Universul, noiembrie 1929 (Anul 47, nr. 253-278)
1929-11-11 / nr. 262
8 Congresul general ..UNIVERSUL DIN TARA al meinciur la Craiva Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 de.» în sala de festivităţi a prefecturii de judeţ. D. preşedinte al asociaţiei, prof. dr. GHEORGHIU, relevă prezenţa în sală a d-lui N. N. Săveanu, fost ministru al sănătăţii publice, li mulţumeşte, în numele său şi al colegilor, pentru interesul ce dovedeşte că poartă corpului medical. D. SAVEANU, în răspunsul ce dă, spune că totdeauna a înţeles să preţuiască la justa valoare munca pe care medicul o depune pe ogorul social, împrejurarea că un decret regal i-a dat posibilitatea să se găsească câtăva vreme la conducerea departamentului sănătăţii publice, i-a pus în situaţie să aducă unele servicii poporului, alături de medici. In timp ce alte probleme au fost soluţionate, problema sanitară a rămas cea din urmă, deşi ea trebuia să-şi aibă soluționarea înaintea celorlalte. Anteproscrus de lege pentru organizarea corpului medical din România , avocat ALEX. IONESCU citeşte anteproiectul de lege al organizării corpului medical şi-i evidenţiază avantajele. Iată economia acestui proect: Se va înfiinţa un corp central. Uniunea medicilor din România, care să reprezinte totalitatea colegiilor medicilor, organizate pe judeţe. Medicii din tot cuprinsul ţăi..Şi, spre a-şi putea exercita li- Lra practică, vor trebui să facă parte, în mod obligatoriu din colegiile judeţene respective. Colegiile medicilor vor fi reprezentate şi administrate de un comitet de administraţie, în frunte cu un decan ales pe termen de trei ani, care va întocmi tabela de onorar minimal, va cerceta, urmări şi interzice practica ilicită a medicinei şi va supraveghea exercitarea profesiunii numai în ce priveşte publicitatea. Va judeca afacerile profesionale , iar ca instanţă de apel, va judeca apelurile contra deciziunilor primei instanţe. Marele colegiu va fi compus din decanii corpurilor medicale, delegaţii consiliilor de administraţie judeţene, decanii facultăţilor de medicină, medicii membri activi sau corespondenţi ai Academiei Române şi foştii preşedinţi ai asociaţiei generale a medicilor şi ai marilor colegi. Va avea atribuţiuni de ordin medico-social. Comisiunea permanentă va fi formată din preşedintele marelui colegii, 4 vicepreşedinţi, un secretar general şi câte un delegat pentru partea financiară, profesională şi administrativă, având atribuţiuni profesionale. Preşedintele marelui colegiu reprezintă uniunea în toate împrejurările, convoacă adunările generale şi extraordinare ale marelui colegiu, congresele anuale, etc. LIBERA PRACTICA Se va acorda de o comisiune compusă din : un delegat al ministerului muncii şi sănătăţii, decanul facultăţii de medicina, un delegat al comisiunii permanente şi decanul colegiului medicilor de judeţ al oraşului în care se află facultatea, disciplina corpului Se interzice medicului de a uza de persoane interpuse spre a-şi crea clientelă Nu are voe să practice în case de sănătate sau instituţii clandestine. Publicaţiile şi firmele vor cuprinde numai numele, prenumele, adresa, titlurile, specialitatea şi orele de consultaţiuni. Se vor respecta onorariile minime, putându-se da, însă, şi consultaţiuni gratuite. Medicii nu pot exercita nici direct, nici prin interpuşi, nici un fel de comerţ. Calitatea de medic practician se pierde în urma condamnaţiunilor infamante sau incapacităţii civile ori politice. RESPONSABILITATEA MEDICALA Oportunitatea unui tratament, concepţiile şi sistemele aplicate, conform cu prescripţiunie ştiinţifice curente, nu pot angaja responsabilitatea civilă a medicului. In materie de responsabilitate penală, medicul nu poate fi considerat ca infractor de drept comun, decât pentru erorile evidente, grave şi repetarea cunoştinţelor de medicină elementară.ONORARII SI PRIVILEGII Procesele de onorarii se vor judeca de urgenţă în camera de consiliu, de judecătoria competentă respectivă. Onorariile se consideră ca creanţe privilegiate şi ele se pot urmări, după alegerea medicului, la copiii, soţia, părinţii sau fraţii clientului. După expunerea anteproectului de lege, s-a dat citire unor telegrame, primite de la d. ministru Sever Dan, de la soc. de hidrologie medicală, dr. Gomoiu etc, care-şi scuză neparticiparea la congres. DISCUTAREA ANTEPROECTULUI DE LEGE D. dr. CALIMAN Braşov spune, că filiala Braşov a analizat anteproectul acesta în două şedinţe şi l-a găsit că nu corespunde vederilor şi intereselor corpului medical şi prezintă multe lacune. Cere să nu se pue la vot anteproectul, iar discuţia şi votarea pe articole să se facă în viitorul congres, la Bucureşti. D. dr. SAMSON Iaşi, delegat de filiala Fălticeni, spune că primind anteproectul târziu, filiala nu a avut timp să-l examineze amănunţit, însă îl aprobă. Relevă câteva lacune şi arată că anteproectul trebue să prevadă şi pentru medici cazurile de risc profesional prin asistenţă. Lt. dr. GANCEVICI-Iaşi arată că filiala Iaşi s-a ocupat în câteva şedinţe de acest anteproeet şi a făcut o întâmpinare, prin care-l combate, găsirtdu-l ca fiind împotriva corpului medical .El cuprinde lucruri vexate, vii pentru medici. D. col. dr. MARINESCU face o chestie personală cu d. dr. Gancevici. D. d., ALFAXDARI, din biroul congresului, lămureşte că anteproectul a fost trimis, la începutul lunii iulie şi retrimis, la începtul şi finele lunii August, la secţiile judeţene. D .dr. MIHAILOVICI-Chişinău este pentru anteproeet. D. dr. A. MEŢULESCU-Craiova crede că alte nevoi mai imperioase pentru corpul medical ar trebui aduse la ordinea zilei, decât asemenea anteproecte de legi, cari nu prevăd decât pedepse contra medicilor. Sunt alte interese de breaslă, care primează. Analizează câteva articole, pe cari le găseşte jignitoare. D. dr. MACHELARIE-Muscel crede că anteproectul nu trebue respins cu uşurinţă; el trebue studiat, analizat şi dezbătut, fiindcă, în esenţă, se prezintă foarte avantajos, pentru medici iar nu umilitor. Dacă proectul are unele părţi slabe, ele să fie înlocuite, nu să fie respins întreg proectul. D. dr. P. TOMESCU-Bucureşti spune: Când Academia din Franţa îşi lasă pentru un moment ocupaţiunile de ştiinţă şi trece la organizarea corpului medical, era o datorie ca şi noi să ne ocupăm de această chestiune. Anteproectul este supus discuţiunei şi el va suferi transformări în raport cu interesele şi datoriile medicilor şi numai după o analiză completă proectul de lege va fi îndreptat acolo unde poate deveni lege. Asupra faptului că n’au venit toţi medicii la congres, d-sa spune că e firesc să nu poată participa la acest congres cei 7000 de medici. Au venit, însă, delegaţi, cari au depline puteri. D. dr. PETRU NICULESCUBucureşti, spune că anteproectul e bun şi e făcut nu numai de un avocat ci şi de un medic, preşedintele asociaţiei. Criticele care i se fac sunt neîntemeiate. Răspunzând d-lui dr. Meţulescu, d-sa spune că se vor discuta şi alte chestiuni la vremea lor. D. dr. LAZAR-Galaţi spune că anteproectul trebue luat în consideraţie, fiind nevoe de o lege de organizare. D .dr. HASNAŞ-Tg. Jiu spune că legea de organizare este o cerinţă a vremii. Ea ocroteşte pe medic, întreabă care ar fi mijlocul ca această lege să fie şi operantă, deoarece în proect nu se arată. Vorbind de sancţiuni, spune că ele nu trebue să sperie pe medicii conştiincioşi, ci, dimpotrivă, să-i bucure. Pedepsele sunt pentru acei cari trăesc din avorturi, cari fac interminabile şedinţe de tratament electric, servindu-se de o lampă simplă, roşie sau altfel colorată, şi pentru acei cari întreţin o rană spre a prelungi cura dătătoare de venituri. Sunt, din nefericire, şi asemenea elemente, cari trebue înfierate. (In sală se strigă : ruşine lor !) încheie, spunând că legea trebue să ia fiinţă cât mai curând. D. dr. CERCHEZ-Iaşi e pentru proiect, dar cu modificări. Cere centrului să intervină la filiale, ca să-şi facă observaţiile lor şi în urmă să se ia anteproiectul în discuţie. D. prof. dr. GHEORGHIU-Bucureşti ţine să dea o lămurire, pe care o crede necesară. Arată, anume, că anteproectul este al comitetului asociaţiei generale al medicilor, nu al d-lui avocat Ionescu, cum s’a susţinut. Cere ca discuţiile să fie urbane — mai ales în scris, — nu aşa cum a făcut filiala Iaşi în întâmpinarea ce-a distribuit şi în care s’au întrebuinţat expresii reprobabile, pe care d-sa le respinge. D. avocat ALEX. IONESCU dă lămuriri asupra legislaţiei administrative privitoare la răspunderea medicală, răspundere care există în legiferările tuturor popoarelor civilizate. De ce, prin urmare, n'ar fi şi la noi ? D-sa spune că de fapt există şi în ţara noastră răspunderea medicală, dar e răspândită în codul penal şi civil. Ele trebue adunate într’o lege specială. Aceasta facem noi. Analizând apoi criticiile aduse anteproectului le combate, lămurind şi explicând întreagă economia, legii. D. dr. LAUGIER, care a prezidat desbaterile, spune că discuţia pe articole va începe Duminică. Şedinţa se ridică la ora 7 jum. seara, anunţându-se cea viitoare pentru azi Sâmbătă. * La ora 9 seara congresiştii au asistat la reprezentaţia de gală, dată de direcţia teatrului Naţional, în onoarea medicilor oaspeţi. _ --------x L J x-------- Şiîre din Comuna DANEŞTI Judeţul Vaslui Profira Drob vine imediat acasă mana la moartă, tatăl foarte slab primeşte averea ce ţi se cuvine. 6449 Dumitru Ciudin UNIVERSUL Congresul preoţilor dinintei ZIUA II Alba Iulia. 8. In ziua a doua, marele congres preoţesc dela Alba Iulia, s’a ocupat de chestiuni de ordin profesional. Par. arhimandrit MORUŞCA a ţinut o interesantă conferinţă despre organizarea misionarismului, înfăţişând o serie de consideraţiuni de ordin teoretic şi precizând in acelaş timp şi mijloacele practice pentru puneera în aplicare a acestei noui chemări a bisericii ortodoxe. Părintele Moruşca a arătat că este necesar ca adunarea generală a preoţilor să se identifice cu întreagă problema misionarismului. Păr. VASCA, rectorul Academiei teologice din Cluj, face câteva observaţii în legătură cu problema misionarismului. Forurile superioare bisericeşti trebue să aprecieze toată importanţa misionarismului şi să-i asigure mijloacele materiale. Protopopul BANCA cere ca preoţii să fie iniţiaţi şi înzestraţi cu metodele cele mai prielnice pentru spovedanie. Protopopul OPREANU spune : Am început să facem misionarism după ce multe posturi de pe frontul bisericesc au fost ocupate de vrăjmaşi. In afară de duşmanii declaraţi mai avem alţii tot atât de primejdioşi, pe intelectualii indiferenţi faţă de religie. Trebuie să trezim conştiinţa religioasă a poporului. Vorbitorul a cerut pe seama misionarilor fondurile necesare existenţei şi toate publicaţiile religioase pentru cunoaşterea dezideratelor şi a problemelor care agită spiritele. Protopopul RUSAN a cerut ca preoţii să procedeze cu mult tact şi înţelegere la spovedania credincioşilor. D. dr. V. BOLOGA, conislier mitropolitan, se declară pentru punerea în aplicare a proiectului elaborat de arhimandritul Moruşca, cu privire la misionarism. D. dr. ENCIU, delegatul ministerului cultelor, spune că preoţii misionari sunt salariaţi ca funcţionari administrativi ai bisericii întru cât au existat anumite consideraţiuni peste cari nu s’a putut trece. Arhimandritul MORUŞCA recomandă preoţilor să nu se sperie de planul elaborat şi să încerce cu stăruinţă să-l puie în aplicare. MOŢIUNILE Păr. dr. ŞT. METEŞ, propune umătoarea moţiune care este primită cu aplauze : „Asociaţia „Andrei Şaguna" a clerului ortodox român din Transilvania, întrunită în congresul din al 10-lea an după întemeierea României Mari, în cetatea de suferinţă şi ideal naţional în Alba Iulia, făcând un examen riguros al muncii pentru biserică şi neam, clerul ortodox crede că grăieşte numai adevărul când afirmă: Biserica ortodoxă şi slujitorii ei de la plămădirea poporului român au stat alături de el, contopindu-se cu durerile şi aspiraţiile lui. Numai în acest oraş, unde suntem adunaţi, au păstorit doi mitropoliţi Ilie Ioresti şi Sava Brancovici, martiri şi eroi, pentru apărarea credinţei ortodoxe şi eliberarea poporului român. N’a fost o mişcare de eliberare în sens ortodox ori naţional, unde preoţii noştri să nu fi stat în fruntea acţiunilor şi a tuturor sacrificiilor. Câţi dintre ei n’au suferit temniţe grele, chinuri extraordinare, moarte chiar, pentru iubirea lor neprihănită pentru credinţa strămoşească şi pentru neam. Preoţii ortodoxi din Transilvania dealungul veacurilor cu ochii la cer, au fost necontenit răspânditori de lumină în sens naţional şi dărâmători de graniţe cari nu puteau zăbovi şi opri ca peste culmile Carpaţilor sufletele româneşti să comunice împreună şi să se înfrăţească. Până în veacul al XIX preotul ortodox român a fost conducătorul exclusiv al poporului român din Ardeal, al cărui suflet l-a prelucrat în sens evanghelic făcându-l bun, nobil şi darnic, îndărătnic la muncă şi cinste, tolerant cu toţii chiar şi cu duşmanii săi, neuitând binefacerile, ca şi nedreptăţile pornite de la alţii. Biserica ortodoxă şi preoţii ei, cari n’au căutat niciodată ajutor în afară de ţara lor la duşmanii noştri de credinţe şi neam au fost factori principali ai trudei de mai multe secole pentru realizarea unităţii politice a tuturor românilor. In deplină cunoştinţă de marele rol ce l-a jucat Biserica ortodoxă cu slujitorii ei la înfăptuirea României Mari, congresul, cu adânc regret constată, că guvernele ţării, în timp de 10 ani n’au dat atenţiunea cuvenită bisericii noastre. In detrimentul ei a întări alte confesiuni cari până ori au luptat pe faţă contra neamlui nostru. Congresul condamnă orice încercare de politicianizare a bisericii, care are un scop cu mult mai măreţ, decât a servi partidele, cari uită prea des marile interese colective pentru a-şi servi partizan®. . Congresul ţine să afirme, cu tărie că biserica şi preoţimea în frunte cu arhiereii va lupta pentru câştigarea drepturilor sale în statul român, la crearea şi susţinerea căruia a contribuit şi nu vor înceta a contribui mai mult ca oricine, prin munca şi sacrificiul lor devotat şi permanent. Cu privire la salarizare, s’au hotărât următoarele : 1. încadrarea preoţim® ortodoxe române în statutul unic al funcţionarilor publici, conform calificaţiei, pe care o are fiecare. Dacă încadrarea în statutul unic nu s’ar putea face, atunci preoţii să fie salarizaţi după normele corpului didactic. a) Preoţii absolvenţi ordinari ai teologiei, cu opt clase de liceu şi bacalaureiatul să fie echivalaţi cu profesorii titulari della şcoalele secundare. b) Preoţii absolvenţi ai teologiei, cari au ca pregătire la bază numai opt sau şease clase să fie echivalaţi cu profesorii de la şcoalele secundare profesionale şi gimnazii. Preoţii cu pregătire mai puţină să fie socotiţi alături de învăţătorii titulari, bucurându-se toţi de toate adaosele de scumpete, statornte prin legea de armonizare. 2) Să se recunoască şi preoţilor a V-a gradaţie de merit ca şi corpului didactic. 3) Să se întregească cu porţiune canonică de 32 jugăre toate bisericile şi să se transcrie pe numele bisericii, căci altfel nu este o proprietate a ei. 4) Veniturile de pe sesiuni să fie detrase din salariile preoţilor, în cazul când preoţimea ar fi încadrată după normele mai sus statolite. 5) Unde nu sunt case parohiale, parohia să fie obligată a plăti preotului un salariu corespunzător situaţiei. 6) Unde sunt păduri bisericeşti, comunale şi de stat să se asigure prin lege preoţilor 6 stânjeni de lemne, aşa după cum este uzul la alte confesiuni. 7) Corpul preoţilor misionari să fie încadrat cu salarii egale cu clerul din administraţia centrală, recunoscându-li-se gradaţiile după anii de serviciu. In acest sens soluţionată salarizarea, preoţimea se va simţi îndemnată a săvârşi fără nici o taxă serviciile obligatorii tuturor credincioşilor. 8) Salariile preoţilor să se plătească direct de către stat, fără a mai fi reţinute de eparhii trei luni cum se obişnueşte acum. 9) Preoţii să fie pensionaţi de către stat ca şi ceilalţi funcţionari. 10) Congresul protestează contra legii cultelor şi cere abrogarea ei. 11) Congresul cere menţinerea şi pe mai departe a ministerului cultelor şi protestează contra hotărîrii de a se desfiinţa acest minister. * Congresul a reales apoi vechiul comitet. S-a delegat câte un membru în fiecare eparhie care să organizeze secțiile. D. dr. S. Strajan declară congresul închis. * * HUBL.I......_JHg A doua premieră la teatrul Asoc. „ Vestul Românesc“ — Anuţa, comedie de Lucreţia Petrescu — Oradea, Noembrie. Comedia „Anuţa“ de Lucreţia Subliniam în notiţa asupra Petrescu din literatura dramadeschiderii stagiunii teatrului „Vestul Românesc“, importanţa deosebită ce o are existenţa lui în oraşul de graniţă Oradea şi pentru întreaga regiune din nord-vestul ţării. In primul rând el marchează forţa noastră de afirmare ca naţie, ce vrea să fie cu adevărat stăpână pe ceea ce este al ei ca moştenire de la strămoşi. Funcţionarea, în al doilea an, a teatrului „Vestul Românesc“ este menită a ne ridica acţiunile morale, căci barbarii aceştia, au la Oradea o facultate de drept, două Academii teologice, un teatru permanent, şcoli secundare, etc., instituţii ce fac parte din arsenalul civilizaţiei moderne. Deci numai reaua credinţă mai poate bârfi şi munca noastră trebue să-i astupe gura. Iată de ce accentuam, şi o vom face cu orice prilej, importanţa teatrului permanent la Oradea. • Cel de-al doilea spectacol din această stagiune, ne-a arătat din plin că trupa teatrului orădean a pornit la drum cu dreptul, Şică originală românească, înseamnă o notă bună a conducerii teatrului din Oradea, sub aspectul lui iniţial de „teatruşcoală“ naţională şi de educaţie. Ca temă, piesa tinde să ne ţină trează în minte ideea că pătura ţărănească este isvorul nesecat al energiei naţionale a românismului iar aşa anumita clasă cultă orăşenească, este adesea străină şi ca nume şi ca suflet de cuprinderea înţelesului real al noţiunei de naţionalitate. întreagă poezia arhaică a vieţii cinstite, a vieţii de muncă, de respect şi dragoste de părinţi se revarsă din ,,Anuţa“ fata oropsită de o mamă plină de păcate, crescută la ţară într'un sat din Argeş. Desnodământul piesei este tocmai triumful cinstei şi curăţeniei sufleteşti a ţăranului. Piesa s-a bucurat de o interpretare nebănuit de frumoasă. Rolurile principale au fost deţinute de d-ragiii Mihailovich (Anuţa), d-ra Maria Sandu (d-ra Lucy Marandi), Aurel Dinu (Saşa Cristoveanu), C. Barcaroiu (Nestor Mantu), M. Chioveanu »i: ■■"■■u iul uuui Molicie a lipsit ZIUA V Braşov, 9 Noemb. A continuat interogarea căpitanului Teodorescu. El arată, cum a ordonanţat suma de 281 mii lei, spune că a falsificat „foile de stare“. Este confruntat cu Perovici. Acesta spune, că niciodată, la depozitul de armament, din Târgovişte, nu s-au făcut „foi de zile“ false. Teodorescu arată că a fost la mijloc neglijenţă. D. COMISAR REGAL spune că s’au emis ordine de plată, spre a se putea face faţă cheltueli- | lor şii să se ascundă astfel frauda. Cei doi acuzaţi au lu- i crat mână în mână şi se întâi- I neau dese ori, spre a pune la cale loviturile. Relevă, că şi la administraţia financiară de Dâmboviţa, de unde Perovici ridica sume pe baza ordonanţelor de plată, erau mari nereguli. Asupra, ordonanţei de plată, pe care Teodorescu a eliberat-o pentru 71.371 lei, se arată, că a fost încasată de Perovici şi suma a fost fraudată, ca de obicei. Starea de cereri— afirmă Perovici — a fost făcută la intendenţa judeţeană Prahova. Litera maşinii, cu care a fost scrisă, este litera de la intendenţă. Comisarul regal întreabă pe Teodorescu, dacă ştia să scrie la maşină. . Căpitan TEODORESCU : Eu nu ştiu să scriu. Elevul Savu Ion scria la maşină. D. COMISAR REGAL: Să s® ia act, întrebat asupra felului, cum d. col. Davidescu iscălea actele şi asupra legăturilor, care existau între d-sa şi căp. Teodorescu, acuzatul Perovici spune consiliului, că nu poate să facă mărturisiri decât în şedinţă secretă. Consiliul intră în deliberare, admiţând şedinţa secretă. * După şedinţa secretă, preşedintele anunţă şedinţă publică. Apărătorul lui Teodorescu ridică un nou incident, arătând că Perovei, prin feliul cum se comportă în instanţă, dă mai mult impresia că n‘ar fi acuzat, ci comisar regal. El n’are autoritatea morală să pue întrebări celuilalt acuzat. Incidentul este declarat închis. Adevărul este că Perovici, a izbutit să se facă util, atât consiliului, cât şi comisarului regal, dând preţioase informaţii, cu privire la administraţia militară. PREŞEDINTELE (întreabă pe Teodorescu) : „Cum se face, că deşi l-ai protejat pe Perovici, l-ai păsuit când defraudase sume de bani şi l-ai ajutat chiar, acesta te acuză ?“ TEODORESCU : „Nu mă acuză numai pe mine, ci şi pe d. col. Davidescu“. PREŞEDINTELE : Nu vorbi de alţii. COMISARUL REGAL: Poate aţi avut vreun diferend ? TEODORESCU : Noi eu nu-mi explic atitudinea lui Perovici. D. preşedinte spune lui Teododespre escapadele, pe cari le fărescu să mai comunice ce ştie cea cu d. col. Davidescu şi alţi ofiţeri superiori la localul „Sf.lendid“. (Se vede, că în şedinţa secretă s’a discutat despre aceasta). Teodorescu spune că făceau chefuri aşa ca între oameni. La club el nu se ducea decât Sâmbătă seara, şi juca. PREŞEDINTELE : Pe ce sumă jucai ? TEODORESCU : Numai pe o sticlă de vin. Şedinţa a fost suspendată, amintându-se cea viitoare pe Luni, la 8 juni. dim. întrucât toate capetele de acuzaţi, cari îl priveau pe Teodorescu, au fost pe rând cercetate, urmează ca Luni, să se înceapă cu interogarea celui de-al treilea acuzat, căpit. Mahala, urmând, ca apoi să se procedeze la audierea martorilor. -------x □ x------M. Iorda winl Ilii niAi irisfti «in România Cluj, 9 Noembrie In localul Camerei de comerţ şi industrie din Cluj, s’a deschis al IX-lea congres al micilor industriaşi din România, convocat de Uniunea generală a micilor meseriaşi şi industriaşi patroni. Sunt foarte mulţi congresişti Din partea autorităţilor locale, au luat parte d-nii: general Păcală, Richard Tufli, în numele municipiului, d. inspector Chiriţă, reprezentând ministerul muncii. D. TUFLI a urat succes congresiştilor, pe cari i-a salutat în numele municipiului. A relevat rolul important al meseriilor în viaţa economică a statului român. D. AL. SAMOIL, preşedintele Uniunii, a mulţumit d-lui Tufli. A propus congresului să expedieze telegrame M. S. Regelui. , (Congresiştii ovaţionează în picioare). Dă citire, apoi, telegramei adresate înaltei Regenţe şi guvernului. D-sa vorbeşte despre criza micii industrii şi face un istoric al Uniunii şi al greutăţilor, prin care a trecut. Salută armata română. D. N. CĂCIULĂ, secretarul Camerei de comerţ, salută comgresul în numele Camerei şi-i urează succes. D. VICTOR METERANY din Timişoara, aduce salutul meseriaşilor din Timişoara. D. ION CHIRIŢA, inspectorul muncii din Cluj, salută congresul, arătând interesul pe care ministerul muncii îl poartă Uniunii. D. ANTON MOLDOVAN, preşedintele corporaţiei industriale din Cluj, mulţumeşte comitetului general al Uniunii, pentru onoarea ce s’a făcut Clujului, de a se ţine aci congresul. D. PAVEL DUMITRESCU, preşedintele filialei din Brăila, a vorbit de lupta Uniunii şi foloasele pe cari le aduce meseriaşilor din toată ţara. D. ing. PETRE BEJAN, vorbeşte despre sacrificiul de sânge, făcut de sutele de mii de români, pentru unitatea tuturor românilor. (Congresiştii se ridică în picioare, păstrând o pioasă tăcere). In continuare, d. Bejan vorbeşte despre criza clasei micilor producători. D. I. CHRISTESCU, preşedintele filialei din Ploeşti, aduce salutul meseriaşilor prahoveni, cerând să se intervină pentru soluţionarea cererilor micii industrii. D. MIHAIL BULACEANU, preşedintele filialei din Galaţi, vorbeşte în numele acestei organizaţii şi asigură congresul de întreaga simpatie a filialei. D. GH ILI, din Cluj, îşi exprimă bucuria, văzând întruniţi congresiştii din vechiul regat şi Ardeal şi doreşte ca ziua deschiderii acestui congres să însemne începutul desrobirii meseriaşului român, îndeamnă pe meseriaşii maghiari să muncească laolaltă cu românii, părăsind atitudinea lor de rezervă. D. gen_ PACALA, spune că este însărcinat de d. comandant al corpului VII să transmită încredinţarea atenţiei ce o poartă clasei meseriaşilor, de al cărei concurs se foloseşte foarte mult şi armata. Urează spor la muncă. D. AL SAMOIL mulţumeşte asistenţei şi citeşte telegramele de adeziune sosite . După amiază, se formează biroul astfel: preşedinte, Samoil, vice-preşediinţi Anton Moldovan-Cluj, I. Gristescu- Ploeşti, M. Bulăceanu-Galaţi, Simionescu-Oradea Mare, iar secretari Mogoş-Reşiţa, Ciunta-Petroşani, Pavel Dumitrescu-Brăila, Victor Meteranyi-Timişoara. D. TOMA DUMITRESCU, secretarul general al Uniunii, citeşte raportul asupra activităţii Uniunii. Arată succesul realizat de Uniune la alageriile de la Camerele de comerţ. Scoate în evidenţă munca depusă de d. Nicolau, administratordelegat. D. AL SAMOIL mulţumeşte d-lui Toma Dumitrescu pentru documentatul raport. D. BULACEANU cere câteva explicaţii. D. SAMOIL face un raport despre plata muncii prestate şi a lucrului efectuat. D. SORESCU vorbeşte despre creditul micii industrii şi cere înfiinţarea unui institut de credit pentru mica industrie. D. inginer BEJAN vorbeşte despre necesitatea înfiinţării unui organ de presă al micilor industriaşi. D. C. NICOLAU citeşte un raport asupra impozitelor şi cere legiferarea patentei fixe, minimul neimpozabil, desfiinţarea dobânzilor de 15 la sută a impozitelor în restanță. Patru perceptori arestaţi în jud. Fălticeni Fălticeni. 9 Noembrie In urma inspecţiinilor inopinate făcute de d. administrator financiar P. Vasaliu percepţilor din Răuneşti, Timişeşti şi Băişeşti, în urma cărora au fost arestaţi : agentul de urmărire Istrate gerantul percepţiei Răuceşti găsit cu faude şi delapidarea sumei de 380 mii lei : agentul Barna din Timişeşti, fraude şi delapidare, şi agentul Elisei din Băişeşti, fals în chitanţe. De asemeni, d. Gh. Popovici, perceptorul şef al oraşului Fălticeni, a descoperit un fals în chitanţe comis de agentul Vasile Chirilă, care şi-a însuşit 14.000 lei. Pe lângă arestarea numiţi-lor 4 agenţi de percepţie, sau făcut şi fomalităţile de sequestrarea averii acestora pentu îndestularea fiscului. I Emil XLVII Nr. 262 Luni 11 Noembrie 1929 cemresuim dela Arad Arad, 8 Ibrie Congresul organizaţiei liberale din Arad, s’a ţinut azi în marea sală a teatrului. încă de la ora 10 nu mai încăpeau participanţii, veniţi din judeţ în zori zilei. Au venit şi reprezentanţi ai organizaţiunilor din jud. Bihor şi Timiş. Notăm , printre aceştia pe d-nii : dr. Aurel Cosma, fost ministru, dr. Avram Imbroane, colonel Negulescu, Tiberiu Moşoiu, dr. A. Cosma junior, Avram Nicolae. Dela centru au venit d-nii : Duca, dr. Angelescu, Al. Lapedatu, N. D. Chirculescu, general Moşoiu, Ştefan Ioan. Numărul participanţilor la congres s’a cifrat la circa 4000. D. MIAHIL MARCUS, preşedintele organizaţiei locale, a mulţumit congresiştilor că au venit în număr aşa de mare. Lupta de răcitumare a actualului guvern este deschisă. Salută pe oaspeţii Centrului, în frunte cu d. I. G. Duca şi explică de ce mulţi dintre intelectualii ardeleni s-au înscris în cadrele partidului iiperal. „Numai în cadrele acestui partid eram siguri, că existenţa noastră, ca popor liber, ne este perfect asigurată“. D. dr. IANCU ADAM, fost deputat, în calitate de secretar al organizaţiei locale cpreşte darea de seamă referitoar® la reorganizarea orăşenească şi judeţană a partidului. Din această expunere s’a luat act că în judeţ sunt reorganizate 159 de comune, printre cari şi multe minoritare. Listele comitetelor puse la vot, sunt ratificate de congres. D. ŞTEFAN ION, fost vicepreşedinte al Senatului, aduce salutul organizaţiei liberale de Fălticeni. D. ION PILAT, deputat aduce salutul organizaţiei libearle de la Dorohoi şi expune greşelile săvârşite de guvern din punct de vedere economic. Titulatura actualului guvern „naţional-ţărănesc“ este false. Nu poate fi naţional un guvern, care, în timp ce populaţia băştinaşă se sbate în mizerie, el totuş face un cadou de 4 miliarde lei grofilor de la Budapesta, ale căror unalte politice în Ardeal, au refuzat acum zece ani să depună jurământul de credinţă Regelui şi ţării ! D. dr. AVRAM IMBROANE condamnă regionalismul oamenilor d-lui Maniu şi aduce elogii vechiului regat. D. Iuliu Maniiu a încurcat evoluţia normală a ţării româneşti. N. D. CHIRCULESCU aduce elogii organizaţiei liberale din Arad. România n’a cunoscut mai mare durere ca sub guvernarea naţional-ţărănistă. Explică cum înţelege partidul liberal intrarea capitalurilor străine în ţară. „Voim colaborare, dar nu subjugare economică“. D. dr. AUREL COSMA aduce salutul Banatului şi criică în termeni violenţi tendinţa de regionalism a guvernului. D. AL. LAPEDATU arată că la congresele liberale la care a luat parte în ultimul timp, a avut bucuria să vadă numeroşi ţărani. Aceasta denotă că înşelăciunea actualului guvern a fost înţeleasă pe deplin şi massa ţărănească este sătulă de promisiuni demagogie. D. general MOŞOIU a amintit de ceasurile grele când populaţia românească a Aradului era sub călcâiul bolşevicilor unguri. Atunci Ion Brătanu mi-a spus: „Ocupă Banatul“. Şi l-am ocupat. In zilele de groază, când ungurii legau cu sârmă pe preoţii români, am ocupat Halmagiul. In acel timp, d. Maniu îşi întronase neamurile la Consiliul Dirigent. D. Boilă avea 5 automobile. Acum îi cunoaşteţi pe cei cari v-au împărţit numai făgădueli şi aţi venit în rândurile partidului liberal. V. dr. C. ANGELESCU : După împroprietărire şi votul obştesc, partidul liberal a pornit la munca de consolidarea ţării, prin cultură. A vorbit de construcţiile şcolare, de râvna poporului pentru cultură şi de aşezămintele culturale. De şcoale rămase neterminate însă, guvernul n’a avut nicio grijă. Sub actualul guvern, mai niciun director sau profesor n’a rămas la locul lui. Guvernul a desfiinţat mii de posturi şcolare, dar dă subvenţii ungurilor, cari n’au jurat credinţă statului român. CUVANTAREA D-LUI I. G. DUCA V’am auzit strigând: „ne-a călcat roata“ şi spiţele roatei au plesnit“. E adevărat. Oamenii roţii prin greşelile guvernării lor ne apasă sub povara nevoilor şi greutăţilor, iar certându-se între dânşii, nu mai pot nici ei merge înainte.. Căruţul li se opreşte în drum. Ar fi de râs, din nenorocire însă, paguba o plăteşte ţara. După unire, partidul naţional liberal, prin guvernările lui a furait o mare sforţare şi a ajuns să îndrumeze temeinic opera de consolidare a României întregite. Partidul naţional ţărănesc opreşte în loc toată această operă şi ameninţă să distrugă ceea ce cu atâta trudă s‘a clădit. Partidul naţional ţărănesc a săvârşit un păcat mai mare decât toate cele despre care s‘a vorbit, el a ridicat de zece ani ura între fiii acestei ţări, a aruncat sămânţa discordiei acolo unde consolidarea patriei impunea dragostea şi înfrăţirea. Miile de oameni ce în toate judeţele răspund la chemarea noastră congresele ce au loc pe tot întiinsul Ardealului, dovedesc că poporul înţelege gândul nostru patriotic şi curat şi că în inima lui nu poate să clocotească vrajba semănată de naţionali ţărănişti, ci înfrăţirea propovăduită de partidul nostru. Dealtminteri armonia între toate clasele şi toţi cetăţenii acestei ţări este unul din punctele fundamentale ale crezului naţional liberal. Văd în această sală numeroşi minoritari, — ţin să-i asigur că partidul nostru preţueşte colaborarea cu ei. Am spus în nenumărate rânduri, pentru noi o armonică convieţuire cu minorităţile nu este o obligaţiune decurgând din tratatele de pace, ci o necesitate a consolidării acestei ţări. După aceea având în vedere, că în sală se aflau numeroşi reprezentanţi ai satelor şvăbeşti toţi înscrişi în rândurile partidului liberal, d. Duca mai ia încă odată cuvântul şi de data aceasta vorbind în limba germană, îi salută şi exprimă bucuria de a-i vedea aci şi îi asigură de întreaga şi via solicitudine a partidului liberal. D. Mărcuş a citit o telegramă adresată d-lui Vintilă Brătianu. A urmat un banchet în sala restaurantului „Central“. -------x □ x------- * D. Gabriel Puaux la Cluj Cluj, 8 Noembrie A sosit la Cluj d. Gabriel Puaux, ministrul Franţei în România. La gară, oaspete a fost întâmpinat de reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, de studenţi şi cetăţeni. La intrarea trenului în gară, muzica regimentului 83 inf. a intonat Marieilleza. D. ministru Puaux a fost primit cu urale si i s-au oferit buchete de flori. In sala de recepţie, a fost salutat în numele municipiului de d. primar Mihali. Din partea Universităţii şi a cercului Ronsard a rostit cuvinte de bun sosit d. prof. Racoviţa, rectorul Universităţii. D. ministru Puaux a răspuns impresionat de primirea ce i s-a făcut. A doua zi d. ministru Puaux a vizitat instituţiunile mai însemnate dimi onaiş. La căminuluil studenţesc „Avraim Ianou“ a admirat ordine. D. Puaux a felicitat pe d. prof. Ştefânescu-GioBinigă, directorul căminului. A făcut apoi o vizită la Turda şi la 6 a fost la recepţia dată de primăria Clujului, în cinstea d-sale. La această recepţie,au participat toţi reprezentanţii autorităţilor locale şi un numeros public din elita Clujului. Ministrul Franţei a fost ogatomat. D. Teodor Mihala, primarul oraşului, a adus ‘elogii reprezentantului Franţei. D. Puaux a răspuns, mulţumind pentru onoarea ce i s'a făcut şi a accentuat că în tot cuprinsul ţării, a fost primit‘cu mare entusiam. A adus elogii neamului românesc. Consulatul francez a dat un banchet în cinstea oaspelui, prefectura județului a dat un dineu. •-------x □ x------- Din Cui PROCESUL UNOR AGRESORI. — Tribunalul din Cluj a judecat zilele trecute procesul intentat ţăranilor Teodor Crişan, Ilie George şi Al. Mărgineanu, cam acum aproape un an au lovit cu ciomegele de plutonierul de jandarmi Diaconescu din Borza, care era acuzat de a fi prieten al actuului guvern. La proces ţăranii susţineau că plutonierul a maltratat pe săteni. Apărarea a cerut închiderea acţiunii, căci infracţiunea ar cădea sub prevederile decretului de amnistie. D. procuror Birăescu însă s-a opus. A urmat ca procesul să fiejudecat în fond, punându-se insă în libertate acuzatul Mărgineanu. Apărarea a făcut apel la curte în contra încheierii tribunalului. CONTRABANDIŞTI. — Intr-un număr trecut am scris despre marea contrabandă de mătase săvârşită de fraţii Baum Zweig din Cluj, împreună cu mai mulţi funcţionari de la poştă şi vama din Cluj Cu ocazia aceasta am arătat că, între alţii, s'a deschis acţiune penală împotriva funcţionarului vamal Fotache Atanasiu. Realitatea este că funcţionarul vinovat se numeşte Fotache Anastasiu şi el n'are nimic comun cu un Dumitru Atanasiu, de la biuroul vamal, care nu este întru nimic inplicat în afacere. i îndureraţii: Ecaterina, soţie; Claudia, Georgeta, fiice; Mihail Sevastos, cumnat, cum şi familiile Stoicn, Simionescu, Nistor, Crăineanu, colonel Ion Vlahuţă, Marţinatz, cu copiii; Rădulescu, Maria R. Sevastos, Constanţa Sevastos, Coslovanu cu copiii, au nemărginita durere a face cunoscut pierderea prematură a scumpului lor soţ, tată, frate, cumnat, unchi şi neipot Ioan D. Popescu farmacist, în etate de 47 ani, căpitan în rezervă, membru în Consiliul de igienă al municipiului Chişinău, decorat cu Avântul Ţării, Răsplata Muncii, Coroana României în gradul de cavaler, etc., etc. S’a stins din viaţă la 7 Noembrie, iar înmormântarea va avea loc în ziua de 11 Noembrie, ora 2 d. a. Cortegiul funebru va porni dela catedrala oraşului Chişinău la cimitirul ortodox. Aceasta ţine loc de orice invitaţii. Rugati-va pentru dânsul.