Universul, noiembrie 1929 (Anul 47, nr. 253-278)
1929-11-11 / nr. 262
Mininiflan — Ori se face remaniere după placul Iul, ori basarabenii se retrag din parlament — Chişinău, 8 Nbr. Astăzi, s’a ţinut in localitate congresul provincial al comitetului executiv al partidului national-ţărănesc din Basarabia Şedinţa a fost secretă, iar chestorul poliţiei, d. Const. Ghevitzki, a făcut pe portarul clubului naţional-ţărănesc, oprind accesul ziariştilor. Desbaterile au fost extrem de violente. După câte au transpirat, Stere a ţinut un vehement rechizitoriu împotriva d-lui Maniu, pe chestiunea completării Regenţei, pe chestiunea Lupenilor şi împotriva întregii ramure naţionale din guvern pentru trădarea intereselor partidului şi nesocotirea doleanţelor parlamentarilor şi partizanilor. Congresul a votat o moţiune prin care , somează pe şeful guvernului ca, în chestiunea remanierii, să consulte în mod obligator, comitetul central al partidului şi în guvernul remaniat să intre şi un reprezentant al Basarabiei. In caz de nesatisfacere a doleanţelor basarabenilor, ei ameninţă cu retragerea din parlament. Au urmat, intr'un vacarm îngrozitor, răfuelile între naţionali şi ţărănişti, acuzându-se reciproc. Certurile continuă şi probabil că congresul va continua şi mâine. Pădurile statului vor fi comercializate D. Ion Mihalache, ministrul agricultuirii, a numit o comisiona compusă din d-nii: Aranptid CSilinescu, secretar geil, d-1 la acest departament, consilieri silvici C. Sava- Goiu și C. P. Georgescu, inspector slvic Petre Ioan, director general au valorificări inng. Buruiană, avocat Ghelmegeanu, comisiune care în conformitate cu legea de organizare a ministerului agriculturii şi cu legea de comercializare a avuţiilor statului, să întocmească un proect de lege pentru administrarea pădurilor statului, pe baze comerciale, transformând actuala ,,Casa pădurilor“ în „Casa autonomă a pădurilor citatului“. Pădurile particularilor se vor administra de o direcţie silvică, ataşată ministerului agriculturii, sub numele de „Direcţiunea regimului silvic". Ea va cuprinde consiliul superor de îndrumare și consiliul tehnic superior, pe lângă celelalte servicii necesare. După ce comisiunea instituită Își va termina lucrările, d. ministru Mihalache va supune parlamentului proectul de lege, pentru organizarea ..Casei autonome a pădurilor Statului“. 17] Ca’ndidaria ministrului Casei regale comunică: In cursul săptămânii trecute, analiţii Regenţii am primit In audienţă pe: d. Erumărescu, ingmar; d. C. Meist, directorul Arhivelor Statului; d. Drăghiici, fost procuror; d. C. Conjizescu, ministrul plenipotenţiar, delegatul României în comisiunile internaţională şi europeană al Dunării; d. D. Burileanu, guvernatorul Băncii Naţionale; d. Ştefănescu, profesor; d. general N. Saomsonoviici, şeiful statului major al armatei. ♦ D. ministru al agriculturii a permis intrarea în ţară a celor 24 familii de români din Bulgaria, care fuseseră respinse de poliţia Botievo. S-a hotărtt plasarea lor in regiunea Cuiungiuc. • FI Directorii şi funcţionarii superiori ai poştei, avizaţi că sunt scoşi la pensie, socotind că pensionarea lor este ilegal făcută şi cu călcarea dispoziţiunilor din legea de organizare P. T. T., au sosit în Capitală spre a se sfătui asupra atitudinei ce urmează să ia. Pentru Vineri era hotărîtă, cu aprobarea d-lui director general, o consfătuire în palatul Casei de credit a poştei, când urma să se întocmească memoriul ce trebuia înaintat guvernului. In ultimul moment, d. director general Andronescu a interzis consfătuirea. Măsura a provocat enervare şi stupefacţie în rândurile funcţionarilor, cari sunt hotărîţi e să nu renunţe la intenţia de a face să li se respecte drepturile. Vleau, 8 (Radoz). — Cu ocazia zilei onomasticei a M. S. Regeim! Mihai un tedeum a fost pidat la capela română din Viena în prezenţa ministrului României, a d-nei Mitilineu, a întregului personal al legaţiei şi al colonia! române. II In „Monitorul Oficial“ de eri s'a publicat actul general de compiicaţie, de arbitraj şi de aranjament judiciar, încheiat la Bîngrad intre România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, la 21 Mai 1929. □ In „Monitorul Oficial“ de ori s-a publicait partea Il-a a regulamentului pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale e întreprinderilor şi avuţiilor publice. □ D. Corneliu N. Crivăţ, consilier la Curtea de apel din Chişinău e delegat să îndeplinească funcţiunile de inspector judecătoresc pentru tribunalele Bălţi, Lăpuşna şi Orhei şi judecătoriile din circumscripţiunea acestor tribunale, în locul d-lui Nicolae C. Septilici-Herţescu, căruia i se retrage această delegaţiurie. □ Membrii Familiei Regale, miniştrii şi invitaţii, cari au plecat Vineri seară din Capitală au ajuns Sâmbătă dim., la Piatra Neamţ şi apoi au pornit cu automobilele la Broşteni. -------x □ x------- Anul XLVII Nr. 262 Lun! 11 Noembrie 1929' ULTIMA ORA Troțki indezirabil in Danemarca Berlin. 9 (Rador)., — Guvernul danez a respins cererea socialiștilor care solicitau o permisiune de călătorie pentru Trond în Danemarca. • i ii Tr in rinn ii mu imimim SM BMpl ICM Proectul de statut al personalului ceferist, întocmit în conformitate cu noua lege c. f. r., a fost redactat și va fi supus, săptămâna viitoare, examinării organelor superioare. , S-au stabilit patru tabele de salarizare : A, pentru cei cu titluri universitare ; B, pentru bacalaureaţi , C, pentru cei cu 4 clase secundare şi D pentru absolvenţii cursului primar. Cu acest sistem, se tinde la ridicarea nivelului cultural al personalului. Se stabilesc înaintări automate de la clasă la clasă şi prin examen de la o categorie Pedepsele vor fi reglementate printrun statut special, în care vor fi prevăzute şi comisiile disciplinare de apel, încadrările se vor face după funcţiile ce îndeplinesc slujbaşii fără a se lua în consideraţie titlurile. Dacă un funcţionar ocupa un post superior pregătire şcolare, pe care o are, va fi supus unei comisii de revizie, care va examina cunoştinţele ce posedă. Dacă reuşeşte la examen, funcţionarul va fi trecut in tabela celor cu studii superioare. Dacă rezultatul examinării este nesatisfăcător, funcţionarul rămâne în tabela corespunzătoare studiilor, primind leafa respectivă . Diferența de salarii, între ceea ce primea până acum și salariul înscris în tabela, o va primi sub forma de supliment. Se va institui și o comisie de licentiare din serviciu, care va decide asupra acelora cu notă rea la calificare, propunând concedierea acelora cei au până la 13 ani de serviciu, urmând ca consiliul să hotărască asupra lor. Pentru cei îndepărtaţi din serviciu în aceste condiţii se propune — după sistemul italian — să li se acorde o despăgubire globală echivalentă cu salariul pe un an, sau o indemnitate lunară, egală cu 50 la sută din salariu, timp de 2 ani. Se precizează stagiul de pensionare la 30 ani serviciu sau vârsta între 55—65 ani, după categoriile de ceferiști. A rămas să se decidă cota de pensie. ____________| ___ _—_ | La ministerul agriculturii nu a ţinut o consfătuire intre d-nii V. Flotârcă, sub-secretar de Stat V Marculescu, director general al cadastrului, inginer Ivănceanu, directorul cadastrului minier. col._C.eorgescu din partea serviciului geografic. ing»^ Vidraşcu, ui vederea cadastrare a ţarii. Dri dimineaţă, d. inginer expert Runsebel, a lucrat la direcţiunea cadastrului, unde i s'au prezentat lucrările tehnice de expropiere ridicări, parcelări, reproduceri de planuri, etc. *****' Primele lucrări tehnice vor începe în jud. Masca. Expertul francez va vizita lucrările de geodezie executate in Ardeal, de serviciul cadastrului, iar de aci, d-sa va vizita regiunea minieră — petroliferă, unde se exercita, de ministerul de industrie,, lucrări cadastrale. După terminarea acestor lucrări se va întocmi un proect de lege, în scopul de a determina exact proprietăţile urbane şi rurale şi înscrierile lor în cărţile funduare. --- ■ ............ | laturile pie tiffin Ii — Consultarea unui specialist străin SCI nez PENSIONARI . Au fost puşi în retragere din oficiu, d-nii :■ subinspector financiar Al. Manea, controlor, fiscali Gavril Pipes, birna I.lement Dan Dănescu, subadm. financiar I.nzăr N. Popascu, oficianţii telegrafo-poştali • Mayer Janos, Roşianu Teodor, Viişoreanu Ştefan, Vişinescu loan, Bălăncaru loan, Marin Mihaţ, Constantinescu Nicolae V., Ionevieten Grigorescu Ova- Nagy Eugen L. Ştefănescu Vasile ITI Szărescu Gheorghe, Paloş Alexandru şi Crivăţ Şerban. Inginer Zoltán Alföldi, subdirector cl. I. in direcţiunea generală a valorificării bunurilor Statului şi energiei ; Nichita Ioan, şef maestru minier ; Popp Dumitru, şef maestru minier; Bori Iosif, şef maestru minier ; Libik Ştefan, şef de birou cl. I. Cselinsczky Andrei, şef de bilire... cl. I. Richter ştefan, şef de birou cl. II. Fuchs Wilhelm, şef maestru minier : Gruita. Aron, şef maestru minier, cl. I. conductor ordinar cl. I. Grünwald Armand, şef maestru minier : Hubanek Richard, şef maestru minier : Neuschi Ioan, subşef de biurou cl. I. Petruşca Alexandru şef maestru minier: Gregor Taurenţiu, şef maestru minier: Czei Ier Iacob, șef maestru mistic. Două accidente de automobil Constanţa, 9 Noembrie Automobilul 197 Constanţa, trecând cu viteză pe str. Carol, la întretăerea cu str. Cuza-Vodă, a dat peste copilul Agop Kirikorian, care mergea cu bicicleta. Copilul a fost lovit de botul maşinei şi trântit la pământ, slegându-se cu grave leziuni, iar bicicleta a fost complet sfărâmată. Şoferul mărind viteza a reuşit să dispară. * Iani C. Iani din Mangalia, trecând cu maşina în centrul oraşului, a călcat pe femeea Sonia Şaban, provocându-i grave leziuni. In stare gravă, victima a fost internată In spital, iar şoferul arestat. ----------x 0 a---- Fraţii Frateliini au suferit un accident Berlin. 8 (Radar). — Din Darmstadt se telegrafazi, că cei trei fraţi Frateliini, celebri comici , a unui eritum accident de automobil Unul din ei este grav rănit. Ceilalţi doi au scăpat neajuinşi. * Scandalul Stclarak Berlin, 9 (Rador).—Primarul Berlinului, d. dr. Boess, a declarat ori că în cazul când cercetarea disciplinară împotriva sa, pe care a cerut-o pentru lămurirea acuzaţiilor ce, i s'au adus in legătură cu afacerea Sklarek, îi va fi favorabilă, va rămâne la postul său. D. Boess a subliniat, că nu există nici o posibilitate legală care în acest caz să-l poată scoate din postul de primar. Cu toate acestea, după scandalul produs în şedinţa consiliului comunal, cercurile bine informate aşteaptă ca primarul Boess să se retragă de bună voie. --------Xi _ x-------- Revizuirea ofiţerilor şi plutonierilor invalizi hotarîrile ministerului DE RASBQI — Ofiţerii şi plutonierii invalizi de război sunt înştiinţaţi că urmează să fie revizuiţi de o comisie medico-militară specială, care va funcţiona, la Bucureşti, la spitalul militar „Regina Elisabeta", cu începere de la 20 Noembrie 1929. Cei aflaţi pe raza cercului de recrutare Bucureşti, se vor prezenta la data citată mai sus, la biroul pensiilor invalizilor de război, aflat in curtea spitalului militar „Regina Elisabeta“, spre a li se fixa, data când urmează a fi revizuiţi de comisie. Cei de pe teritoriul altor cercuri de recrutare vor comunica ministerului de război, direcţia sanitară, până la 25 Noembrie, prin cercurile de recrutare respective, adresele lor, spre a li se putea, comunica data când urmează să se prezinte în faţa comisiei medico-militare. -------x □ x------- wipjipp UNIVERSUL ean franceză a votat Un nn guvernat Tardieu — ............ ............— — O şedinţă care a durat până a doua zi dimineaţa. Discursurile d-lor Briand şi Tardieu.— Votul Camerei.— VOTUL DE ERI Paris,, 8 (Rador). — La începutul şedinţei de azi a Camerei, deputatul radical socialist Bannet, se miră că în procesul verbali al şedinţei de erise, arată rezultatul votului dat de Cameră, 310 voturi, contra 270, în timp ce în „Monitorul Oficial“ se publică 287 de voturi pentru şi 284 voturi coratra. Preşedintele Camerei intervenind, declară incidentul închis, pa baza explicaţiilor date. VIGILENŢA FAŢA DE GERMANIA Deputatul Tantiltinger cere d-lui Briand, să precizeze revelaţiile făcute ori de d. Franklin Bouillon, precum şi chestiunea evacuării Renaniei insistând asupra plebiscitului german. D. Taittinger invită pe d-nii Tardieu şi Briand să persiste în veghea ce trebuie să aibă faţă de Germania. Depărtatul Delsol, democrat şi Bureau, republican de stânga, roagă cu insistenţă guvernul să fie cât se poate de vigilent. Unsprezece comunişti,, 100 socialişti, 109 radicali socialişti, 12 republicani socialişti şi 21 deputaţi din diferite grupări au votat împotriva guvernului. 14 deputaţi, între cari doi radicali şi dizidentul radical Franklin Bouillon s-au abţinut. Toţi ceilalţi deputaţi au votat în favoarea guvernului. Examenele de canacitate pentru profesorii secundari Ministerul instrucţiunii a fixat următoarele date pentru examenele de capacitate ale profesorilor secundari: 15 Ianuarie: Religia creştină ortodoxă, româna (principală), latina (secundară), franceza (principală şi secundară), româna (secundară) şi dreptul (secundar). 1 Februarie : Istoria (principală şi secundară), geografia (princpală şi secundară), dreptul (secundar), latina (principală), elina (secundară) şi româna (secundară). 15 Februarie : germana, engleza, fiilosofia, româna, fizica, chimia (principale), româna, filozofie franceză, dreptul şi matematici (secundare). 1 Martie: Pedagogie, filosofie, matematici, ştiinţe naturale (principale), drept secundar pentru şcoalele normale, fizica, geografia şi higiena (secundare). Pentru candidaţii de la grupa ştiinţifică: matematici, fizico-chimice, şi naturale din care una după alegerea candidatului va fi principală. 15 Martie: muzica, desemnul, şi caligrafa, educaţia fizică, lucrul manual (fete) şi gospodăria. Examenele vor avea loc la universitatea din Iaşi. -------x □ x-----— Un mare discurs al d-lui Briand Paris, 8 (Rador). — D. Briand, primit cu vii aplauze, răspunzând în şedinţa de azi a Camerei, la interpelările ce i s'au adresat, a spus că niciodată nu a examinat problemele externe cu spiritul unui învingător. D-sa a adăugat că vrea, în primul rând, să împrăştie orice dubiu, deci să dea toate lămuririle asupra politicii externe a Franţei. Participarea mea, a spus d-sa, în guvernul actual, este o dovadă că politica externă a Frânei este invariabilă. (Această declaraţie a fost primită cu aplauze pornite de pe toate băncile Camerei). Politica externă a Franţei, a continuat d. Briand, nu este politica mea personală. Această politică a fost aprobată de toate guvernele precedente, cari s’au succedat la conducerea Franţei în ultimul timp. In chestiunile de politică externă, n'a fost niciodată vre-o controversă între mine şi d. Tardieu, în guvernul precedent. D. Briand constată apoi, în opoziţie cu unele exagerări din interpelări, că problema păcii a făcut progrese reale şi că Franţa poate să lucreze în toată siguranţa la consolidarea păcii, ca fiind stăpâna necontestată pe destinul său. D-sa a adăugat, că niciodată n’a fost lipsit de viziunea clară a lucrurilor, cu atât mai mult cu cât a avut curajul să ia iniţiativa legii pentru apărarea naţională cu 2 ani înainte de 1914. Când am făcut aceasta în timp de pace, a ajuns d. Briand, pot apoi să înlătur bănuielile nedrepte de a fi neglijat ceva în timp de război. Pentru a asigura victoria, am dreptul acum să consacru toată activitatea mea pentru pace. Niciodată măreţia morală a Franţei n’a fost atinsă în cursul negocierilor ce s’au dus. La Haga, Franţa a fost de acord cu aliaţii săi pentru adoptarea planului Young. D. Briand arată apoi, că prin acordurile de la Locarno s’a căutat să se creieze o frontieră, nici franceză, nici germană, ci internaţionalizată. Ziua în care pactul prin care se aboleşte războiul va lega Germania de Franţa, Belgia, Italia şi Anglia, precum şi ziua în care Germania va recunoaşte Alsacia şi Lorena definitiv franceze va însemna încetarea tratatului de la Versailles. D. Briand a adus elogii defunctului om de stat german Stressemann, arătând că moartea sa înseamnă o mare pierdere nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga omenire. Făcând aluzie la intrarea Germaniei în Societatea Naţiunilor, d. Briand se întreabă dacă se găseşte vreun om politic rezonabil din Franţa, care ar putea să-şi închipuie că o naţiune cu 60 de milioane cetăţeni ar putea să fie lăsată în afară de organizaţia Societatea Naţiunilor. D. Briand comentează apoi articolele tratatului de la Versailles relative la ocupaţia Renaniei, arătând că esenţialul caracter al ei, era ca ea să fie interaliată. După o încercare de întrerupere din partea d-lui Marin, oratorul reia comentariul juridic al tratatului de la Versailles. D-sa dă numeroase preciziuni technice asupra părţii acordurilor de la Haga, relativă la garanţiile pe care Germania trebuie să le dea spre a asigura comercializarea creanţei Franţei. După terminarea discursului d-lui Briand, Camera a suspendat şedinţa urmând să se întrunească din nou, la ora 10 seara, spre a-şi continua lucrările. D. BRIAND ILI AFARA POLITICA Paris, 8 (Rador). — In şedinţa de noapte, d. Briand a continuat discursul său, vorbind de tratatul de la Versailles şi de atitudinea Franţei în toată această chestiune. Vorbind apoi de acordurile de la Haga, d. Briand şi-a terminat discursul astfel: ,,Dacă Parlamentiul este de părere că Franţa duce o politică greşită sau falsă atunci el trebue să îndrepte această politică pe altă cale. Rupeţi, a spus d. Briand convenţiunea de la Haga, planul Young şi menţineţi, cu toate interpretările tratatului de la Versailles, ocupaţiunea Renaniei. Aceasta va fi o politică clară. In ce mă priveşte, eu declar, în interesul ţarei la care ţin foarte mult, că această politică nu va fi politica mea, deoarece ea ne va îndepărta de pace. Eu nu voi duce niciodată o atare politică. Dacă d-voastră, d-lor deputaţi, nu împărtăşiţi părerile mele, spuneţi-o acum, nu aşteptaţi ca să vă supun spre votare convenţiunile. Spuneţi acum că totul este greşit, că trebue să respingeţi această politică, şi respingeţi-mă atunci şi pe mine“. ORATORUL FELICITAT Sfârşitul discursului d-lui Briand a fost acoperit de aplauze călduroase, din partea deputaţilor stângei, centrului şi a unei mari majorităţi a dreptei. Deputaţii au aplaudat în picioare. Toţi miniştrii şi-au asociat aplauzele lor la acele ale deputaților, felicitând pe d. Briand. Epidemiile In ţară IN COVURLUI Galaţi, 9 In târgul Boreşti, s’a declarat scarlatina. S'au luat măsuri de combatere. In comuna Tudor Vladiimirescu s'a declarat difteria. LA PANGIU In, oraş«! Peneiu, s'au ivit cazuri de sicarlatină. ■ La spitalul Panciu sunt 9 cazuri, dintre care două spre vindecare. CORABIA In oraşul Corabia, constatându-se mai multe cazuri de scarlatină, In special la elevi, serviciul sanitar a dispus închiderea şcoalelor pe 5 zile. S’au luat măsuri serioase pentru desinfectarea şcoalelor închise, iar primăria împreună cu serviciul sanitar, au dispus întrebuințarea măsurilor de rigoare pentru combaterea acestei epideme D'soarsol d-int Tardieu Paris. 9 (Rador). — In şedinţa de noapte a Camerei, începută la orele II, a luat cuvântul şeful guvernului, d. Tardieu. Răspunzând unor aluzii, făcute de reprezentanţii opoziţiei in cursul desbaterilor, primul ministru a afirmat că este in completă înţelegere cu d. Briand, in toate chestiunile de politică externă. A explicat, că împotriva guvernului Briand se formase o majoritate, din teama produsă de mişcările de trupe din Renania, care greşit au fost interpretate ca o evacuare necondiţionată. Primul ministru a subliniat, că negocierile din Haga au lăsat Parlamentului francez dreptul deplin în privința ratificării. A amintit că evacuarea Renaniei In termen de opt luni este subordonată ratificării şi punerii in vigoare a planului Young. D. Tardieu a vorbit apoi despre politica generală a Franţei şi a subliniat că niciodată Franţa n'a râvnit să exercite o dictatură în Europa, ci a practicat mereu de la războiu încoace o politică de echilibru şi de colaborare. Această declaraţie a primului ministru a fost primită cu aplauze aproape unanime. D. Tardieu a trecut apoi la problemele de politică hysternă. A afirmat energic că niciodată nu va îngădui comuniştilor să constituie în ţară o forţă plătită de streinătate. D. Tardieu a conjurat partidele de stânga să chibzuiască bine dacă voiesc să-şi asume răspunderea de a dărâma politica d-lui Briand şi a încheiat arătând că în loc de atacuri reciproce, partidele politice au datoria să lucreze laolaltă, când în joc este Franţa. D. Francois Albert, radicalsocialist, a luat apoi cuvântul şi a atacat noul guvern declarând că ne banca ministerială d. Briannd se află izolat între adversarii politicei de la Locarno. Votul de încredere Paris, 9 (Rador). — Şedinţa de noapte a Camerei a durat până dimineaţa. încheind desbaterile, deputatul Thomson, din grupul „Stânga radicală“, a propus o moţiune cu următorul cuprins : „Camera exprimă încredere guvernului, în respectul legilor fundamentale ale republicii, al politicii de pace internă, de siguranţă şi de apropiere între popoare“. Guvernul a acceptalt a. atptîtexte Propunându-se însă completarea moţiunii, prin cuvintele ,, Camera e hoitărîtă să apere cu energie laiciltatea“, guvernul s-a împotrivit acestei adăogiri, şi a pus chestiunea de încredere cerând respingerea completării. Cu 327 contra 258 voturi, Camera a respins adăogirea. Moțiunea Thomson a fost apoi adoptată cu 332 voturi, contra 253. fl Medici confirmaţi şi transferaţi Următorii medici au fost confirmaţi definitiv din posturile ce ocupă: D-na dr. Stinghie Elena, la circ. Barta, jud. Ismail; d. dr. Trandafirescu Al., la circ. Bălăci, jud. Teleorman; d-na dr. Smărăndescu Talpoş Alexandrina, la Budeşti, jud. Argeş; d. dr. Spânişteanu Marcel, la Viştea-de-Jos, jud. Făgăraş; d. dr. Margine Luca Ion, la spit mixt Slatina din Mălini, jud. Fălticeni; d. dr. Nosenco Nicolae, la spit. mixt Suhărău, jud. Dorohoi; d-na dr. Vasilescu Rusu Artemiisa, la circ. Schela, jud. Roman; d. dr. Lucinescu Leon, la circ. Porceşti, jud. Roman; d. dr. Paşot Ştefan, La circ. Boloteşti, jud. Putiina; d. dr. Raicu C., la circ. Potcoava, jud. Olt; d-na dr. Manoliu Virginia, la circ. Gârlenii, jud. Bacău; d. dr. Petri Gheorghe, la circ. Bărcuţ, jud. Târnava Mare; d. dr. Teohari Petre, la circ. Vinga, jud. Timiş; d. dr. Ghimpeanu Const., la circ. Cavarama, jud. Caliacra; d. dr. Prunaş Gh., la circ. Ilia, jud. Hunedoara; d. dr. Gomos Adalbert la circ. Dicsig II, județul Bihor ; D-na dr. Crişan Stroe Aliata, medic secundar la spitalul din Oradia ; d. dr. Moşoigo Sumen, medic primar la spitalul Deva; TRANSFERĂRI D. dr. Spânişteanu Marcel dela circ. Viştea-de-Jos, jud. Făgăraş, la circ. Corbii-Mari, jud. Vlaşca; d. dr. Märtz Frantz, dela Caracal, la circ. XIV urbană de la municipiul Bucureşti ; d. dr. Zamfireescu Paul, dala spitalul Bau-de-Arieş, jud. Turda, la spitalul mixt Cetatea, jud. Dolj; d. dr. Răsmelniţă Eugen d©la circ. Bereşti, ca director al serviciului medicinei preventive din minister. --------x □ x------- D. dr. Curtius ministru de externe al Germaniei Berlin, 9. (Rador).— Careurile politice se aşteaptă ca în cursuil zilei de Sâmbătă să se anumite official numirea d-lui dr. Curtius ca ministru de externa al Reichului,, demnitate în care a funcţionat ca interimar de la moartea lui Süresema,ni ru. In locul d-lui dr. Curtius la ministerul economiei nationale va fi probabil numit profesorul Moldenhauer, din partidul populist. Alte schimbări in guvern nu se vor produce deocamdată. --------x □ x------- Noui scăderi la bursele americane New-York, 9. (Rador). — Ziarele comentează foarte pesimist noua scădere de cursuri înregistrată ori la bursele americane. Se crede că această criză va determina numeroase fuziuni între întreprinderile comerciale. --------x □ x------- Congresul melcilor ZIUA II-A ŞEDINŢA DE DIMINEAŢA Craiova, 9 Noembrie Şedinţa se deschide la 9 dim., în sala de recepţii a prefecturii de judeţ. Prezidează d. dr. Plevini-Craiova. La ordinea zilei este organizarea sanitară a ţării. ORGANIZAREA SANITARA IN ROMANIA D. prof. TITI GANE-Iaşi face o descriere a organizaţiei sanitare de azi, subliniind lipsurile şi avizând asupra reformelor necesare. Face, după aceea, o comparaţie între organizarea sanitară de la noi şi din alte ţări, începe cu Iugoslavia unde chestiunea sanitară este foarte bine organizată, cu inovaţii interesante, formând o preocupare de seamă a tuturor guvernelor. In Franţa, Austria şi Ungaria, de asemenea, organizarea sanitară este bună. in continentul american, sunt, însă, mari deosebirii de metode. Fiecare stat din cele 48 ale Uniunii, are un departament special al sănătăţii. La noi nu se poate aplica, însă, metodele din noul continent, fiindcă mediul şi mijloacele sunt cu totul altele România, cu condiţiile ei economico-financiare şi sociale, nu poate avea organizaţia ideală din America, dar nu e mai puţin adevărat, că şi la noi organizarea sanitară e bună. E chiar superioară altor state din Europa, lucru ce a fost recunoscut şi de alţii. Vorbind de igiena oraş-ror, arată cât este de înapoiată. Oraşele noastre nu au apă şi canale, dar au, în schimb, parcuri, teatre şi atenee. Un rău îl mai instituie şi faptul că serviciul sanitar este risipit. Dacă ar fi centralizat, s’ar realiza mari progrese. Unificarea ministerului muncii cu al sănătăţii publice, va fi alt rău, căci va face ca acţiunea sanitară să slăbească mult ; fondurile şi mijloacele se vor împărţi în dona. Critică legea de unificare din iulie trecut, arătând, cum prin multe articole, se aduce o vădită ştirbire drepturilor, pe care le aveau până acum numai universităţile. Arată, apoi, ca e o pifieră de medici la oraşe şi o mare lipsă la ţară. La oraş, avem un medic la 400—500 locuitori şi la sate, un medic la 20 mii locuitori. Vina nu e a medicului, ci a organizaţiei sanitare, care nu-i dă posibilitatea să aibă un ţară, un cât de mic confort. Se declară pentru gratuitatea asistenţii medicale pentru săteni, statul fiind obligat să dea medicului o Indemnizaţia. Medicul din centrele mici să facă medicină preventivă și curativă. Termină, spunând că niciunul din dezideratele medicilor nu se poate realiza, dacă nu este solidaritate în corpul medical. Urmează d. dr. CHARLES LAUGIER, inspector general sanitar, a cărui cuvântare, privitoare la organizarea sanitară a ţării, a fost extrem de importantă. Vom reveni cu un rezumat desvoltat al ei. Şedinţa se ridică la m 1. Cea şiitMsi *» . A murit profesorul Aurel Ciortea Berlin, 9. (Rador).— Profesorul Aurel Giortea, fost rector al Academiei comerciale din Cluj, a Încetat, din viaţă, după o grea operaţie la clinica „Charite“ din Berlin. Alt atentat politic in Sofia Sofia, 8 (telegr- _ part.). — Membrul partidului lui Mihai Ioff,_ Nanina Siskoff, a fost întâmpinat aseară, ne când se înapoia acasă în str. Albinaska, de trei indivizi necunoscuţi, cari au tras asupra lui mai multe focuri de revolver. Atentatorii au dispărut. Starea lui Şișkoîi este foarte gravă. El a făcut parte din grupul lui Mihailov și se crede că atentatorii fac parte din grupul lui Protogherof. îndurerata familie a decedatului Vice Amiral Constantiescu exprimă pe această cale via sa recunoştinţă tuturor aceilor cari prin grai, prin scris, prin flori şi prin prezenţa lor şi-au arătat dragostea pentru cel dispărut şi au încercat să aline cumplitele suferinţe Încercate cu prilejul pierderi unui soţ şi părinte adorat. 9 Zdrobiţi de durere: Ionel fiu, Gogu fiu cu soţia Maria, Gemuţă fiică, Marcal fiu, Gh. Voicilă ginere cu copii! Tonţi şi Ionel, Marin Constantinescu Herăstrău cu soţia Smaramda cuscri cu fii Vasile Gheorghiţă, Patrieă, au durerea de a face cunoscut încetarea din viaţă In ziua de 9 Noembrie 1929 a prea scumpei lor mamă şi cuscră Alexandrina Cojescu cu domiiciliu în str. Cornescu 23 în citate de 53 ani. Ceremonia funebră se va oficia Duminică 10 Noembrie ora 4 p. m. în capela cimitirului Reînvierea. 8 Familia locol.-comandfir Marinescu anunţă parastasul de 3 ani al scumpului aor tată şi soţ LOCOT.-COMANDOR C. MARINESCU care a avut loc Sâmbătă, 9 Noemohrte în Biserica Sf. Ilara la,ruble Ploeşti. 6447 Elena Th. Neagu cu copiii, mulţumeşte cu recunoştinţă pe această cale tuturor acelora care prin prezenţă, flori sau prin scria au arătat dragosteapentru scumpul lor TH. NEAOŞI INGINER 17 Toma Const. Petrescu, avocat, face cunoscut că împlinindu-se trei ani de la încetarea din viaţă a scumpa!, nepreţuitei şi prea iubitei luni soţi! Elena petrescu (BIŞA BARABAS) fostă profesoară la şcoala No, 31 de fete din Bucureşti Invită rudele, colegii şi prietenii a lua parte la serviciul divin al parastasului ce va avea loc la biserica Sf. Visarion. Duminică 10 Noembrie a. c., la orele 11 a. m. şi de acolo la cimitirul Sf. Vineri. 124 Adânc îndureraţii: Iulia, soţie; Maria, Elena, Zoe, Bombonica şi Titi, copii; Elena, mamă; Elisabeta şi Gh. Ionescu cu copiii, soră şi cumnat; Costică şi Maria, frate şi cumnată, cum şi familiile înrudite, Ionescu, Staroste, Săseanu şi C. Coculiescu soacră, cumnate şi cumnaţi, au adâncă durere a anunţa încetarea din viaţă a iubitului Ion-Dumitru D. Dociulescu Ofiţer pensionar Directorul Sanatoriului ,„lanţuri“ jud. Braşov încetat din viaţă după o lungă suferinţă in ziua de 6 Noembrie a. c. Corpul se află depus în capela spitalului militar „Regina Elisabeta"*. Inormântarea a avut loc in ziua de 9 Noembrie ora 2 d. a. la cimitirul Ghencea. 1. In veci neconsolaţii: Maria, mamă; Arettia, mătuşe; Natalia, Victoria, Coca, Puiu, Haireclia, Virgiliiu şi Cecilia, surori şi fraţi, precum si familiile: Gh. Manolascu cu copiii. N. Manolescu, Elvira Manuolescu, Gh. Angelescu, Elena Bărbulescu, dr. I. Nicolau, Damnianu Cristu , loan Moroianu, Pandele Moroianu, Didina Moroianu precum şi mătuşele, verii şi verişoarele, au nemărginita durere a anunţa pierderea scumpului lor nepot şi văr . Mult întristaţi,"; Eleonora D. Negre, Maria şi Arhitect Nicolae Stănescu cu copiii. Constantin şi Maria D. Negre cu copiii, precum şi familiile: Negre, Burghete, Popescu, Bogdan, Popovici, Stavri, Manoitescu, Grigorcea, Leon, au durerea a face cunoscut încetarea dn viaţă a scumpului lor soţ, tată, bunic, văr, cumnat şi unchiulmicrle L Negru Pensionar, fost Director al Băncii Fălciului decedat în ziua de 4 Noembrie a. c. şi înmormântat in ana de 6 Noembrie la cimitirul din Huşi. R Gh. Compoteca şi familiile: D Gr. Nicolau, Maria Gh. Ncolai Ploeşti, D. Broşteanuu, Luipi Paviu, Covrig, Juilland, Malcoc Mihălăchescu, Cei,cu Anagna, Iapai, Pioneanu, Lângă şi Safta cu inima sdrobiită de durer anunţă încetarea din Viaţă scumpei, şi neuitatei lor Maria Oh. Compose profesoară, în vârstă de 32 ai Ceremonia înmormântării v avea loc azi Duminică ora p. m. Cortegiul va porni de la satutoriul Saint Vicerat de Paul, şi şeaua Jiunu la cimirul Belu. 4 Radu, Cleopatra şi George Stelorian cu fiii şi fiicele, Ecateriina şi Constantin Popescu cu fiii, Teodora, Nicolau cu fiul şi fiica au durerea să anunţe încetarea din viaţă a scumpei lor soţie, mamă, soacră şi bunică loans-Maria Alecu Nicolau înmormântarea va avea loc Duminică 10 Noembrie, c. ora 2 şi jumătate p. m. la cimitirul Beilu-mihibar. 2 Dinei Iftoroianu în etala de 7 ani Răpit nemilos după o scurtă dar grea suferință în seara zilei de 6 Noembrie. Serviciul funebru a avut loc Sâmbătă 9 Noembrie ora 3 p m, la mănăstirea Predeal.