Universul, octombrie 1929 (Anul 47, nr. 226-252)
1929-10-01 / nr. 226
ff DirEOITIENIT DE PUIEţi-SUTISI ca meri, peri, mirobolan, cireşi, mahaiele, salcâmi, măceşi (rosa canina) etc. POMI FRUCTIFERI Toate speciile de pomi fructiferi, din cele mai alese varietăţi LUCERNA garantată fără cuscută, analizată de Onor Staţiunea agronomica din Bucureşti, facultate germinativa şi puritate ireproşabilă. VITE ALTOITE cele mai renumite varietăţi indigene şi străine pentru vinuri albe, negre timâioase şi struguri de masă. TRANDAFIRI înalţi, pitici şi urcători, din cele mai noi şi reputata varietăţi Catalog gratis la cerere. 1475 Administrația MOtIlEI-BRANCOVENI-Județul Romanați. Oficiul 081CA doct? Cele mai variate modele pentm orice talie Ceret de la toate magazinele de specialitate din toată tara Fiecare Warner’s veritabil poarta stampila Observaţi aceasta! . m ii mi mm...... ji ii Lei 360 metru Crfipe de Chine . Călit, superioară se vinde din Capsaliu! Fabrice! la vechiul Magazin de încredere i mm Str. Şepcari 3 Asortiment complect in stofe, catifele şi pânzeturi 5 ASCSlt ultimele modele străine de Iarnă în UDDuri 8 Silii Dlumuri De Elini Dei 7.800 Rochi de Stofă Rochi de Mătase bass De Mris cu preturi foarte con vânabile la MAGAZIN La euliciul But, ElasaBsta. IO Membrilor Corpului Didactic se fac înlesniri de plată 141 FiDdamessu Licenţiat st. c. 1908 Expert Cont. Plasamente, procurări bani. Ipoteci, vinzări mai avantajos ca Băncile. Sute clienţi satisfăcuţi. Milioane primite plasate solid toată ţara. BUCUREŞTI III, MUSSOLINI 342 UNIVERSUD Curier judiciar Anchetarea contrabandelor continuă — Cazul magazinului Neuwirth D. judecatructor Stănescu a conitinuiat Sâmbătă toată ziua cercetările în afacerea cutezătoarelor contrabande ce s’au practicat, pe o scară atât de Întinsă, la vămile Capitalei. Investigaţiuinile sale sunt reţinute în prezent de cazul Neuwirth. Este vorba de contrabanda de „lână cu fire de mătase“ făptuită de magazinul Neuwirth din calea Victoriei şi care a făcut deja obiectul unui proces verbal de constatare a infracţiunei la legea vămilor, în temeiul căruia atât comerciantul Matthias Neuwirth, patronul afacerii, cât şi colaboratorii săi la „fapt“ şi anume I. M. Samson, contabolul casei, Costache Şuţu, vămuiitorul mărfii şi Samuel Abramovici, funcţionarul de resort care a tăinuit operaţia, au fost supuşi în mod solidar amenzii de circa un milion lei (738 mii amenda, 184 mii 550 taxele, etc.). Sâmbătă au fost audiate persomagiile mai sus numite, precum şi funcţionarii prăvăliei şi al vămii cari au putut avea vreo legătură, sau ştire de săvârşirea infracţiunei. Apoi s’a procedat la confrumitarea tuturor. * In reportajul precedent, referitor la contrabanda Neuwirth, s’a strecurat o eroare de tipar, pe care o rectificăm. S’a cules „au fost arestaţi funcţionarii vamali cari au servit transportul....“ în loc să se culeagă, ceea ce corespundea şi adevărului ca şi manuscrisului adică: „au fost audiaţi funcţionarii vamali cari au servit transportul : taxatorul Poemaru, controlorul Dragomirescu şi expeditorul C. Şuţu. Desigur însă, că eroarea de tipar a fost destul de vizibilă şi că chiar din spiritul inform vţiuned cititorii înţelegând sensul ştirei, au făcut rectificarea ce o înregistrăm şi noi azi. Escrocherie cu ghinion Tânărul Gheorghe Petrescu, funcţionar la banca Grisovellom şi Iile Ursea, vag funcţionarr comercial, pusese la cale o excrochetrie şi bănoasă şi ingenioasă. Cel dintâi, cunoscând regulile şi formalităţile cu cari se retrag depozitele clienţilor de la banca unde funcţiona şi procurând înlesnirile de rapidă identificare şi servire a deponenţilor, a uneltit să retragă şi să-şi însuşească depozitul unui domn Kissler, de vreo 320 mii lei. Iar cel de al doilea, astmd dându-şi mulţumitor rolul de Client grăbit, dar plin de prestanţă, s’a pus să slujească pe cel dintâi în lovitura proectată. Şi aşa, într’o bună zi, Ursea dându-se drept Kissler şi prezentând băncii o dispoziţie formală de plată în propriile sale mâini a întregului depozit, s’a adresat deadreptuil lui Petrescu. Pe traseu a „operat“ scrisoarea, împlinind accelerat toate formele. A înfăţişat lucrarea şefului de secţie. Şi a smuls astfel ordinul de plată către cassă. Banii erau ca şi intraţi în buzunarele tovarăşilor, când surveni un incident cu totul infim, neaşteptat desigur dar plin de ghinion, casierul se apucă să confrunte semnăturile pseudo deponentului petiţionar cu acelea cu cari constituise depozitul Fireşte, comparaţia a fost decisivă. Escrocheria fu descoperită. Iar perechea de escroci nimeri la Văcăreşti. * Instrucţia judiciară a cazului s’a terminat Sâmbătă. Petrescu şi Ursea au fost trimişi în judecata tribunalului corecţional. Delapidatori Sâmbătă încheindu-sa cercetările în afacerea delapidării de la Percepţia 3 fiscală, d. judecător Stănescu ail cab. 7 a dat ordonanţă definitivă de urmărire. Culpabilul, Ion Tailea, impiegatul percepţiei păgubite, — învinuit că a sustras 100 mii lei din fondurile cassei vărsate administraţiei financiare, — a fost trimis în judecata tribunalului corecţional. Arestat în primul moment al cercetărilor, Talea a fost între timp liberat provizoriu, astfel că va fi judecat în stare de libertate.* A fost trimis în judecata corecţională şi casierul Bartolomeu Meţianu dela gara de Nord, tot pentru delapidare. Stă anume sub învinuirea că la verificarea cassei — ce i s’a făcut de organele de control ale C. F. R. — s’a găsit sustrasă sulfla de lei 75 mii. Amnistiat S’a închis dosarul sgomotoasei afaceri Haitas-Hangiopol, despre care ne-am ocupait în atâtea rânduri. E vorba de agresiunea și abuzul de încredere comis de d. N. Hangiopol în dauna fostului d-sale asociat și patron d. I. Haitas, ce au format obiectul unor prelungite cercetări la trib. Prahova, strămutate apoi de înalta Curte de casație, pentru cauze de legitimă suspiciune, la trib. Ilfov. Faptele inculpatului intrând — toate — sub prevederile legii amnistiei, dosarul cauzei a fost închis Sâmbătă dispunându-se stingerea acţiunei publice. mmmmmmKmmmmmmmmmtmmmmmmimi____ j i •wmmmmmmmţrnmm ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR Nr. 40, de Marţi, 1 Octombrie, are următorul bogat şi interesant sumar : Boii lui Newton, — recreaţie matematică. Săbii cereşti, de prof. Gh. Nichifor. Cu caravana de la Tripoli la Tumbuctu. Graiul marinarilor. Un Termoscop. Rezultatul concursului Zeneniu. Răspândirea telefonului. Cutreerfind Tunisul. Un cap care trăeşte. O invenţie românească. Fierbător electric. Botanică po-ftorală românească de Em. Eefterescu. Eroii technicei (roman). Şah matt. Rubrica cetitorilor. Un vulcan. Coperta şi ilustraţiile din text in culori. Acordal de transporturi cu Polonia Odată cu aplicarea acordului comercial cu Polonia, s-a hotărât la 7 octombrie să se ţină la Bucureşti o ultimă conferinţă cu delegaţii polonezi pentru semnarea definitivă a acordului transporturilor pe liniile de peiaj. Acest acord, care a fost încheiat provizoriu în Aprilie, la Varşovia, priveşte condiţiile trecerii trenurilor poloneze pe liniile noastre ferate din nordul Bucovinei, între punctele Babin şi Schit, precum şi normele de trecere a trenurilor noastre pe linia poloneză, între punctele Grigore-Ghica- Vodă şi Sighetul-Marmaţiei. Cum aceste linii ating şi o porţiune a teritoriilor Cehoslovaciei, acordul în chestiune va trebui semnat şi de reprezentanţii Ceho-Slovaci-------xLilx------- De la consiliul tehnic superior Consiliul tehnic superior a examinat în ultima şedinţă următoarele chestiuni: Proectul pentru construcţia podului de beton armat de 24 m, deschidere, peste râul Râuleţ pe şoseaua Băli-Orhei, la eşirea din oraşul Bălţi, în valoare de lei 1.160.000 (în continuare) a fost aprobat cu unele observaţiuni. A fost aprobată cererea fabricii de ciment „Putna“ privitoare la admiterea în construcţii a cimentului ce produce, cu oarecari observaţiuni. Consiliul a fost de părere să se aprobe oferta casei „Magirus“ relativă la licitaţia ţinută de primăria municipiului Timişoara, pentru procurarea unei scări mecanice speciale de 30 m. lungime, necesară acelui municipiu, în valoare de lei 2.166.400. A fost aprobat proectul pentru instalaţia unei conducte de alimentare cu apă a abatorului comunal din oraşul Buzău, în valoare de lei 510.000, cu condiţia ca ea să fie construită din fontă. Proectul lucrărilor de regulare a malului Bistra, în comuna Ferdinand, jud. Severin, în valoare de lei 800.000 a fost aprobat cu mici observaţiuni. A fost aprobat proectul pentru construcţia stradei Mihai Viteazu din com. Pecica, jud. Arad, în valoare de lei 980.000. Relativ la planul de situaţia al terenului pe care urmează a se construi teatrul comunal din oraşul Tecuci, s’a hotărît să se studieze altă aşezare a teatrului. De asemenea, se va prezenta şi proectul revăzut. ——— X O X —— mPARIU DE 10.000 FRANCI CÂŞTIGAT DE PRINCIPESA MURAT LA O CUPA DE ŞAMPANIE Un pariu puţin obişnuit în aristocraţia Parisului, s’a angajat zilele trecute cu ocazia unei serbări de gală, dată în somptuosul hali al Hotelului Claridge, de pe Champs Elysée. Deodată, o discuţie aprinsă se iscă la masa ocupată de principesa Murat, un vestit miliardar american cu soţia lui şi ducesa de la Rochefoucauld. Principesa Murat, al cărei rafinament şi gust este celebru în lumea mondenă a marei metropole, susţinea cu tărie că cele mai multe din elegantele Parisului de azi, poartă numai ciorapul de mătase pură „Trei Coroane’’. Miliardarul american susţinea — din spirit de contrazicere, — că nu este adevărat. Se puse un pariu şi timp de cinci minute, le-a fost suficient ca să observe cu atenţie, toate elegantele ce treceau spre Bois de Boulogne. Principesa Murat câştigă, cu excepţia unui foarte restrâns număr de Doamne, toate dar absolut toate, purtau ciorapi de mătase „Trei Coroane“. 7 Cronica ştiinţifică — Urmare din pagina I — moare peşti, la distanţe destul de mari. Cum Insă era greu să obţină laaua de eufart aşa de mari a folosit, în mod ungente, lame mult mai mici (2 mm.) cu care făcea o lamă circulară de mozaic cu diametru de 20 cm. pe care o aşeza între două plăci, de oţel de 3 ani. grosime. Vibraţiunile proprii ale acestui sistem, adică lamă, mozaic de cuarţ şi cele două plăci, sunt puse in rezonanţă cu vibraţiunile produse prin încărcarea şi descărcarea electricităţii (fenomen invers piezoelectricaţii). Fig 2. Pe acest principiu s’a construit dispozitivul Langevin-Florisson cu care se făcea emisiunea undelor care, propargându-se în interiorul măritot şi oceanelor, ajungeau la un submarin, un munte de ghiaţă sau la fundul mării de unde se reflectau şi ajungeau din nou la aparatul de unde au plecat.Tot cu acest, dispozitiv se măsoară şi timpul făcut de undă ca să ajungă la obstacol şi apoi să se întoarcă. Cunoscând timpul, iuţeala de propagare în apă şi unghiul sub care se trimit şi se primise aceste unde, se poate stabili cu uşurinţă distanţa la care s-a produs reflexiunea adică locul unde se găseşte obstacolul. Cu acest dispozitiv numtit analizor optic se poate repeta operaţiunea odată pe secundă, aşa că se determină în mod continuu adâncimea mării. Adâncimea de la care poate fi folosit acest analizor este de minimum 3 metru Domnul Langevin reuşeşte cu un aparat de laborator, să înceapă măsurătorile dela o adâncime de un metru. Inginerul Marty a realizat un aparat pe acelaș principiu, care poate să traseze, putini cu punct, pe hârtie adfinerie a mărilor și oceanelor și să indice distanta la care s'ar post un submarin, un munte de striată sau orice alt obstacol. Am dat numai principiile generale pe care se bazează această admirabilă invenţiune. Cei cari se interesează pot obţine detalii direct dela d. Langevin sau dela Societatea de constructîuni şi aplicaţuni mecanice, Paris staiu din lucrările d-lui I. Quinet, secretarul general al Radio-Glubului francez. . * Cronica viitoare: Aplicaţiunile cuartului oscilant şi pieza electricităţii In radiofonie. Fig. 2, 2 şi 3 dispozitivul Floriason-Langevin) aşezat de futorul vaporului, 5 firul care duce la aparatul de înregistrare. livjirea pitimmii Acum câte va zile, am citit într'un ziar francez că pentru amenajarea unei pieţe pu- blice din Paris, primăria oraşului a instituit uni concurs cu premii intre toti artiştii francezi. Premiile sunt în valoare de 45.000 franci francezi, iar pentru lucrări s’a afectat suma de patru milioane franci. Citeam aceste lucrări gândindu-mă la edilii noştri. De bine de rău, fără concurs şi fără premii, administraţia comunală trecută reuşise să sistematizeze piaţa gărei de nord dinspre calea Griviţei. O clădire a c. f. r. a fost dărâmată în parte pentru a se face alinierea, iar bustul lui Gh. Duca a fost mutat şi instalat într-o aripă a pieţei, care a câştigat astfel în suprafaţă. Proiectul iniţiat sub primariatul d-lui dr. N. Lupu, de a se deschide un bulevard din faţa gărei până în piaţa Victoriei, a avut şi un început de execuţie sub primariatul succesorului său, d. A. D. Mincu. Ansamblul acestor lucrări la care s-au adăugat şi altele mai mărunte : pavajul pieţei, modificarea traseului liniei de tramvai, etc., ne da speranţe că în câţiva ani piaţa gărei de Nord va căpăta un aspect civilizat. Ne-am înşelat. De câteva luni, cu binevoitorul concurs al nouei administraţii municipale, piaţa gărei schimbă din înfăţişare e drept — însă în spre mai rău. Pe locul, unde este trasat proectatul bulevard, s'a dat autorizaţia şi s’au instalat treipatru magherniţe de scânduri, din cari nici una nu seamănă cu cealaltă, nici ca înălţime, nici ca înfăţişare, întruui colţ al pieţei, vis-avis, chiar în dreptul intrărei oficiului poştal, a fost instalat un chioşc de fier, unde se vinde limonada şi alte produse ale unei bragagerii periferice. Nu mai vorbim de tavernele cu firma mai mari decât clădirea, cari constituesc o adevărată ruşine— spelundi de cea mai ordinară speţă — unde-şi găsesc distracţie, adăpost şi pradă, foste pensionare ale spitalelor şi închisorilor cu parteneri de aceiaşi calitate. Iată de ce mă gândeam la edili noştri. Când în alte părţi se ţin concursuri pentru amenajarea pieţelor, la noi se procedează cu o lipsă de bun simţ cum rar se poate vedea. Suntem siguri că dacă s'ar institui un concurs pentru cea mai proastă gospodări© comunală, care ar fi reuşit să „amenajeze" cea mai inestetică şi balcanică piaţă, primul premiu ar reveni primarului din sectorul de verde. Dem. Antohi A A APARUT î JIlPiipeiaola Msr de C. COSCO 6s LOUIS PUMUR Bojé Tsaria Hrăni (Doamne, ocroteşte pe Ţar!) în româneşte de,*. In partida aceia înfricoşătoare pe care o jucau, stareţul era pentru ei o carte de mânia întâia. Deşi germană, ţarina le era protivmiică. Dar, prin Rasputin, erau stăpâni pe împărăteasă şi, prin împărăteasă, pe ţar. Misticismul ei şi slăbiciunea lui erau cele două puncte de reazem a căror pârghie era Rasputin. In toate timpuriile, explica Petru Petrovici, sfinţii, schismicii, nerozii, haimanalele, iluminaţii de tot felul şi şarlatanii de toată mână ocupase un loc de frunte în Rusia. Jurori şi strajiici mişunase totdeauna pe pământul Rusiei şi unici ajungeau până în cele mai înalte sfere. Profetismul, magia, theurgia, vrăjite, necromancia, şi mai încoace, mesmerismul, ocultismul, spiritismul, nu încetase, nici o clipă, de a ademeni sufletul rus, atât în straturile cele mai ridicate ale societăţii, cât şi în cele mai întunecate unghere ale masei poporului. Istoria ţarilor era plină de aceste împărtăşiri nemijlocite cu taina şi cu divinitatea. Fără a se urca până la epocile mai de mult, la Nicolai I I cu al său Ivan Coreicha, sau la baroneasa de Krudemer a lui Alexandru Jiu, ultima domnie îşi avusese pe loan din Cronstadt. Acest părinte loan făminună ca şi Rs&putia, atxă c a mu&tne mare de pelerini şi de bolnavi, era într’una chemat pe la cele mai aristocratice case din Capitală, până şi la palatul Antiscof. Dar Alexandru al III-lea şi Mardia Feodorovna aveau capul teafăr. Părintele Ioan rămânea numai pe tărâmul religiei, superstiţiei şi terapeuticei. Nu-l întreba niciodată cineva despre cuprinsul unui ucaz sau de alegerea unui ministru. Cu Nicolaie al II-lea, care, totuşi, în tinereţea lui, nu se arătase de loc înclinat spre iluminism, dar, care, stăpânit al cuma de femeea smintită, cu care, din nefericire, se însurase, pierduse orice putere de a se împotrivi, domnia şarlatanilor începuse. Rând pe rând se iviră în zare şi apoi urcară până în vârful trecerii la împărăteasa, proorocul Filip, vraciul Papus, juteciul Antonie, călugărul Heliodor şi până la nerozii de cea mai josnică speţă ca Mitiia Koliaba, un pitic scârbos, surd, must, olog şi fără mână, care nu ştia alta decât să scoată nişte mugete nearticulate, pe cari un şarlatan din banda lui se însărcina a le interpreta. Fiind, mai ales jucase la Palat un rol de mâna întâia. Era un francez din Lyon, găbuit, ca întotdeauna, de Militza Nicolaievna, care era marea furnizoare de vrăjitori a Curţii. Specialitatea lui era să indue în legătură medianimică cu spiritul lui Alexandru al III-lea şi să-i dicteze fiului instrucţiunile de dincolo de mormânt ale tatălui. Dar, temându-se de amestecul acestui franţuz în treburile Rusiei, nemţofilii de la curte se puseră pe lucru şi nu se lăsară până nu izbutiră să surpe toată trecerea pe care şi-o agonisise psichagogul pe lângă suverani. Iar o scrintealâ a vraciului le veni minunat într’ajutor. împărăteasa, care, până atunci, avusese numai fete, doria din toată inima să hărăzească un moştenitor tronului. Filip se legă să înfăptuiască acest gra îndreptăţit numai cu descântecila Lui St bizuia, nu numai să silească natura a se zămisli în sânul unei femei, dar chiar să-i hotărască şi sexul. învoiala se făcuse şi, după vrăji şi descântece, Alexandra Teodorovna purcese însărcinată. Nu se îndoia nimeni că acel copil al nimănui avea să fie băiat, ţarmviciul mult aşteptat. Dar, după câteva luni, catastrofă ! Ţarina se desumflă dintr’o dată ; sarcina fusese numai nervoasă. Filip n’a mai putut să se ridice după această întâmplare. Ne mai putând izbuti cu cei vii, trecură apoi la morţi. Un oarecare preia fericit Serafim, adormit mai bine de un veac întru Domnul într’un schit din apropierea mănăstirii din Sarof, fu sfinţit pentru aceasta. Se desfăşurară ceremonii mari urmărite cu sârg de către părechea împărătească. Moaştele lui Serafim fură purtate în slavă multă împrejurul mănăstirii şi împăratul, însuşi, ajutase la raclă. Se înălţă şi o biserică întru slava sfântului cela noul. Şi, la un an după aceea, ţarina Alexandra Feodorovna născu, de data aceasta deabinelea, un ţarevidiu în carne şi oase. E adevărat, mai umbla şi zvonul, că, odată cu rugăciunile către Serafim, împărăteasa mai alesese pentru sufletul său pe un prea frumos ofiţar din gardă, generalul Orlof şi cu rugăciunile îndreptate către sfântul din racla lui de la Tambor, împreunase slujbele pe un altar mai pământesc, dar poate mai aducătoare de izbăvire. Taină de alcov, ori calomnie blestemată ? Orice ar fi fost, băiatul însă era în fiinţă, de data aceasta, şi, odată dobândit, frumosul Orlof se pomeni deodată trimis in misiune prin Egipet pe unde a şi murit, puţin, după acte, răpus de o tainică boală. Băiatul însă era în fiinţă şi era un copil minunat. Nu seraăsa »iei cu tatăL «iei eu furorii«, fi atwtnăMr« ««ttMt* bătătoare la ochiiu, cu vremea, spori şi mai mult. Ţareviciul era frumos, cu trăsuri regulate, plin de viaţă şi de farmec, şăgalnic şi voios. Era un rus desăvârşit atât la trup cât şi la suflet. Dar, fie că ar fi fost Romanof-Holstein, fie că ar fi fost Orlof, purta în sânge moştenirea maică-sii. Chiar dacă, stăpânită de o mândrie mai puţin temeinică, Alles de Hessa, ajunsă Alexandra Feodorovna, împărăteasă a tuturor Rusiilor, şi-ar fi ascultat mai mult inima decât aprigul dor de a strivi cu măreţia sa casa Hohenzollernilor, ar fi trebuit, însă, oricum, să fie cea din urmă dintre toate femeile de pe pământ, pentru a-şi dori un fiu. Intr’adevăr, o boală ciudată rodea familia de Hessa, un soiu de blestem zvârlit pe capul tuturor bărbaţilor din neamul lor. Hemofilia, aceasta era ţara din naştere a acestui neam, diatesă de nevindecat pe cât era de rară, care se transmitea prin femei, dar de care numai bărbaţii erau atinşi. Bunicul ţarinei, frate-său, alţi doi nepoţi încă, de această boală murise. Era de aşteptat ca o mamă ca ea să dea naştere unui băiat hemofil şi tot atât de aşteptat era ca un mareviciu ieşit din coapsele ei să moară fără a ajunge să se urce pe tron, căci cei mai mulţi hemofili se prăpădesc mai înainte de a ajunge în vârstă bărbată. împărăteasa ar fi trebuit să se cutremure la gândul ursitei ponosite a sângelui de Hessa. Din neostoita ei mândrie era mai tare ca toate temerile şi înfrunta toate ameninţările. Nici nu-i putea intra în cap că altcineva şi nu o mlădiţă din carnea ei, vreun netrebnic dintre Vladimirovici, de-o pildă, avea să urmeze la împărăţie şi să se încunune cu cununa ţarilor. {Vi ipg)