Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)
1930-01-01 / nr. 302
anul XLVII Nr. 302 Miercuri 1 Ianuarie 1930 IN FIECARE ZI Au trecut veacuri Când am fost la Praha, — acum 2 săptămâni, — harnicul ataşat de presă de pe lângă legaţia României, d. Raul Anastasiu, mi-a arătat primăria, monumente, localuri vechi, edificii noui, teatrul, podul peste apa care străbate oraşul, etc. Ce admirabile decoraţiuni la primărie, ce stilizare decorativă, dar mai ales ce adâncă pietate Întru a fi păstrate intacte, toate frumuseţile moştenite, care formează tezaurul gloriei naţionale. La primărie, e un ceasornic din veacul al 14-lea. Din cauza acelui ceasornic şi din cauza minunatelor broderii de marmură la uşa principală şi la ferestre, primăria a rămas şi va rămâne în acelaş local, în care e de veacuri. Să nu fie nimic atins, să nu se producă o cât de neînsemnată deranjare, acesta,i sentimentul care îndrumează viaţa cehoslovacă. Progresul se dobândeşte prin respectarea a ceea ce este păstrat. Civilizaţia se afirmă prin legătura continua şi statornică între ceea, ce a fost şi ce se produce azi. Când s‘a clădit, în curs de veacuri, s’a clădit cu temeia, cu gând de durată, cu conştiinţa, că treime înfrânte fluctuaţiile vremii. Şi astfel a rămas. Şi aceasta determină pe cehoslovaci, ca aceea ce construesc azi, să aibă toate caracteristicile trăiniciei. Este în spiritul naţional, moştenită râvna muncii pentru dăinuire. De aceea, cum ai intrat în Praha, îţi dai seama, că e oraşul în care se munceşte cu sistemă, fiindcă aşa e tradiţia. Veacurile de muncă şi de păstrare respectuoasă a învăţămintelor dobândite au pus în valoare civilizaţia. Un oraş, pe care nu l-ai mai văzut e de obiceiu o aventură. La Praha, străzile, clădirile, monumentele te opresc cu seriozitatea lor istorică. Acolo, au fost şi lupte religioase. Pietatea faţă de eroii religiilor luptătoare e vădită în şirul de monumente rânduite pe marginile podului dintre cele două părţi ale oraşului ( Praha veche şi Praha nouă), iar monumentul lui Husse poate cel mai frumos din câte am văzut, b. e. Un bărbat la loterie La Budapesta s-a căsătorit de curând o fată care şi-a câştigat bărbatul la loterie, cu un bilet care a costat-o vreo doi poli. Deşi săracă lipită, tânăra fată a intrat în căsnicie cu zestre de 20.000 de pengős, ceia ce revine cam la 600.000 lei. Această zestre a fost formată din cei 19.999 de pengős al celorlalte 19.999 de femei care n’au câştigat cu biletul lor nimic. Originalul sp era de familie relativ bună, băiat simpatic şi avea şi oarcare stare, şi, pe deasupra, hotărît să se însoare. Putea recurge la unul din procedeele clasice ale unei cereri In căsătorie. In loc de aceasta, tânărul s'a adresat unui mare ziar din Budapesta, anuntând la mica publicitate, că era în căutarea unei soţii oferindu-se pe el Însuşi ca principalul şi singurul obiect al loteriei. Toate stăruinţele depuse pe lână el ca să renunţe la acest proect n'au folosit la nimic, originalul candidat la căsătorie declarând dinainte că va primi să fie soţul câştigătoarei chiar dacă aceasta ar fi şchioapă, surdă, ciungă, mută sau... bătrână. Câştigătoarea s'a întâmplat să fie tânără. In privinţa frumuseţii însă, ziarul Daily Mail, după care povestim această întâmplare, nu suflă un cuvânt. Natalitatea internaţională Statisticile arată că, în zece ani, în Olanda populaţia a crescut cu 12 la sută. In ordine descrescândă, vine Polonia, Iugoslavia, Ungaria. In Germania, sporul e de 7,6%, Belgia de 7,1%. Vin apoi: Cehoslovacia, Italia, România, Spania, Franţa. După cum se vede, nu prea suntem... olandezi în ce prveşte natalitatea. 7t vton fără coadă — 1 O ' ■ O călătorie originală in văzduh Un agricultor din statul amaidcan New-jerreey avea o adevărată oroare pentru aeroplane și pentru nimiic în lume nu sar fi urcat într'unul. întâmplarea a făcut ca zilele trecute să se ducă la aeroportul din Camden și să nmerească în momentul când pilotul Don Darby, şeful serviciului aerian Curntiss-Wright, se pregătea să-şi ia sborul. Neavând personal suficient să-i tună aparatul, fermierul William Combe, de voe de nevoe, a fost nevoit să se ţie şi el de coada avionului. Ştiiindu-i ce groază îi e să sboare, în clipa când unna să se ridice în văzduh, Darby i se adresează în glumă lui Combe : „Hai sus, Bill!“. Răspunsul fu un gest viguros de refuz din cap. Un vâjâit asurzitor și avionul se puse în mișcare. Toată lumea dăduse drumul aparatului. Toată lumea afară de Combe, care se și pomeni în câteva secunde sburâind spânzurat de coada aeroplanului. Zadarnic strigă deznădăjduit ajutor. Sgomoitul motorului îi acoperise vocea. Un singur lucru avea de făcut: să se ţină biine. Şi fi-a ţinut. La o temperatură sub zero grade, cu un vânt îngrozitor isbindu-li drept în față, Combe își urma originala-i călătorie. Cei de jos făceau zadarnic semnale disperate. Pilotul nu o vedea. După un sbor de vreo zece minute, acesta se hotărî să aterizeze. Când avionul ajunse la câţiva metri de pământ, Combe scoase un strigăt desnnădăjduit, mâinile i se desprinseră şi se prăbuşi ca un bolovan. înainte de a sosi spectatorii caari asistaseră de jos la tragedia bietului Combe, acesta se şi ridicase în picioare şi le strigă : „Nu sunt rănit. N‘am nimic. Dar să le ia dracu de aeroplane!“ Aviatorul Esperaul cu avionul său Intre America şi Spania La Aranjuez (Spania) s-a sărbătorit începerea funcţionării legăturii de radio-telegrafie între Spania şi America. Au asistat, la solemnitate Regele Spaniei şi Marcon. Urmaşii lui Luther Un cleric german, Otto Sartorius, a făcut îndelungi cercetări genealogice spre a afla unde trăiesc azi urmaşii reformatorului protestant Marth Luther. Cercetările întreprinse l-au dus la constatarea că aceştia sunt risipiţi prin Germania, America, Afrika şi char şi Australia. După el urmează că celebrul optician Kerl Zeiss se coboară direct din Luther. Karl Liebknecht, leaderul socialist asasinat, e, pe de altă parte, un alt descendent al reformatorului, în vreme ce fostul cancelar Luther coboarădin Iacob, fratele lui Luther. Telegrafie ţâră în avion Spre a da călătorilor din avion rrosibilitatea să comunice cu pământul, s’au construit 3 avioane de metal, în care s‘au instalat aparate de rado de £®obă, aia« să cerceteze condiiile în care să se facă legătura America fără ca să influenţeze postul de transmisiune american. Clişeul nostru înfățişează nteriorul unui astfel de avion. 5 mg Hm încearcă în acelaş timp la aparate diferite ei cernete comunicația cu pământul. Clemenceau in filmul vorbitor Clemenceau se ducea cu plăcere la cinematograf. Intr’un interview, publicat în 1928, el a declarat, între altele, că filmele cari i-au plăcut cel mai mult sunt „Ben Hur’, „Circul“ și „Minunea lupilor“. Dintre artiștii de cinema, aprecia mai mult pe Charlie Chaplin. Clemenceau a fost invitat în repetate rânduri să apară în film, mai ales de când a apărut filmul vorbitor. A refuzat categoric toate ofertele. Totuş, în ultimele luni ale vieţii sale, a cedat şi a filmat câteva minute într-un film vorbitor, în grădina vilei sale. Filmul acesta a şi fost reprezentat în ultimul timp. S-a aflat acum, că mai există un alt film vorbitor al lui Clemenceau şi anume unul anterior aceluia de care vorbim mai sus, însă el a fost luat cu obligaţia de a nu fi rulat decât după moartea lui Clemenceau. El a permis, în 1928, lui Henri Diamant-Berger, care lucra pentru o societate franceză să-l filmeze. înainte de a fi filmat, Clemenceau a oprit rularea filmului până după moartea sa : „Nu vreau ca lumea să creadă că vreau să mă arăt. îmi petrec ultimele zile aci, în Vendée, şi n’aş mai vrea să am de-a face cu politica şi cu opinia publică". Căsătoria d-rei Simon ,,Miss Europa” In faţa unei numeroase şi eleganta asistenţe s-a celebrat la Budapesta, căsătoria d-rei Elsalberta Simon — „Miss Europa“, — cu fiul marelui industriaş Brammer, Paul Bramm. Tânăra pereche, care a primit numeroase telegrame de felicitare din țară şi din afară, a plecat In călătorie de nuntă în Italia. Prima fernste şofer in Anglia Miss Rain, nepoata scriitorului Distens, a primit fljjum câteva zile carnetul de şofer. Miss Rabi este ftatftft femee so- Âa AAglk" •UNIVERSUL Tragedia unui cam. Cel mai mişcător exemplu de dragoste şi devotament l-a dat căţeaua unui ţăran din Westfalia, dar l-a dat cu preţul vieţii. Intr-o dimineaţă, ţăranul a plecat la oraş, distanţă de 25 km. Căţeaua a lăsat-o acasă, fiindcă în aiun de a face pui. Ţăranul ajuns în oraş, a descărcat lemnele, şi-a adăpostit caii în grajd şi i-a îngrijit. Deodată se pomeneşte că intră căţeaua pe uşe şi se culcă lângă cai. Animalul luase urma stăpânului Său şi a venit după el. După câteva ore, ţăranul, ducându-se la grajd, ca să înhămeze caii, constată cu surprindere că biată că ea făcuse şapte pui In căruţă nu putea s-o ia acasă, deoarece încărcase două butoae mari cu vin. Astfel fiind, l-a rugat pe hangiu să ţină căţeaua şi puii acolo, urmând să vină peste câteva zile iar la oraş şi atunci o va lua acasă. A doua zi, dimineaţă, ţăranul găsi căţeaua şi puii în grajd, acasă. Puii erau vii, dar căţeaua murise. Ea s‘a sacrificat neutru copiii ei, căci a făcut într‘o noapte de patrusprezece ori drumul de 25 km, adică 350 km., ca să-şi aducă puii acasă. 3440 lei pentru un castel La 1915 a murit în castelul Fhrenhausen din Stiria, fostul arhiepiscop dr. Kohn al Olmiitzului. El a lăsat toată averea sa, care se ridica, pe când trăia, la mai multe milioane coroane cehoslovace unui legat, conform căruia să se înfiinţeze o universitatecehă la Olmiitz sau pentru alte scopuri culturale, în cazul când ar fi existat la moartea sa o asemenea universitate. Custodele legatului primi de curând, întregul legat al fostului arhiepiscop. El constă din hărţi în valoare de aproape 250 mii coroane cehe şi produsul vânzării castelului Ehrenstein. Custodele nu fu prea încântat când primi suma rezultată din vânzarea castelului, ea ne fiind de cât 427 coroane cehe, căci castelul s’a vândut în timpul războiului cu 800 mii coroane, cari raportate la valuta de azi reprezintă suma redusă de mai sus. D-na Borodaciova Distinsă artistă cehoslovacă. A interpretat rolul Ancăi din „Năpasta" lui Caragiale, la teatrul , din Praha. Poliţia caută un delicvent şi-l găseşte in... inchisoare Anul trecut, în Decembrie, un apaş parizian, bine cunoscut, anume Léon Martin, furase unui mare croitor din capitala Franţei, bonuri în valoare de 50.000 de franci pe care le-a şi vândut apoi imediat unui «negustor din Troyes. Un an de zile poliţia l-a căutat în lung şi în latul Franţei, fără a-i putea da de urmă» Hoţul dispăruse cu desăvârşire incât siguranţa renunţase a mai face cercetări închizându-i dosarul după ce se pusese concluzia că „Léon Martin era un caz extraordinar". Printr‘«ntâmplare s'a descoperit, acum câteva zi’le, că un pensionar al penitenciarului din Poissy, arestat de câteva luni pentru titrt și condaumat la doi ani închisoare, mu era altul decât delicventul atât de wjftt căutat ele politia ■ymftfwmmim 0 .V 'ca \ \ N\ TRETORN TRETORM GflLOil 51 5050m iDfiRCR monDIRLR cele mm mODERNE mODELE. V, v (siwmmmm s 'PGtdourifiu. CQEPE de CHINE Mio L CATIFELE IMPRIMATE » STOFE de MANTOUPI » VELOUPS a COATE IM PP. • KASCHA si I PAN DE CPETOANE100000 DESENE I STR.bazpicA 13 • STR. CAROL 76 76 80 • str.hrleldr 21 DENTIFRICIILE ROGER &GALLET ELIXIR DENTIFRICE pentru igiena gurei SAVON DENTIFRICE pentru îngrijirea dinţilor Rxrger&Galfet LE ARDELEANA TÂRGUL-MURESneSSl Victimele acidului uric torturate de suferinţe URODONAL Via foca reumatismul, aviatica, guta şi obezitatea. 1171 llilill ont na FWiOfiSE SUNT ime yy a ” bule »|f| | f| soc. FMi be mmm „seta” sie. mmim es. i m Terasa mm hsm RSPSÜlÉfAMT de case importante de comerț, din Spania--doresc să reprezint pentru România măsline, untdelemn, etc. Din România mintru Spania lemn de constrixcjîb, cereale, etc. Scrieţi Retru Matei, Enrique Grwt44b#j 7J» erai. H ' sm sg apostol ea • bucuresti i ■t.% 1773 IliZiifía Szül P im GRADEA Fabric* ie sebe ebloane de oţel şi rulouri de lemn sistem Eistinger Sobe'e neattw*u fost premiate cu Madalia de aur la Expoziţia de Agricultură din SîL Gheorgi* GRADEA Fabrica de sebe ,bleeps de oţel şi rulouri de lemn sistem Eislinger Sobele nea*Ire au fost premiate cu Madalia de auria Expoziţia de Agricultură din Stt. Gheorgh« m Cereţi Prospect gratuit