Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)
1930-01-01 / nr. 302
k \ ' Anul XLVII Nr. 302 RĂSPUNS PRECIS ! ------- Guvernul din Belgrad a făcut o reformă administrativă, Guvernul din Bucureşti a făcut şi el o reformă administrativă. Prin noua lege din Iugoslavia, împărţirile administrative s-au făcut în aşa fel, încât a dispărut orice urmă a graniţelor dinaintea războiului. Prin noua lege din România, împărţirile administrative s-au făcut în aşa fel, incât au reapărut urmele fostelor graniţe, pe care legea precedentă le desfiinţase. Ceva mai mult şi mai grav. Reforma administrativă de la noi a creiat hotare regionale, acolo unde ele nu existaseră niciodată. Căci Prutul n’a fost nici când frontiera între Moldova şi Basarabia, aceasta din urmă confundându-se vecinie în cea dintâi. Harta lui Cantemir, coroborată de restul documentelor istorice, interzice orice controversă în această privinţă. Nu ne ocupăm în momentul de faţă de efectele administrative ale acestei mari greşeli. Prefecţii regimului l-au informat cei dintâi în această chestiune, dar nici glasul lor n’a avut ascultare. Sunt judeţe care, prin noua împărţire, au perdut venituri mari şi s’au trezit în situaţii penibile, fără ca cel puţin altele să fi câştigat în aceeaşi proporţie. S’au compromis comunicaţii accesibile. S’au creiat stări anormale. Atâtea greutăţi, neajunsuri şi pagube. Dar nu asta ne interesează acum. E vorba de spiritul pe care îl exteriorizează mecanismul nouilor împărţiri. E vorba de lovitura dată evoluţiei normale a unificării naţionale. Orice argumente, orice pledoarii, orice scuze şi once explicaţii, cad în faţa faptului îndeplinit , atunci când toate actele guvernelor trebuesc să respire hotărît tendinţa de unificare, suprimându-se orice urme despre despărţirile de altădată, atunci când în Iugoslavia administraţia se întinde peste fostele graniţe, în ţara noastră se restaurează cele desfiinţate de guvernul precedent. Odată stabilită şi ilustrată această monstruozitate, restul, ca numirea directorilor recrutaţi din miniştrii rataţi şi celelalte aplicaţiuni nu mai interesează. Ele vor dispare ca un vis urît. Afară de autori, toată lumea e de acord în această privinţă. Dar asta nu ne împiedică să fixăm faptul, să-i condamnăm spiritul, şi aducând pe vinovaţi în faţa ţării, să le cerem să răspundă scurt, clar şi precis: De ce n’au făcut reforma administrativă aşa cum a făcut-o Iugoslavia, ci aşa cum îi convine Ungariei ? Aşteptăm. Problema monarhică — O garanţie puternica in sprijinul regimului monarhic — Ocupându.ne de „îndrumările date organizaţiunilor judeţene în vederea alcătuirii programului viitoarei activităţi a Partidului", am subliniat preocuparea partidului liberal de a formula un program eştt din colaborarea conducerii şi a organizaţiilor, spre a corespunde cât mai mult nevoilor reale şi sentimentului public. Aceste îndrumări se deschid cu chestiunea monarhică, formulând constatări şi concluziuni de natură să întrunească nu numai adeziunea unui partid, dar asentimentul tutulor masselor româineşti conştiente de datoriile lor naţionale. După ce se laudă cu drept cuvânt prevederea şi cuminţenia generaţii de la 1848 şi 1859, care a proclamat în prina Adunare Naţională a principatelor unde regimul monarhic ca o necesitate imperioasă de Stat, după ce se reamintesc foloasele aduse ţării de instituţia monarhică prin ea însăşi si prin cei doi Suverani , se expun consideratiunile capitale care impun ca un imperativ categoric de ordin national regimul monarhic în România. In principiu, este stabilit că el asigură continuitatea şi constitue un punct predominant care adună unitatea Neamului în jurul Său. Este un arbitru mai presus de orice parţialitate şi este o garanţie mai mult de ordin şi Prestigiu. Dar în speţă, în ţara românească, regimul monarhic, în afară de considerentele generale ce pledează pentru el, se impune prin exerciţiul lui însuşi, prin experienţa făcută, viu fecunditatea acţiunii sale. Sub primul rege—intemeetorul — s'au stabilit bazele progresului şi întărirea, sub cel dc-al doilea — Liberatorul — s'a întregit neamul Ce garanţie mai mare poate fi despre viitorul linei instituţii decât strălucirea funcţiunii sale din trecut ? „Iată de ce socotim că regimul statornic care a dus ţara noastră la glorie pe câmpul de război şi la propăşire ir, timp de pace, este singurul ce ne poate asigura şi în viitor o rodnică desvortare", afirmă „îndrumările" şi vor răspunde dului condus de d. Vintila Brătianu, înfăţişând corul naţiunii. Amintind tristul episod al retragerii principelui Carol şi istoricul exemplu de abnegaţie şi demnitate dat de regele Ferdinand în rezolvarea chestiei, direcţia partidului îi aduce elogii pentru că „a săvârşit actul de cea mai mare prevedere patriotică, asigu-rând astfel ţării continuitatea de care avea în primul rând nevoe", fiind, precum a spus el însuşi, „mai întâi rege şi apoi părinte". In sfârşit, „îndrumările", în capitolul ce tratează despre regimul monarhic, se ridică energic in contra echivocurilor în care se complac alţii, pentru a specula după oportunităţi nu numai o chestiune închisă definitiv, dar o chestiune din acelea care exclud orice posibilitate de reluări şi refaceri. Declarându-se „strajă neadormită a aşezământului Său constituţional", partidul liberal se constitue mobilizat permanent întru apărarea principiului monarhic, a instituţiei Coroanei şi a reprezentanţilor ei legali, hotărît să aplice fără ştirbire testamentul luminat al regelui Ferdinand şi apărându-l la nevoe cu autoritatea prestigiului dobândit printr'o atât de lungă şi fecundă guvernare a ţării. Iată o linie de conduită sănătos concepută, hotărit expusă şi oferind garanţiile capabile să asigure continuitatea instituţiunii fundamentale, care reprezintă prin excelenţă unitatea naţională. Astăzi, mai mult decât oricând, aceste simţiminte vor avea răsunet profund în sânul naţiunii, fiindcă greşelile unora, reaua credinţă a altora, vrăjmăşii externe şi interne ar putea să-şi intensifice ameninţătoarele năzuinţi, dacă nu sar şti că există, reprezentând voinţa naţională, factori cari au şi puterea şi hotărîrea să-i dejoace şi eventual să-i reprime aşa cum cer interesele naţionale superioare. is. Pagini Exemplarul 8 Pagini »«Războiul rapid" — Formula generalului german, von Seeckt — Zilele trecute, d. I. Maniu, preşedintele consiliului de miniştri, a declarat în parlament că armata noastră urmează să fie organizată ..defensiv”. Am arătat că interesele apărărei naţionale, situaţia internaţională şi experienţa ultimului război, impun o organizare a armatei în aşa mod, INCAT EA SA FIE ORICÂND GATA DE LUPTA SI CAPABILA SA I SI IMPUNĂ VOINŢA. A doua zi după ce şeful guvernului român a făcut strania sa comunicare, privitoare la organizarea... „defensivă** * a armatei noastre, generalul german von Seeckt, şeful cel mai ascultat al Reichswehr-ului, a făcut şi el o declaraţie, care a provocat senzaţie în opinia publică europeană. Generalul von Seeckt s-a ocupat de organizarea armatei germane , în vederea unui „război rapid”. El a spus : „Noi nu putem să facem decât un război rapid; trebue să preparăm totul pentru acest război rapid”. Ce a înțeles generalul von Seeckt prin fraza citată mai sus ? Nu i se poate da decât următoarea interpretare : Germania crede că poate trage maximum de avantagii, dacă îşi va organiza din timp de pace forţele sale armate, de uscat, de apă şi din aer, în vederea unui război ofensiv, dezlănţuit prin surprize şi cu o rapiditate excepţională, spre a putea obţine din primele ceasuri şi zile, după mobilizare şi concentrare, o situaţie foarte avantajoasă, CARE VA PUNE INAMICUL EVENTUAL. IN VĂDITĂ INFERIORITATE, BA CHIAR IN IMPOSIBILITATE DE A ÎNLĂTURĂ UN DEZASTRU. Generalul francez de Cugnac, comentând declaraţia generalului von Seeckt, trage următoarele interesante concluziuni : ,,Se interpretează, in general, ca indicând intenţia statului major german, de a începe războiul viitor printr'un atac bruscat, intreprins numai de forţele din timp de pace. Războiul rapid ar însemna războiul început rapid". Pe ce anume elemente s'ar bizui o armată, care ar fi organizată conform concepţiei formulată de generalul von Seeckt? Fireşte, că nu în cadrul unui articol de ziar se poate răspunde complet, la această întrebare, dar un element principal merită să fie scos în evidență. Acel element este în legătură cu transporturile ’■rin mijloacele cele mai rapide, a trupelor și a materialului de război, care pot asigura uneia din armate, încă de la începutul ostilităţilor, o superioritate incontestabila asupra armatei adverse. In această privinţă iată ce scrie generalul francez de Cugnac în „Journal des Debats“ : „Intr‘un conflict eventual, care din cele două armate în prezentă, va învinge: aceia care merge încet, sau aceia, care merge iute ? Care va putea sa facă o manevră strategică, origina victoriei: aceia careface 20 km. pe oră și 200 de km. pe zi; sau aceia care se târăște pe drumuri, pe jos, sau pe cal. cu o viteză de 3, sau de 6 km. pe oră ? Este înspăimântător să pui asemenea întrebări. Va trebui mai bine să ne gândim, cât mai e încă timp“. Şi dacă e „înspăimântător“ pentru Franţa, cum ar fi, pentru noi, aceleaşi întrebări, într’o chestiune, intim legată de siguranţa statului nostru ? O asemenea problemă, nu trebue numai pusă, ci şi rezolvată. Şi atunci, întrebăm : mai poate fi vorba de organizarea armatei noastre pe bază „defensivă“, — cum a declarat şeful guvernului în Parlament — dacă inamicul de mâine va recurge la „războiul rapid” după metoda formulată de generalul von Seeckt—adică la ofensiva bruscată cu maximum de avantagii pentru dânsul, în ce priveşte iniţiativa şi desfăşurarea manevrei strategice ? Degur că nu. Iată pericolul ce-l poate prezintă propunerea organiării unei armate „defensive“, împotriva tuturor principiilor strategiei moderne. R. SEIŞANU -—xOx----- Podta de la Newport, (1.250 m.) al șaptelea din lume ca lungime. 21f3lfl. Frâul» şilnnca inimă a reparaţiunilor — Discuţiile din Cameră. Vot de încredere guvernului — Paris, 29 (Bador). — Camera a continuat în şedinţa de noapte desbaterile asupra Băncii Reglemen teilor In ternaţ o n ale. D. Cheron, ministrul finanţelor, a dat explicaţiuni asupra organizării acestei Bănci a reparaţiunilor şi a arătat că pregătirea statutelor s-a făcut în mod publc şi nici un® din clauze nu ar fi de natură să compromită interesele Franţei. D. Tardieu a luat apoi cuvântul şi a felicitat pe d. Cheron pentru expunerea făcută. Şeful guvernului a felicitat pe ministrul finanţelor pentru prudenţa sa în tot cursul negocerilor în vederea organizării Băncii Internaţionale. D. Tardieu a afirmat, că valoarea garanţiilor obţinute de Franţa este deplină,, cu atât mai mult, cu cât guvernatorul Băncii Franţei, care este desemnat de guvern, va putea în orice moment să o pună „veto“ la orice măsură a Băncii Internaţonale, pe care ar considera nepotrivită. Şeful guvernului s a arătat uimil că unii oratori au vorbit despre necesitatea încheiere’ de convenţii între Banca Internaţională şi Liga Naţiunlor, când s’a făcut totul, şi s‘a făcut bine astfel, spre a se evita Ligei Naţiunilor penibila chestiune a reparaţilor, m igrându-sâ apoi la vot. Cane ■* i iv pir, s tu 315 contra 271 voturi ordinea de zi susţinută de radicali,i-socialişti în chestiunea Bănci Internaţionale şi a adoptat prin ridcare de mâini ordinea de zi exprimând încredere în guvern. DEGREVĂRILE FISCALE Paris, 30 (Rador). — Camera a adoptat proiectul degrevărilor fiscale, prezentat de ministrul fianțelor. Proiectul prevede reduceri de taxe, intrând în vigoare de la 1 ianuarie și reprezentând în total peste un miliard franci. Contra proiectul socialist, prevăzând unele degrevări suplimentare a fost respins de Cameră cu 319 contra 262 votur, guvernul punând chestiunea de încredere. D. CHERON ministrul de finanţe , D. MOREAU guvernatorul Băncii Franţei Cm un prolii nasfilil «Mei unşi rslsme «m BUDAPESTA. — Asociaţia generală a marilor proprietari din Ungaria, OMGE, din care fac parte toţi grofii şi nemeşii din Ungaria, şi-a ţinut înainte de sărbători adunarea generală. Pe lângă chestiuni ce priveau organizarea şi activitatea internă a acestei asociaţiuni, s'au discutat cu un nebănuit interes eventualităţile efectuării unei reforme agrare în ţara latifundiilor unde ţăranul este încă iobag pe moşiile conţilor. Contele Hadik, într'o vorbire aprinsă, a criticat foarte vehement ,,diferitele acţiuni“ ale miniştrilor unguri cari tind la „sprijinirea" agriculturii. Citatul conte a arătat că măsurile luate de miniştri membri ai actualului cabinet Bethlen, nu sunt măsuri in vederea sprijinirii agriculturii, ci sunt măsuri ce tind la trezirea poftelor ţărăneşti spre împroprietărire, printr'o reformă agrară. In consecinţă asociaţia „Orige“, prin glasul lui Hadik califică de criminal pe oricine ar îndrăzni să ceară efectuarea reformei agrare în Ungaria, prin dezmembrarea marei proprietăţi, ceea ce ar însemna îndrumarea ţării spre... pieire! Vehemente atacuri au fost îndreptate apoi contra Austriei şi Cehoslovaciei, pentru silinţele acestor state de a eşi de sub tutela agricolă ungurească, linzând la o independenţă economică sub acest aspect. -------XOX --------wseerea tru»r roşi din Manciuria Paris, 29 (Radorb -- Din Moscova se anunţă, că pe baza protocolului ruso-chinez semnat la Chaborowsk, comandantul armatei sovietice din Extremul Orient a ordonat retragerea trupelor roşii din Manciuria. - ■- - • -— -------XOX—■ Bela Kun în România „Journal des Débats“ este informat că faimosul comunist, Bela Kun, fostul dictator al Ungariei, ar fi trecut frontiera rusoromână zilele trecute, refugiindu-se într-o localitate din apropierea Nistrului. Poliţia română, — adaugă ziarul francez, — a luat dispoziţii pentru arestarea lui Beta Kun. XOX Mîngyvarn în Atena — DEMISIA A DOI MINIȘTRI — Atena. 29 (Rador). — În urma unei scrisori publicată de d. Condylis în ziarele din Atena, partizanii săi din guvern, d-nii Argyropulos, ministrul internelor și Pappas, ministruligienei, au prezentat d-lui Venizeios demisiile lor din guvern. Demisiile vor fi considerate ca definitive dupa ce d. Condylis va fi confirmat autenticitatea scrisoarei Se afirmă că șeful guvernului va rezolva criza, proredând la o largă remaniere a cabinetului. •oxo Vânzarea cerealelor in comun întâmpină dificultăţi Banca centrală cooperativă a trimis circulari prin care recomandă organelor sale să îndemne pe săteni să-şi vândă cerealele în comun prin cooperative. Evident că ar fi o măsură bună care ar putea fi de folos in primul rând sătenilor. Dat fiind însă faptul că s-a creiat un precedent care a fost în defavoarea agricultorilor, sătenii refuză să-și vândă de data aceasta porumbul prin cooperative. După cum se știe, sătenii au depus orzul încă din linia August, spre a fi vândut prin Banca Centrală coperativă. In comuna Oancea, jud. Covurlui, sătenii au primit ca aconto suma de 255 lei pentru suta de kilograme orz. La această sumă plătesc şi azi dobânzi. Iată de ce propagandă pentru vânzarea în comun a porumbului întâmpină dificultăţi şi socotim că nu va da rezultatele la care se aşteaptă guvernul. —-—xQx----- FILME In calitate de secretar general al unei impunătoare asociaţiuni de ambe sexe, colegul nostru de redacţie d. Mihail Negru, fericitul stăpân al popularului Ţuguilă, a deslănţuit o viguroasă acţiune pentru protecţia animalelor necuvântătoare. Atunci când atâtea animale cuvântătoare umblă cu limba scoasă după protecţie, era natural şi echitabil să se acorde niţică şi celorlalte. Asta, nu numai pentru că în vremurile democraţiei toate vieţuitoarele trebue să beneficieze de generozitatea socială, dar pentru că, animalele necuvântătoare, inferioare celor cuvântătoare din unele puncte de vedere, le sunt superioare din altele. Dac'ar fi numai atâta, că nu vorbesc, că nu te întreabă la fiece minut, iarna dacă te duci la Nisa și vara dac’ai fost undeva, că nu participă la desbaterile parlamentare, că nu cer sporuri de salarii, că nu se pun în grevă când sunt scoase la pensie înainte de vreme sau când li se aplică impozite exagerate cu vergeaua pe spinare, şi încă ar fi îndeajuns ca să merite oblăduirea noastră. S’ar putea spune că animalele necuvântatoare sunt faţă de cele cuvântătoare ceea ce este filmul mut faţă de cel vorbitor. Tot aşa cum te înduioşează mimica emoţionantă a unei frumuseţi americane cu plete blonde şi cu ochi visători, dar te indispun declaraţiile sale de amor transmise gutural ca printr’o pâlnie de gaz, tot aşa ai o sensaţie mai dulce când îţi rîd ochii unui căţeluş cuminte, sau când mângâi catifeaua fină a unei pisicuţe, decât ascultând cicalele unui creditor acompaniat de portărel sau observaţiunile cotidiane ale unei soacre iubitoare. Nu spunea oare un moralist francez: „Plus on connait les hommes, plus on aime les beles”? Ceea ce este mai curios, ba chiar paradoxal, este că unele animale necuvântătoare se ţin mai curând de cuvânt decât unele cuvântătoare. De câte ori un cotoi sau un căţel rămâne nemuritor şi rece în faţa unui castronaş de iaurt, după avertismentul prin vorbe şi gesturi al stăpânei, pe când o cuvântătoare cu leafa plătită la ţanc dă c degetul prin el şi pe limbă în ciuda tuturor recomandărilor! Este în adevăr un lucru de neînţeles, că pe când multe animale necuvântătoare îşi însuşesc unele lucruribune de la celecuvântătoare, unele din acestea şi le însuşesc tocmai pe cele rele de la celelalte. Pentru aceste consideraţiuni şi pentru altele inedite, subliniem cu satisfacţie noua activitate întru protecţiunea necuvântătoarelor şi ne exprimăm speranţa că nu se va isbi de vreo greutate neprevăzută, cum ar fi, de exemplu, să fie impusă la global de cuvântătorii de la putere. — Don Jose Miercuri 1 Ianuarie 1930 RECOMANDAŢIE UTILĂ!... — Am de gând să ţin o conferinţă despre idioţia ereditară! — Sper, că nu vei face imprudenţa să-ţi inviţi părinţii! Consecinţele incidentului de la Moscova — Ambasadorul Franţei, d. Herberte, va părăsi Moscova?. — Impertinenţa d-lui Litvinov. — Ce scrie presa franceză? — Ziarul „Le Journal “ din Paris este informat ca în urma incidentului care s’a produs, la Moscova, între d. Jean Herberte, ambasadorul Franţei şi d. Litvinov, gerantul comisariatului afacerilor, străine rus. în urma refuzului acesunn de aaccepta nota României în chestia respectării pactului Kellog, cercurile diplomatice sovietice sunt convinse că reprezentantul Franţei va părăsi, în curând, postul său. In timpul sărbătorilor, d. J. Herberte, va veni la Paris, spre a face un raport verbal, guvernului francez, asupra acelui grav incident. CE SCRIE ,,LE FIGARO“ DESPRE NOTA ROMÂNIEI ,,Le Figaro“, sub semnătura d-lui Andre Chaumeix, scrie : „Ambasadorul Franţei a fost primit fără curtoazie de d. Litvinov, comisarul ajutor al poporului. El a fost chiar atât de rău primit, încât a trebuit să se retragă. Iată un incident care nu are nimic prea surprinzător. Dar este un incident scandalos, care pentru demnitatea ţării noastre nu trebue să fie tolerat. O reprezentațiune diplomatică pe lângă soviete este o extravagantă, care prezintă riscuri. Ambasadorul Franței s'a dus să remită d-lui Llvjjmw nota romani in afacerii-^^fcfkkea*. îi;: a;i ,e. direct corectă : ea este cunoscută ; ea asocia România la demersurile ce nu fost făcute de alte puteri. Nimic, absolut nimic, nu justifica atitudinea d-lui ’Eitvinow, dacă acesta n’a avut dorința premeditată de a îi impertinent“. După ce observă că d. Kitvînow a voit să trateze România de putere de ordinul al treilea, ,,Figaro" spune că acesta a găsit de cuviință să dea o largă publicitate incidentului, redactând el însuşi câteva note. ..Pentru ce s’ar jena sovietele ? Ele au măsurat slăbiciunea guvernelor europene. Ele cunosc puterea misterioasă pe care Internaţionalele, a doua şi a treia, socialistă şi comunistă — o exercită asupra cancelariilor. Şi ministerul afacerilor străine nu va protesta şi nu va lua măsuri ? Firtuă puternică pe coastele Atlanticului — Remorcher scufundat de un elevator — Paris, 30 (Rador). — Furtuna bântuie cu furie pe coastele Atlanticului, ale canalului Mânecei şi ale mării Nordului. Pagubele prinuite sunt importante. De două zile navigaţia pe coastă este împiedicată. Se semnalează numeroşi răniţi. In porul Havre, s-a abătut ori un ciclon, care între alte stricăciuni, a răsturnat un elevator. In cădere elevatorul a lovit un remorcher şi l-a scufundat. Trei oameni din echipagiu au murit. Cartierele din apropierea portului au fost inundate din cauza revărsării unei trombe marine. Dus lin inorMn sigli-ii — Primul raport al ambasadorului englez la Moscova , Londra, 30 (telegr. part). — Societatea „Jena Goldfilds“ din Londra, de sub preşedinţia d-lui Gerbert Gedalla, căruia guvernul sovietelor îi concesionase exploatarea minelor de aur şi aramă din Rusia sovietică, a primit o telegramă din Moscova, că la filiala acestei societăţi, din Moscova, agenţii „G. P. U ‘-ului au făcut o percheziţie. Iată cum s’au petrecut lucrurile : In ziua de 24 Dec. s’au prezentat la locuinţa directorului Samson, câţiva membrii ai „Cekei“, cari au cercetat în trei rânduri documentele şi actele societăţii. După aceea s-au transportat împreună cu Samson în biroul Societăţii. Acolo au făcut o nouă percheziţie şi au confiscat multe documente. De asemenea „Ceka“ a făcut percheziţii la birourile societăţi din Petrograd, Ecaterinburg şi h minele Bodaibo. . Guvernul sovietic a vrut să ţină în secret aceste percheziţii însă ambasadorul Ovei a comunicat guvernului său tot ce s-a petrecut la Moscova. Acesta este, de altfel, primul raport al ambasadorului Ovei, făcut guvernului său, de la reluarea raporturilor anglo-ruse. OXO Asasinii ziaristului Schlegel Belgrad, 30 (Telegr. part.). —Guvernul iugoslv a cerut celui italan extrădarea lui Rab'T Pospisil, asasinii zarisUdul. Schlegel. ■ Vätt jjP 11