Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)
1930-01-24 / nr. 18
Anul XLVIII Nr. 18 FORMATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECŢIA 313/72—364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 358/43 10 Pagini Exemplarul In farie 3 Ie! In străinătate 6 lei 10 Pagini Vineri 24 Ianuarie 1930 DIRECTOR: STELIAN POPESCU REDACŢIA : CQRESP. CU PROVINCIA 302/98 - 335/ 31 Solidaritatea aliaţilor Din hierariile conferinţei de a Haga şi din modul cum s’a rezolvat problema reparaţilor orientale, reese că delegaţii puterilor aliate din occident au pus multă bunăvoinţă şi stăruinţă ca să apere nteresele României şi ale Vncii înţelegeri, în vederea schidării tuturor chestiiiunilor litigioase născute din război şi a normalizării relaţiiunilor dintre statele Europei revitale şi orientale. Politica exterioară a Ronâniei de la intrarea în vigoare a tratatelor încheiate a Paris a fost constant căauzită de dorinţa sinceră a consolidării păcii, pe baza noului regulament european. Aceeaş politică exterioară aurmat şi urmează aliatele noastre din grupul Micii Inelegeri. De aceia guvernele din Bucureşti, Praga şi Belgrad au dovedit, în toate împrejurările, spiritul lor concliant în vederea stingerii liigiiilor născute din război, urnărind scopul să întreţină reaţiuni normale, ba chiar pe cât posibil amicale cu statele meme învinse. Din nefericire această poliică n’a fost luată în serioasă consideraţie de Ungaria..are, siimţiindu-se încurajată direct, sau indirect, de unele puteri, a căutat prim toate mijloacele să o zădărnicească, făcând aproape imposibilă înţelegerea cu vecinii săi. Niciodată Ungaria n’ar fi putut să se agite împotriva tratatului de la Trianon, fie pe tema optanţelor, fie pe tema modificării frontierelor stabilite, dacă aliaţii — toţi aliaţii din impul războiului — ar fi constituit din bloc. La conferinţa de la Haga, narii noştri aliaţi din occident şi-au dat seama câ jocul vin şi lor de eri este proroejlios şi nu trebue să fie toerat şi încurajat. Ei au înţeles că situaţia ce ’a creat în Europa centrală din cauza agitaţiilor întreţinute de Ungaria cu scopul de submina opera păcii, poate uşor să se întoarcă împotriva vopiniilor lor interese şi de Kenia, la Haga, au luat în seriasă consideraţie punctul de vedere al Micii înţelegeri, stăruiind să găsească formule tranzacţionale pentru lichidaea chestiunilor litigioase, născute din fosta stare de război, în urma punerii în aplicare a tratatelor de pace. Pe lângă soluţiile date în chestiunile litigioase, care interesează statele din Mica înţelegere, România a obţinut din partea Franţei o reducere însemnată a datoriei sale de război, faţă de această putere amică şi aliată, în proporţie de 56 la sută, iar Italia a renunţat la ultimele 22 de anuităţi ale datoriei României, către ea. Reamintim apoi că Marea Britanie, Franţa şi Italia, au completat cu circa 100 milioane fr.aur, fondul agrar, în vederea stingere! afacerei optanţilor, şi au urcat pur centrul României cu 2 la sută asupra reparaţiilor ungare până la 1943, ca şi asupra celor bulgare până la sfârşit. Toate aceste fapte dovedesc că aliaţii din apus au pus, de astă dată, o bună voinţă mai accentuată şi o stăruinţă mai puternică, pentru lichidarea trecutului, luând în seamă atât interesele legitime ale Micii înţelegeri, cât şi interesele păcii europene. Solidaritatea tuturor aliaţilor este cea mai bună garanţie a păcii şi atâta timp cât ea se va menţine şi manifesta, în toate împrejurările, învinşii de eri, care visează aventuri războinice şi revizuiri de tratate, se vor cuminţi. -----«xlHx------- - Dezastrul din insula Creta Atena, 21 (Rador). — Un incendiu formidabil s-a produs azi în oraşul Canea, în insula Creta. Focul, ajutat de un vânt puternic, s-a întins cu repeziciune, nimicind în câeva ore o parte mare a oraşului. Toate sforţările depuse de populaţie şi de detaşamentele militare pentru a opri dezastrul, au fost zadarnice. Pagubele sunt de câteva zeci de milioane de drahme. re cheltuesc 15 miliarde Iei pentru stupefiante in Egipt Londra, 21 _ (Rundor) — In jurul plecării sale la Geneva, pentru a asista la conferinţa opiumului, Russel-Paşa, evul politiei din Cairo, a declarat ziariştilor că, după părerea sa, numărul personneor care sunt stăpânite de viciul stupefiantelor în Egipt ar fi de 500.000. Ele nr cheltui anual pentru procurarea stupefiantelor nu mai puţin de 13.500.000 lire egiptene. (In lei aproximativ 15 miliarde). Un discurs senzaţional al d-lui Baldwin Schimbările din Marea Britanie vor uimi lumea Londra, 21 (Rador). — D. Stanly Baldwin, fostul prim ministrul Angliei, luând cuvârltul la instalarea sa ca lord rector la Glasow, a spus că într'un viitor mai propiat sau mai depărtat, schimările cari sau petrecut în sânul nperiului britanic din toate elementele, ea impresiona adânc luea. Azi, marile dominioane au evenit autonome; în toate prinţele ele au devenit egale Antiei mame. Chiar și India face rimii paşi către o guvernare de sine stătătoare. Azi, ne găsim în sânul imperiului britanic, cu toţii egali şi la fel de doritori de pace. Constituim o ligă ale cărei părţi componente sunt toate dominioanele autonome. Azi imperiul britanic reprezintă el însuş o Ligă a Naţiunilor, care se întinde şi asigură pacea pe un sfert din globul pământesc şi în un sfert din populaţia pământului, iată pentru că ne incumba responsabilităţi mai mari decât oricărei alte ţări. linii! ’°lim 6 de ml din Regulamentul dela Haga şi interesele României — Acord definitiv, sau compromis ? — In şedinţa de Mărfi a Camerei, d. Maniu, preşedintele consiliului, a vorbit despre acordul ce s’a încheiat, la Haga, privitor la reparaţii şi la lichidarea tuturor litigiilor româno-maghare, adică: afacerea oplanţilor, chestia bunurilor archiducilor habsburgici, afacerea căilor ferate de interes particular etc., D. preşedinte al consiliului a făcut o expunere sumară şi foarte optimistă, asupra celor stabilite la conferinţa reparaţiilor orientale, lăsând ca expunerea amănunţită să o facă in Parlament, d. Mironescu, ministrul de externe, după reîntoarcerea sa în ţară. Fireşte că din această sumară expunere, lipsind tocmai materialul documentar informativ, îu toate chestiunile importante, care interesează in gradul cel mai înalt România, nu putem şti precis, dacă discuţiunile lungi și obositoare de la Haga s’au terminat, prin lichidarea definitivă și totală a afacerilor litigioase ce au decurs din război, printriun regulament avantajos pentru noi, sau, printriun compromis, obținut prin sacrificii serioase din partea noastră. „ Aşa de ex„ în chestia stingerii litigiului optanţilor, opinia publică trebue să ştie la ce sumă se ridică totalul despăgubirilor ce s’au fixat optanţilor unguri şi care urmează să fie scăzut din sumele ce ni se cuvin sub titlul de reparaţiuni din partea Ungariei şi dacă s a recunoscut teza formulată de d. N. T. Iliescu, la Geneva, care, in adevăr, a fost singura justă şi convenabilă, sau teza guvernului actual, susţinută la Viena. Intre cele două teze este o simţitoare deosebire. De asemenea ţara trebue să ştie precis, care este soldul activ, al reparaţiilor ce ni se cuvin, în urma lichidării tuturor litigiilor ce se vor stinge prin aranjamentul de la Haga. D. prim ministru a spus, în Cameră, că pretenţiile pe care le-ar avea Ungaria faţă de noi se compensează prin reparaţiuni, dar nu a comunicat care sunt acele pretenţiuni ce urmează să fie compensate din suma reparaţiunilor. D. preşedinte al consiliului a declarat apoi, că tezele române, în toate chestiunile dezbătute, la Haga, au fost sprijinite de delegaţii Marei Britanii, Franţei, Italiei şi Belgiei şi Mica înţelegere a dovedit şi de astă dată că este un factor important în politica internaţională. O parte din presa din Praga face rezerve asupra acordului ce s'a stabilit la Haga şi susţine că Cehoslovaciei i s’au impus sacrificii neaşteptate. Presa franceză se declară nemulţumită de noul regulament al reparaţiilor orientale. Pe de altă parte, se anunţă ca o nouă conferinţă se va ţine la Paris, in vederea regulării definitive a unor chestiuni, tot in legătură cu problema reparaţiilor. In cazul acesta, acordul stabilit la Haga ar avea nevoe de o nouă punere la punct. De aceea aşteptăm informațiuni bine documentate asupra celor hotărîte la Haga, în problema reparaţiilor orientale, spre a ne putea, apoi, pronunţa in deplină cunoştință de cauză. * Dacă ştirile, oarecum laconice, cuprinse in telegramele primite, se vor completa în sensul dorinţelor şi drepturilor noastre, desigur că poporul român poate să aibă un moment de bucurie, după atâta amărăciune, cauzată de iscusita propagandă maghiară, în susţinerea unei teze nedrepte. Ne vom bucura cu atât mai mult de succesul d-lui Titulescu, cu cât el consacră principiile susţinute de d-sa la Geneva şi stabilite de precedentul guvern liberal, în opoziţie cu teza susţinută, la Viena, de actualul guvern, după care ar fi trebuit, în loc să luăm noi ceva de la unguri, să le mai dăm ceva. Ziarul nostru a atras la timp atenţia guvernului asupra greşelii, ce era pe cale s’o comită. Meritul cel mare al d-lui Titulescu este, că a recunoscut la timp greşala, ce era să se facă la Viena, şi a făcut tot ce omeneşte era cu putinţă, spre a o împiedica. Un fapt îmbucurător a mai reeşit din conferinţa de la Haga: solidaritatea deplină a Micii înţelegeri în chestia optanţilor. O solidaritate care, dacă se manifesta de mai înainte, nu am fi asistat la asaltul disperat de până azi al ungurilor. Această solidaritate a asigurat succesul. Subliniem aceasta, pentru a servi tuturor celor din Mica înţelegere de călăuză pentru viitor. Lichidarea chestiunii despăgubirilor, urmare războiului, va aduce, desigur, o destindere a relaţiunilor dintre popoare. Să înălţăm şi noi, aci, — după cum s’a făcut la Haga, în momentul semnării acordului, — rugăciuni lui Dumnezeu, ca să nu se mai născocească, de duşmanii nucii, alte pretențiuni, menite să tulbure această pace, pare că abia acum începe să se așeze pe temelii sănătoase. Un preot escroc In anul 1929, în luna Iunie, ministru al cultelor fiind d. Aurel VLad, a fost hirotonisit preot, la Blaj şi apoi numit şi salariat de stat, in parohia Turnu, din jud. Trei Scaune, Alexandru Frâncu. Cine este preotul unit Alexandru Frâncu, pe care d. Aurel Vlad, ministru al cultelor din Iunie 1929 și actualul ministru al industriei și comerțului, i-a confirmat numirea în Turia, din jud. Trei Scaune ? Aceia persoană, despre care d. Aurel Vlad, în 1927, cerea izgonirea sa din magistratură. PENTRU FALSURI ŞI ESCROCHERII. Magistratul Alexandru Frâncu din 1927 este aceiaş persoană cu preotul unit Aiexandru Frâncu. Iată ce a declarat în şedinţa Camerei de la 27 Oct. 1927, într-o interpelare adresată dlui Stelian Popescu, ministrul justiţiei, d. Aurel Vlad : „întreb pe d. ministru de justiţie pentru ce nu a luat măsuri urgente ca escrocul Frâncu Alexandru, judecător la judecătoria ocolului Deva, să fie scos din magistratură, cu toate că acest individ a fost la 4 Iulie 1922 DEFINITIV CONDAMNAT DE TRIBUNALUL PENAL DIN BUDAPESTA LA DOI ANI TEMNITA GREA PENTRU CRIMA DE FALS IN ACTE PUBLICE, SAVARSITA IN DOUA RANDURI SI PENTRU CRIMA DE ESCROCHERIE SAVARSITA IN TREI RANDURI. „Observ că, conform sentinţei amintite, Frâncu Alexandru, la 4 iulie 1922, era încă cetăţean maghiar, de religie ROMANOCATOLICA, întreb pe d. ministru de justiţie, cum a putut ACEST ESCROC nu mai puţin de patru săptămâni, să-deranjeze cetăţenia română şi să-şi justifice absenţa sa ?" La această interpelare a dlui Aurel Vlad, d. Stelian Popescu, pe atunci ministru al justiţiei, a răspuns că numitul Alexandru Frâncu a fost numit asesor la sedina orfanală la A jud- Cojocna, de direcţia judiciară din Cluj, în 1923 şi apoi a fost numit magistrat şi înaintat conform legea de organizare judecătorească. Procesul verbal al şedinţei consiliului superior al magistraturei, prin care s-a propus la înaintare magistratul Alexandru Frâncu, a fost semnat şi de mult regretatul Gh. V. Buzdugan — fostul regent, — că d-sa, a ordonat o anchetă şi dacă se va adeveri cele afirmate de d. Vlad şi despre cari nu a avut cunoştinţă, Frâncu va fi depărtat din magistratură. In urma acestei anchete, d. Stelian Popescu, ministrul justified, în 1927, a înlocuit pe StM Mitraiul Alexandru fipuscu (decretul regal Nr. 206 din 20 Ianuarie 1928). Cum se explică faptul ciudat, foarte ciudat, că d. Aurel Vlad, în urma celor relatate mai sus, a găsit de cuviinţă, în 1929 şi în calitate de ministru al cultelor, să numească pe acelaş „escroc şi falsificator“ preot unit în parohia Turia din Ardeal? Oare după mentalitatea dlui ministru Vlad, un fost condamnat pentru falsuri şi escrocherii, nu poate fi magistrat, dar poate fi preot, salariat de statul român? Sunt oare, după actualii guvernanţi, doua justiţii şi două moralităţi ? Cel care a fost izgonit din magistratură de d. Stelian Popescu, în urma unei anchete judecătoreşti, pentru că a suferit o condamnare gravă şi despre care însuşi d. Aurel Vlad, a spus „că este de mirare cum a putut un asemenea escroc în mai puţin de patru săptămâni să-şi aranjeze cetăţenia română“, cum a putut să fie numit după un an, de ministrul cultelor, d. Aurel Vlad, preot-paroh unit? Acuzatorul de eri, din opoziţie, a devenit, apărătorul şi protectorul celui acuzat, fiind ministru. Iată regimul „legalităţii şi al moralităţii“. JLX Numai la Iaşi, 15 milioane lei Directorul regiunei Moldova, d. ing. Hoisescu, a apreciat, că pentru amenajarea localului, in care să se instaleze directoratul Moldovei, trebue să se cheltuiască 15 milioane lei. Şi cum directoratul trebue să funcţioneze cât mai repede, ca directorul să arate că e director cu atribuţii de subsecretar de stat, s’au şi cerut bani, 15 milioane, ministerului de interne. Prin urmare, începutul aplicării reformei administrative, cu care se mândreşte d. Iuliu Maniu,—nu numai din cauză că reforma are un caracter regionalist,—cere milioane de lei. 15 milioane pentru un directorat, numai pentru local. Şi pe urmă alte zeci de milioane pentru mutarea funcţionarilor şi apoi alte zeci de milioane pentru funcţionare. Şi tot aşa înainte, milioane şi iar milioane. De unde atâtea milioane însă ? De la cetăţenii, a căror pungă e sleită de toba fiscului ; dela negustorii, cari ţipă, că n’au de unde ; dela meseriaşii, cari-şi inchid dughenile; dela şomerii cari mor de foame. Plătiţi cetăţeni. Pentru funcţionarea unor partizani politici, ca subsecretari de stat regionali, guvernul stărueşte să pauperizeze pe cetăţeni, B. C. campania antralateală La congresul organizaţiei maghiare de la Arad, a vorbit şi dL Gyárfás. Cuvântarea d-lui senator Gyárfás va fi fost originală în ce priveşte forma ei maghiară şi îndemnurile adresate partizanilor maghiari. N’a fost însă originală in ce priveşte atacul în contra „regăţenilor”, căci fruntaşi ai partidului naţional-ţărănesc au luat cu mult înainte fruntaşului partidului maghiar. In campanii electorale, în campanii de presă, mulţi dintre membrii de seamă ai partidului azi guvernamental, — unii chiar pe banca ministerială, — au fost oratori vehemenţi şi inspiratori de articole contra regăţenilor. Nu se ivise pe atunci teoria „raportului de forţe”, între colaboratorii, cari-şi jură credinţă şi solidaritate, dar tot cu credinţa şi pentru o solidaritate mai regională se atacă. Nu-i exclus însă, ca planul atacului împotriva regăţenilor să fie pornit de la partidul maghiar, care va fi avut, — şi de ce să n’aibă încă ? — îndrumări politice, ca românii să se certe între ei. Ungurii au aruncat ideea antiregăţeană, fruntaşii naţional-ţăranigiiui prina-o. Ungurii au stat la o parte să privească bucuroşi la râul, pe care-l face desmăţul campaniei dusă de partidul naţional-ţărănesc prin coeficienţii săi menit sa fie miniştri. Şi acum, fiindcă s’a potolit campania, e încet pe faţă şi ungurii. Momentul psihologic e ales pentru atare campanie în preajma alegerilor. Şi cum partidul naţional-ţărănesc e susceptibil la orice motiv de atac în campanie electorală, speră ungurii că-şi vor asocia chiar pe directorii regionali, d-nii Bocu şi Dobrescu, aşa de bine cunoscuţi pentru atitudinile lor faţă de regăţeni. In fond, atacul d-lui senator Gyárfás nu-i surprinzător, şi nici emoţionant B. R. T. :xr: A deraiat un tren - DOI MORŢI. 40 RĂNIŢI — New-York, 21 (Radar) _— Un tren de călători a deraiat intre Louisville si Nashville, în apropiere de Trafford. Se semnalează doi morţi şi patruzeci răniţi. PUTEREA OBIȘNUINȚEI... DOCTORUL.— Respiră adânc și spune de trei ori 33... PACIENTUL (contabil) — 99... D. Titulescu despre rezultatul conferinţei de la Haga.... O ■ — — Ce a obţinut România de la planul Young.— Bunurile bulgare lichidabile. — Aranjamentul cu Ungaria. — Haga, 22 (Radar). — D. ministru Titulescu a binevoit să acorde corespondentului agenției „Radar“ un interview pe care îl transmitem mai jos : ,,Ziariştii presei internaţionale, cu toate dovezile lor de simpatie, mi-au reproşat amical că sunt mut. Nu cred că este drept acest reproş. Consider că în timpul unei negocieri nu pot spune nimic. Şi când am ceva de spus, consider de datoria mea să o spun întâiârii mele şi numai pe urmă străinătăţii-Mă întrebaţi ce gândesc despre rezultatul obţinut. Dacă ar fi să judec după ceea ce aş dori eu pentru România, cred că nici un anumjamenit nu ar fi destul de bun. Dacă judec însă după greutăţile ce au stat în calea dreptelor noastre cereri, dacă mă gândesc la sforţările care au fost necesare timp de şase luni de negociere fără întrerupere spre a le înlătura, îndrăznesc să afirm că România nu putea obţine mai mult şi în conştiinţa mea sunt pe deplin satisfăcut. ROMANIA ŞI PLANUL YOUNG Ce a obţinut România de la semnarea planului Young? 1. România a obţinut reducerea datoriei ei de război către Franţa, în proporţie de 56 la sută. Şi renunţarea Italiei la ultimele 22 anuităţi ale datoriei noastre către ea. In acest chip reparaţiile noastre din partea Germaniei acoperă complet datoriile noastre de război şi rămânem numai de aici ca un sold net mijlocie de două milioane anual 2. Datoria de bunuri cedate şi de liberare, pe care urma să o plătim conform tratatelor şi care reprezenta aproximativ un miliard 900 milioane francă aur, a fost complet şi definitiv anulată, fără nici un fel de sarcină pentru noi. Ne-am obişnuit să uităm, că tratatele creiază nu numai drepturi dar şi obligaţiuni. Anularea acestora din urmă mi se pare ceva firesc. Totuşi nu trebuie pierdut din vedere, că cu toată apărarea ei strălucită şi cu toată dreptatea morală a tezei anulării, aliata noastră Cehoslovacia a fost obligata să plătească 3 manuităţi de zece milioane mărci aur, ponform tUlrk imbbontr*. 3. Cu toată anularea completă şi definitivă a datoriilor de bunuri cedate şi a datoriei de liberare, ne-am păstrat integral parcentajul nostru în reparaţiunile ungare până la 1943 şi din reparaţiunile bulgare până la sfârşit. Acest lucru a fost cel mai greu de obţinut. Aliaţii ne spuneau că din moment ce se anulează un miliard 200 milioane pentru bunurile cedate şi datoria de liberare, pentru că debitorii noştri din reparaţiunile orientale nu pot la rândul lor să ne acopere aceste datorii prin reparaţiuni echivalente, — este drept ca în măsura in care primim reparaţii de la aceştia, să le vărsăm aliaţilor creditori ai noştri în contul datoriilor anulate. Am refuzat categoric aceasta, enumerând toate nedreptăţile făcute României cu alte prilejuri. Au trebuit două luni de luptă la Paris ca să triumfe teza că da Continuste în pag. 2-a D. TITULESCU LEGEA CADRELOR de general Radu R. Rosetti Ziarele anunţă că se studiază o lege a cadrelor. Această lege este foarte necesară, căci de la o bună încadrare depinde valoarea unei armate. încadrarea trebuie să fie de bună calitate şi de o cantitate bine proporţionată căci dacă avem cadre prea puţine acestea nu vor putea stăpâni moaşele armate, iar dacă vom avea cadre prea multe riscăm ca să transformăm armata într’un idol cu picioare de lut, încă de acum câţiva ani, cu ocazia unor conferinţe ţinute Adică , pe când numărul ofiţerilor generali (proporţia este acum de un general la 893 oameni de trupă şi superiori, care a întrecut întoila Uniunea Ofiţerilor de rezervă şi prin articole publicate în „Universul“ am atras atenţia asupra relei proporţii a încadrărei armatei arătând că, de pildă, în Franţa efectivul bugetar este de un general la 1677 oameni de trupă, în Italia de unul la 1310 oameni de trupă iar la noi de un general la 909 oameni de trupă. Comparațiunea efectivelor bugetare pe anii 1929 și 1930, dă cifre și mai îngrijitoare, după cum se poate vedea din următorul tabloudeauna nevoile, a crescut în mijlocie cu 7,0 la sută, acel al ofiţerilor inferiori a scăzut cu 48 la sută, iar ale reangajaţilor cu 0,9 la sută. Grade ________Efectiva___________« re teri Scăderi ~ 1929 i 1930 Absolute c/. Absolute |1/, Generali 176 186 10 5,6 — • — Coloneii 592 634 42 7 4 — _ Lt.-Coloneli 761 806 45 6 0 — — Maiori 1312 14561 124 9,0 — _ Căpitani 40131 4711 Locotenenti 41401 11889 4135 11311 — 578 4 8 Sublocotenenţi 3582 1 2939'! Preoţi, şefi mu- ■ zică, etc. 1541 166* Heang^reați şi maeştri________13790______13683_________— - iqs o 9 continuare în pag. 2-a LEGEA MINELOR împotriva capitalului national — Pierderile suferite de stat in asociaţiile sale cu capitalul străin — de prof. Legiuitorul din 1928—1929 a înlăturat din legea minelor toate dispoziţiunile care priveau naţionalizarea societăţilor miniere streine şi a lăsat, astfel, în mâinile acelor societăţi toate terenurile concesionate conform legei din 1924, liberându-le astfel de clauza naţionalizării. Naţionalizarea succesivă a societăţilor streine avea însă menirea de a trece fără violenţe terenurile din mâinile lor în mâinile societăţilor româneşti, pentru binele economiei naţionale şi al veniturilor statului; totdeodată această, naţonalizare înlesnea statului un control efectiv al mersului acelor societăţi, In care îşi asigurase o participare de capital. Ca dovadă de felul cum societăţii« streine administreasă ex dr. D. IONESCU-8UJ0R ploatările unde sunt asociate cu statul, voi înfăişa rezultatele date de către societatea I.Sirius". Această societate a luat fiinţă în Decembrie 1925, cu un capital de 200.000.000 lei în 400.000 acţiuni, din care statul posedă 35 mii acţiuni, obţinute în afară de dreptul la redevenţele legale. Majoritatea acţiunilor societăţii „Sirius“ le deţine societatea „Concordia“, pere este o filială a grupului financiar „Compagne financière belgs des pétrotes“, de aceea consiliul de administraţi al soc. „Sirius“ este format din 12 reprezentanţi ai societăţei „Concordia" şi numai 2 reprezentanţi ai statului Procesele verbale ale adunări. 1