Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)

1930-01-24 / nr. 18

Anul XLVIII Nr. 18 FORMATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECŢIA 313/72—364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 358/43 10 Pagini Exemplarul In farie 3 Ie! In străinătate 6 lei 10 Pagini Vineri 24 Ianuarie 1930 DIRECT­OR: STELIAN POPESCU REDACŢIA : CQRESP. CU PROVINCIA 302/98 - 335/ 31 Solidaritatea aliaţilor Din hier­ariile conferinţei de a Haga şi din modul cum s’a rezolvat problema reparaţil­or orientale, reese că dele­gaţii puterilor aliate din oc­­cident au pus multă bunăvo­inţă şi stăruinţă ca să apere nteresele României şi ale Vn­cii înţelegeri, în vederea schi­dării tuturor chestiiiunil­­or litigioase născute din răz­­boi şi a normalizării relaţiiu­­nilor dintre statele Europei revit­ale şi orientale. Politica exterioară a Ro­nâniei de la intrarea în vi­goare a tratatelor încheiate a Paris a fost constant că­­auzită de dorinţa sinceră a consolidării păcii, pe baza n­oului regulament european. Aceeaş politică exterioară au­­rmat şi urmează aliatele noastre din grupul Micii In­­elegeri. De aceia guvernele din Bucureşti, Praga şi Bel­grad au dovedit, în toate îm­­prej­urările, spiritul lor con­­cliant în vederea stingerii li­­igiiilor născute din război, ur­­nărind scopul să întreţină re­­aţ­iuni normale, ba chiar pe cât posibil amicale cu statele mem­e învinse. Din nefericire această poli­­ică n’a fost luată în serioa­­să consideraţie de Ungaria..­­are, siimţiindu-se încurajată direct, sau indirect, de unele puteri, a căutat prim toate mijloacele să o zădărnicească, făcând aproape imposibilă în­ţelegerea cu vecinii săi. Nici­­odată Ungaria n’ar fi putut să se agite împotriva tratatului de la Trianon, f­ie pe tema op­­tanţelor, fie pe tema modifi­cării frontierelor stabilite, dacă aliaţii — toţi aliaţii din impul războiului — ar fi constituit din bloc. La conferinţa de la Haga, narii noştri aliaţi din occi­­dent şi-au dat seama câ jocul­­ vin şi lor de eri este proroej­­lios şi nu trebue să fie to­­erat şi încurajat. Ei au înţeles că situaţia ce ’a creat în Europa centrală din cauza agitaţiilor întreţi­­nute de Ungaria cu scopul de submina opera păcii, poate uşor să se întoarcă împotriva vopiniilor lor interese şi de K­enia, la Haga, au luat în se­­riasă consideraţie punctul de vedere al Micii înţelegeri, stăruiind să găsească formule tranzacţionale pentru lichida­­ea chestiunilor litigioase, născute din fosta stare de război, în urma punerii în a­­plicare a tratatelor de pace. Pe lângă soluţiile date în chestiunile litigioase, care in­teresează statele din Mica în­ţelegere, România a obţinut din partea Franţei o reducere însemnată a datoriei sale de război, faţă de această putere amică şi aliată, în proporţie de 56 la sută, iar Italia a re­nunţat la ultimele 22 de anui­tăţi ale datoriei României, către ea. Reamintim apoi că Marea Britanie, Franţa şi Italia, au completat cu circa 100 mili­oane fr.­aur, fondul agrar, în vederea stingere! afacerei optanţilor, şi au urcat pur cen­tr­­ul României cu 2 la sută asupra reparaţiilor ungare până la 1943, ca şi asupra ce­lor bulgare până la sfârşit. Toate aceste fapte dove­desc că aliaţii din apus au pus, de astă dată, o bună vo­inţă mai accentuată şi o stă­ruinţă mai puternică, pentru lichidarea trecutului, luând în seamă atât interesele legiti­me ale Micii înţelegeri, cât şi interesele păcii europene. Solidaritatea tuturor alia­ţilor este cea mai bună ga­ranţie a păcii şi atâta timp cât ea se va menţine şi ma­nifesta, în toate împrejură­rile, învinşii de eri, care vi­sează aventuri războinice şi revizuiri de tratate, se vor cu­minţi. -----«xlHx------- - Dezastrul din insula Creta Atena, 21 (Rador). — Un incendiu formidabil s-a produs azi în oraşul Canea, în insula Creta. Focul, ajutat de un vânt puternic, s-a întins cu repeziciune, nimicind în câeva ore o parte mare a oraşului. Toate sforţările depuse de populaţie şi de deta­şamentele militare pen­tru a opri dezastrul, au fost zadarnice. Pagubele sunt de câte­va zeci de milioane de drahme. re cheltuesc 15 miliarde Iei pentru stupefiante in Egipt Londra, 21 _ (Rundor) — In jurul plecării sale la Gene­va, pentru a asista la confe­rinţa opiumului, Russel-Paşa, evul politiei din Cairo, a de­clarat ziariştilor că, după pă­­rerea sa, numărul personne­­or care sunt stăpânite de vi­ciul stupefiantelor în Egipt ar fi de 500.000. Ele nr cheltui anual pentru procurarea stupefiantelor nu mai puţin de 13.500.000 lire egiptene. (In lei aproximativ 15 miliarde). Un discurs senzaţional al d-lui Baldwin Schimbările din Marea Britanie vor uimi lumea Londra, 21 (Rador). — D. Stan­­ly Baldwin, fostul prim ministru­l Angliei, luând cuvârltul la ins­talarea sa ca lord rector la Glas­ow, a spus că într'un viitor mai propiat sau mai depărtat, schim­­ările cari sau petrecut în sânul nperiului britanic din toate ele­­mentele, ea impresiona adânc lu­­ea. Azi, marile dominioane au evenit autonome; în toate pri­­­nţele ele au devenit egale An­tiei mame. Chiar și India face rimii paşi către o guvernare de sine stătătoare. Azi, ne găsim în sânul imperiului britanic, cu toţii egali şi la fel de doritori de pace. Constituim o ligă ale cărei părţi componente sunt toate dominioa­­nele autonome. Azi imperiul bri­tanic reprezintă el însuş o Ligă a­ Naţiunilor, care se întinde şi a­­sigură pacea pe un sfert din glo­bul pământesc şi în un sfert din populaţia pământului, iată pentru că ne incumba responsabilităţi mai mari decât oricărei alte ţări. linii! ’°­lim 6 de ml din R­egulamentul dela Haga şi interesele României — Acord definitiv, sau compromis ? — In şedinţa de Mărfi a Camerei, d. Maniu, preşedintele consiliu­lui, a vorbit despre acordul ce s’a încheiat, la Haga, privitor la reparaţii şi la lichidarea tu­turor litigiilor româno-magha­re, adică: afacerea oplanţilor, chestia bunurilor archiducilor habsburgici, afacerea căilor fe­rate de interes particular etc., D. preşedinte al consiliului a făcut o expunere sumară şi foarte optimistă, asupra celor stabilite la conferinţa reparaţii­lor orientale, lăsând ca expu­nerea amănunţită să o facă in Parlament, d. Mironescu, minis­trul de externe, după reîntoar­cerea sa în ţară. Fireşte că din această sumară expunere, lipsind tocmai ma­terialul documentar informativ, îu toate chestiunile importante, care interesează in gradul cel mai înalt România, nu putem şti precis, dacă discuţiunile lun­gi și obositoare de la Haga s’au terminat, prin lichidarea definitivă și totală a afacerilor litigioase ce au decurs din răz­boi, printriun regulament avan­tajos pentru noi, sau, printriun compromis, obținut prin sacri­ficii serioase din partea noas­tră. „­ Aşa de ex„ în chestia stingerii litigiului optanţilor, opinia pu­blică trebue să ştie la ce sumă se ridică totalul despăgubirilor ce s’au fixat optanţilor unguri şi care urmează să fie scăzut din sumele ce ni se cuvin sub titlul de reparaţiuni din partea Ungariei şi dacă s a recunoscut teza formulată de d. N. T. Il­iescu, la Geneva, care, in ade­văr, a fost singura justă şi con­venabilă, sau teza guvernului actual, susţinută la Viena. In­tre cele două teze este o simţi­toare deosebire. De asemenea ţara trebue să ştie precis, care este soldul ac­tiv, al reparaţiilor ce ni se cu­vin, în urma lichidării tuturor litigiilor ce se vor stinge prin aranjamentul de la Haga. D. prim ministru a spus, în Cameră, că pretenţiile pe care le-ar avea Ungaria faţă de noi se compensează prin repara­­ţiuni, dar nu a comunicat care sunt acele pretenţiuni ce ur­mează să fie compensate din su­­ma reparaţiunilor. D. preşedinte al consiliului a declarat apoi, că tezele române, în toate chestiunile dezbătute, la Haga, au fost sprijinite de de­legaţii Marei Britanii, Franţei, Italiei şi Belgiei şi Mica înţe­legere a dovedit şi de astă dată că este un factor important în politica internaţională. O parte din presa din Praga face rezerve asupra acordului ce s'a stabilit la Haga şi sus­ţine că Cehoslovaciei i s’au im­pus sacrificii neaşteptate. Presa franceză se declară ne­mulţumită de noul regulament al reparaţiilor orientale. Pe de altă parte, se anunţă ca o nouă conferinţă se va ţine la Paris, in vederea regulării definitive a unor chestiuni, tot in legătură cu problema repara­ţiilor. In cazul acesta, acordul sta­bilit la Haga ar avea nevoe de o nouă punere la punct. De aceea aşteptăm informa­­țiuni bine documentate asupra celor hotărîte la Haga, în pro­blema reparaţiilor orientale, spre a ne putea, apoi, pronunţa in deplină cunoştință de cauză. * Dacă ştirile, oarecum laconice, cuprinse in telegramele primite, se vor completa în sensul dorin­ţelor şi drepturilor noastre, de­sigur că poporul român poate să aibă un moment de bucurie, du­pă atâta amărăciune, cauzată de iscusita propagandă maghia­ră, în susţinerea unei teze ne­drepte. Ne vom bucura cu atât mai mult de succesul d-lui Titulescu, cu cât el consacră principiile susţinute de d-sa la Geneva şi stabilite de precedentul guvern liberal, în opoziţie cu teza sus­ţinută, la Viena, de actualul gu­vern, după care ar fi trebuit, în loc să luăm noi ceva de la un­guri, să le mai dăm ceva. Ziarul nostru a atras la timp atenţia guvernului asupra gre­şelii, ce era pe cale s’o comită. Meritul cel mare al d-lui Ti­­tulescu este, că a recunoscut la timp greşala, ce era să se facă la Viena, şi a făcut tot ce ome­neşte era cu putinţă, spre a o împiedica. Un fapt îmbucurător a mai reeşit din conferinţa de la Haga: solidaritatea deplină a Micii în­ţelegeri în chestia optanţilor. O solidaritate care, dacă se ma­nifesta de mai înainte, nu am fi­­ asistat la asaltul disperat de până azi al ungurilor. Această solidaritate a asigurat succesul. Subliniem aceasta, pentru a servi tuturor celor din Mica în­ţelegere de călăuză pentru viitor. Lichidarea chestiunii despăgu­birilor, urmare războiului, va a­­duce, desigur, o destindere a re­­laţiunilor dintre popoare. Să înălţăm şi noi, aci, — după cum s’a făcut la Haga, în­­ mo­mentul semnării acordului, — rugăciuni lui Dumnezeu, ca să nu se mai născocească, de duş­manii nucii, alte pretențiuni, me­nite să tulbure această pace, pare că abia acum începe să se așeze pe temelii sănătoase. Un preot escroc In anul 1929, în luna Iunie, ministru al cultelor fiind d. Aurel VLad, a fost hirotonisit preot, la Blaj şi apoi numit şi salariat de stat, in parohia Turnu, din jud. Trei Scaune, Alexandru Frâncu. Cine este preotul unit A­­lexandru Frâncu, pe care d. Aurel Vlad, ministru al culte­lor din Iunie 1929 și actualul ministru al industriei și co­­merțului, i-a confirmat numi­rea în Turia, din jud. Trei Scaune ? Acei­a­ persoană, despre care d. Aurel Vlad, în 1927, cerea izgonirea sa din magis­tratură. PENTRU FALSURI ŞI ESCROCHERII. Magistratul Alexandru Frâncu din 1927 es­te aceiaş persoană cu preotul unit A­­iexandru Frâncu. Iată ce a declarat în şedin­ţa Camerei de la 27 Oct. 1927, într-o interpelare adresată d­­lui Stelian Popescu, ministrul justiţiei, d. Aurel Vlad : „întreb pe d. ministru de jus­­tiţie pentru ce nu a luat măsuri urgente ca escrocul Frâncu Ale­xandru, judecător la judecătoria ocolului Deva, să fie scos din ma­gistratură, cu toate că acest indi­­vid a fost la 4 Iulie 1922 DEFINI­TIV CONDAMNAT DE TRIBU­NALUL PENAL DIN BUDAPE­STA LA DOI ANI TEMNITA GREA PENTRU CRIMA DE FALS IN ACTE PUBLICE, SA­­VARSITA IN DOUA RANDURI SI PENTRU CRIMA DE ESCRO­CHERIE SAV­ARSITA IN TREI RANDURI. „Observ că, conform sentinţei amintite, Frâncu Alexandru, la 4 iulie 1922, era încă cetăţean maghiar, de religie ROMANO­­CATOLICA, întreb pe d. minis­tru de justiţie, cum a putut ACEST ESCROC nu mai puţin de patru săptămâni, să-d­eranjeze cetăţenia română şi să-şi justifi­ce absenţa sa ?" La această interpelare a d­­lui Aurel Vlad, d. Stelian Popescu, pe atunci minis­tru al justiţiei, a răspuns că numitul Alexandru Frân­cu a fost numit asesor la sedina orfanală l­a A jud- Cojocna, de direcţia judiciară din Cluj, în 1923 şi apoi a fost numit magistrat şi înaintat conform legea de organizare judecătorească. Procesul ver­bal al şedinţei consiliului su­perior al magistraturei, prin care s-a propus la înaintare magistratul Alexandru Frân­cu, a fost semnat şi de mult regretatul Gh. V. Buzdugan — fostul regent, — că d-sa, a ordonat o anchetă şi dacă se va adeveri cele afirmate de d. Vlad şi despre cari nu a avut cunoştinţă, Frâncu va fi depărtat din magistratură. In urma acestei­­ anchete, d. Stelian Popescu, ministrul jus­tified, în 1927, a înlocuit pe StM Mitraiul Alexandru fipus­cu (decretul regal Nr. 206 din 20 Ianuarie 1928). Cum se explică faptul ciu­dat, foarte ciudat, că d. Au­rel Vlad, în urma celor rela­tate mai sus, a găsit de cu­viinţă, în 1929 şi în calitate de ministru al cultelor, să nu­mească pe acelaş „escroc şi falsificator“ preot unit în pa­rohia Turia din Ardeal? Oare după mentalitatea d­­lui ministru Vlad, un fost con­damnat­­ pentru falsuri şi es­crocherii, nu poate fi magis­trat, dar poate fi preot, sala­riat de statul român? Sunt oare, după actualii gu­vernanţi, doua justiţii şi două moralităţi ? Cel care a fost izgonit din magistratură de d. Stelian Po­pescu, în urma unei anchete judecătoreşti, pentru că a su­ferit o condamnare gravă şi despre care însuşi d. Aurel Vlad, a spus „că este de mi­rare cum a putut un asemenea escroc în mai puţin de patru săptămâni să-şi aranjeze cetă­ţenia română“, cum a putut să fie numit după un an, de mi­nistrul cultelor, d. Aurel Vlad, preot-paroh unit? Acuzatorul de eri, din opo­­ziţie, a devenit, apărătorul şi protectorul celui acuzat,­­ fiind ministru. Iată regimul „legalităţii şi al moralităţii“. JLX Numai la Iaşi, 15 milioane lei Directorul regiunei Moldova, d. ing. Hoisescu, a apreciat, că pentru amenajarea localului, in care să se instaleze directoratul Moldovei, trebue să se cheltuias­­că 15 milioane lei. Şi cum directoratul trebue să funcţioneze cât mai repede, ca directorul să arate că e direc­tor cu atribuţii de subsecretar de stat, s’au şi cerut bani, 15 milioane, ministerului de in­terne. Prin urmare, începutul apli­cării reformei administrative, cu care se mândreşte d. Iuliu Maniu,—nu numai din cauză că reforma are un caracter regiona­­list,—cere milioane de lei. 15 mi­lioane pentru un directorat, nu­mai pentru local. Şi pe urmă alte zeci de milioane pentru mutarea funcţionarilor şi apoi alte zeci de milioane pentru funcţionare. Şi tot aşa înainte, milioane şi iar milioane. De unde atâtea milioane însă ? De la cetăţenii, a căror pungă e sleită de toba fiscului ; dela ne­gustorii, cari ţipă, că n’au de unde ; dela meseriaşii, cari-şi in­­chid dughenile; dela şomerii cari mor de foame. Plătiţi cetăţeni. Pentru funcţionarea unor par­tizani politici, ca subsecretari de stat regionali, guvernul stărueşte să pauperizeze pe cetăţeni, B. C. campania an­tralateală La congresul organizaţiei ma­ghiare de la Arad, a vorbit şi dL Gyárfás. Cuvântarea d-lui senator Gyár­fás va fi fost originală în ce priveşte forma ei maghiară şi îndemnurile adresate partizani­lor maghiari. N’a fost însă originală in ce priveşte atacul în contra „regă­ţenilor”, căci fruntaşi ai parti­dului naţional-ţărănesc au luat cu mult înainte fruntaşului par­tidului maghiar. In campanii electorale, în campanii de presă, mulţi dintre membrii de seamă ai partidu­lui azi guvernamental, — unii chiar pe banca ministerială, — au fost oratori vehemenţi şi in­spiratori de articole contra re­găţenilor. Nu se ivise pe atunci teoria „raportului de forţe”, între co­laboratorii, cari-şi jură credin­ţă şi solidaritate, dar tot cu cre­dinţa şi pentru o solidaritate mai regională se atacă. Nu-i exclus însă, ca planul a­­tacului împotriva regăţenilor să fie pornit de la partidul ma­ghiar, care va fi avut, — şi de ce să n’aibă încă ? — îndrumări politice, ca românii să se certe între ei. Ungurii au aruncat ideea anti­­regăţeană, fruntaşii naţional-ţă­­ranigii­ui prina-o. Ungurii au stat la o parte să privească bucu­­roşi la râul, pe care-l face des­­măţul campaniei dusă de parti­dul naţional-ţărănesc prin coe­ficienţii săi menit­ sa fie mi­niştri. Şi acum, fiindcă s’a po­tolit campania, e încet pe faţă şi ungurii. Momentul psihologic e ales pentru atare campanie în preaj­ma alegerilor. Şi cum partidul naţional-ţărănesc e susceptibil la orice motiv de atac în cam­panie electorală, speră ungurii că-şi vor asocia chiar pe direc­torii regionali, d-nii Bocu şi Do­­brescu, aşa de bine cunoscuţi pentru atitudinile lor faţă de regăţeni. In fond, atacul d-lui senator Gyárfás nu-i surprinzător, şi nici emoţionant B. R. T. :xr­: A deraiat un tren - DOI MORŢI. 40 RĂNIŢI — New-York, 21 (Radar) _— Un tren de călători a deraiat intre Louisville si Nashville, în apropiere de Trafford. Se semnalează doi morţi şi­­ patruzeci răniţi. PUTEREA OBIȘNUINȚEI... DOCTORUL.— Respiră adânc și spune de trei ori 33... PACIENTUL (contabil) — 99... D. Titulescu despre rezultatul conferinţei de la Haga­­.... O ■ — — Ce a obţinut România de la planul Young.— Bunurile bulgare lichidabile. — Aranjamentul cu Ungaria. — Haga, 22 (Radar). — D. minis­tru Titulescu a binevoit să acorde corespondentului agenției „Ra­dar“ un interview pe care îl transmitem mai jos : ,,Ziariştii presei internaţionale, cu toate dovezile lor de simpa­tie, mi-au reproşat amical că sunt mut. Nu cred că este drept acest reproş. Consider că în tim­pul unei negocieri nu pot spune nimic. Şi când am ceva de spus, consider de datoria mea să o spun întâi­­ârii mele şi numai pe urmă străinătăţii-Mă întrebaţi ce gândesc despre rezultatul obţinut. Dacă ar fi să judec după ceea ce aş dori eu pentru Româ­­nia, cred că nici un anumja­­menit nu ar fi destul de bun. Dacă judec însă după greută­ţile ce au stat în calea drep­­telor noastre cereri, dacă mă gândesc la sforţările care au fost necesare timp de şase luni de negociere fără întrerupere spre a le înlătura, îndrăznesc să afirm că România nu putea obţine mai mult şi în conştiin­ţa mea sunt pe deplin satisfă­cut. ROMANIA ŞI PLANUL YOUNG Ce a obţinut România de la sem­narea planului Young? 1. România a obţinut reduce­rea datoriei ei de război către Franţa, în proporţie de 56 la sută. Şi renunţarea Italiei la ultimele 22 anuităţi ale datoriei noastre către ea. In acest chip reparaţiile noastre din partea Germaniei a­­coperă complet datoriile noastre de război şi rămânem numai de aici ca un sold net mijlocie de două milioane anual 2. Datoria de bunuri cedate şi de liberare, pe care urma să o plătim conform tratatelor şi care reprezenta aproximativ un mi­liard 900 milioane francă aur, a fost complet şi definitiv anulată, fără nici un fel de sarcină pen­tru noi. Ne-am obişnuit să uităm, că tratatele creiază nu numai drep­turi dar şi obligaţiuni. Anularea acestora din urmă mi se pare ceva firesc. Totuşi nu trebuie pierdut din vedere, că cu toată apărarea ei strălucită şi cu toată dreptatea morală a tezei anulării, aliata noastră Cehoslovacia a fost obligata să plătească 3 m­anuităţi de zece milioane mărci aur, pon­­form tUl­rk im­bbontr*. 3. Cu toată anularea completă şi definitivă a datoriilor de bu­nuri cedate şi a datoriei de libe­rare, ne-am păstrat integral par­­centajul nostru în reparaţiunile ungare până la 1943 şi din repa­­raţiunile bulgare până la sfârşit. Acest lucru a fost cel mai greu de obţinut. Aliaţii ne spuneau că din moment ce se anulează un mi­liard 200 milioane pentru bunu­rile cedate şi datoria de liberare, pentru că debitorii noştri din re­­paraţiunile orientale nu pot la rândul lor să ne acopere aceste datorii prin reparaţiuni echiva­lente, — este drept ca în măsura in care primim reparaţii de la aceştia, să le vărsăm aliaţilor creditori ai noştri în contul da­toriilor anulate. Am refuzat categoric aceasta, enumerând toate nedreptăţile fă­cute României cu alte prilejuri. Au trebuit două luni de luptă la Paris ca să triumfe teza că da­ Continuste în pag. 2-a D. TITULESCU LEGEA CADRELOR de general Radu R. Rosetti Ziarele anunţă că se studia­ză o lege a cadrelor. Aceas­tă lege este foarte necesară, căci de la o bună încadrare depinde valoarea unei arma­te. încadrarea trebuie să fie de bună calitate şi de o can­titate bine­ proporţionată căci dacă avem cadre prea puţine acestea nu vor putea stăpâni moaşele armate, iar dacă vom avea cadre prea multe riscăm ca să transformăm armata în­­tr’un idol cu picioare de lut, încă de acum câţiva ani, cu ocazia unor conferinţe ţinute Adică , pe când numărul o­­fiţerilor generali (proporţia este acum de un general la 893 oameni de trupă­ şi supe­riori, care a întrecut întoi­la Uniunea Ofiţerilor de re­zervă şi prin articole publica­te în „Universul“ am atras a­­tenţia asupra relei proporţii a încadrărei armatei arătând că, de pildă, în Franţa efecti­vul bugetar este de un gene­ral la 1677 oameni de trupă, în Italia de unul la 1310 oa­meni de trupă iar la noi de un general la 909 oameni de trupă. Comparațiunea efectivelor bugetare pe anii 1929 și 1930, dă cifre și mai îngrijitoare, după cum se poate vedea din următorul tablou­­­deauna nevoile, a crescut în mijlocie cu 7,0 la sută, acel al ofiţerilor inferiori a scăzut cu 48 la sută, iar ale reanga­jaţilor cu 0,9 la sută. Grade ________Efectiva___________« re­ teri Scăderi ~ 1929 i 1930 Absolute c/. Absolute |1/, Generali 176 186 10 5,6 — • — Coloneii 592 634 42 7 4 — _ Lt.-Coloneli 761 806 45 6 0 — — Maiori 1312 14561 124 9,0 — _ Căpitani 40131 4­­711 Locotenenti 41401 11889 4135­ 11311­­ — 578 4 8 Sublocotenenţi 3582 1 2939'! Preoţi, şefi mu- ■ zică, etc. 1541 166* Heang^reați şi maeştri________13790______13683_________— - iqs o 9 continuare în pag. 2-a LEGEA MINELOR împotriva capitalului national — Pierderile suferite de stat in asociaţiile sale cu capitalul străin — de prof. Legiuitorul din 1928—1929 a înlăturat din legea minelor toa­te dispoziţiunile care priveau naţionalizarea societăţilor mini­ere streine şi a lăsat, astfel, în mâinile acelor societăţi toate te­renurile concesionate conform legei din 1924, liberându-le ast­fel de clauza naţionalizării. Naţionalizarea succesivă a so­cietăţilor streine avea însă me­nirea de a trece fără violenţe terenurile din mâinile lor în mâinile societăţilor româneşti, pentru binele economiei naţio­­nale şi al veniturilor statului; totdeodată această, naţonaliza­re înlesnea statului un control efectiv al mersului acelor socie­tăţi, In care îşi asigurase o par­ticipare de capital. Ca dovadă de felul cum socie­tăţii« streine administreasă ex­ dr. D. IONESCU-8UJ0R ploatările unde sunt asociate cu statul, voi înfăişa rezultatele da­te de către societatea I.Sirius". Această societate a luat fiinţă în Decembrie 1925, cu un capital de 200.000.000 lei în 400.000 acţi­uni, din care statul posedă 35 mii acţiuni, obţinute în afară de dreptul la redevenţele legale. Majoritatea acţiunilor societăţii „Sirius“ le deţine societatea „Concordia“, pere este o filială a grupului financiar „Compag­­ne financière belgs des pétrotes“, de aceea consiliul de adminis­traţi al soc. „Sirius“ este format din 12 reprezentanţi ai societăţei „Concordia" şi numai 2 repre­zentanţi ai statului Procesele verbale ale adunări. 1

Next