Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)

1930-01-14 / nr. 9

mm mmm 2 Beruje el'tvoir mi»­e 4 niciodată la fel * Acelaş Rouge el Noir nu dă nici­odată acela s parfum, dacă e întrebuinţat de persoane diferite. El se îmbină, în fiecare caz, cu mirosul aspru al pielei și al părului, creiând armonii noui cani se aseamănă poate, dar numai atât cât pot semăna între ele două persoana fără a fi nici­odată absolut la feL de- Gblograp -Parfurm-Poudre -Geme 4 VeritabU numai in ambalaje originale Suptarv^ focu^te jaiacwte va asteapta la eximporanea jarKxiuselor»^ Roage el Noir Irab­ebati pe lurtai^omlDz el va va da explimlule aecesare CIFRELE VORBESC ADEVARUL8 După statistica oficială importul untdelemului străin s’a redus în anul 1929 cu aproape jumătate faţă de anii pre­cedenţi, pe când vânzarea untdelemnului nostru s-a triplat. Asta dovedeşte cămaşa consumatorilor români a început să-şi dea seama că se poate produce în ţară un unt­­delemn tot aşa de higienic şi gustos ca cel străin şi să se vândă numai cu lei 40 litrul, în loc de peste lei IOO, cu cat se vinde cel strain. Consumatorii intransigenţi cari încă nu cred în posibilita­tea acestui fapt capătă o mostră gratuită la depozitele noas­tre din str. Lipscani 106, Buzești No. 1, Cal. Rahovei 134 , IMMER & Co. S. A. R. masat DIN ALGERIA f­ranţa GARANTAT AUTENTICE, PRIMA SELECŢIUNE MACKECHNIE S. A. R. BUCUREŞTI — Str. C. A. Rosetti — Telef. 334­18 Adresa telegrafică: MACKECHNIE — Bucureşti CATALOG LA CERERE 1992 P­ODGORENII COMANDAŢI DE PE ACUM VIŢE ALTOITE Nu cumpăraţi până nu veţi vizita Desfacerea Totală a Marelui M­agazin RULETA Strada Lipscani 94 autorizată de Camera de Comerţ cu No. 9331 unde găsiţi: Mătăsuri, Lenajuri uni şi imprimate Albituri de­ium şi cearceafuri toate lăţimile. Catifele imprimate şi uni pentru rochi şi mantouri. Stofe de Mantouri cascha etc. Lengerie de dame şi bărbaţi, Tricotage de copii Dantele de roch­i toate lăţimile Covoare, Linoleum, Cuverturi, de pluş etc. Vizitati Magazinul spre a va convinge de preturile extrem de reduse care destin orice concurenta. O casă de primul rang în branşa AUTOMOBILELOR şi CAMIONETE Bănci introduse Caută Reprezentanţi cu garanţie serioasă In toate capitalele de Judeţe. Ofertele se vor adresa sub «Reprezentanta Automobile» la Agen­ţia de Publicitate D. ADANIA. Bucureşti I Strada Doamnei No. " — Galeriile Blanduziei. — 7 1H63 Fabrica de Clopote „OITUZ“ Policandre şi Sfeşnice Bisericeşti Splaiul C. A. Rosetti, 17—Bucureşti I—Telefon 370/79 CLUJ. Schieb & Comp. Piaţa Mihai Viteazu, 40. RADAUŢ, Bucovina, Mihai G. Ţurcan CHIŞINĂU Basarabia. D. F. Carostoianov CRAIOVA. P. Andreescu FU IAŞI, Ch. Pascu. Str. I. C. Brătianu 5 BUZĂU, Ion Călinescu, Librar, Str. Unirei, 98 Execută și se găseşte in depozitul sucursalelor Clopote de mnire mărime din material special garantând sunetul si durabilitatea pe timp de 50 ani­­ ACORDA­RI ÎNLESNIRI DE PLATA PARA DOBANDA,­­ 1839 sucursale. SIFOANE albe sau albastre, rotunde sau îndin­ă Limonezi albe cu bile şi capace de por­celan calitate garantată din renumita Fabrică „Turda“. Capete de sifon din aluminium de la Fa­brica „Victoria“ precum şi maşini um­­plătoare şi accesorii vinde NUMAI Vic­toria Soc. în nume colectiv BUCUREŞTI V., Cal. Dudeşti 99 1869 Reclama e sufletul comerţului Se surpă malurile la Constanţa Continuarea din pag. 1-a sunt şi ele înclinate, însă partea ridicată a stratului este la ţărm, înclinarea mergând către uscat. Fenomenul — adaogă interlocu­torul nostru — este foarte com­plicat. Ceea ce am spus până a­­cum nu este decât o privire su­­perficială. Fenomenul nu poate fi lămurit perfect decât în urma unor­­cercetări foarte amănunţite. De lămurirea cauzelor depinde şi remediul, adică ce trebue să se facă pentru a se împiedeca sur­parea malurilor. Considerând deplin stabilite cele de mai sus, s-ar recomanda un sistem de canalizare a apelor subterane şi paralel cu aceasta, plantarea nu cu pini maritimi şi poate nici cu salcâmi, ci cu ar­bori, a căror rădăcină să fie foarte ramificată şi care să pă­trundă adânc. Plantaţiile însă nu sunt decât un paliativ foarte puţin durabil. Nişte stâlpi de beton adânci de 40—50 metri ar întări ţărmul da­că ar prinde între ele cele două straturi deosebite.. Este însă şi aceasta o soluţie problematică. Gravitatea feno­menului rămâne. Dărâmarea ţăr­murilor impune­ atenţiunea edi­lilor, mai ales că observările m­e­­teorologice prevestesc un an plo­­ios. Vă închipuiţi ce însemnează aceasta? Dărâmarea sigură a ţărmului la Tataia. Procesul acestor surpări con­tinui se poate opri de la sine, prin cauze fireşti. Acestea însă sunt deocamdată foarte îndepărtate. Sunt însă mai mult decât sigu­re. Păcat numai că geologia nu lucrează decât cu miile şi sute­le de mii de ani. Dacă vor să aştep­te edilii Constanţei până atunci... le fac complimentele mele pentru încrederea pe care o au în ştiinţa geologică şi-i asigur că ea îi va trece între fosilele muzeelor din anul zece mii. Asupra mijloacelor sigure şi imediate de împiedecare a dărâ­­mării, precum şi asupra cauzelor precise şi amănunţite ale acestui îngrijorător fapt, nu-mi permit să spun nimic, nu din cauza se­cretului profesional­ care nu exis­tă în această materie, dar pentru că încă nu se ştie nimic sigur. Pe viitor — şi dacă voi avea la îndemână mijloace de studiu şi colaborarea altor specialişti,­­ am putea sta de vorbă cu mai mult folos". Am mulţumit interlocutorului nostru pentru lămuririle ce ni le-a dat, asigurându-l de intere­sul pe care ziarul nostru îl poar­tă acestei chestiuni. Atragem atenţiunea edililor constănţeni să ren­ite la onora­bila perspectivă de-a deveni fosi­­le de muzeu geologic şi să se gân­­dească serios la o soluţie, în mă­sură să scape oraşul de primej­dia ce-l ameninţă. B. * De la „Uniunea naţională a foştilor luptători“ „Uniunea naţională a­ foş­tilor luptători (U. N. A. L.)“ a convocat o serie de întru­niri pe culori în Capitală, spre a se discuta revendicările foş­tilor luptători şi victimelor războiului. Aceste întruniri se vor­­­­ine în ordinea următoare:„ Culoarea de galben în sala „Eintracht“ la ora 10 dimi­neaţa Duminică 26 Ianuarie; Culoarea de Albastru în sala „Constructori“ la ora 10 di­mineaţa Duminică 2 , Februa­rie ; Culoarea de Negru în sala Sinaia la ora 10 dimi­neaţa­ Duminică 9 Februarie; Culoarea­ de Verde în sala „Locomotiva“ la ora 10 di­mineaţa, Duminică 16 Febru­arie. Adunarea generală în sala .Dacia“ la ora 10 dimineaţa, Duminica 23 Februarie- mmmsus UNIVERSUL lira îi iu­an­ Frai în discuţia camerei de com­erţ din Capitala --------exp —— Consiliul de administraţie al Camerei de comerţ şi industrie din Capitală, s’a întrunit, aseară la ora 6 jum., sub preşedinţia d-lui Theodor V. Orghidan, a­­sistat de d. V. Stoicovici, secre­tarul general al Camerei. Consiliul a aprobat procesul­­verbal al şedinţei precedente. COMPUNEREA COMISIILOR D. TH. V. ORGHIDAN a pro­pus şi plenul a aprobat, ca să se modifice regulamentul în sensul ca să fie mărit numărul membrilor în comisiuni, pentru ca toţi membrii să poată con­tribui la activitatea Camerei. COMUNICĂRI D. I. VOICULESCU a cerut să nu se mai permită vânzarea cărnii proaspete în băcănii, cari fac concurență măcelăriilor. D-sa a mai cerut scăderea chi­riilor la frigoriferde din hala Ghica. D. IOSIF LAZAR a cerut ca să intervină Camera pentru pre­lungirea termenului depunerii declaraţiilor până la finele lu­­nei Februarie. D-sa a vorbit a­­poi de carnetul de contribuabil, care — prin felul cum e redac­tată legea — va produce multe şicane negustorilor. D. V. DUMITR­ESCU-MILI­­TARI a cerut să se dea brevete definitive şi pentru cârciumile arendate, de la sate. dem Modificarea legii concordatului preventiv D. N. BUTCULESCU, raporto­rul ac­estei chestiuni, a arătat că în practică legea concorda­tului preventiv dă rezultate rele, astfel că cercurile co­merciale şi industriale din în­treaga ţară şi-au manifestat do­rinţa ca legea concordatului preventiv să fie modificată. In acest sens o comisiune restrân­să s’a ocupat de modificările ce sunt de adus legii concordatului preventiv și a redactat o serie de propuneri, în urma cărora drepturile creditorului să fie e­­fectiv respectate. D. G. BUTUCEANU a vorbit de raportul pasivului cu acti­vul, care trebue să reprezinte o cotă de 75 la sută. D. ing LORENŢI a spus, că Uniunea generală n­ industria­şilor întrunită Vineri d. a., sub preşedinţia, d-lui ing. C. Orghi­dan ,a propus următoarele mo­dificări : La punctul I, Comisia de control să nu fie numită de preşedintele tribuna­lului, ci să fie aleasă de credi­tori reali dintre principalii cre­ditori, indiferent de domiciliul lor. In cel mult 15 zile de la depunerea cererii de concordat, creditorii să fie convocaţi de tribunal pentru alegerea comi­­siunii de control. Ca creditori reali (creanțe se­rioase) să se considere numai întreprinderile industriale, co­merciale și financiare, cu firmă înregistrată. Concordatul să se acorde de tribunal numai pe baza avizu­lui conform, al creditorilor reali. La punctul VII. Cota ce debitorul concordator va avea de plată, să fie fixată nu de tribunal, ci de comisia de control, dună cu ea va fi sta­bilit situaţia exactă a averii de­bitorului. D. OBREANU a propus, ca să nu fie aşa grele condiţiile impu­se comerciantului şi industria­şului, care cere concordat pre­ventiv D. AUREL ŞTEFANESCU a arătat, că în perioada doua co­misia de control nu mai are nici un rol. D-sa a cerut să rămână cota 50 la sută, iar termenul să fie de trei ani. D. ACHILUȚ ŞARAGA a ce­rut, ca să se amâie discuțiile asupra modificării legii concor­datului preventiv. D. N. BUTCULESCU a arătat, că toate criticile făcute n’au a­­vut în vedere şi situaţia credi­torului căci trebue să curăţim neghina din grâu, astfel ca ne­­gustorimea să poată avea încre­derea dinainte. D. IOSIF LAZAR a propus, ca măsu­rile ce se vor lua con­tra debitorului să nu împiedice pe acesta în mersul negoţului său. D. C. DOICESCU a cerut, ca atunci când comerciantul nu poate face față cotelor concor­­datare, tribunalul de carod cu creditorii să institue un control serios. D. S. BLUMENFELD a decla­rat, că dacă vrem să conservăm creditul ţării, trebue să luăm măsuri pentru păstrarea averii creditorului. D. AL. GEORGESCU a spus, ca să fie numit expertul conta­bil de o comisie cu avizul Ca­merei de comerț. D. STANOIU a arătat nece­sitatea compisiei de creditori. In timpul celor trei luni de zile să se îndeplinească toate formali­tățile concordatoire. D. A. AXENFELD a ridicat câteva chestiuni de principiu, a­­supra modului de plată a rate­lor concordatare. D. I. MARINESCU-COPACENI a spus, că e pentru comisia de control, care nu poate supăra pe negustorii cinstiţi. In ce pri­veşte plata propune 50 la sută pentru reţinerile din vânzare şi un termen de doi ani. D ROMULUS ANGELESC­U, director la Banca Generală, a propus la art. I, ca dacă credi­torii în unanimitate sunt de a­­cord, să nu se institue comisie de control. Modificările propuse de­ Ugir şi comitetul de direcţie al Camerei sunt foarte bune. D. GOGU ROSTANU a cerut ca la introducerea cererii de concordat să se facă suprave­gherea concordatorului imediat. D. TH. V. ORGHIDAN rezumă desbaterile şi aduce raportului modificările cerute de membrii consiliului şi menţionate mai sus. D-sa insistă asupra faptu­lui, că modificarea concordatu­lui preventiv este o necesitate imperioasă pentru menţinerea creditului şi mai ales pentru a putea obţine o scădere a dobân­zilor. MEMORIUL. Camera a redactat următorul memoriu, pe care îl va prezenta ministrului de justiţie: , I. Concordatul preventiv, fiind­­ o instituţi­Une care trebue să a­­j­­ere deopotrivă interesele debi- t­­orilor şi ale creditorilor, este ne­­cesar ca cei din urmă să aibe posibilitatea exercitării unui control serios şi permanent asu­pra mersului întreprinderii debi­torului concordator, cu atât mai mult cu cât renunţând la a­­proa­pe jumătate din creanţa lor au dreptul să supravegheze rea­lizarea resttul­ui. In consecinţă, Camera propu­ne înfiinţarea unei comisiuni de control formată din 3 creditori. Această com­isiun­e ar­­urma să fie numită în termen de 5 zile de la primirea cererii de concor­­dat (art. 3) de către preşedin­tele tribunalului care primeşte cererea Creditorii ar fi aleşi din­tre acei de aceeaşi branşe, figu­rând pe lista de creditori pe care debitorul este obligat (art. 2) a o depune odată cu cererea sa, lu­­ându-se ca criterii în această a­­l­egere : a) importanţa lor ca sumă; b) seriozitatea şi vechimea cre­anţelor; c) domiciliul (sau sediul) cre­ditorilor sau reprezentanţilor a­­cestora, căutând a se numi acei cari au domiciliul (sau sediul) în acelaşi localitate unde se găseş­te sediul debitorului concorda­tor. Comisia de control poate fi re­vocată la cererea majorității cre­ditorilor, dacă nu lucrează in conformitate cu interesele aces­tora. II. Comisiunea de credtori va avea obligațiunea a depune in­ventarul bunurilor debitorului la dosarul cererii , în termen de maximum 30 zile de la numirea ei. III. Tribunalul se va pronun­ţa asupra admiterii în principiu în termen de maximum 15 zile dela depunerea inventarului de către comisiunea de creditori. Zilele care ar depăși acest ter­men se vor socoti în termenul concordatului acordat. IV. încasările rezultate din în­­tre­prinderea debitorului vor fi destinate astfel: 60 la sută se vor depun© cu avizi:,­ conform al co­m­­isiunei de creditori la o bancă de prim ordin si vor con­ti­tui un fond inatacabil până la omolo­garea concordatului, iar 40 la sulf, vor servi cu avizul conform a! comisiunei de credito­ri pen­tru cumpărarea de mărfuri ne­cesare la reasomrarea magazi­nului. V. Comisiunea, pentru exerci­tarea unui control permanent al întreprinderii numeşte 2 funcţio­nari — unul însărcinat cu con­tabilitatea, iar celălalt cu cas­­sa (la între­prinderile mai mici, numai unul singur). Aceşti func­ţionari vor fi pe cât cu putinţă experţionabili, putând fi re­­c­om­and­at­i de Camera de comerţ şi industrie respectivă. Ei vor fi plătiţi în contul debitorului. VI. Comisiunea de creditori astfel constituită, va priveghia operaţiunile debitorului concor­­datar pe tot timpul concordatu­lui. VII. Cota va fi propusă de de­­bi­tor odată cu cererea de con­cordat; ea nu va putea fi mai mică de 60 la sută. Dobânda va fi egală cu scontul Băncii Naţio­nale. In cazul când debitorul se oferă a plăti creanţele în valoa­rea lor integrală, el va fi exone­rat de plata dobânzilor. In cazul când comisiunea de creditori constată că activul de­pășește pasivul, poate cere jude­­cătorului o majorare a cotei. VIII. Termenul pentru care debitorul va putea obține con­cordat va fi de maximum 18 luni, socotit din momentul omologăr­ii. IX. Plata cotelor cuvenite cre­ditorilor se va face din trei în trei luni în rate egale pentru fiecare din ei. Creditorii pot admite şi o altă normă de eşalonare a plăţii cotei concordatare, după n­atura comerţului. X. Comisiunea de creditori va întocmi la fiecare trei luni un raport asupra mersului între­prinderii concordatare. Acest raport se va înainta judecăto­rului însărcinat cu privegherea concordatului. XI. Creditorii nesatisfăcuţi de modul cum decurg operațiunile firmei concordatare sau de fe­lul cum li se achită cotele crean­țelor lor, se vor adresa comisiu­­nei de creditori, care dacă cons­tată că debitorul îşi înstrăinea­ză avutul cu rea credinţă prin cheltueli deplasate faţă de nece­sităţile întreprinderii sau prin credite care ar putea fi luate ca înstrăinări ale activului, va se­siza tribunalul. Tribunalul poa­te constata chiar in cursul con­cordatului că debitorul nu-şi res­pectă angajamentele sale şi în consecinţă, îi poate ridica bene­ficiul concordatului obţinut, chiar dacă termenul acestuia nu este încă expirat. XII. Nu se va putea obţine concordat decât în situa­ţi­unea de când activul este cel puţin 75 la sută din pasiv. In ca­z contra­riu, menţinându-se dispoziţiile art. 6 din actuala lege, tribuna­lul se va pronunţa dacă este ca­zul să declare falimentul comer­ciantului. XIII. Cotele odată fixate şi e­­şalonate egal din trei în trei luni, vor fi garantate de către debitor prin poliţe, astfel încât, la sca­denţa respectivă, el va achita fie­cărui creditor cota ce i se cuvi­ne din creanţa acestuia redusă şi eşalonată după cum s-a ară­tat mai sus. Odată cu deschiderea proce­durii concordatului, tribunalul poate ordona luarea unei ins­cripţii ipotecare, precum şi orice alte măsuri pentru asigurarea averii creditorului în averea de­bitorului. XIV. In ipoteza când tribuna­lul ar găsi cu cale a pronunța falimentul comerciantului care a solicitat concordatul, creditorii acestuia se vor prezenta în ins­tanța falimentară cu creanțele lor originale, neredus©, din care se vor scăda ratele plătite e­­fectiv de debitor. XV. Pentru uşurarea obţine­rii credi­tulu după omologarea concordatului, creanţele în caz de faliment, vor fi privilegiate pentru 50 la sută din quantumul lor. XVI. Orice conivență fraudu­loasă între debitor şi creditori, sau comisiunea de creditori, va constitui şi pentru unul şi pen­tru ceilalţi o infracţiune asimi­lată abuzulu de încredere şi pe­depsită conform art 322, 331 cod penal. XVIL Legea modificatoare va intra în vigoare de la data pro­mulgării ei; ea se va aplica însă şi în cazul cererilor de concor­date, care n’au fost omologate până la acea dată. Ședința s-a terminat la ora 9 seara. JL­ . I Căsătoria prinţului Umberto m­oştenitorul Tronului Italiei Căsătoria prim­cipel­ui Umberto de Savoia cu Maria de Brabant, s’a celebra­t cu un fast ca­re a­­mimiteşte măreţia celor mai me­morabile serbări atât prim splen­doarea personagiilor şi­ a sălilor cât şi priin minunăţia toaletelor şi scânteierea uniformelor şi­ a bijuteriilor“ aşa începe descrie­rea pe care­ o face Carrier© della Sera sub semnătura cunoscutu­lui publicist Arnoldo Fracca­­roli. TOALETELE Salonul regal —• pe tinde tre­­ bue să treacă cortegiul spre Ca­pelă este împărţit în două zone laterale de tribunele construite să adăpostească invitaţii. In pri­mele rânduri ale tribunelor au luat loc doamnele a căror decol­­teuri erau acoperite cu voaluri de toate culorile, împodobite cu minunat© broderii, deoarece deşi protocolul cerea ca doamnele să vină în haine de ceremonie de­coltate, biletele de invitaţie pres­­criau ca „să vină cu voalul ce acopere spatele”. In spatele liniei, in uşoară as­cendenţă, în afară de nota cla­ră a toaletelor doamnelor se ob­serva nota închisă a fracurilor luminată ici şi colo de unifor­mele cavalerilor de Malta, a ofi­ţerilor şi de fireturile corpului diplomatic. O dorință a Principelui Um­berto era ca La nuntă numai mi­reasa să poarte toaleta albă aşa că toate doamnele s’au întrecut in alegerea culorilor. Culorile preferate au fost albastrul clar, o culoare a apei de mare, mau­ve, roz palid, auriu, argintiu. S’au remarcat multe toalete cu ţesături de fir de aur şi argint. UN CORTEGIU DE REGI ŞI PRINCIPI Capela Padina, unde s'a cele­brat cununia şi care este în con­tinuarea acestei săli, era slab i­­luminată. Regina Elena a avut această idee spre a obţine un caracter de intimitate şi misti­cism. Dealtfel Regina s‘a ocupat cu o pasionată grijă de aranja­mentul nunţei fiului său care s’a celebrat în ziua când ea însăşi îşi sărbătorea ziua naşterea. Cortegiul a fost deschis de maestrul de ceremonie,­­ contele Macchi di Coliere, urmat de un grup de ofiţeri, apoi casa civilă şi militară a Suveranilor a principilor şi­ a principeselor, cavalerii ordinului Anunci­aia Thaon de Reval, Salandra, Ca­­viglia, Orlando, Bonomi, Boselli şi prefectul palatului ducele Bo­­rea d’Olm­o. Cortegiul s’a format astfel: Regele Belgiei La braţ cu Prin­cipesa Maria a Belgiei, Princi­pele Piemontului cu Regina Ita­liei, Regele Italoi cu Regina Bel­giei, Regele Bulgariei cu ex-Re­­gina Augusta Victoria a Portu­galiei, ex-Regele Aman Ullah a Afganistanului cu marea ducesă de Luxemburg, Principele Luigi II de Monaco cu ex-Regina Su­­raya a Afganistanului, Princi­pele Bavariei cu Infanta Mana José, Ducesa de Bavaria, Princi­pele Daniele a Muntenegrului cu Principesa Antoaneta de Lu­xemburg, Principie Giril al Bul­gariei cu Principesa Milita a Muntenegrului, Ducele de Bra­bant cu ducesa de Brabant, Du­cele de Sudeamania cu Princi­pesa Clemantina, Ducele de York cu ducesa de Vendome, contele de Flandra cu Principesa de Battemberg, Infantele Fernand cu Princippesa Maria de Munte­­n­egru, Principele Giovani Gior­gio de Sanovia cu Principesa Eudoxia a Bulgariei, Principele Cristofor al Greciei cu Principe­sa Mafalda de Assia, Principele Paul al Greciei cu Principesa Giovana de Savoia, Principele Albert de Bavaria cu Principesa Maria de Savoia, Principele Na­poleon cu Principsa Francesca de Grecia, Contele de Paris cu Ducesa d'Aosta, Principele Geor­ge d Bavaria cu Principesa Clo­tilda Napoleon, Principele Con­rad de Bavaria cu Principesa Bona de Bavaria, Principele Paul al Tuooslavica cu Princi­pesa Olga a Iugoslaviei, Ducele Sm­aland cu A. S. R. Elena de Rusia, Ducele d’Aosta cu Prin­cipesa Proskowia de Rusia, Du­cele de Spoletto cu Ducat de Pis­­toia, Contele de Torino cu A. S R. Maria Adelaida de Savoia Genova, Ducele de Abruzzi cu Ar­hiducesa Monica, Ducele de Ge­nova cu Principesa Isabela de Burbon-Parma, Principele Ro­man de Rusia cu Principesa En­­ri­ca de Burbon-Parma, Princi­pele de Udine cu Principesa Ma­­ria Golitzin, Ducele de Pistoia, cu Principesa Nadejda Orloff, Ducele de Bergamo cu contesa Genoveva de Chaponay, Ducele de Ancona, Arhiducele Ioseph- Francisc, Principele Filip de As­­sia, Priincipele de Luxemburg, Principele Sever de Burbon, Principele de Monaco și Princi­pele Gaetano de Burbon. Apoi Mussolini urmat de sub­secretarul de stat Giunta, doam­nele de onoare. ROCHIA DE MIREASA Principesa Maria este unica ce poartă toaletă albă. E o îmbră­căminte delicată de velut ,,pai­ne“. Deasupra rochiei poartă un mant­o tot în veil­ut cu un colo­rit slab argintat și cu un mare guler de hermină. Mantoul are o trenă de şapte metri, purtată de patru oameni de curte. Pe cap poartă o diademă toată în brilliante care-i încunună fruntea. IN FAŢA ALTARULUI Traversând sala tronului, sa­lonul galben, şi alte mult© ce preced acel al Balconului, cele două săli Roşii şi în sfârşit ma­rele salon al Corazzierilor, cor­tegiul intră în Capela Paolină în sunetul imnului „conservei Deus su Re-Salvet su Regnu sardu" vechiul cântec de fideli­tate şi urare a poporului sard pentru Regii Savoei. In jurul altarului lângă pe­reţi sunt drapelele regimentelor cu reşedinţa la Roma. In faţa altarului îngenuche Principesa Maria având la dreapta pe Principele Umberto. Cardinalul Mafii venind în faţa perechei regale, adresează Principelui întrebarea rituală: — Alteţa Regală Principele Umberro de Savoia voeşte să ia pe A. S. R. Principesa Maria a Belgiei aci prezentă, în legi­timă căsătorie, potrivit ritualu­lui Sfintei Mare Biserici ? Princpeile Umberto se scoală în picioare în poziţie de drepţi şi răspund© cardinalului: — Da. Cardinalul repetă întrebarea Principesei care răspunde: La. Apoi, principe! şi principesa în­­genunche din nou. Contele de Torino, Ducele de Abruzzi, Principele de Udine şi Ducele de Pistoia ridică deasu­pra capului celor doui soţi vălul simbolic, un văl antic — simbol al protection©­ şi purităţii, care­ a fost utilizat şi la căsătoria re­gilor Umberto I şi Victor Ema­­nuell. Intr’o tăcere profundă cardi­nalul a pronunţat formula ri­tuală: „Ego com­ungo vos in ma­­trianoni­um”. După binecuvântarea inel­ul ei nupţial îl încredinţează Princi­pelui care-1 pune în degetul mi­resei. După terminarea acestei so­lemnităţi a început slujba reli­gioasă care s’a făcut cu un deo­sebit ceremonial. Apoi cardina­lul Maffi a dat binecuvântarea soţilor. După semnarea actului de că­sătorie cardinalul a ţinut o înăl­ţătoare alocuţiune după care s’a format din nou cortegiul în frun­te cu tinerii căsătoriţi. PARTICIPAREA POPORULUI ITALIAN Ceremonia religioasă fiind ter­minată populaţia a fost anun­ţată prin porumbeii albi ce­ au fost lăsaţi să sboar© deasupra mulţimei ce gemea în piaţa Qui­­rinaluluii. Mulţimea a făcut o călduroa­să manifestaţie perechei prin­­c­are. Augusta pereche a făcut apoi o vizită Papei la Vatican şi au adus un omagiu la mormântul „soldatului necunoscut”. -------- x □ x —-----­ Miercuri 15 ianuarie a. c. începem publicarea noului roman PRINȚESA TAR­KAIVOVA Temuta rivală a­ Țarinei Caterina ll-a Tragerea loteriei Ligii Culturale La tragerea din ziua de 10 Ia­nuarie, efectuată în palatul Li­gii Culturale, au eşit câştigătoa­re următoarele numere : Lei 20.000: n-rele 773.230 şi 1.080.708 ; Lei 5000: n-rele 1.060.512 şi 1.082.071 ; Lei 1000 : n-rele 802.894 ; 803.784 863.445 ; 892.771 ; 804.607 ; 896.990; 907.659; 909.751; 910.843; 914.157; 914.671 ; 915.750 ; 954.297 ; 986 597;­ 1.006.881 ; 1.027.213 ; 1 032.564­­ ; 1­ 054.286 ; 1.059.262 ; 1 078.436 ; 1.079.987. Tragerea continuă în fiecare zi de lucru, începând­ de la orele 5 d. a. până la estirea tuturor câștigurilor atribuite acestei tra­geri. ------xpx --------­ Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor pentru comerţul ambulant in Capitală Primăria municipiului Bucu­reşti­ a prelungit valabilitatea legitimaţiilor (cărţuliilor) şi au­torizaţiilor pentru exercitarea comerţului ambulant, emise în cursul anului trecut, până la 15 Februarie a. c., numai pentru cele specificate mai jos : Pentru produsele R. M. S., zia­re şi alte publicaţiuni, pâine şi cornuri, în chioşcuri. Arbuşti şi pomi roditori, legu­me şi verdeţuri de tot felul, fructe, flori, cornuri şi castane. Pânză de casă, scoarţe de casă şi rogojini. Pentru cârpaci şi văcsuitori de ghete, toate aces­tea, la locuri fixe, fără insta­­laţiuni. Cereale de tot felul ca : grâu, orz, porumb, etc., nutreţuri, lemne de foc, lemn brut pentru lucru, arbuşti, legume, fructe, flori, buchete, borangie, cămăşi din pânză de casă, costume ţără­neşti, marame, mintene, prosoa­pe de casă, etc. Bidinele,­­brân­zeturi, articole de bragagerie, cărbuni, gaz, ghiaţă, iaurt, în­gheţată, lapte, linguri de lemn, mături, miere, melci, oţet, ouă, păsări domestice şi vânaturi, pastrama, pâine, peşte, pistil, po­rumb fiert şi floricele, raci etc. Ascuţitori de cuţite, coşari, să­pun, scoici, articole de simigerie, turtă dulce, unt. Acest fel de comerţ se va pu­tea exercita numai din loc în loc. Toate celelalte autorizaţiuni eliberate pentru alte comerţuri, decât cele specificate mai sus, sunt anulate. Contravenienții vor fi dați În judecată.

Next