Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)
1930-01-14 / nr. 9
mm mmm 2 Beruje el'tvoir mi»e 4 niciodată la fel * Acelaş Rouge el Noir nu dă niciodată acela s parfum, dacă e întrebuinţat de persoane diferite. El se îmbină, în fiecare caz, cu mirosul aspru al pielei și al părului, creiând armonii noui cani se aseamănă poate, dar numai atât cât pot semăna între ele două persoana fără a fi niciodată absolut la feL de- Gblograp -Parfurm-Poudre -Geme 4 VeritabU numai in ambalaje originale Suptarv^ focu^te jaiacwte va asteapta la eximporanea jarKxiuselor»^ Roage el Noir Irabebati pe lurtai^omlDz el va va da explimlule aecesare CIFRELE VORBESC ADEVARUL8 După statistica oficială importul untdelemului străin s’a redus în anul 1929 cu aproape jumătate faţă de anii precedenţi, pe când vânzarea untdelemnului nostru s-a triplat. Asta dovedeşte cămaşa consumatorilor români a început să-şi dea seama că se poate produce în ţară un untdelemn tot aşa de higienic şi gustos ca cel străin şi să se vândă numai cu lei 40 litrul, în loc de peste lei IOO, cu cat se vinde cel strain. Consumatorii intransigenţi cari încă nu cred în posibilitatea acestui fapt capătă o mostră gratuită la depozitele noastre din str. Lipscani 106, Buzești No. 1, Cal. Rahovei 134 , IMMER & Co. S. A. R. masat DIN ALGERIA franţa GARANTAT AUTENTICE, PRIMA SELECŢIUNE MACKECHNIE S. A. R. BUCUREŞTI — Str. C. A. Rosetti — Telef. 33418 Adresa telegrafică: MACKECHNIE — Bucureşti CATALOG LA CERERE 1992 PODGORENII COMANDAŢI DE PE ACUM VIŢE ALTOITE Nu cumpăraţi până nu veţi vizita Desfacerea Totală a Marelui Magazin RULETA Strada Lipscani 94 autorizată de Camera de Comerţ cu No. 9331 unde găsiţi: Mătăsuri, Lenajuri uni şi imprimate Albituri deium şi cearceafuri toate lăţimile. Catifele imprimate şi uni pentru rochi şi mantouri. Stofe de Mantouri cascha etc. Lengerie de dame şi bărbaţi, Tricotage de copii Dantele de rochi toate lăţimile Covoare, Linoleum, Cuverturi, de pluş etc. Vizitati Magazinul spre a va convinge de preturile extrem de reduse care destin orice concurenta. O casă de primul rang în branşa AUTOMOBILELOR şi CAMIONETE Bănci introduse Caută Reprezentanţi cu garanţie serioasă In toate capitalele de Judeţe. Ofertele se vor adresa sub «Reprezentanta Automobile» la Agenţia de Publicitate D. ADANIA. Bucureşti I Strada Doamnei No. " — Galeriile Blanduziei. — 7 1H63 Fabrica de Clopote „OITUZ“ Policandre şi Sfeşnice Bisericeşti Splaiul C. A. Rosetti, 17—Bucureşti I—Telefon 370/79 CLUJ. Schieb & Comp. Piaţa Mihai Viteazu, 40. RADAUŢ, Bucovina, Mihai G. Ţurcan CHIŞINĂU Basarabia. D. F. Carostoianov CRAIOVA. P. Andreescu FU IAŞI, Ch. Pascu. Str. I. C. Brătianu 5 BUZĂU, Ion Călinescu, Librar, Str. Unirei, 98 Execută și se găseşte in depozitul sucursalelor Clopote de mnire mărime din material special garantând sunetul si durabilitatea pe timp de 50 ani ACORDARI ÎNLESNIRI DE PLATA PARA DOBANDA, 1839 sucursale. SIFOANE albe sau albastre, rotunde sau îndină Limonezi albe cu bile şi capace de porcelan calitate garantată din renumita Fabrică „Turda“. Capete de sifon din aluminium de la Fabrica „Victoria“ precum şi maşini umplătoare şi accesorii vinde NUMAI Victoria Soc. în nume colectiv BUCUREŞTI V., Cal. Dudeşti 99 1869 Reclama e sufletul comerţului Se surpă malurile la Constanţa Continuarea din pag. 1-a sunt şi ele înclinate, însă partea ridicată a stratului este la ţărm, înclinarea mergând către uscat. Fenomenul — adaogă interlocutorul nostru — este foarte complicat. Ceea ce am spus până acum nu este decât o privire superficială. Fenomenul nu poate fi lămurit perfect decât în urma unorcercetări foarte amănunţite. De lămurirea cauzelor depinde şi remediul, adică ce trebue să se facă pentru a se împiedeca surparea malurilor. Considerând deplin stabilite cele de mai sus, s-ar recomanda un sistem de canalizare a apelor subterane şi paralel cu aceasta, plantarea nu cu pini maritimi şi poate nici cu salcâmi, ci cu arbori, a căror rădăcină să fie foarte ramificată şi care să pătrundă adânc. Plantaţiile însă nu sunt decât un paliativ foarte puţin durabil. Nişte stâlpi de beton adânci de 40—50 metri ar întări ţărmul dacă ar prinde între ele cele două straturi deosebite.. Este însă şi aceasta o soluţie problematică. Gravitatea fenomenului rămâne. Dărâmarea ţărmurilor impune atenţiunea edililor, mai ales că observările meteorologice prevestesc un an ploios. Vă închipuiţi ce însemnează aceasta? Dărâmarea sigură a ţărmului la Tataia. Procesul acestor surpări continui se poate opri de la sine, prin cauze fireşti. Acestea însă sunt deocamdată foarte îndepărtate. Sunt însă mai mult decât sigure. Păcat numai că geologia nu lucrează decât cu miile şi sutele de mii de ani. Dacă vor să aştepte edilii Constanţei până atunci... le fac complimentele mele pentru încrederea pe care o au în ştiinţa geologică şi-i asigur că ea îi va trece între fosilele muzeelor din anul zece mii. Asupra mijloacelor sigure şi imediate de împiedecare a dărâmării, precum şi asupra cauzelor precise şi amănunţite ale acestui îngrijorător fapt, nu-mi permit să spun nimic, nu din cauza secretului profesional care nu există în această materie, dar pentru că încă nu se ştie nimic sigur. Pe viitor — şi dacă voi avea la îndemână mijloace de studiu şi colaborarea altor specialişti, am putea sta de vorbă cu mai mult folos". Am mulţumit interlocutorului nostru pentru lămuririle ce ni le-a dat, asigurându-l de interesul pe care ziarul nostru îl poartă acestei chestiuni. Atragem atenţiunea edililor constănţeni să renite la onorabila perspectivă de-a deveni fosile de muzeu geologic şi să se gândească serios la o soluţie, în măsură să scape oraşul de primejdia ce-l ameninţă. B. * De la „Uniunea naţională a foştilor luptători“ „Uniunea naţională a foştilor luptători (U. N. A. L.)“ a convocat o serie de întruniri pe culori în Capitală, spre a se discuta revendicările foştilor luptători şi victimelor războiului. Aceste întruniri se vorine în ordinea următoare:„ Culoarea de galben în sala „Eintracht“ la ora 10 dimineaţa Duminică 26 Ianuarie; Culoarea de Albastru în sala „Constructori“ la ora 10 dimineaţa Duminică 2 , Februarie ; Culoarea de Negru în sala Sinaia la ora 10 dimineaţa Duminică 9 Februarie; Culoarea de Verde în sala „Locomotiva“ la ora 10 dimineaţa, Duminică 16 Februarie. Adunarea generală în sala .Dacia“ la ora 10 dimineaţa, Duminica 23 Februarie- mmmsus UNIVERSUL lira îi iuan Frai în discuţia camerei de comerţ din Capitala --------exp —— Consiliul de administraţie al Camerei de comerţ şi industrie din Capitală, s’a întrunit, aseară la ora 6 jum., sub preşedinţia d-lui Theodor V. Orghidan, asistat de d. V. Stoicovici, secretarul general al Camerei. Consiliul a aprobat procesulverbal al şedinţei precedente. COMPUNEREA COMISIILOR D. TH. V. ORGHIDAN a propus şi plenul a aprobat, ca să se modifice regulamentul în sensul ca să fie mărit numărul membrilor în comisiuni, pentru ca toţi membrii să poată contribui la activitatea Camerei. COMUNICĂRI D. I. VOICULESCU a cerut să nu se mai permită vânzarea cărnii proaspete în băcănii, cari fac concurență măcelăriilor. D-sa a mai cerut scăderea chiriilor la frigoriferde din hala Ghica. D. IOSIF LAZAR a cerut ca să intervină Camera pentru prelungirea termenului depunerii declaraţiilor până la finele lunei Februarie. D-sa a vorbit apoi de carnetul de contribuabil, care — prin felul cum e redactată legea — va produce multe şicane negustorilor. D. V. DUMITRESCU-MILITARI a cerut să se dea brevete definitive şi pentru cârciumile arendate, de la sate. dem Modificarea legii concordatului preventiv D. N. BUTCULESCU, raportorul acestei chestiuni, a arătat că în practică legea concordatului preventiv dă rezultate rele, astfel că cercurile comerciale şi industriale din întreaga ţară şi-au manifestat dorinţa ca legea concordatului preventiv să fie modificată. In acest sens o comisiune restrânsă s’a ocupat de modificările ce sunt de adus legii concordatului preventiv și a redactat o serie de propuneri, în urma cărora drepturile creditorului să fie efectiv respectate. D. G. BUTUCEANU a vorbit de raportul pasivului cu activul, care trebue să reprezinte o cotă de 75 la sută. D. ing LORENŢI a spus, că Uniunea generală n industriaşilor întrunită Vineri d. a., sub preşedinţia, d-lui ing. C. Orghidan ,a propus următoarele modificări : La punctul I, Comisia de control să nu fie numită de preşedintele tribunalului, ci să fie aleasă de creditori reali dintre principalii creditori, indiferent de domiciliul lor. In cel mult 15 zile de la depunerea cererii de concordat, creditorii să fie convocaţi de tribunal pentru alegerea comisiunii de control. Ca creditori reali (creanțe serioase) să se considere numai întreprinderile industriale, comerciale și financiare, cu firmă înregistrată. Concordatul să se acorde de tribunal numai pe baza avizului conform, al creditorilor reali. La punctul VII. Cota ce debitorul concordator va avea de plată, să fie fixată nu de tribunal, ci de comisia de control, dună cu ea va fi stabilit situaţia exactă a averii debitorului. D. OBREANU a propus, ca să nu fie aşa grele condiţiile impuse comerciantului şi industriaşului, care cere concordat preventiv D. AUREL ŞTEFANESCU a arătat, că în perioada doua comisia de control nu mai are nici un rol. D-sa a cerut să rămână cota 50 la sută, iar termenul să fie de trei ani. D. ACHILUȚ ŞARAGA a cerut, ca să se amâie discuțiile asupra modificării legii concordatului preventiv. D. N. BUTCULESCU a arătat, că toate criticile făcute n’au avut în vedere şi situaţia creditorului căci trebue să curăţim neghina din grâu, astfel ca negustorimea să poată avea încrederea dinainte. D. IOSIF LAZAR a propus, ca măsurile ce se vor lua contra debitorului să nu împiedice pe acesta în mersul negoţului său. D. C. DOICESCU a cerut, ca atunci când comerciantul nu poate face față cotelor concordatare, tribunalul de carod cu creditorii să institue un control serios. D. S. BLUMENFELD a declarat, că dacă vrem să conservăm creditul ţării, trebue să luăm măsuri pentru păstrarea averii creditorului. D. AL. GEORGESCU a spus, ca să fie numit expertul contabil de o comisie cu avizul Camerei de comerț. D. STANOIU a arătat necesitatea compisiei de creditori. In timpul celor trei luni de zile să se îndeplinească toate formalitățile concordatoire. D. A. AXENFELD a ridicat câteva chestiuni de principiu, asupra modului de plată a ratelor concordatare. D. I. MARINESCU-COPACENI a spus, că e pentru comisia de control, care nu poate supăra pe negustorii cinstiţi. In ce priveşte plata propune 50 la sută pentru reţinerile din vânzare şi un termen de doi ani. D ROMULUS ANGELESCU, director la Banca Generală, a propus la art. I, ca dacă creditorii în unanimitate sunt de acord, să nu se institue comisie de control. Modificările propuse de Ugir şi comitetul de direcţie al Camerei sunt foarte bune. D. GOGU ROSTANU a cerut ca la introducerea cererii de concordat să se facă supravegherea concordatorului imediat. D. TH. V. ORGHIDAN rezumă desbaterile şi aduce raportului modificările cerute de membrii consiliului şi menţionate mai sus. D-sa insistă asupra faptului, că modificarea concordatului preventiv este o necesitate imperioasă pentru menţinerea creditului şi mai ales pentru a putea obţine o scădere a dobânzilor. MEMORIUL. Camera a redactat următorul memoriu, pe care îl va prezenta ministrului de justiţie: , I. Concordatul preventiv, fiind o instituţiUne care trebue să ajere deopotrivă interesele debi- torilor şi ale creditorilor, este necesar ca cei din urmă să aibe posibilitatea exercitării unui control serios şi permanent asupra mersului întreprinderii debitorului concordator, cu atât mai mult cu cât renunţând la aproape jumătate din creanţa lor au dreptul să supravegheze realizarea resttului. In consecinţă, Camera propune înfiinţarea unei comisiuni de control formată din 3 creditori. Această comisiune arurma să fie numită în termen de 5 zile de la primirea cererii de concordat (art. 3) de către preşedintele tribunalului care primeşte cererea Creditorii ar fi aleşi dintre acei de aceeaşi branşe, figurând pe lista de creditori pe care debitorul este obligat (art. 2) a o depune odată cu cererea sa, luându-se ca criterii în această alegere : a) importanţa lor ca sumă; b) seriozitatea şi vechimea creanţelor; c) domiciliul (sau sediul) creditorilor sau reprezentanţilor acestora, căutând a se numi acei cari au domiciliul (sau sediul) în acelaşi localitate unde se găseşte sediul debitorului concordator. Comisia de control poate fi revocată la cererea majorității creditorilor, dacă nu lucrează in conformitate cu interesele acestora. II. Comisiunea de credtori va avea obligațiunea a depune inventarul bunurilor debitorului la dosarul cererii , în termen de maximum 30 zile de la numirea ei. III. Tribunalul se va pronunţa asupra admiterii în principiu în termen de maximum 15 zile dela depunerea inventarului de către comisiunea de creditori. Zilele care ar depăși acest termen se vor socoti în termenul concordatului acordat. IV. încasările rezultate din întreprinderea debitorului vor fi destinate astfel: 60 la sută se vor depun© cu avizi:, conform al comisiunei de creditori la o bancă de prim ordin si vor contitui un fond inatacabil până la omologarea concordatului, iar 40 la sulf, vor servi cu avizul conform a! comisiunei de creditori pentru cumpărarea de mărfuri necesare la reasomrarea magazinului. V. Comisiunea, pentru exercitarea unui control permanent al întreprinderii numeşte 2 funcţionari — unul însărcinat cu contabilitatea, iar celălalt cu cassa (la întreprinderile mai mici, numai unul singur). Aceşti funcţionari vor fi pe cât cu putinţă experţionabili, putând fi recomandati de Camera de comerţ şi industrie respectivă. Ei vor fi plătiţi în contul debitorului. VI. Comisiunea de creditori astfel constituită, va priveghia operaţiunile debitorului concordatar pe tot timpul concordatului. VII. Cota va fi propusă de debitor odată cu cererea de concordat; ea nu va putea fi mai mică de 60 la sută. Dobânda va fi egală cu scontul Băncii Naţionale. In cazul când debitorul se oferă a plăti creanţele în valoarea lor integrală, el va fi exonerat de plata dobânzilor. In cazul când comisiunea de creditori constată că activul depășește pasivul, poate cere judecătorului o majorare a cotei. VIII. Termenul pentru care debitorul va putea obține concordat va fi de maximum 18 luni, socotit din momentul omologării. IX. Plata cotelor cuvenite creditorilor se va face din trei în trei luni în rate egale pentru fiecare din ei. Creditorii pot admite şi o altă normă de eşalonare a plăţii cotei concordatare, după natura comerţului. X. Comisiunea de creditori va întocmi la fiecare trei luni un raport asupra mersului întreprinderii concordatare. Acest raport se va înainta judecătorului însărcinat cu privegherea concordatului. XI. Creditorii nesatisfăcuţi de modul cum decurg operațiunile firmei concordatare sau de felul cum li se achită cotele creanțelor lor, se vor adresa comisiunei de creditori, care dacă constată că debitorul îşi înstrăinează avutul cu rea credinţă prin cheltueli deplasate faţă de necesităţile întreprinderii sau prin credite care ar putea fi luate ca înstrăinări ale activului, va sesiza tribunalul. Tribunalul poate constata chiar in cursul concordatului că debitorul nu-şi respectă angajamentele sale şi în consecinţă, îi poate ridica beneficiul concordatului obţinut, chiar dacă termenul acestuia nu este încă expirat. XII. Nu se va putea obţine concordat decât în situaţiunea de când activul este cel puţin 75 la sută din pasiv. In caz contrariu, menţinându-se dispoziţiile art. 6 din actuala lege, tribunalul se va pronunţa dacă este cazul să declare falimentul comerciantului. XIII. Cotele odată fixate şi eşalonate egal din trei în trei luni, vor fi garantate de către debitor prin poliţe, astfel încât, la scadenţa respectivă, el va achita fiecărui creditor cota ce i se cuvine din creanţa acestuia redusă şi eşalonată după cum s-a arătat mai sus. Odată cu deschiderea procedurii concordatului, tribunalul poate ordona luarea unei inscripţii ipotecare, precum şi orice alte măsuri pentru asigurarea averii creditorului în averea debitorului. XIV. In ipoteza când tribunalul ar găsi cu cale a pronunța falimentul comerciantului care a solicitat concordatul, creditorii acestuia se vor prezenta în instanța falimentară cu creanțele lor originale, neredus©, din care se vor scăda ratele plătite efectiv de debitor. XV. Pentru uşurarea obţinerii creditulu după omologarea concordatului, creanţele în caz de faliment, vor fi privilegiate pentru 50 la sută din quantumul lor. XVI. Orice conivență frauduloasă între debitor şi creditori, sau comisiunea de creditori, va constitui şi pentru unul şi pentru ceilalţi o infracţiune asimilată abuzulu de încredere şi pedepsită conform art 322, 331 cod penal. XVIL Legea modificatoare va intra în vigoare de la data promulgării ei; ea se va aplica însă şi în cazul cererilor de concordate, care n’au fost omologate până la acea dată. Ședința s-a terminat la ora 9 seara. JL . I Căsătoria prinţului Umberto moştenitorul Tronului Italiei Căsătoria primcipelui Umberto de Savoia cu Maria de Brabant, s’a celebrat cu un fast care amimiteşte măreţia celor mai memorabile serbări atât prim splendoarea personagiilor şi a sălilor cât şi priin minunăţia toaletelor şi scânteierea uniformelor şi a bijuteriilor“ aşa începe descrierea pe care o face Carrier© della Sera sub semnătura cunoscutului publicist Arnoldo Fraccaroli. TOALETELE Salonul regal —• pe tinde tre bue să treacă cortegiul spre Capelă este împărţit în două zone laterale de tribunele construite să adăpostească invitaţii. In primele rânduri ale tribunelor au luat loc doamnele a căror decolteuri erau acoperite cu voaluri de toate culorile, împodobite cu minunat© broderii, deoarece deşi protocolul cerea ca doamnele să vină în haine de ceremonie decoltate, biletele de invitaţie prescriau ca „să vină cu voalul ce acopere spatele”. In spatele liniei, in uşoară ascendenţă, în afară de nota clară a toaletelor doamnelor se observa nota închisă a fracurilor luminată ici şi colo de uniformele cavalerilor de Malta, a ofiţerilor şi de fireturile corpului diplomatic. O dorință a Principelui Umberto era ca La nuntă numai mireasa să poarte toaleta albă aşa că toate doamnele s’au întrecut in alegerea culorilor. Culorile preferate au fost albastrul clar, o culoare a apei de mare, mauve, roz palid, auriu, argintiu. S’au remarcat multe toalete cu ţesături de fir de aur şi argint. UN CORTEGIU DE REGI ŞI PRINCIPI Capela Padina, unde s'a celebrat cununia şi care este în continuarea acestei săli, era slab iluminată. Regina Elena a avut această idee spre a obţine un caracter de intimitate şi misticism. Dealtfel Regina s‘a ocupat cu o pasionată grijă de aranjamentul nunţei fiului său care s’a celebrat în ziua când ea însăşi îşi sărbătorea ziua naşterea. Cortegiul a fost deschis de maestrul de ceremonie, contele Macchi di Coliere, urmat de un grup de ofiţeri, apoi casa civilă şi militară a Suveranilor a principilor şi a principeselor, cavalerii ordinului Anunciaia Thaon de Reval, Salandra, Caviglia, Orlando, Bonomi, Boselli şi prefectul palatului ducele Borea d’Olmo. Cortegiul s’a format astfel: Regele Belgiei La braţ cu Principesa Maria a Belgiei, Principele Piemontului cu Regina Italiei, Regele Italoi cu Regina Belgiei, Regele Bulgariei cu ex-Regina Augusta Victoria a Portugaliei, ex-Regele Aman Ullah a Afganistanului cu marea ducesă de Luxemburg, Principele Luigi II de Monaco cu ex-Regina Suraya a Afganistanului, Principele Bavariei cu Infanta Mana José, Ducesa de Bavaria, Principele Daniele a Muntenegrului cu Principesa Antoaneta de Luxemburg, Principie Giril al Bulgariei cu Principesa Milita a Muntenegrului, Ducele de Brabant cu ducesa de Brabant, Ducele de Sudeamania cu Principesa Clemantina, Ducele de York cu ducesa de Vendome, contele de Flandra cu Principesa de Battemberg, Infantele Fernand cu Princippesa Maria de Muntenegru, Principele Giovani Giorgio de Sanovia cu Principesa Eudoxia a Bulgariei, Principele Cristofor al Greciei cu Principesa Mafalda de Assia, Principele Paul al Greciei cu Principesa Giovana de Savoia, Principele Albert de Bavaria cu Principesa Maria de Savoia, Principele Napoleon cu Principsa Francesca de Grecia, Contele de Paris cu Ducesa d'Aosta, Principele George d Bavaria cu Principesa Clotilda Napoleon, Principele Conrad de Bavaria cu Principesa Bona de Bavaria, Principele Paul al Tuooslavica cu Principesa Olga a Iugoslaviei, Ducele Smaland cu A. S. R. Elena de Rusia, Ducele d’Aosta cu Principesa Proskowia de Rusia, Ducele de Spoletto cu Ducat de Pistoia, Contele de Torino cu A. S R. Maria Adelaida de Savoia Genova, Ducele de Abruzzi cu Arhiducesa Monica, Ducele de Genova cu Principesa Isabela de Burbon-Parma, Principele Roman de Rusia cu Principesa Enrica de Burbon-Parma, Principele de Udine cu Principesa Maria Golitzin, Ducele de Pistoia, cu Principesa Nadejda Orloff, Ducele de Bergamo cu contesa Genoveva de Chaponay, Ducele de Ancona, Arhiducele Ioseph- Francisc, Principele Filip de Assia, Priincipele de Luxemburg, Principele Sever de Burbon, Principele de Monaco și Principele Gaetano de Burbon. Apoi Mussolini urmat de subsecretarul de stat Giunta, doamnele de onoare. ROCHIA DE MIREASA Principesa Maria este unica ce poartă toaletă albă. E o îmbrăcăminte delicată de velut ,,paine“. Deasupra rochiei poartă un manto tot în veilut cu un colorit slab argintat și cu un mare guler de hermină. Mantoul are o trenă de şapte metri, purtată de patru oameni de curte. Pe cap poartă o diademă toată în brilliante care-i încunună fruntea. IN FAŢA ALTARULUI Traversând sala tronului, salonul galben, şi alte mult© ce preced acel al Balconului, cele două săli Roşii şi în sfârşit marele salon al Corazzierilor, cortegiul intră în Capela Paolină în sunetul imnului „conservei Deus su Re-Salvet su Regnu sardu" vechiul cântec de fidelitate şi urare a poporului sard pentru Regii Savoei. In jurul altarului lângă pereţi sunt drapelele regimentelor cu reşedinţa la Roma. In faţa altarului îngenuche Principesa Maria având la dreapta pe Principele Umberto. Cardinalul Mafii venind în faţa perechei regale, adresează Principelui întrebarea rituală: — Alteţa Regală Principele Umberro de Savoia voeşte să ia pe A. S. R. Principesa Maria a Belgiei aci prezentă, în legitimă căsătorie, potrivit ritualului Sfintei Mare Biserici ? Princpeile Umberto se scoală în picioare în poziţie de drepţi şi răspund© cardinalului: — Da. Cardinalul repetă întrebarea Principesei care răspunde: La. Apoi, principe! şi principesa îngenunche din nou. Contele de Torino, Ducele de Abruzzi, Principele de Udine şi Ducele de Pistoia ridică deasupra capului celor doui soţi vălul simbolic, un văl antic — simbol al protection© şi purităţii, care a fost utilizat şi la căsătoria regilor Umberto I şi Victor Emanuell. Intr’o tăcere profundă cardinalul a pronunţat formula rituală: „Ego comungo vos in matrianonium”. După binecuvântarea inelul ei nupţial îl încredinţează Principelui care-1 pune în degetul miresei. După terminarea acestei solemnităţi a început slujba religioasă care s’a făcut cu un deosebit ceremonial. Apoi cardinalul Maffi a dat binecuvântarea soţilor. După semnarea actului de căsătorie cardinalul a ţinut o înălţătoare alocuţiune după care s’a format din nou cortegiul în frunte cu tinerii căsătoriţi. PARTICIPAREA POPORULUI ITALIAN Ceremonia religioasă fiind terminată populaţia a fost anunţată prin porumbeii albi ce au fost lăsaţi să sboar© deasupra mulţimei ce gemea în piaţa Quirinaluluii. Mulţimea a făcut o călduroasă manifestaţie perechei princare. Augusta pereche a făcut apoi o vizită Papei la Vatican şi au adus un omagiu la mormântul „soldatului necunoscut”. -------- x □ x —----- Miercuri 15 ianuarie a. c. începem publicarea noului roman PRINȚESA TARKAIVOVA Temuta rivală a Țarinei Caterina ll-a Tragerea loteriei Ligii Culturale La tragerea din ziua de 10 Ianuarie, efectuată în palatul Ligii Culturale, au eşit câştigătoare următoarele numere : Lei 20.000: n-rele 773.230 şi 1.080.708 ; Lei 5000: n-rele 1.060.512 şi 1.082.071 ; Lei 1000 : n-rele 802.894 ; 803.784 863.445 ; 892.771 ; 804.607 ; 896.990; 907.659; 909.751; 910.843; 914.157; 914.671 ; 915.750 ; 954.297 ; 986 597; 1.006.881 ; 1.027.213 ; 1 032.564 ; 1 054.286 ; 1.059.262 ; 1 078.436 ; 1.079.987. Tragerea continuă în fiecare zi de lucru, începând de la orele 5 d. a. până la estirea tuturor câștigurilor atribuite acestei trageri. ------xpx -------- Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor pentru comerţul ambulant in Capitală Primăria municipiului Bucureşti a prelungit valabilitatea legitimaţiilor (cărţuliilor) şi autorizaţiilor pentru exercitarea comerţului ambulant, emise în cursul anului trecut, până la 15 Februarie a. c., numai pentru cele specificate mai jos : Pentru produsele R. M. S., ziare şi alte publicaţiuni, pâine şi cornuri, în chioşcuri. Arbuşti şi pomi roditori, legume şi verdeţuri de tot felul, fructe, flori, cornuri şi castane. Pânză de casă, scoarţe de casă şi rogojini. Pentru cârpaci şi văcsuitori de ghete, toate acestea, la locuri fixe, fără instalaţiuni. Cereale de tot felul ca : grâu, orz, porumb, etc., nutreţuri, lemne de foc, lemn brut pentru lucru, arbuşti, legume, fructe, flori, buchete, borangie, cămăşi din pânză de casă, costume ţărăneşti, marame, mintene, prosoape de casă, etc. Bidinele,brânzeturi, articole de bragagerie, cărbuni, gaz, ghiaţă, iaurt, îngheţată, lapte, linguri de lemn, mături, miere, melci, oţet, ouă, păsări domestice şi vânaturi, pastrama, pâine, peşte, pistil, porumb fiert şi floricele, raci etc. Ascuţitori de cuţite, coşari, săpun, scoici, articole de simigerie, turtă dulce, unt. Acest fel de comerţ se va putea exercita numai din loc în loc. Toate celelalte autorizaţiuni eliberate pentru alte comerţuri, decât cele specificate mai sus, sunt anulate. Contravenienții vor fi dați În judecată.