Universul, septembrie 1929 (Anul 47, nr. 201-226)
1929-09-01 / nr. 201
Cronica agricolă A doua scrisoare către plugari — Plugari, semănaţi sămânţă aleasă! — începe de acum semănatul de toamna ! Şi e bine să nu intiliziaţi — ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu o prindă crudă gerul iernii. Ingherul prăpădeşte mai repede semănătura proaspătă, decât pe cea crescută şi înfrăţită Veţi arunca in cele 3 milioane de hectare de grâu (cât se seamănă pe an, de obicei, In ţara noastră), vre-o 60.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vre-o 1.800 vagoane de sămânţă de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare. Noroc bun ! Dar şi minte înţeleaptă ! Căci multă risipa — multă pagubă şi multă trudă zadarnică aduce pentru plugar lipsa de înţelepciune — mai ales tn momentul când asvârle sămânţa în pământ Să vedem ce se Întâmplă cu grâul — ca să vorbim numai de el acuma, — dacă-l semănăm aşa cum îl luăm din arie. Mai întâiu risipim pe degeaba vre-o 12.000 de vagoane (care costă bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna in loc să semănăm cu maşina. Semănatul cu maşina economiseşte cam a cincea parte din sămânţă. Ea seamănă numai ce trebue — nu ici şi colo rar, toţi nu rămâne nimic pe deasupra neîngropat, să usuce soarele sau să mănânce păsările. Apoi maşina îl seamănă la aceeaş adâncime de răsare totodată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, de nu cade aşa aspir vânt. Iar curăţitul de pălămidu şi de alte buruieni, se face cu multă înlesnire. Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm, ci din felul seminţei pa care o semănăm Credeţi d-voastre, că semănăm 60.000 de vagoane de grâu, din cari iese firul bob la bob ? Cel puțin 3.000 vagoane sunt : neghină, măzăriche, pălămidă şi tot felul de burueni, dacă sămânţa se pune necurăţita în pământ pentru că la noi nu e răspândit obiceiul de a se da la vânturătoare şi la tinori sămânţa — ci o seamănă românul cu totul, aşa cum a adunat-o din arie. Nu cresc oare destule bălării în fără, fără să le semene nimeni ? Mai trebue şi adunate şi semănate pe urma plugului ! Să le şi muncim ? Să ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. In cele 60.000 de vagoane de sămânţă — aşa cum ar ieşi din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10.000—15.000 de vagoane de secară, de orz şi de ovăz. Bună e şi secara — dar de ce să o amesteci cu grâul ? La obor se vinde grâul-grâu, şi secara-secară. Iar pe pieţele străine, aşa ceva (amestecătură), nu se cumpără. De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vreo 1.300 de vagoane de boabe de grâu cari nu încolţesc : ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate ! De ce să le aruncăm la vânt ? De ce să nu le oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele ? In sfârşit, ceae ce rămâne — grâu adevărat, ce soi de grâu e? E neam bun? E de neam prost? Pentrui că: „ce semănăm, aceea răsare". ..Neam bun de oameni" ^ „Neam bun de vite" — aşa e cu toate, aşa e şi cu sămânţa de grâu: „neam bun" şi „neam prost“. 60.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost, i pot da ţării intr’un an bun, pe cele 3 milioaime ha, cel mult 270.000 vagoane (cam 900 kgr. la ha). Numai 46.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam bun, i pot da pe aceeas întindere, în acelin an, cu aceleaşi plac, cu aceea«? muncă, cu acelaşi plugari, aproape cu 100.000 de vagoane mai mult. Şi tncă de ce calitate, şi de ce preţ. Eu am făcut socoteala numai la grâul Aşa * şi cu celetaie. Ş mai ales cu oreul! Nu este cereală mal plină de amestecături ca orzul românesc Mergea vorba acum câţiva iami că hamalii din port’d Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentrucă îi înăbuşă praful şi murdăriile cu cari era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare Inimia că se poate vorbi aşa ceva de ţara mea Iată marea însemnătate a senanţelor curate şi din soiuri ale sa! Singura, alegerea seminţei sporeşte producţia cu 30 % şi-l ridică preţul poate cu alte 20 %. De aceea în străinătate este iluptă şi întrecere mare dintre învăţaţii agricultori, cum să producă sămânţa, de soiuri alese, care să dea. ŞI MULT ŞI BUN. Dintr'o haldă de milioane de epice de grâu (luăm grâul papedă, dar aşa se fana cu toate plantele mai însemnate), se aleg numai câteva sute de spice, cele mai pline şi cele mai frumoase. Fiecare spic se seamănă pe bucăţica lui de pământ, alături de altă bucăţică semănată cu un epic de rând. (se zice :martor"), ca să se vadă deosebirea. La sfârşitul anului, se vede ce aieşit din fiecare epic. Se opresc — din cele câteva sute de parcela, — numai câteva, bani au dat roade mai frumoase şi cari au ţinut piept mai bine la ger, la secetă, la rugină, lacădere, la scuturare, apoi cari iau bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pentru anul viitor se pun la semănat numai cele 3 ş parcele cari au ieşit în frunte. Se urmăresc şi în anul al doilea şi al treiilea — până când din toate rămâne uneţi ouă cari se trage fiecare dim epicul de cel mai bun soi (linie). Aceste seminţe se chiamă „selecţionare“. Şi selecţionarea se urmăreşte pe fel şi fel de căi şi prim fel şi fel de mijloace. Astfel de seminţe selecţionate, nu se răspândesc insă în comerţ până când nu se face o nouă probă. Ince colţuri de ţară 1« merge tot aşa de bine, ca acolo unde a'auprăşit. Pentrucă s’a făcut dovada că sămănţa bumă In satul meu de munte, (unde am umezeală şi adăpost) nu e tot aşa de bună şi în satul d-tale aşezat în Bărăgan unde e vânt şi secetă şi ger. Prin „câmpurile de experienţă" — alţi ani de ele, se urmăreşte, nu ca colţuri de ţară ii prieşte fiecărui soin de sămânţă aleasă? — Şi numai după aceea se dă la marea Înmulţire ca să cumpere numai plugarii din acele părţi. Câte 10—15 ani ţin astfel de încercări. Şi producţia e sporită nume prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la nod — la şcolile înalte de agricultură. La câteva dia fermele Statului şi la 4 partculari (soc. „Sămânţă", d-nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr'un fond de 500 de milioane pe care 11 are anume pentru sporirea producţiiunii agriculturii, vreo 70 milioane lei pentru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a mai luat măsuri ca nici un bob din acea sămânţă „selecţionată" din aceste ferme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată, în pământ. S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr'o câteva zeci de milioane de lei. Statul a mai luat măsura să cumpere maşini de curăţit cerealele (curăţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele se dau la cooperative şi Camerele agricole şi se plătesc în 75 lei suta (25 lei la sută îi plăteşte Statul) şi încă pe datorie, în doi până la trei ani, cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e puţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie din carevine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie a. Unsă, se cere ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi Inţelegeţi: Când auziţi de Seminţe de soi bun — alergaţi după ele! Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plugării întovărăşiţi în cooperative agricole dar acolo unde deocamdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii in parte, începând cu cei cari îşi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă ,decât o sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selectioriale) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot „selecţionat“) nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţiva, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, or în apropiere — or în părţiie cu clima asemănătoare — şi apoi să o semănăm după ce am curăţit-o. Unde sunt curăţitoare (la ferme), alergaţi acolo într’un ceas e gata. Dacă pe aproape nu sunt curăţitoare, daţi-o la trioare (cu fir.dre). Trioarele asvârl d’oparte murdăriile: pământ, pietricele; d'altă parte: boabele pipernicite, buruienile mici, neghina, măzărichea, pălămidă; apoi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit: alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat.. Acolo unde nu sunt trioare— daţi sămânţa măcar la vânturătoare. Pleava şi seminţele uşoare (buruieni, neghină) sunt alese deoparte — iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă un pământ de colt bobul plin greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de ac. Şi saramuraţi sămânţa Înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Camerele agricole. Căci aşa se fereşte de boala tăciunelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi aceia culegeţi — şi că bălăriile trebuiesc stârpite, iar nu semănate şi muncite.I. Mihalache ministrul agriculturii Sâmbătă, 31 August --------*OX —— Bărci ruseşti aproape fie Sulina Sulina, 28 August Azi s’a văzut o barcă venind dinspire n., spre îmbucătură. Valurile mari au împins-o spre golful de nord, unde a ancorat. Grănicerii au înştiinţat pe şeful lor. Acesta s’a prezentat la căpitănia portului comisiunii europene a Dunării, cerând să pună la dispoziţie o pilotină. Din lipsa titularului căpităniei, nefiind altcineva împuternicit să ia o măsură, s’a refuzat detaşarea urnei pilotine. Atunci s’a luat o lotcă, şi au plecat funcţionariil vamal Ciubotariu, gard Samuil Şeitan şi doi marinari la harca suspectă, unde au găsit 3 bărbaţi şi o femee de la Odessa Barca era înscrisă la comandamentul portunuii Odessa şi e sub comanda căpitanului Al. Antonovici. In acelaş timp, pichetul de curcă barca a plecat din Odessa, la 22 August, încărcată cu pepeni Echipajul a fost pus sub pază şi apoi o poroină a C. E. D. a adus barca în port. In acelaş timp, picheta de grăniceri de la cordomul îmbucăturii a comunicat, că şi acolo s’a apropiat de ţări un mare barcaj.„ S’a dispus pa?ă *eyer& UNIVERSUL m m imm DIN ABPÎSAA Alba Iulla, 29 In cetatea istorică s’a deschis congresul învăţătorilor din Ardeal. Au venit numeroşi Învăţători din toate judeţele, precum şi o delegaţie importantă din vechiul regat in frunte cu d. D. Toni, preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor şi o delegaţie din Bucovina. După ce s’a oficiat, la catedrală, un serviciu religios, s’a deschis congresul. Cuvântarea preşedintelui D. ŞUTEU spune : Am ales ca loc al congresului Alba-Iulia, atât pentru că e cetatea neamului, dar şi pentru că aci s’a ales, în 1918 cel dintâi comitet. In zece ani dela Unire a fost destul sbucium şi s’a făcut îmbelşugată experienţă. E nevoe de un nou proect die stat pentru asociaţiile învăţătoreşti. Rostul congreselor, noastre e să arătăm şi opiniei publice şi conducătorilor, ce trebue şcoalei şi ce griji continui trebue să se arate slujitorilor ei. Numai aşa se vor îndrepta nedreptăţile şi se vor face îmbunătăţirile necesare. Munca fără preget a învăţătorimii este să pună la temelia vieţii româneşti cultura şi morala. In metoda ei de luptă intră în prim rând unificarea asociaţiilor învăţătoreşti. Organizaţiile pe regiuni nu sunt din nici un punct de vedere satisfăcătoare. Unirea lor e imperativă, ca să corespundă râvnii de unificare sufletească. Cuvântarea d-lui ministru Costăchescu D. N. COSTĂCHESCU, ministrul instrucţiei, salută pe dascălii ardeleni. Face apoi o seamă de consideraţii asupra evoluţiei învăţătorului nostru. S’a muncit cu entuziasm, dar nu s’au dobândit totdeauna rezultatele dorite. Se pare, că n’a fost totdeauna şcoala în cadrul realităţilor. De aceea, toate străduinţele trebue depuse ca şcoala să corespundă întru totul intereselor naţionale legate de ea. Pentru reorganizarea şcoalei ne sunt necesare statistici. Nu le avem. Am făcut apel la dvs. să ne daţi date, le aşteptam cât mai complete şi cât mai repede. Statisticile de până acum n’au înfăţişat realităţi obiective. Am fost siliţi să desfiinţăm unele şcoale şi în alte părţi am înfiinţat. Statisticile ne vor pune la îndemână datele, ca să putem lua măsuri sigure. Scoalele normale sunt preate. Dau contingente mari de absolvenţi, întotdeauna prezentaţi suficient pentru marea lor chemare. Ne gândim la reducerea numărului şcoalelor normale şi la sporirea anilor de studii. La fel şi cu şcoalele profesionale. In ele se face mai mult teorie. D. ministru închee stăruind ca învăţătorii să muncească în armonie şi să continue a-şi da măsura priceperii lor, cu acelaş entuziasm. MOŢIUNE S’a citit apoi următoarea moţiune : Învăţătorimea din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş întrunită la al Xl-lea congres in cetatea unificării spirituale şi naţionale, hotăreşte unificarea asociaţiei lor cu asociaţia generală a învăţătorilor. Indrumeazd comitetul central şi consiliul general ca In timpul cel mai scurt sd ia contact cu asoriiaţia soră şi sd voteze un statut unic pe baza principiului descentralizării şi chiverniselei proprii pe judeţ, regiune şi ţară". După propunerea d-lui Romulus Ardeleanu, adunarea cântă : „Pe-al nostru steag e scris unire“, — cântul care răspunde hotărîrii din moţiune. * A vorbit apoi P. S. EPISCOP STROE, în numele bisericii, stăruind asupra legăturii nezdruncinate dintre şcoală şi biserică. După cuvântările de salut ale d-lor Ivanovici în numele prefecturii de judeţ, dr. Sava în numele oraşului, Ghidionescu, în numele Universităţii din Cluj, Cuciu în numele Asociaţiei profesorilor din Alba Iulia şi Dumitrescu în numele publicaţiilor didactice, a venit d. D. TONI, preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor. D. Toni a salutat pe congresişti. Toţi învăţătorii suntem uniţi, prin aceeaş muncă şi prin aceeaş nădejde. In Ardeal învăţătorii au apărat, neînfricoşaţi, altarul neamului, împotriva tuturor silniciilor. Şi voi, şi noi, am păstrat comoara credinţei strămoşeşti. Hotărîrea de unire a organizaţiilor învăţătorilor este venită la timp. Şi din această unire trebue să iasă fapta bună, care să corespundă rostului şi rolului învăţătorimii. Vom face ca şcoala să fie acea instituţie pe care o vrea sufletul naţional. * A urmat un banchet în salaDacia". CONFERINŢA d-lui c. radulescu-motru După amiazi, d. prof. C. RADULESCU-MOTRU a ţinut o conferinţă despre „Democraţia în învăţământ , accentuând că e nevoe de şcoli profesionale, şcoli practice. Şcoala nu poate să dea cultura generală, ci cunoştinţe necesare. Şcoala democraţiei, aceasta trebue s’o urmărească : să dea copiilor cunoştinţe necesare. Ca să ne ridicăm, trebue să ne bazăm pe munca noastră naţională, şi pentru aceasta trebue să fim bine pregătiţi a o ’ndeplini. A urmat conferința d-lui VLADIMIR GHIDIONESCU, despre : „Problemele de la congresul de pedagogie din Danemarca". ---------XII--------- Pentru catedrele vacante la seminarii Potrivit art. 150 din regulamentul personalului didactic, licenţiaţii universitari care doresc să fie numiţi ca suplinitori la catedrele vacante din învăţământul seminarial sunt înştiinţaţi că aceste catedre se găsesc publicate în „Monitorul Oficial" nr. 74, din 5 Aprilie 1929 (partea II-a). Candidaţii îşi vor adresa cererile direcţiunii seminarului unde doresc să ocupe catedra, sau direct ministerului. In cereri, candidaţii vor arăta examenele de capacitate trecute, studiile de specialitate şi pe cele pedagogice pe care se sprijină, eventual serviciul îndeplinit anterior ca suplinitor, anexând copiile diplomelor sau certificatelor. - £ 31 - Sondă în flăcări Moroni, 28 August Azi dimineaţă la ora 6 şi jumătate din cauza unei scântei, produsă de pistonul de lăcărit, a luat foc sonda No. 21 a Soc. Creditul Minier din schela Ochiuri. La interval de două ore focul a fost stins. Au ars toate instalaţiunile. Sonda era în producţie. SCHIMBUL Pe ziua de 30 August BURSA OFICIALA Deu!Z8 ll PETROLIFERELE ROMANE de devize tarp imar ________la paris____ Curs mediu pe baia operaţiunilor incheiate Par'* 16.699/4 29 August Londra. „ 816.50 New-York. 168,09 Astra Română 380 Belgia . , 23,42 Italia . * 8,HI Steaua Română 200 Elveţia . 32,42V2 Praga . . 4,98*/8 Concordia 200 Viena . . 83,72V1 Berlin . . 4',12 Redevența necotată Budapesta. 29,39 Belgrad . — Petrol Block necotat. Olanda . 67,50 Suedia . . — . C-tinopol . — . ..-V '- ' DEVIZE STRĂINE (închiderea) VALUTE EFECTIVE (Buc.) I Zurich I Paria Londra BURSA Bucureşti, 30 august in târgul liber Urbane Iaşi 47 K ; Banca Naţională 10.000, 10.050 Banca Blank 1150 ; Soc. Credit Minier 520, 30, 35, 50 ; Soc. I. R. D. P. 230 ; Soc. Steaua Română 1150; Soc. Petrol Block 280; Susp. Baibuşi 407; Antrepozitele frigorifere fost „FriguL 520. După închiderea bursei oficiale, cursurile au oscilat Intre cifrele de mai jos. A doua cifră indică ultimul curs de încheiere sau cursul la care efectele au rămas oferite. Impr. naţional 5% 63—65 Iiupr. Unirii 5% 56(3—57)4 Impr. refac. 5% 58—59 Renta Impr. 5% 54—55 Oblig. jud. com. 5% 55—56 Idem 4)4% 58—60 Corn. Buc. 1% 60—65 Idem 4% 50—55 Idem 3%% 60—62 Scris rur. 5% ex. cup. 491/2—501/2 Scris. urb. Iași 5% ex. 47—48 Scris urb. Buc. 494—50% Scris. rur. 5% ex. cup. 49—50 Oblig. soc. Loc. cft. 5% ex. cup. 54—55 BĂNCI Banca Nat. ex. c. 10.000—10.100 Banca Blank ex. cup. 1135-1140 Banca Agricolă 160—170 B-ca rom. vechi ex. c. 930—940 Idem pur ex. cup. 825—835 B-ca com. rom. ex. c. 970—1000 Banca Minelor 140—150 Banca de scont ex. cup. 333—345 Bank of. Roum. 2800—3000 Cerealiștilor ex. cup. 440—460 B-ca sind. ilfov ex. cup. 700—710 Banca cred. rom. ex. c. 970—980 B-ca com. Craiova ex. c. 880—900 B-ca generală ex. cup. 680—700 Albina din Sibiu 1020—1030 B-ca Viticolă ex. cup. 320—330 Banca Carpaților 475—500 PETROLIFERE Astra Română 2100—2050 Steaua Română 1150—1200 Speranța opt. ex. c. 1300—1350 Idem pui 650—675 Petrol Blok 280—290 Petrolul românesc opt 550-560 Rom. Belg. de petrol 290—300 Generala petroliferă 80—90 Concordia 1200—1225 Credit minier 510—520 I. R. D. P 220—230 Redeveni? 290—300 Sirius 700—720 Rom. petroliferă 280—290 Petrolul București 600—020 Petrol Govora 400—425 Subsolul rom. ex. cup. 140—150 NAVIGAȚII Rom. navig. ex. cup. 1050—1075 Maritima Brăila 90—1'jți Dunărea 140—150 S R. D. ex. cup. 800—820 SOC. DE ASIGURARE Dacia-România ex. c. 5900—6000 Generala ex. cup. Naţioanla ex. cup. Agricola ex. cup. Frania Steaua României 2650—2550 1125 1150 1100—1125 2100—2200 «60 1220 DIFERITE SECIETAȚI Credit ind. ex. cup. 810—820 Forest. Drajna ex. cup. 750—760 Clădirea rom. vechi . ’ 590—600 Mica ex. cui»........ .560-570 Carpatina 1030—1050 Reșița 690—700 Letca ex. cup. opt 700—720 idem pui 610—620 Soc. loc. eft. ex. cup. 270—280 Govora Călimănești 250—260 Soc. Electrica 620—640 ST. B. ex. cup. 910—920 Casa rurală 2000—2100 Construcția modernă 550- 560 Credit tehnic 460—470 Soc. marilor bot 350 360 Creditul extern ex. cup. 280—290 Cartea Românească 350—360 Postav Buhuși 380—400 Premii in valoare de 30.000 lei pentru cititorii noştri — O — —...■■■■ — Marele concurs de jocuri al ziarului „Universul“ — Ziarul „Universul“, — ascultând dorinţa exprimată de numeroşi cititori, iar pe de altă parte dornic să facă joc în coloanele sale unor preocupări cari, în străinătate, pasionează de mult publicul, a hotărît să instituie o serie de jocuri, acordând deslegătorilor premii foarte importante, în bani. Jocurile acestea sunt menite sâ dezvolte imaginaţia şi să reîmprospăteze cunoştinţele generale, în toate domeniile, ele constituind o admirabilă gimnastică a minţii. Accesibil tuturor cititorilor noştri, de toate categoriile, concursul de jocuri deschis de ziarul „Universul“ va preocupa atât pe cititori cât şi pe cititoarele de toate vârstele, el făcând apel la ascuţimea inteligenţii şi la bogăţia imaginaţiei, stimulând lectura şi instrucţiunea în genere. Spre a onora aceste însuşiri ale spiritului,ziarul „Universul“ a hotărît să acorde, în prima serie de 15 jocuri, trei premii în valoare de 30.000 lei repartizate astfel : Premiul I, 15.000 lei Premiul II, 10.000 lei Premiul III, 5.000 lei Jocurile, în prima serie vor fi în număr de 15. Premiile, decernate prin tragere la sorţi, vor avea în vedere pe deslegătorii întregii serii de 15 jocuri. Concurenţii vor trimite dezlegările la administraţia ziarului „Universul“, cu menţiunea, pe plic, „Concursul de jocuri“, însoţind fiecare dezlegare de bonul publicat în numărul respectiv al ziarului nostru. Publicarea jocurilor a început, în ziarul „Universul“, în ziua de 25 August, ele urmând la date ce se vor vedea. Deslegările se trimit, toate odată, în acelaş plic, însoţite de bonurile respective, la sfârşitul seriei. Urmăriţi marele concurs de jocuri, cu premii în valoare de 30.000 lei. AZI IN PAG. III-a JOCUL No. 3 Dere oficiul naţional al cooperaţiei române Proiectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei alcătuit de d. ministru al muncii şi cooperaţiei I. Răducanu, proect admis de consiliul general al cooperaţiei în ultima sa şediţă, a fost aprobat de consiliul de miniştri , urmând să fie Înaintat consiliului superior legslativ. Regulamentul acesta’ desăvârşeşte noua bază legală a cooperaţiei române asigurându-i posibilitatea unei desvoltări conforme principiilor adevăratei cooperaţii. D. Ion Răducanu, pleacă în Ardeal pentru a inspecta federalele şi cooperativele principale din acea regiune. In ziua de 2 Septembrie d-sa va prezida o consfătare cooperatistă, la care vor lua parte reprezentanţii federalelor din Ardeal şi Banat, precum şi organele de control şi propagandă ale Oficiului naţional al cooperatei. Se vor discuta măsurile de luat pentru desăvârşita aplicare a legii pentru organizarea cooperaţiei.« Duminică, 1 Septembrie, se ţie la Blaj şedinţa de constituire a cercului cultural cooperatist, la care vor lua parte delegaţii cooperativelor din acea regiune. Din partea oficiului național al cooperației române asistă, d. Gr. Mladenatz, secretarul general. • ■2COX Casele de Comerţ pentru maşini şi unelte agricole pot face cea mai eficace reclamă în Calendarul ziarului umnim pe 1933 (Almanahul) ,care se răspândeşte în toate colţurile ţării în zeci de mii de exemplare. Reclamele se pot trimete direct ediţiei ziarului nostru sau depozitarilor şi corespondenţilor noştri din toate oraşele României. Anul XLVII Nr. 201 Duminici 1 Septembrie 1929 »FORMAŢIUNI SAMBATA şi Comisiunea interimară a primăriei municipiului Bucureşti va ţine şedinţă publică Mercur 14 Septembrie, ora 9 dim. □ Meseriaşii din Brad au format o corporaţie industrială. In adunarea generală la care au fost de faţă peste 60 de meseriaşi din 108, câţi sunt In comună— au aprobat statutele — s’a votat bugetul pe anul 1929 şi a fost ales preşedinte harnicul meseriaş Nicolae Ronta, pantofar. □ Banca populara ,Zarand” din Brad ţine adunare generala extraordinară la 5 Septembrie pentru modificarea statutelor. Au fost numiţi profesori titulari definitivi la catedrele vacante ale şcoalei de poliţie ştiinţifică, d-nii: Dejeu Victor, la catedra de drept constituţional şi administrativ ; Pasca Iuliu, la catedra de drept poliţienesc; Perietearau Gr. I. la cadra de drept penal; Graur NI. la catedra de procedură penală ; N. Stan Emanuel, La catedra de poliţie tehnică şi practică ; Bianu Eugen, la catedra de educaţie profesională; dr. Kernbach Mihail, la catedra de medicină legală şi igienă. Au fost numţi asistenţi definitivi, d-nii: Deculescu C., la catedra de medicină legali şi igienă şi Palopul A. Eugen, la catedra de drept constituţional şi administrativ. 1~ D. Aurel Tarţia, numit administrator financiar, a fost repartizat la administraţia financiară Cluj. □ De la 1 la 30 Sept. vor lucra comisiunile pentru recensământul locuinţelor, stabilimentelor, adăposturilor, al animalelor, vehiculelor, bicicletelor, etc. De la 5 la 25 Noembrie, comisiile vor clasa animalele, vehiculele cu tracţiune animală. Şi tot aceste comisii vor face recensământul materialului sanitar şi veterinar, aflat în farmacii drognerii. De la 1 Octombrie se va face recensământul şi clasarea vehiculelor cu tracţiune mecanică. Toţi locuitorii sunt obligaţi să declare comisiunilor obiectele indicate pentru recensământ şi rechiziţii. * D-nîi. Ili© Nedelcu şl I. Georgescu - Pelişor au fost înaintaţi controlări financiari cu II-a. Pl D. N. losub a fost numit inspector onorific de vânătoare in jud. Tulcea, in local d-lui Anton Varverii. Odată cu expoziţia intersnaţională de radio, "Liga Apărării Naţionale" a organizat şi o interesantă expoziţie internaţională de măşti şi aparate aerochimice. Expoziţia va fi tot in Parcul Carol I Intre 1—20 Septembrie a. c. Vizitatorii vor avea aceeaş reducere de 50 In sută pe C. F. R. ca şi pentru expoziţia de radio. Alături de ministerul nostru de război, car© prin serviciul de apărare contra gazelor, va expune tot c© interesează chestiunea aerochimică vor expune numeroase case străine ultimele modele da măşti şi aparate. Deschiderea expoziţiei internaţionale de măşti va fi Duminică 1 Septembrie a. c., ora h a. m. Orice relaţii se pot cer© comisarului expoziţiei de măşti, chimistul căpitan I. Gudju. Facem cunoscut, că individ dil I. Popescu-Saîr, care se dă drept redactor la ziarul „Universul“, nu este în serviciul nostru şi dacă se prezintă cu vreo cerere, să fie dat pe mâna autorităţilor, deoarece este un escroc. •* D-nii N. Popa subinsperotop financar şi D. Ciocârlia controlor fiscal cL 111 La administraţia financiară Hotin au fost desituiţi, fiind condamnaţi la închisoare. □ Preşedintele republicei franceze a conferit insignele Legiunea de Onoare in grădul de cavaler d-lui Constantin Brăiloiu profesor la conservatorul I din Bucureşti. □ Promoţia 1904 a liceului „Traian” din T.Severin va sărbători în zilele de 14 şi 15 Septembrie., în amfiteatrul liceului, 25 ani de la absolvire. Serbarea va începe în ziua de 14 Septembrie, ora 9 dim., când cel mai vârstnic dintre foştii profesori va face apelul membrilor promoţiei. Apoi va fi o procesiune la cimitirul eroilor, unde se va depune o coroană. După amiază se va vizita teatrul oraşului, grandioasa operă a marelui român şi om de bine şi cultură, Teodor Costescu. Seara va fi o serbare în grădina publică. În ziua de 15 Septembrie va fi o excursie cu vaporul pe Dunăre. Adeziunile se vor trimite d-lui colonel D. Rădulescu, avocat, str. Visarion 28, București. TEATRUL CĂRĂBUȘ JtstăTt Vlnewl 30 Jii&gusi o fa ta 9 seat'd SB VA JUCA „MISS REVISTA“ In beneficiul doamnei NATALITA PAVELESCU « Americanii oameni practici au răsit mijlocul de a-$l îngriji stomacul fără a neglija mesele bune. Ei beau „VICHY CELESTINS“ pur Intr’un pahar și vin curat Intr’altul. Amestecul se face In organism. 17. Frei. bp. c. STR. LUTERANA 3 îşi reia consultaRunita cu încăpere dela 1 Septembrie. 2 A D. conferentar Dr. G. HARINESCU, chirurg primar la spitalul Coltea, şi-a reluat consultaţiile în Str. Armenească. 4, orele 5—8. 7 □ Primim : Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor din comuna Pătroaea, jud. Dâmboviţa, roagă pe toţi deţinătorii listelor de subscripţie, să le înainteze cât de repede posibil împreună cu suma colectată, deoarece ministerul nu mai admite nici o amânare. Atât listele cât şi sumele colectate se vor trimite d-lui Aurel Teodorescu din com. Pătroaea, jud. Dâmboviţa. UNIVERSITAREA D. ing. agronom Majaru P. a fost numit asistent superior la Academia agricolă din Cluj. CERCETAŞEŞTI [~ Toţi cercetaşi! cohorei ! Galben se vor aduna Duminică 1 Sept., ora 6 dim., pe terenul YMCA pentru a pleca în escureie de o zi la Măgurele. Fiecare cercetaş va avea mâncare pentru prânz şi costum de bac, întoarcerea va fi la ora 7 seara. Prezenţa cercetaşilor din centuri a Vl-a este obligatorie întrucât va fi prima Lucrare din activitatea de toamnă. STUDENTEŞTI . Cu trenul de Giurgiu, la ora 4.15 a sosit din Belgrad, venind din Budapesta, d. Pazărinski, vice-preşedintele C. I. E. pentru a lua contact cu conducătorii studenţimii în vederea raporturilor de amiciţie pentru viior. A fost salutat în gară de d. Gheorghe Azamfirei, şeful departamentului externelor U. N. S. R. C. şi de d. Alex. Grigorian, secretar general. Cu trenul de 23.40 a plecat la Cluj împreună cu d. Gh. Popescu-Botoşani, preşedintele Uniunii, pentru a participa la dezbaterile congresului micii înţelegeri studenţeşti. SANITARE ■* D-nîi dr. Filip Topa, dela circ. Răchitoasa şi dr. Leon Nicolae, dela circ. Stăniseşti au fost transferaţi unul în locuil altuia. *r. dr. Tănăsescu, medic şef al municipiului Capitalei, a aprobat cererea asociaţiei sanitarilor titraţi, de a se afişa la dispensare şi farmacii, numele şi adresa moaşelor titrate. In urma acestei aprobări, moaşele îşi vor trimite adresele la asociaţia lor, b-dul Carol 18, sau d-nei Simionescu Georgian, prezidenţia, str. Cameliei nr 34. □ D-na dr. Florica Chiru a fost numită medic al şcoalei de menaj din Bacău. ŞCOLARE Institutul de fete „BOLINTINEANU“ Şoseaua Jianu 4 Bucureşti, II CURS PRIMAR CU PREDAREA îngrijită a limbilor franceză şi germană CURS SECUNDAR ETATIZAT CURS FACULTATIV primeşte Interne, externe şi semi-interne înscrieri zilnici 9—12 15—6 20 La gimnaziul de băieţi din Sît. Gheorghe (Trei scaune) au început înscrierile şi sunt locuri vacante în clase şi in internat. jgg □ Liceul de fete „Modestia« din Buzău, sub direcţiunea domnişoarelor Ionescu, str. Lt-Col. Dobrescu No. 1. Curs liceal complect, statizat, Intern-Extern, înscrierile zilnic. 6284 □ In internatul de băeţi al Casei corpului didactic, sunt vacante 7 locuri de burse. Membrii Casei vor Însoţi cererea de următoarele acte : 1) Un certificat al primăriei locale, arătând numărul copiilor; 2) Certificat de starea materială, liberat de percepţie şi vizat de administraţia financiară ; 3) Copii după foaia matriculară a clasei urmate în 1928—1929. Cei, cari intră acum in liceu, vor prezenta nota medie după examenul de admitere. Cererile se adresează Casei, până la 10 Septemrie. □ Examenul de diplomă la şcoalele de menaj, curs normal, din Timişoara şi Slatina, se va ţine la 5 Septembrie în Bucureşti, la „Şcoala Filipescu". Elevele vor fi găzduite la şcoalele de menaj şi pot beneficia de o reducere de 500 pe C. F. R. cu prilejul expoziţiei ce are loc în parcul Carol. □ Revizoratul şcolar de Durostor ne roagă să amintim tututuror învăţătorilor şi în special directorilor de şcoale, că sunt obligaţi ca pe ziua de 1 Septembrie să fie prezenţi la posturi. □ înscrierile, reînscrierile şi examenele la gimnaziul de băeţi şi fete din Diciosânmartin se fac până la 5 Septembrie. Cursurile încep la 16 Sept. Sunt locuri vacante în internate. Pentru a veni în ajutorul elevilor săraci, comitetul şcolar, la înţelegere cu Reuniunea femeilor române din localitate, a luat măsuri de a da prânzul la cât mai mulţi elevi în cantina societăţii, în mod gratuit. P. T. T. □ De la 1 Septembrie, serviciul pentru primirea corespondenţelor recomandate la ghişeele oficiul poştal central, vor funcţiona în zilele de lucru între orele 8—21, iar sărbătorile, Duminicile, între orele 8—19. Cele mai bune, folositoa ieftine cărţi de lectură, le siţi în editura ziarului „ versul”. De vânzare la librării și pozitare de ziare. Catalog« trimite gratis la cerere.