Universul, noiembrie 1929 (Anul 47, nr. 253-278)

1929-11-11 / nr. 262

8 Congresul general ..UNIVERSUL D­IN TARA al mein­ciur la Craiva Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 d­e.» în sala de festivităţi a prefecturii de judeţ. D. preşedinte al asociaţiei, prof. dr. GHEORGHIU, relevă prezenţa în sală a d-lui N. N. Săveanu, fost ministru al sănă­tăţii publice, li mulţumeşte, în numele său şi al colegilor, pen­tru interesul ce dovedeşte că poartă corpului medical. D. SAVEANU, în răspunsul ce dă, spune că totdeauna a în­ţeles să preţuiască la justa va­loare munca pe care medicul o depune pe ogorul social, împrejurarea că un decret re­gal i-a dat posibilitatea să se găsească câtăva vreme la con­ducerea departamentului sănă­tăţii publice, i-a pus în situaţie să aducă unele servicii poporu­lui, alături de medici. In timp ce alte probleme au fost soluţionate, problema sani­tară a rămas cea din urmă, deşi ea trebuia să-şi aibă soluționa­rea înaintea celorlalte. Anteproscrus de lege pentru organi­zarea corpului medical din România­ ­, avocat ALEX. IONESCU citeşte anteproiectul de lege al organizării corpului medical şi-i evidenţiază avantajele. Iată economia acestui proect: Se va înfiinţa un corp central. Uniunea medicilor din Româ­nia, care să reprezinte totalita­tea colegiilor medicilor, organi­zate pe judeţe. Medicii din tot cuprinsul ţă­i.­.Şi, spre a-şi putea exercita li- L­ra practică, vor trebui să facă parte, în mod obligatoriu din colegiile judeţene respective. Co­legiile medicilor vor fi repre­zentate şi administrate de un comitet de administraţie, în frunte cu un decan ales pe ter­men de trei ani, care va întoc­mi tabela de onorar minimal, va cerceta, urmări şi interzice practica ilicită a medicinei şi va supraveghea exercitarea pro­fesiunii numai în ce priveşte publicitatea. Va judeca­ afaceri­le profesionale , iar ca instanţă de apel, va judeca apelurile con­tra deciziunilor primei instanţe. Marele colegiu va fi compus din decanii corpurilor medicale, delegaţii consiliilor de adminis­traţie judeţene, decanii facultă­ţilor de medicină, medicii mem­bri activi sau corespondenţi ai Academiei Române şi foştii pre­şedinţi ai asociaţiei generale a medicilor şi ai marilor colegi. Va avea atribuţiuni de ordin medico-social. Comisiunea permanentă va fi formată din preşedintele mare­lui colegii, 4 vicepreşedinţi, un secretar general şi câte un dele­gat pentru partea financiară, profesională şi administrativă, având atribuţiuni profesionale. Preşedintele marelui colegiu reprezintă uniunea în toate îm­prejurările, convoacă adunările generale şi extraordinare ale marelui colegiu, congresele a­­nuale, etc. LIBERA PRACTICA Se va acorda de o com­i­siune compusă din : un delegat al mi­nisterului muncii şi sănătăţii, decanul facultăţii de medicina, un delegat al comisiunii perma­nente şi decanul colegiului me­dicilor de judeţ al oraşului în care se află facultatea, disciplina corpului Se interzice medicului de a uza de persoane interpuse spre a-şi crea clientelă Nu are voe să practice în case de sănătate sau instituţii clan­destine. Publicaţiile şi firmele vor cu­prinde numai numele, prenume­le, adresa, titlurile, specialitatea şi­ orele de consultaţiuni. Se vor respecta onorariile minime, pu­­tându-se da, însă, şi consulta­­ţiuni gratuite. Medicii nu pot exerci­ta nici direct, nici prin interpuşi, nici un fel de comerţ. Calitatea de medic practician se pierde în urma condamna­­ţiunilor infamante sau incapa­cităţii civile ori politice. RESPONSABILITATEA MEDI­CALA Oportunitatea unui tratament, concepţiile şi sistemele aplicate, conform cu prescripţiunie şti­inţifice curente, nu pot angaja responsabilitatea civilă a me­dicului. In materie de respon­sabilitate penală, medicul nu poate fi considerat ca infractor de drept comun, decât pentru erorile evidente, grave şi repe­tarea cunoştinţelor de medicină elementară.­­ONORARII SI PRIVILEGII Procesele de onorarii se vor judeca de urgenţă în camera de consiliu, de judecătoria com­petentă respectivă. Onorariile se consideră ca creanţe privilegia­te şi ele se pot urmări, după alegerea medicului, la copiii, soţia, părinţii sau fraţii clientu­lui. După expunerea anteproectu­­lui de lege, s-a dat citire unor telegrame, primite de la d. mi­nistru Sever Dan, de la soc. de hidrologie medicală, dr. Gomoiu etc, care-şi scuză neparticipa­­rea la congres. DISCUTAREA ANTEPROEC­­TULUI DE LEGE D. dr. CALIMAN­ Braşov spu­ne, că filiala Braşov a analizat anteproectul acesta în două şe­dinţe şi l-a găsit că nu cores­punde vederilor şi intereselor corpului medical şi prezintă multe lacune. Cere să nu se pue la vot anteproectul, iar discuţia şi votarea pe articole să se facă în viitorul congres, la Bucu­reşti. D. dr. SAMSON­ Iaşi, delegat de filiala Fălticeni, spune că primind anteproectul târziu, fi­liala nu a avut timp să-l exami­neze amănunţit, însă îl aprobă. Relevă câteva lacune şi arată că anteproectul trebue să pre­vadă şi pentru medici cazurile de risc profesional prin asis­tenţă. Lt. dr. GANCEVICI-Iaşi arată că filiala Iaşi s-a ocupat în câ­teva şedinţe de acest anteproeet şi a făcut o întâmpinare, prin care-l combate, găsirtdu-l ca fiind împotriva corpului medi­cal .El cuprinde lucruri vexate, vii pentru medici. D. col. dr. MARINESCU face o chestie personală cu d. dr. Gancevici. D. d.,­ ALFAXDARI, din bi­roul congresului, lămureşte că anteproectul a fost trimis, la în­ceputul lunii iulie şi retrimis, la începtul şi finele lunii Au­gust, la secţiile judeţene. D .dr. MIHAILOVICI-Chişinău este pentru anteproeet. D. dr. A. MEŢULESCU-Cra­­iova crede că alte nevoi mai imperioase pentru corpul medi­cal ar trebui aduse la ordinea zilei, decât asemenea anteproec­­te de legi, cari nu prevăd de­cât pedepse contra medicilor. Sunt alte interese de breaslă, care primează. Analizează câte­va articole, pe cari le găseşte jignitoare. D. dr. MACHELARIE-Muscel crede că anteproectul nu trebue respins cu uşurinţă; el trebue studiat, analizat şi dezbătut, fi­indcă, în esenţă, se prezintă foarte avantajos, pentru medici iar nu umilitor. Dacă proectul are unele părţi slabe, ele să fie înlocuite, nu să fie respins în­treg proectul. D. dr. P. TOMESCU-Bucureşti spune: Când Academia din Franţa îşi lasă pentru un mo­ment ocupaţiunile de ştiinţă şi trece la organizarea corpului medical, era o datorie ca şi noi să ne ocupăm de această ches­tiune. Anteproectul este supus discu­­ţiunei şi el va suferi transfor­mări în raport cu interesele şi datoriile medicilor şi numai după o analiză completă proec­tul de lege va fi îndreptat acolo unde poate deveni lege. Asupra faptului că n’au venit toţi medicii la congres, d-sa spune că e firesc să nu poată participa la acest congres cei 7000 de medici. Au venit, însă, delegaţi, cari au depline puteri. D. dr. PETRU NICULESCU­­Bucureşti, spune că anteproec­tul e bun şi e făcut nu numai de un avocat ci şi de un medic, preşedintele asociaţiei. Criticele care i se fac sunt neîntemeiate. Răspunzând d-lui dr. Meţule­­scu, d-sa spune că se vor dis­cuta şi alte chestiuni la vremea lor. D. dr. LAZAR-Galaţi spune că anteproectul trebue luat în consideraţie, fiind nevoe de o lege de organizare. D .dr. HASNAŞ-Tg. Jiu spu­ne că legea de organizare este o cerinţă a vremii. Ea ocroteşte pe medic, întreabă care ar fi mijlocul ca această lege să fie şi operantă, de­oarece în proect nu se arată. Vorbind de sanc­ţiuni, spune că ele nu trebue să sperie pe medicii conştiincioşi, ci, dimpotrivă, să-i bucure. Pe­depsele sunt pentru acei cari trăesc din avorturi, cari fac in­terminabile şedinţe de tratament electric, servindu-se de o lampă simplă, roşie sau altfel colora­tă, şi pentru acei cari întreţin o rană spre a prelungi cura dătătoare de venituri. Sunt, din nefericire, şi asemenea elemen­te, cari trebue înfierate. (In sală se strigă : ruşine lor !) încheie, spunând că legea tre­bue să ia fiinţă cât mai cu­rând. D. dr. CERCHEZ-Iaşi e pen­tru proiect, dar cu modificări. Cere centrului să intervină la filiale, ca să-şi facă observaţiile lor şi în urmă să se ia ante­proiectul în discuţie. D. prof. dr. GHEORGHIU-Bu­­cureşti ţine să dea o lămurire, pe care o crede necesară. Ara­tă, anume, că anteproectul este al comitetului asociaţiei gene­rale al medicilor, nu al d-lui a­­vocat Ionescu, cum s’a susţinut. Cere ca discuţiile să fie urba­ne — mai ales în scris, — nu aşa cum a făcut filiala Iaşi în întâmpinarea ce-a distribuit şi în care s’au întrebuinţat expre­sii reprobabile, pe care d-sa le respinge. D. avocat ALEX. IONESCU dă lămuriri asupra legislaţiei administrative privitoare la răs­punderea medicală, răspundere care există în legiferările tutu­ror popoarelor civilizate. De ce, prin urmare, n'ar fi şi la noi ? D-sa spune că de fapt există şi în ţara noastră răspunderea medicală, dar e răspândită în codul penal şi civil. Ele trebue adunate într’o lege specială. A­­ceasta facem noi. Analizând apoi criticiile adu­se anteproectului le combate, lămurind şi explicând întreagă economia, legii. D. dr. LAUGIER, care a pre­zidat desbaterile, spune că dis­cuţia pe articole va începe Du­minică. Şedinţa se ridică la ora 7 jum. seara, anunţându-se cea viitoare pentru azi Sâmbătă. * La ora 9 seara congresiştii au asistat la reprezentaţia de gală, dată de direcţia teatrului Naţio­nal, în onoarea medicilor oas­­peţi. _ --------x L J x--------­ Şiîre din Comuna DANEŞTI Judeţul Vaslui Profira Drob vine imediat a­­casă ma­na la moartă, tatăl foar­te slab primeşte averea ce ţi se cuvine. 6449 Dumitru Ciudin UNIVERSUL Congresul preoţilor din­intei ZIUA II Alba Iulia. 8. In ziua a doua, marele con­gres preoţesc dela Alba Iulia, s’a ocupat de chestiuni de or­din profesional. Par. arhimandrit MORUŞCA a ţinut o interesantă conferin­ţă despre organizarea misiona­rismului, înfăţişând o serie de consideraţiuni de ordin teore­tic şi precizând in acelaş timp şi mijloacele practice pentru puneera în aplicare a acestei noui chemări a bisericii orto­doxe. Părintele Moruşca a arătat că este necesar ca adunarea gene­rală a preoţilor să se identifice cu întreagă problema misiona­rismului. Păr. VASCA, rectorul Acade­miei teologice din Cluj, face câ­teva observaţii în legătură cu problema misionarismului. Forurile superioare biseri­ceşti trebue să aprecieze toată importanţa misionarismului şi să-i asigure mijloacele materi­ale. Protopopul BANCA cere ca preoţii să fie iniţiaţi şi înzes­traţi cu metodele cele mai pri­elnice pentru spovedanie. Protopopul OPREANU spu­ne : Am început să facem misi­onarism după ce multe posturi de pe frontul bisericesc au fost ocupate de vrăjmaşi. In afară de duşmanii declaraţi mai a­­vem alţii tot atât de primej­­dioşi, pe intelectualii indife­renţi faţă de religie. Trebuie să trezim conştiinţa religioasă a poporului. Vorbitorul a cerut pe seama misionarilor fondurile necesare existenţei şi toate publicaţiile religioase pentru cunoaşterea dezideratelor şi a problemelor care agită spiritele. Protopopul RUS­AN a cerut ca preoţii să procedeze cu mult tact şi înţelegere la spovedania credincioşilor. D. dr. V. BOLOGA, conislier mitropolitan, se declară pentru punerea în aplicare a proiectu­lui elaborat de arhimandritul Moruşca, cu privire la misio­narism. D. dr. ENCIU, delegatul mi­nisterului cultelor, spune că preoţii misionari sunt salariaţi ca funcţionari administrativi ai bisericii întru cât au existat anumite consideraţiuni peste cari nu s’a putut trece. Arhimandritul MORUŞCA re­comandă preoţilor să nu se sperie de planul elaborat şi să încerce cu stăruinţă să-l puie în aplicare. MOŢIUNILE Păr. dr. ŞT. METEŞ, propune umătoarea moţiune care este pri­mită cu aplauze : „Asociaţia „Andrei Şaguna" a clerului ortodox român din Tran­silvania, întrunită în congresul din al 10-lea an după întemeie­rea României Mari, în cetatea de suferinţă şi ideal naţional în Al­ba Iulia, făcând un examen ri­guros al muncii pentru biserică şi neam, clerul ortodox crede că grăieşte numai adevărul când a­­firmă: Biserica ortodoxă şi slujitorii ei de la plămădirea poporului ro­mân au stat alături de el, con­­topindu-se cu durerile şi aspira­ţiile lui. Numai în acest oraş, unde suntem adunaţi, au păs­torit doi mitropoliţi Ilie Iore­sti şi Sava Branco­vi­ci, martiri şi eroi, pentru apărarea credinţei orto­doxe şi eliberarea poporului ro­mân. N’a fost o mişcare de eli­berare în sens ortodox ori naţio­nal, unde preoţii noştri să nu fi stat în fruntea acţiunilor şi a tu­turor sacrificiilor. Câţi dintre ei n’au suferit temniţe grele, chi­nuri extraordinare, moarte chiar, pentru iubirea lor neprihănită pentru credinţa strămoşească şi pentru neam. Preoţii ortodoxi din Transilvania dealungul vea­curilor cu ochii la cer, au fost necontenit răspânditori de lumi­nă în sens naţional şi dărâmă­­tori de graniţe cari nu puteau zăbovi şi opri ca peste cul­mile Carpaţilor sufletele româ­neşti să comunice împreună şi să se înfrăţească. Până în veacul al XIX preotul ortodox român a fost conducăto­rul exclusiv al poporului român din Ardeal, al cărui suflet l-a prelucrat în sens evanghelic fă­­cându-l bun, nobil şi darnic, în­dărătnic la muncă şi cinste, tole­rant cu toţii chiar şi cu duşma­nii săi, neuitând binefacerile, ca şi nedreptăţile pornite de la alţii. Biserica ortodoxă şi preoţii ei, cari n’au căutat niciodată aju­tor în afară de ţara lor la duş­manii noştri de credinţe şi neam au fost factori principali ai tru­dei de mai multe secole pentru realizarea unităţii politice a tu­turor românilor. In deplină cunoştinţă de ma­rele rol ce l-a jucat Biserica or­todoxă cu slujitorii ei la înfăp­tuirea României Mari, congresul, cu adânc regret constată, că gu­vernele ţării, în timp de 10 ani n’au dat atenţiunea cuvenită bi­sericii noastre. In detrimentul ei a întări alte confesiuni cari pâ­nă ori au luptat pe faţă contra neamlui nostru. Congresul condamnă orice în­cercare de politici­anizare a bise­ricii, care a­re un scop cu mult mai măreţ, decât a servi partide­le, cari uită prea des marile in­terese colective pentru a-şi servi partizan®. . Congresul ţine să afirme, cu­­ tărie că biserica şi preoţimea în frunte cu arhiereii va lupta pen­tru câştigarea drepturilor sale în statul român, la cre­area şi sus­ţinerea căruia a contribuit şi nu vor înceta a contribui mai mult ca oricine, prin munca şi sacri­ficiul lor devotat şi permanent. Cu privire la salarizare, s’au hotărât următoarele : 1. încadrarea preoţim® orto­doxe române în statutul unic al funcţionarilor publici, conform calificaţiei, pe care o are fiecare. Dacă încadrarea în statutul unic nu s’ar putea face, atunci preoţii să fie salarizaţi după normele corpului didactic. a) Preoţii absolvenţi ordinari ai teologiei, cu opt clase de liceu şi ba­calau­reiatul să fie echivalaţi cu profesorii titulari della şcoa­­lele secundare. b) Preoţii absolvenţi ai teolo­giei, cari au ca pregătire la ba­ză numai opt sau şea­se clase să fie echivalaţi cu profesorii de la şcoalele secundare profesionale şi gimnazii. Preoţii cu pregătire mai puţi­nă să fie socotiţi alături de în­văţătorii titulari, bucurându-se toţi de toate adaosele de scum­pete, statorn­te prin legea de ar­monizare. 2) Să se recunoască şi preoţilor a V-a gradaţie de merit ca şi cor­­pului didactic. 3) Să se întregească cu porţiune canonică de 32 jugăre toate bise­ricile şi să se transcrie pe numele bisericii, căci altfel nu este o pro­prietate a ei. 4) Veniturile de pe sesiuni să fie detrase din salariile preoţilor, în cazul când preoţimea ar fi în­cadrată după normele mai sus statolite. 5) Unde nu sunt case parohiale, parohia să fie obligată a plăti preotului un salariu corespunză­tor situaţiei. 6) Unde sunt păduri bisericeşti, comunale şi de stat să se asigure prin lege preoţilor 6 stânjeni de lemne, aşa după cum este uzul la alte confesiuni. 7) Corpul preoţilor misionari să fie încadrat cu salarii egale cu clerul din administraţia centrală, recunoscându-li-se gradaţiile după anii de serviciu. In acest sens so­luţionată salarizarea, preoţimea se va simţi îndemnată a săvârşi fără nici o taxă serviciile obliga­torii tuturor credincioşilor. 8) Salariile preoţilor să se plă­tească direct de către stat, fără a mai fi reţinute de eparhii trei luni cum se obişnueşte acum. 9) Preoţii să fie pensionaţi de către stat ca şi ceilalţi funcţio­nari. 10) Congresul protestează con­­tra legii cultelor şi cere abroga­rea ei. 11) Congresul cere menţinerea şi pe mai departe a ministerului cultelor şi protestează contra ho­­tărîrii de­ a se desfiinţa acest mi­nister. * Congresul a reales apoi vechiul comitet. S-a delegat câte un membru în fiecare eparhie care să organi­zeze secțiile. D. dr. S. Strajan declară con­gresul închis. * * HUBL­.I......_JHg A doua premieră la teatrul Asoc. „ Vestul Românesc“ — Anuţa, comedie de Lucreţia Petrescu — Oradea, Noembrie.­­ Comedia „Anuţa“ de Lucreţia Subliniam în notiţa asupra Petrescu din literatura drama­deschiderii stagiunii teatrului „Vestul Românesc“, importanţa deosebită ce o are existenţa lui în oraşul de graniţă Oradea şi pentru întreaga regiune din nord-vestul ţării. In primul rând el marchează forţa noas­tră de afirmare ca naţie, ce vrea să fie cu adevărat stăpână pe ceea ce este al ei ca moşte­nire de la strămoşi. Funcţionarea,­­ în al doilea an, a teatrului „Vestul Româ­nesc“ este menită a ne ridica acţiunile morale, căci barbarii aceştia, au la Oradea o facul­tate de drept, două Academii teologice, un teatru permanent, şcoli secundare, etc., instituţii ce fac parte din arsenalul civi­lizaţiei moderne. Deci numai reaua credinţă mai poate bârfi şi munca noastră trebue să-i astupe gura. Iată de ce accentuam, şi o vom face cu orice prilej,­­ im­portanţa teatrului permanent la Oradea. • Cel de-al doilea spectacol din această stagiune, ne-a arătat din plin că trupa teatrului o­­rădean a pornit la drum cu dreptul, Şi­că originală românească, în­seamnă o notă bună a condu­cerii teatrului din Oradea, sub aspectul lui iniţial de „teatru­­şcoală“ naţională şi de educaţie. Ca temă, piesa tinde să ne ţină trează în minte ideea că pătura ţărănească este isvorul nesecat al energiei naţionale a românismului iar aşa anumita clasă cultă orăşenească, este a­­desea străină şi ca nume şi ca suflet de cuprinderea înţelesu­lui real al noţiunei de naţiona­litate. întreagă poezia arhaică a vieţii cinstite, a vieţii de mun­că, de respect şi dragoste de părinţi se revarsă din ,,Anuţa“ fata oropsită de­ o mamă plină de păcate, crescută la ţară în­­tr'un sat din Argeş. Desnodământ­ul piesei este tocmai triumful cinstei şi cu­răţeniei sufleteşti a ţăranului. Piesa s-a bucurat de­ o inter­pretare nebănuit de frumoasă. Rolurile principale au fost deţinute de d-ra­giii Mihailo­vich (Anuţa), d-ra Maria San­du (d-ra Lucy Marandi), Aurel Dinu (Saşa Cristoveanu), C. Barcaroiu (Nestor Mantu), M. Chioveanu »­i: ■■"■■u i­ul uuu­i M­olici­e a lipsit ZIUA V Braşov, 9 Noemb. A continuat interogarea căpi­tanului Teodorescu. El arată, cum a ordonanţat suma de 281 mii lei, spune că a falsificat „foile de stare“. Este confruntat cu Perovici. Acesta spune, că niciodată, la depozitul de armament, din Târ­­govişte, nu s-au făcut „foi de zile“ false. Teodorescu arată că a fost la mijloc neglijenţă. D. COMISAR REGAL spune că s’au­ emis ordine de plată, spre a se putea face faţă cheltueli- | lor şii să se ascundă astfel­­ frauda. Cei doi acuzaţi au lu- i crat mână în mână şi se întâi- I neau dese ori, spre a pune la cale loviturile. Relevă, că şi la administraţia financiară de Dâmboviţa, de unde Perovici ri­dica sume pe baza ordonanţelor de plată, erau mari nereguli. Asupra, ordonanţei de plată, pe care Teodorescu a eliberat-o pentru 71.371 lei, se arată, că a fost încasată de Perovici şi su­ma a fost fraudată, ca de obicei. Starea de cereri— afirmă Pero­vici — a fost făcută la inten­­denţa judeţeană Prahova. Lite­ra maşinii, cu care a fost scrisă, este litera de la intendenţă. Comisarul regal întreabă pe Teodorescu, dacă ştia să scrie la maşină. . Căpitan TEODORESCU : Eu nu şti­u să scriu. Elevul Savu Ion scria la maşină. D. COMISAR REGAL: Să s® ia­­ act, întrebat asupra felului, cum d. col. Davidescu iscălea actele şi asupra legăturilor, care existau între d-sa şi căp. Teodo­rescu, acuzatul Perovici spune consiliului, că nu poate să facă mărturisiri decât în şedinţă se­cretă. Consiliul intră în deliberare, admiţând şedinţa secretă. * După şedinţa secretă, preşedin­tele anunţă şedinţă publică. Apărătorul lui Teodorescu ri­dică un nou incident, arătând că Perovei, prin feliul cum se com­portă în instanţă, dă mai mult impresia că n‘ar fi acuzat, ci co­misar regal. El n’are autoritatea morală să pue întrebări celuilalt acuzat. Incidentul este declarat închis. Adevărul este că Perovici, a iz­­butit să se facă util, atât consi­liului, cât şi comisarului regal, dând preţioase inform­aţii, cu pri­vire la administraţia militară. PREŞEDINTELE (întreabă pe Teodorescu) : „Cum se face, că deşi l-ai protejat pe Perovici, l-ai păsui­t când defraudase sume de bani şi l-ai a­jutat chiar, acesta te acuză ?“ TEODORESCU : „Nu mă acuză numai pe mine, ci şi pe d. col. Davidescu“. PREŞEDINTELE : Nu vorbi de alţii. COMISARUL REGAL: Poate aţi avut vreun diferend ? TEODORESCU : N­oi eu nu-mi explic atitudinea lui Perovici. D. preşedinte spune lui Teodo­­despre escapadele, pe cari le fă­­rescu să mai comunice ce ştie cea cu d. col. Davidescu şi alţi ofiţeri superiori la localul „Sf.len­­did“. (Se vede, că în şedinţa secretă s’a discutat despre aceasta). Teodorescu spune că făceau chefuri aşa ca între oameni. La club el nu se ducea decât Sâmbă­tă seara, şi juca. PREŞEDINTELE : Pe ce sumă jucai ? TEODORESCU : Numai pe o sticlă de vin­. Şedinţa a fost suspendată, amin­­tându­-se cea viitoare pe Luni, la 8 juni. dim. întrucât toate capetele de acu­zaţi, cari îl priveau pe Teodores­cu, au fost pe rând cercetate, ur­mează ca Luni, să se înceapă cu interogarea celui de-al treilea a­­cuzat, căpit. Mahala, urm­ând, ca apoi să se procedeze la audierea martorilor. -------x □ x------­M. Iorda ­winl Ilii niAi irisfti «­in România Cluj, 9 Noembrie In localul Camerei de comerţ şi industrie din Cluj, s’a des­chis al IX-lea congres al mici­lor industriaşi din România, convocat de Uniunea generală a micilor meseriaşi şi indus­triaşi patroni. Sunt foarte mulţi congresişti Din partea autorităţilor lo­cale, au luat parte d-nii: gene­ral Păcală, Richard Tufli, în numele municipiului, d. inspec­tor Chiriţă, reprezentând mi­nisterul muncii. D. TUFLI a urat succes con­­gresiştilor, pe cari i-a salutat­­ în numele municipiului. A re­levat rolul important al mese­riilor în viaţa economică a sta­tului român. D. AL. SAMOIL, preşedintele Uniunii, a mulţumit d-lui Tu­fli. A propus congresului să ex­pedieze telegrame M. S. Rege­lui. , (Congresiştii ovaţionează în picioare). Dă citire, apoi, telegramei a­­dresate înaltei Regenţe şi gu­vernului. D-sa vorbeşte despre criza micii industrii şi face un istoric al Uniunii şi al greutăţilor, prin care a trecut. Salută ar­mata română. D. N. CĂCIULĂ, secretarul Camerei de comerţ, salută com­gresul în numele Camerei şi-i urează succes. D. VICTOR METERANY din Timişoara, aduce salutul mese­riaşilor din Timişoara. D. ION CHIRIŢA, inspecto­rul muncii din Cluj, salută congresul, arătând interesul pe care ministerul muncii îl poar­tă Uniunii. D. ANTON MOLDOVAN, pre­şedintele corporaţiei industriale din Cluj, mulţumeşte comitetu­lui general al Uniunii, pentru onoarea ce s’a făcut Clujului, de a se ţine aci congresul. D. PAVEL DUMITRESCU, pre­şedintele filialei din Brăila, a vorbit de lupta Uniunii şi foloa­sele pe cari le aduce meseriaşi­lor din toată ţara. D. ing. PETRE BEJAN, vor­beşte despre sacrificiul de sân­ge, făcut de sutele de mii de români, pentru unitatea tuturor românilor. (Congresiştii se ridi­că în picioare, păstrând o pioa­să tăcere). In continuare, d. Bejan vor­beşte despre criza clasei micilor producători. D. I. CHRISTESCU, preşedin­tele filialei din Ploeşti, aduce salutul meseriaşilor prahoveni, cerând să se intervină pentru soluţionarea cererilor micii in­dustrii. D. MIHAIL BULACEANU, pre­şedintele filialei din Galaţi, vor­beşte în numele acestei organi­zaţii şi asigură congresul de în­treaga simpatie a filialei. D. GH­ ILI, din Cluj, îşi ex­primă bucuria, văzând întruniţi congresiştii din vechiul regat şi Ardeal şi doreşte ca ziua des­chiderii acestui congres să în­semne începutul desrobirii meseriaşului român, îndeamnă pe meseriaşii ma­ghiari să muncească laolaltă cu românii, părăsind atitudinea lor de rezervă. D. gen_ PACALA, spune că es­te însărcinat de d. comandant al corpului VII să transmită încredinţarea atenţiei ce o poar­tă clasei meseriaşilor, de al că­rei concurs se foloseşte foarte mult şi armata. Urează spor la muncă. D. AL SAMOIL mulţumeşte asistenţei şi citeşte telegrame­le de adeziune sosite . După amiază, se formează biroul astfel: preşedinte, Sa­­moil, vice-preşediinţi Anton Moldovan-Cluj, I. Griste­scu- Ploeşti, M. Bulăceanu-Galaţi, Simionescu-Oradea Mare, iar secretari Mogoş-Reşiţa, Ciun­­ta-Petroşani, Pavel Dumitres­­cu-Brăila, Victor Meteranyi-Ti­­mişoara. D. TOMA DUMITRESCU, se­cretarul general al Uniunii, ci­teşte raportul asupra activită­ţii Uniunii. Arată succesul rea­lizat de Uni­une la alageriile de la Camerele de comerţ. Scoa­te în evidenţă munca depusă de d. Nicolau, administrator­­delegat. D. AL SAMOIL mulţumeşte d-lui Tom­a Dumitrescu pentru documentatul raport. D. BULACEANU cere câteva explicaţii. D. SAMOIL face un raport despre plata muncii prestate şi a lucrului efectuat. D. SORESCU vorbeşte despre creditul micii industrii şi cere înfiinţarea unui institut de cre­dit pentru mica industrie. D. inginer BEJAN vorbeşte despre necesitatea înfiinţării u­­nui organ de presă al micilor industriaşi. D. C. NICOLAU citeşte un ra­port asupra impozitelor şi cere legiferarea patentei fixe, mini­mul neimpozabil, desfiinţarea dobânzilor de 15 la sută a impo­zitelor în restanță. Patru perceptori arestaţi în jud. Fălticeni Fălticeni. 9 Noembrie In urma inspecţii­­ni­lor ino­pinate făcute de d. adminis­trator financiar P. Vasaliu percepţilor din Răuneşti, Timi­­şeşti şi Băişeşti, în urma căro­ra au fost arestaţi : agentul de urmărire Istrate­ gerantul percepţiei Răuceşti găsit cu faude şi delapidarea sumei de 380 mii lei : agentul Barna din Timişeşti, fraude şi dela­pidare, şi agentul Elisei din Băişeşti, fals în chitanţe. De asemeni, d. Gh. Popo­­vici, perceptorul şef al oraşu­lui Fălticeni, a descoperit un fals în chitanţe comis de a­­­­gentul Vasile Chirilă,­­ care­­ şi-a însuşit 14.000 lei. Pe lângă arestarea numiţi-­­­lor 4 agenţ­i de percepţie,­­ sau făcut şi fomalităţile de sequestrarea averii acestora pentu îndestularea fiscului. I Emil XLVII Nr. 262 Luni 11 Noembrie 1929 cemresui­­m dela Arad Arad, 8 I­brie Congresul organizaţiei libe­rale din Arad, s’a ţinut azi în marea sală a teatrului. încă de la ora 10 nu mai încăpeau par­ticipanţii, veniţi din judeţ în zori zilei. Au venit şi reprezentanţi ai organizaţiunilor din jud. Bihor şi Timiş. Notăm , printre aceş­tia pe d-nii : dr. Aurel Cosma, fost ministru, dr. Avram Imbro­­ane, colonel Negulescu, Tibe­­riu Moşoiu, dr. A. Cosma ju­nior, Avram Nicolae. Dela centru au venit d-nii : Duca, dr. Angelescu, Al. Lape­­datu, N. D. Chirculescu, gene­ral Moşoiu, Ştefan Ioan. Nu­mărul part­icipanţilor la congres s’a cifrat la circa 4000. D. MIAHIL MARCUS, preşe­dintele organizaţiei locale, a mulţumit congresiştilor că au venit în număr aşa de mare. Lupta de răcit­umare a actu­alului guvern este deschisă. Sa­lută pe oaspeţii Centrului, în frunte cu d. I. G. Duca şi ex­plică de ce mulţi dintre intelec­tualii ardeleni s-au înscris în cadrele partidului iiperal. „Nu­mai în cadrele acestui partid eram siguri, că existenţa noas­tră, ca popor liber, ne este per­fect asigurată“. D. dr. IANCU ADAM, fost de­putat, în calitate de secretar al organizaţiei locale cpreş­te darea de seamă referitoar® la reorga­nizarea orăşenească şi judeţa­­nă a partidului. Din această ex­punere s’a luat act că în judeţ sunt reorganizate 159 de comu­ne, printre cari şi multe mino­ritare. Listele comitetelor puse la vot, sunt ratificate de con­gres. D. ŞTEFAN ION, fost vicepreşe­dinte al Senatului, aduce salu­tul organizaţiei li­berale de Făl­ticeni. D. ION PILAT, deputat aduce salutul organizaţiei libearle de la Dorohoi şi expune greşelile săvârşite de guvern din punct de vedere economi­c. Titulatura actualului guvern „naţional-ţă­rănesc“ este false. Nu poate fi naţional un guvern, care, în timp ce populaţia băştinaşă se sba­t­e în mizerie, el to­tuş face un cadou de 4 miliarde lei gro­filor d­e­ la Budapesta, ale căror unalte politice în Ardeal, au refuzat acum zece ani să de­pună jurământul de credinţă Regelui şi ţării ! D. dr. AVRAM IMBROANE condamnă regionalismul oame­nilor d-lu­i Maniu şi aduce elo­gii vechiului regat. D. Iuliu Maniiu a încurcat evoluţia nor­mală a ţării româneşti. N. D. CHIRCULESCU aduce elogii organizaţiei liberale din Arad. România n’a cunoscut mai mare durere ca sub guverna­rea naţional-ţărănistă. Explică cum înţelege partidul liberal in­trarea capitalurilor străine în ţară. „Voim colaborare, dar nu subjugare economică“. D. dr. AUREL COSMA aduce salutul Banatului şi criică în termeni violenţi tendinţa de regionalism a guvernului. D. AL. LAPEDATU arată că la congresele liberale la care a luat parte în ultimul timp, a avut bucuria să vadă numeroşi ţărani. Aceasta denotă că înşe­lăciunea actualului guvern a fost înţeleasă pe deplin şi mas­sa ţărănească este sătulă de promisiuni demagog­ie. D. general MOŞOIU a amintit de ceasurile grele când popu­laţia românească a Aradului era sub călcâiul bolşevicilor un­guri. Atunci Ion Brătanu mi-a spus: „Ocupă Banatul“. Şi l-am o­­cupat. In zilele de groază, când ungurii legau cu sârmă pe preoţii români, am ocupat Hal­­magiul. In acel timp, d. Maniu îşi întronase neamurile la Con­siliul Dirigent. D. Boilă avea 5 automobile. Acum îi cunoaşteţi pe cei cari v-au împărţit numai făgădueli şi aţi venit în rândurile partidului liberal. V. dr. C. ANGELESCU : După împroprietărire şi votul obştesc, partidul liberal a pornit la mun­ca de consolidarea ţării, prin cultură. A vorbit de construcţiile şco­lare, de râvna poporului pentru cultură şi de aşezămintele cul­turale. De şcoale rămase neterminate însă, guvernul n’a avut nicio grijă. Sub actualul guvern, mai niciun director sau profesor n’a rămas la locul lui. Guvernul a desfiinţat mii de posturi şcolare, dar dă subvenţii ungurilor, cari n’au jurat credinţă statului ro­mân. CUVANTARE­A D-LUI I. G. DUCA V’am auzit strigând: „ne-a călcat roata“ şi spiţele roatei au plesnit“. E adevărat. Oamenii roţii prin greşelile gu­vernării lor ne apasă sub povara nevoilor şi greutăţilor, iar cer­­tându-se între dânşii, nu mai pot nici ei merge înainte.. Căruţul li se opreşte în drum. Ar fi de râs, din nenorocire însă, paguba o plăteşte ţara. După unire, partidul naţional liberal, prin guvernările lui a fu­rait o mare sforţare şi a ajuns să înd­rum­eze temeinic opera de con­­solidare a României întregite. Partidul naţional ţărănesc o­­preşte în loc toată această operă şi ameninţă să distrugă ceea ce cu atâta trudă s‘a clădit. Partidul naţional ţărănesc a să­­vârşit un păcat mai mare decât toate cele despre care s‘a vorbit, el a ridicat de zece ani ura între fiii acestei ţări, a aruncat sămânţa discordiei acolo unde consolida­rea patriei impunea dragostea şi înfrăţirea. Miile de oameni ce în toate judeţele răspund la chemarea noastră congresele ce au loc pe tot întiinsul Ardealului, dove­desc că poporul înţelege gândul nostru patriotic şi curat şi că în inima lui nu poate să clocotea­scă vrajba semănată de naţio­nali ţărănişti, ci înfrăţirea pro­povăduită de partidul nostru. Dealtminteri armonia între toate clasele şi toţi cetăţenii a­­cestei ţări este unul din punc­tele fundamentale ale crezului naţional liberal. Văd în această sală numeroşi minoritari, — ţin să-i asigur că partidul nostru preţueşte colaborarea cu ei. Am spus în nenumărate rân­duri, pentru noi o armonică con­vieţuire cu minorităţile nu este o obligaţiune decurgând din tra­tatele de pace, ci o necesitate a consolidării acestei ţări. După aceea având în vedere, că în sală se aflau numeroşi re­prezentanţi ai satelor şvăbeşti toţi înscrişi în rândurile parti­dului liberal, d. Duca mai ia în­că odată cuvântul şi de data a­­ceasta vorbind în limba germa­nă, îi salută şi exprimă bucu­ria de a-i vedea aci şi îi asigu­ră de întreaga şi via solicitudine a partidului liberal. D. Mărcuş a citit o telegramă adresată d-lui Vintilă Brătianu. A urmat un banchet în sala res­taurantului „Central“. -------x □ x-------­ * D. Gabriel Puaux la Cluj Cluj, 8 Noembrie A sosit la Cluj d. Gabriel Puaux, ministrul Franţei în România. La gară, oaspete a fost întâmpinat de reprezen­tanţi­i autorităţilor civile şi militare, de studenţi şi cetă­­ţ­eni. La intrarea trenului în gară, muzica regimentului 83 inf. a intonat Mar­ieilleza. D. ministru Puaux a fost primit cu urale si i s-au oferit buchete de flori. In sala de recepţie, a fost salutat în numele municipiu­lui de d. primar Mihali. Din partea Universităţii şi a cer­cului Ronsard a rostit cuvinte de bun sosit d. prof. Racovi­­ţa, rectorul Universităţii. D. ministru Puaux a răs­puns impresionat de primirea ce i s-a făcut. A doua zi d. ministru Puaux a vizitat instituţiunile mai în­semnate dim­i onaiş. La cămin­uluil studenţesc „Avraim Ian­ou“ a admirat ordine. D. Puaux a felicitat pe d. prof. Ştefânescu-GioBinigă, directorul căminului. A făcut apoi o vizită la Tur­da şi la 6 a fost la recepţia dată d­e primăria Clujului, în cinstea d-sale. La această recepţie,­­au parti­cipat toţi reprezentanţii autori­tăţilor locale şi un numeros pu­blic din elita Clujului. Ministrul Franţei a fost oga­­t­­omat. D. Teodor Mihala, primarul o­­raşului, a adus ‘elogii reprezen­­­tantului Franţei. D. Puaux a răspuns, mulţu­mind pentru onoarea ce i s'a făcut şi a accentuat că în tot cuprinsul ţării, a fost primit‘cu mare en­tusiam. A adus elogii neamului românesc. Consulatul francez a dat un banchet în cinstea oaspelui, prefectura județului a dat un dineu. •-------x □ x-------­ Din Cui PROCESUL UNOR AGRE­SORI. — Tribunalul din Cluj a judecat zilele trecute proce­sul intentat ţăranilor Teodor Crişan, Ilie George şi Al. Măr­­gineanu, cam­ acum aproape un an au lovit cu ciomegele de plutonierul de jandarmi Diaconescu din Borza, care era acuzat de a fi prieten al actuului guvern. La proces ţă­ranii susţineau că plutonierul a maltratat pe săteni. Apărarea a cerut închiderea acţiunii, căci infracţiunea ar cădea sub prevederile decre­tului de amnistie. D. procuror Birăescu însă s-a opus. A urmat ca procesul să fie­­judecat în fon­d, punându-se insă în libertate acuzatul Mărgineanu. Apărarea a făcut apel la curte în contra înche­ierii tribunalului. CONTRABANDIŞTI. — In­­tr-un număr trecut am scris despre marea contrabandă de mătase săvârşită de fraţii Baum Zweig din Cluj, împre­ună cu mai mulţi funcţionari de la poştă şi vama din Cluj Cu oca­zia aceasta am arătat că, între alţii, s'a deschis ac­ţiune penală împotriva func­ţionarului vamal Fotache A­­tanasiu. Realitatea este că funcţiona­rul vinovat se numeşte Fota­­che Anastasiu şi el n'are ni­mic comun cu un Dumitru A­­tanasiu, de la biuroul vamal, care nu este întru nimic in­­plicat în afacere. i îndureraţii: Ecaterina, soţie; Claudia, Georgeta, fiice; Mihail Sevastos, cumnat, cum şi fami­liile Stoicn, Simionescu, Nistor, Crăineanu, colonel Ion Vlahuţă, Marţinatz, cu copiii; Rădulescu, Maria R. Sevastos, Constanţa Sevastos, Coslovanu cu copiii, au nemărginita durere a face cunoscut pierderea prematură a scumpului lor soţ, tată, frate, cumnat, unchi şi neipot Ioan D. Popescu farmacist, în etate de 47 ani, căpitan în rezervă, membru în Consiliul de igienă al munici­piului Chişinău, decorat cu A­­vântul Ţării, Răsplata Muncii, Coroana României în gradul de cavaler, etc., etc. S’a stins din viaţă la 7 Noem­brie, iar înmormântarea va a­­vea loc în ziua de 11 Noembrie, ora 2 d. a. Cortegiul funebru va porni dela catedrala oraşului Chişinău la cimitirul ortodox. Aceasta ţine loc de orice in­vitaţii. Rugati-va pentr­u dânsul.

Next