ Facem cunoscut, că individ di­l I. Popescu-Saîr, care se dă drept redactor la ziarul „Universul“, nu este în servi­ciul nostru şi dacă se prezintă cu vreo cerere, să fie dat pe mâna autorităţilor, de­oarece­ este un escroc. •* D-nii N. Popa subinsperotop financ­ar şi D. Ciocârlia contro­lor fiscal cL 111 La adminis­traţia financiară Hotin au fost des­ituiţi, fiind condamnaţi la închisoare. □ Preşedintele republicei fran­ceze a conferit insignele Le­giunea de Onoare in grădul de cavaler d-lui Constantin Brăi­­loiu profesor la conservatorul I din Bucureşti. □ Promoţia 1904 a liceului „Traian” din T.­Severin va săr­bători în zilele de 14 şi 15 Sep­tembrie­­., în amfiteatrul liceu­lui, 25 ani de la absolvire. Serbarea va începe în ziua de 14 Septembrie, ora 9 dim., când cel mai vârstnic dintre foştii profesori va face apelul membrilor promoţiei. Apoi va fi o procesiune la ci­mitirul eroilor, unde se va de­pune o coroană. După amiază se va vizita tea­trul oraşului, grandioasa operă­ a marelui român şi om de bine şi cultură, Teodor Costescu. Seara va fi o serbare în gră­dina publică. În ziua de 15 Septembrie va fi o excursie cu vaporul pe Du­năre. Adeziunile se vor trimite d-lui colonel D. Rădulescu, avocat, str. Visarion 28, București.­­ TEATRUL CĂRĂBUȘ JtstăTt Vlnewl 30 Jii&gu­si o fa ta 9 seat'd SB VA JUCA „MISS REVISTA“ In beneficiul doamnei NATALITA PAVELESCU « Americanii oameni practici au ră­­sit mijlocul de a-$l îngriji stomacul fără a neglija mesele bune. Ei beau „VICHY CELESTINS“ pur Intr’un pahar și vin curat Intr’altul. Amestecul se face In organism. 17. Frei. bp. c. STR. LUTERANA 3 îşi reia consultaRunita cu încă­pere dela 1 Septembrie. 2 A D. conferentar Dr. G. HA­­RINESCU, chirurg primar la spitalul Coltea, şi-a reluat con­sultaţiile în Str. Armenească. 4, orele 5—8. 7 □ Primim : Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor din co­muna Pătroaea, jud. Dâmbovi­­ţa, roagă pe toţi deţinătorii lis­telor de subscripţie, să le îna­inteze cât de repede posibil împreună cu suma colectată, de­oarece ministerul nu mai ad­mite nici o amânare. Atât lis­tele cât şi sumele colectate se vor trimite d-lui Aurel Teodo­­rescu din com. Pătroaea, jud. Dâmboviţa. UNIVERSITARE­A D. ing. agronom Majaru P. a fost numit asistent superior la Academia agricolă din Cluj. CERCETAŞEŞTI [~­ Toţi cercetaşi! cohor­ei ! Galben se vor aduna Duminică 1 Sept., ora 6 dim., pe terenul YMCA pentru a pleca în escur­­eie de o zi la Măgurele. Fiecare cercetaş va avea mân­care pentru prânz şi costum de bac, întoarcerea va fi la ora 7 seara. Prezenţa cercetaşilor din cen­turi a Vl-a este obligatorie în­trucât va fi prima Lucrare din activitatea de toamnă. STUDENT­EŞTI . Cu trenul de Giurgiu, la ora 4.15 a sosit din Belgrad, venind din Budapesta, d. Pa­­zărinski, vice-preşedintele C. I. E. pentru a lua contact cu conducătorii studenţimii în ve­derea raporturilor de amiciţie pentru vii­or. A fost salutat în gară de d. Gheorghe Azamfirei, şeful departamentului externe­lor U. N. S. R. C. şi de d. Alex. Grigorian, secretar general. Cu trenul de 23.40 a plecat la Cluj împreună cu d. Gh. Popescu-Botoşani, preşedintele Uniunii, pentru a participa la dezbaterile congresului micii înţelegeri studenţeşti. SANITARE ■* D-nîi dr. Filip Topa, dela circ. Răchitoasa şi dr. Leon Ni­colae, dela circ. Stăniseşti au fost transferaţi unul în locuil altuia. *­r. dr. Tănăsescu, medic şef al municipiului Capitalei, a aprobat cererea asociaţiei sa­nitarilor titraţi, de a se afişa la dispensare şi farmacii, nu­mele şi adresa moaşelor titrate. In urma acestei aprobări, moaşele îşi vor trimite adre­sele la asociaţia lor, b-dul Carol 18, sau d-nei Simionescu Geor­gian, prezidenţia, str. Cameliei nr 34. □ D-na dr. Florica Chiru a fost numită medic al şcoalei de menaj din Bacău. ŞCOLARE Institutul de fete „BOLINTINEANU“ Şoseaua Jianu 4 Bucureşti, II CURS PRIMAR CU PREDAREA­ îngrijită a limbilor franceză şi germană CURS SECUNDAR ETATIZAT CURS FACULTATIV­­ primeşte Interne, externe şi­­ semi-interne înscrieri zilnici 9—12 1­5—6 20 La gimnaziul de băieţi din Sît. Gheorghe (Trei scaune) au început înscrierile şi sunt locuri vacante în clase şi in internat. jgg □ Liceul de fete „Modestia« din Buzău, sub direcţiunea domnişoarelor Ionescu, str. Lt-Col. Dobrescu No. 1. Curs liceal complect, statizat, Intern-Extern, înscrierile zilnic. 6284 □ In internatul de băeţi al Casei corpului didactic, sunt vacante 7 locuri de burse. Membrii Casei vor Însoţi ce­rerea de următoarele acte : 1) Un certificat al primăriei lo­cale, arătând numărul copiilor; 2) Certificat de starea materia­lă, liberat de percepţie şi vizat de administraţia financiară ; 3) Copii după foaia matriculară a clasei urmate în 1928—1929. Cei, cari intră acum in liceu, vor prezenta nota medie după examenul de admitere. Cererile se adresează Casei, până la 10 Septemrie. □ Examenul de diplomă la şcoalele de menaj, curs normal, din Timişoara şi Slatina, se va ţine la 5 Septembrie în Bucu­reşti, la „Şcoala Filipescu". Elevele vor fi găzduite la şcoa­lele de menaj şi pot beneficia de o reducere de 500­­ pe C. F. R. cu prilejul expoziţiei ce are loc în parcul Carol. □ Revizoratul şcolar de Du­­rostor ne roagă să amintim tu­­tuturor învăţătorilor şi în spe­­cial directorilor de şcoale, că sunt obligaţi ca pe ziua de 1 Septembrie să fie prezenţi la posturi. □ înscrierile, reînscrierile şi examenele la gimnaziul de bă­eţi şi fete din Diciosânmartin se fac până la 5 Septembrie. Cursurile încep la 16 Sept. Sunt locuri vacante în inter­nate. Pentru a veni în ajutorul ele­vilor săraci, comitetul şcolar, la înţelegere cu Reuniunea femei­lor române din localitate, a luat măsuri de a da prânzul la cât­­ mai­­ mulţi elevi în cantina societăţii, în mod gratuit. P. T. T. □ De la 1 Septembrie, servi­ciul pentru primirea corespon­denţelor recomandate la ghişee­le oficiul poştal central, vor funcţiona în zilele de lucru în­tre orele 8—21, iar sărbătorile, Duminicile, între orele 8—19. Cele mai bune, folositoa i­eftine cărţi de lectură, le siţi în editura ziarului „ versul”. De vânzare la librării și po­zitare de ziare. Catalog« trimite gratis la cerere.

Next