Universul, ianuarie 1930 (Anul 48, nr. 1-302)

1930-01-05 / nr. 3

e 99„AQUILA ROMANA" SOCIETATE ANONIMA ROMANA DE ASIGURĂRI București, B-dul Elisabeta No. 8, Capital și rezerve Lei 16.665.879,30 REZULTATUL TRAGERILOR DE AMORTIZARE DELA 1 IANUARIE 1930 Procedându-se, în ziua de 1 Ianuarie 1930, ora 5 p. m. la a XXVIII-a tragere de amortizare a polițelor de asigurare popu­lare combinate, în faţa Comisiunei de trageri, a Delegatului Mi­­nisterului de Industrie şi Comerţ şi a unui mare număr de asi­guraţi, Societatea „AQUILA ROMANA“ a amortizat următoarele poliţe : Lei 20.000 cu pol. No. 8826, Ioc Varian, mecanic, Chişinău. Lei 50.000 cu pol. No. 80644, Vasile Alexa, agent de cultură, co­muna Sebest, jud. Orhei, Lei 50.000 cu pol. No. 51236 (Pol. Viata No. 55.300), Melik Max Brotman, Repr. de Comerț, București, str. Apolodor No. 23. Total Lei 100.000, la care se adaugă și suma de „ 3.390.000, valoarea polițelor amortizate în trecut, face­a 3.400.000, sumă amortizată şi plătită dela 1 Octombrie 1927 până la 1 Ianuarie 1930. Tragerea viitoare va avea loc la 1 Februarie 1930. 20 DIRECTIUNEA GENERALA „ANCORA“ SOCIETATE ROMANA DE ASIGURĂRI GENERALE Bucureşti, Cal. Victoriei No. 1 Aduce la cunoştiinţă asiguraţilor săi că Joi 2 Ianuarie 1930 ora 1 p. m. a avut loc la Direcţiunea Generală a Societăţei „ANCORA“, din Bucureşti, Cal. Victoriei No. 1, în faţa delegatului onor. Minister de Industrie şi Comerţ şi asiguraţilor Societăţei, amortizarea prin tragerea la sorti a 3 poliţe de asigurări tarif AM a lei 20.000.— fie­care şi 2 poliţe tarif CAm una de lei 50.000.— şi una de lei 30.000 Au eşit la sorti şi au fost achitate următoarele poliţe : Lei 50.000.— Pol. Nr. 70698 D-na Eufrosina M. Petreanu, Alexandria, Str. Brâncoveanu 23. Lei 30.000.— Pol. Nr. 80101 Gh. loan I. M. Isbasoiu, corn. Albești Jud. Muscel. Lei 20.000.— Pol. Nr. 10560 Emanoil Hagi Anton, București, Str. Va­sile Lascar No. 115. Lei 20.000.— Pol. Nr. 44481 Clara I. Cozma zis Cozin, Brăila, Str. Unirei 71. Lei 20.000— Pol. Nr. 50267 Chaim Schorr, Cernăuţi, Str. Cuciurul Mare 26. Lei 140.000.— cam­ împreună cu 4.990.000— amortizate şi achitate până azi fac în total Lei 5.130.000.— plătiţi pentru poliţele de asigurări populare eşite la sorţi la tragerile lunare. Cele mai frumoase cadouri de sărbători: Canari cântăreţi veritabili de Hartz şi canar, albi, Păsări exotice ca privighetori japoneze, cardinali, papagali amazoni vorbitori blânzi şi peruşi, toate cu preţuri de desfacere la crescătoria veche str. Lăzureanu, 40 Bucureşti 1 Cu începere de astăzi! Ibrăriţi-vă, timpul este scurt Prin ştiinţă la lumină Pentru inima oar­ă in localitate ! Profesorul Misterelor vieţii e. Ş­TEfMIV ura a sosit dela lo­curile sfinte atin­gând ţi oraşul nostru pentru scurt timp A produs cea mai mare senzaţie în toate ora­şele mari din lume, pe unde a călătorit, unde a fost vizitat de un pu­blic foarte distins, care a admirat arta lui de a prezice şi explica Gândurile şi viaţa omului Spirit mediul, care pre­zice : trecutul, viitorul, prezentul, după fizio­nomie, fiziologie, ma­tematică, grafologie şi Chiromantie. Descoperă orice secrete şi boli. Prezice şi desluşeşte de asemenea orice afaceri personale, comerţul, a­­morul, căsătoria, sarci­nă, câştiguri neaştep­tate, judecăţi, boale, suferinţe sufleteşti de iubire, arată calea de luat pentru evitarea ac­cidentelor tatate şi pre­zicerile lui. Aduce li­niştea şi nici­odată vraj­ba conjugală şi descrie viaţa din leagăn şi până la mormânt. Cine îl consultă pe D-sa se va convinge de cuvintele Bibliei care zice: Vor apare oameni care numai uitându-se în ochi la om îi vor ceti gândul şi destinul, sau va veni un timp când numai atingând pe bolnav se va însănătoşi. — Vizitele se primesc în fiecare zi dela 9—12 a. m. şi 3—7 seara. — Cine doreşte a scăpa de lucruri fatale să se gră­bească, întrucât rămâne pentru un scurt timp. — O singură persoană se primeşte În camera. — Bulevardul Dinicu Golescu No. 25, în dosul Cărei de Nord, luaţi tram­vaiul No. 12, 13 şi 21 şi 24 care duce la Gara de Nord-Regie-Bucureşti. Consultă şi sofia mea prin ştiinţă în linsa mea. O mir­osol inuidia creşte, omul luneca şi cai mei incult ch­ilia. Dr. I. St­HAIOVICI Specialist Genito-urmnare, Sifilis Diathermie, Electrotherapie, Ureico-cis­­toscopie p. tratam, radical al bleno­ragiei noi si cât de veche. Impoten­ta, stricturi, boli de bășică, prostată, mitră si ovare. Cons. 11—1 si 2—8. Pasaj Imobiliara. Victoriei 60. Scara E. Telet. 307/93. Sală de așteptare specială pentru Doamne- 590 Citiţi VESELIA Abonamente la Hu­ă­imani Se fac numai pe 6 ore 12 lun!. Preţul ale. este : 500 lei pentru un an 260 lei pe 6 luni. Revista apare in fie­care joi. Accidentul de autobuz din Capitală — Trei pasageri răniţi — TREI RĂNIŢI Un grav accident de auto­buz s’a întâmplat ori, la ora 3 şi jum. d. a­, pe calea Moşilor in dreptul casei cu nr. 264. Autobuzul 15.635, de pe linia 17-a, condus de şoferul Augus­tin Negrescu, din star. Dogar 35, trecea ori d. a. în plină vi­teză pe calea Moşilor. In dreptul casei cu nr. 264, din cauza vitezei, autobuzul a lovit tramvaiul nr. 75 care fa­ce curea Bariera Moş­lor—Le­­maître. Ciocnirea a fost atât de pu­ternică în­cât autobuzul s-a răsturnat cu pasageri. De sub sfă­râmăturile auto­buzului au fost scoşi răniţi d. Eugen Eremia, din str. Eliade Rădulescu 15, d-na V­ama Lithman, din b-dul Ferdinand 82, cari au fost pansaţi la spi­­tal şi lăsaţi liberi. D. Petre Popescu din şoseaua Colen­ti­na 67, funcţionar la ministerul muncii, a fost mai grav rănit. El a fost dus la spitalul Colţea. D. comisar Zâne, de la circ. 17-a a arestat pe şofer, înain­­tându-l pol­iiei. Incăerare intre comunişti şi poliţişti la Timişoara — 7 agenţi răniţi. — Comuniştii purtau cuţi­te. — La căminul muncitoresc s’au găsit lăzi pline cu pietre — j. inus^cu a. & ianuarie Azi d■ a. pe la ora S, un grup de mai multe sute de şomeuri, în frunte cu conducătorii co­­munişti, trecând pe la căminul muncitoresc, a manifestat pe străzile principale şi s-a în­dreptat către primărie, ca să o ia cu asalt. Autorităţile prinzând de ves­­te la vreme, au reuşit să-i îm­piedice de la aceasta. INCAERAREA Pe două din străzile din centrul oraşului a fost o in­­căerare intre poliţişti şi ma­nifestanţi. Au fost răniţi şapte sergenţi de stradă, din care 3 grav, şi mai mulţi manifes­tanţi.­­ARESTĂRILE D. procuror Rădulescu a dis­pus arestarea a 80 de şomeuri manifestanţi şi 5 conducători comunişti, printre cari: Hoţo­man Müller, Gruia şi Schön. Conduşi la prefectura poliţiei şi percheziţionaţi, s‘au găsit la ei cuţite. La sediul căminului munci­toresc sau găsit mai multe lăzi cu pietre. Căminul a fost in­­chis. Toţi cei arestaţi vor fi ju­decaţi de micul parchet pentru agitaţii şi rezistenţă contra autorităţilor. S‘a comunicat ministerului de interne, intrebdndu-se ce să se facă cu căminul munci­­toresc, care, deschis abia de două zile, s-a dovedit că e un cuib de agitaţii comuniste. Ghitulescu Aniversare La aniversarea de zece ani de la urcarea De scaunul mi­tropolitan a I. P. S. Patriarh şi înalt Regent, dr. Miron Cristea, părintele Abramescu a ţinut la biserica Cretzulescu următoarea cuvântare : „Astăzi, biserica noastră creştină ortodoxă, biserica dominantă a Statului român, este în mare sărbătoare. I. P. Sfinţitul nostru Pa­triarh şi înalt Regent prăz­­nueşte 10 ani de când Pronia divină l-a chemat la înalta demnitate de părinte sufle­tesc al tuturor românilor drept credincioşi creştini din prea iubita şi scumpa noastră România întregită. Sufletele noastre, ale tutu­ror, ale servitorilor şi­ altar şi ale tuturor românilor drept cedincioşi creştini, trebue să salte de bucurie şi de mulţu­mire sufletească în această zi epocală. Dumnezeul părinţilor noş­tri — care a vegheat totdeau­na la destinele neamului nos­tru — ni l-a dăruit atunci când aveam mai mare nevoe pentru promovarea şi întări­rea credinţei noastre strămo­şeşti. Marele nostru Rege, Ferdi­nand , făuritorul României­ Mari împreună cu guvernul ţării şi cu reprezentanţii na­ţiunii apreciind înaltele cali­tăţi şi marile însuşiri sufle­teşti, naţionale şi patriotice ale I. P. S. S. l-au chemat de la Caransebeş şi l-au întărit în scaunul înalt de Arhiepiscop şi Mitropolit Primat al Româ­niei. Astăzi I. P. S. S. este Pa­triarhul României şi înalt Re­gent , însărcinări deopotrivă de grele, dar bine susţinute de înalta personalitate a I. P. S. S. reliefată cu aşa de multe însuşiri cu pari­­­zen a înzestrat pe I. P. Sfinţitul nostru părinte. Fiilor şi fraţilor. Nu am nici putin­a nici competenţa ca să arăt aci ma­rea şi prodigioasa I. P. S. S. activitate desfăşurată pe tărî­­mul bisericesc, naţional şi pa­triotic.. Las aceasta altora mai pregătiţi decât mine şi mai cu seamă istoriografilor cari — cercetând documentele — vor găsi şi vor şti să pună pe I. P. S. S. la locul de mare cins­te şi de neîntrecut exemplu de bun creştin, de mare ro­mân, de neîntrecut patriot, de mare cărturar şi de neasemuit orator. Vă aduceţi aminte, desigur, de vizita pe care I. P. S. S. a făcut-o acestei sfinte bise­rici. Kretzulescu, cu ocaziu­­nea sărbătoririi de 50 de ani ,de preoţie a smereniei mele, la 30 Septembrie 1929. Câtă bunătate, cât suflet! Şi acum, fiilor şi fraţilor, să ne înălţăm sufleteşte şi — cum zicem la Sf. Liturghie — sus să avem inimile! Şi, astfel, cu toţi împreuna să rugăm pe milostivul Dumnezeu ca să dăruiască înalt Prea Sfinţi­tului Arhiepscop al Bucu­reştilor, Mitropolit­­al Ungro-­ Vlahiei, Patriarh al României şi înalt Regent. Domn, Domn. Dr. Miron Cristea viaţă înde­lungată, pace, sănătate şi în­tru toate bună sporire. Să zicem dar, cu toţi, într'un cuget şi într'o simţire: Să trăiască întru mulţi ani I. P. Sfinţitul nostru părinte ! ------ 0X0 -----­ înmormântarea aviatorilor englezi, morţi in Tunis Londra, 2. (Rador). — Fune­raliile celor doi aviatori en­glezi, morţi în recentul acci­dent­ dela Tunis, s’au făcut cu mare pompă la Hussocks, în districtul Sussex. UNIVERSUL Regulamentul oficiului central al licitaţiilor Prin „Monitorul Oficial“ de la 1 Ianuarie, a fost promulgat re­gulamentul de funcţionare al Oficiului central de licităţii, în­fiinţat pe lângă ministerul fi­nanţelor. Oficiul central de licitaţii este organul central pentru îndru­marea, coordonarea şi controlul licitaţiilor tuturor administra­ţiilor publice. El are dreptul să concentreze libnerea licitaţiilor pentru furni­turile cari interesează mai multe administraţii publice, pre­cum şi pe acelea cari ar avea de obiectat o vânzare de bunuri imobile. In acest scop Oficiul stabileşte norme uniforme pentru ţinerea licitaţiilor administraţiilor pu­blice şi cam­ odată aprobate de consiliul de miniştri pe baza referatului ministrului de fi­nanţe, sunt obligatorii pentru toate administraţiile publice ; dă directive asupra întocmirii caie­telor de sarcini, tuturor servi­ciilor publice, luând avizul Ofi­ciului de naţionalizare şi nor­­malizări de pe lângă ministerul de industrie şi comerţ şi se pro­nunţă asupra bunelor întoc­miri ; supraveghează ca licita­ţiile publice din ţară să se ţină conform dispoziţiilor contabili­tăţii publice şi a regulamentu­lui de faţă, prin respectarea tu­turor formelor legale; îndru­­mează şi controlează licitaţiile ţinute de către comisiunile de licitaţii cari funcţionează la di­feritele­­ administraţii publice ; ţine singur licitaţiile pentru a­­provizionări cu furnituri, inte­resând mai multe servicii pu­blice sau pentru vânzări de bu­nuri imobiliare aparţinând Sta­tului ; semnalează Oficiului de raţionalizare şi normalizări din ministerul industriei şi comer­ţului, pentru studii, cazurile în care găseşte exagerate cantită­ţile de furnituri cerute de ser­viciile publice şi comunică re­zultatul acestor studii, servicii­lor publice respective ; trimite delegaţii săi să ia parte la re­­cepţionarea furniturilor şi lu­­crărilor administraţiilor publi­ce, oride câte ori va crede de cu­viinţă ; semnalează şefului ad­ministraţiei respective şi minis­terului de finanţe, toate cazu­rile în care găseşte că preţurile adjudecărilor provizorii sunt su­perioare preţurilor obicinuite ale pieţii; supune rezultatele licita­ţiilor primite de la comisiunile de licitaţii sau cele obţinute di­rect de el, însoţite de avizul său, miniştrilor­ respectivi sau ministrului de finanţe, după cum licitaţia interesează numai un departament sau mai multe. In caz de vânzări de bunuri imobiliare aparţinând Statului, supune aprobările licitaţiilor ministerului de finanţe; ţine evidenţa aprovizionării admi­nistraţiilor publice şi a tuturor licitaţiilor ţinute de serviciile publice ; colaborează cu Oficiul de raţionaliza­re şi normalizări din ministerul industriei şi co­merţului pentru toate lucrările privitoare la licitaţiile publice ; cercetează reclamaţiile în legă­tură cu ţinerea licitaţiilor de la serviciile publice. Oficiul licitaţiilor se compune din: Un membru al Curţii de conturi, delegat de Curte; un delegat­ al ministerului de fi­nanţe ; un delegat al ministeru­lui industriei şi comerţului; un delegat al Uniunii Camerelor de industrie şi comerţ. Pentru lucrările asupra caie­telor de sarcini sau asupra lici­taţiilor cari privesc o adminis­­traţiune oarecare, oficiul este obligat să se completeze cu al cincilea membru cu vot delibe­rativ, delegat de administrația respectivă. M­ii Hi I. VII. Joi seară, a vorbit la teatrul „Liric“ din Capitală d. Vladimir Jabotinsky, tratând subiectul de actualitate: Ce ne învaţă ulti­mele evenimente din Palestina. Oratorul a tratat această te­mă prin prisma vederilor grupă­­rei pe care o reprezintă, sau mai exact, din care face parte. D-sa a arătat că în mişcarea sionistă exista actualmente două mari tabere. Revizioniştii din care face şi d-sa parte, socotesc că colonizarea în Palestina nu poate să fie o operă individuală, ci ea trebue să fie operă de stat. Arma cea mai puternică pentru colonizare rămâne tot politica. Fără să nege valoarea activităţii practice, din punctul de vedere evreesc interesează însă în prim rând politica colonială, ca poli­tică de stat, tinzând la creiarea unei majorităţi evreeşti în Pa­lestina. Din acest punct de vedere, conferenţiarul face o aspră cri­tică guvernului englez. Fricţiunile între populaţia in­digenă arabă şi nouii imigranţi evrei sunt inevitabile, dar se constată că cei câţiva soldaţi pe care-i ţine Anglia în Pales­tina sunt insuficienţi. Poporul englez nu voeşte să-şi trimită fiii în Palestina, aşa că această ţară este fără apărare militară. Administraţia în Palestina este deasemeni cât se poate de proas­tă şi ea împiedică colonizarea. In Palestina există pământ ne­lucrat care se poate evalua la 5-6 milioane dunami. Guvernul englez refuză să dea însă acest pământ fără o cadastrare, care poate dura 15 ani după unii, 35 după alţii. Cu pământurile pe cari evreii le cumpără dela e­­fenzii absenteişti, căci plugarii arabi nu-şi vând pământul, nu se poate creia o ţară. Dealtfel şi preţurile sunt extrem de mari. In recentele conflicte nu au fost vinovaţi nici evreii nici a­­rabii, — care-şi dau seama că englezii nu vor să creeze o Pa­lestina evreiască, — totuşi ofi­cialitatea sionistă pe care orato­rul o combate, repetă stereotip că în Palestina situaţia este sa­tisfăcătoare. Cu 8 zile înainte de izbucnirea gravelor tulburari, şeful executivei din Erusalim, colonel Kisch a declarat la un congres ce se ţinea la Zürich, că măsurile de siguranţă în Pales­tina sunt excelente. Evident că arabii continuă să se agite. Oratorul conchide arătând că a făcut această expunere ca să convingă şi mai mult populaţia evreiască că are datoria să se ocupe de problema palestiniană pentru care trebue începută o o­­peră pozitivă și la lumina zilei. —im iii*iiiiii,i im ii I ii........... --------x □ x-------­ Noul șef al statului major francez Paris, 2 (telegr. part.). — Generalul Weygand a fost nu­mit șef al statului-major în lo­cul generalului Debeney. --------0X0--------• Ciumă in Tunis Paris, 2 (Rador). — Din Tunis se semnalează apariţia câtorva arzuri de ciumă, roite în cartierul indigenilor. Autorităţile au luat măsuri pentru evacuarea caselor suspecte, ai căror locatari au fost internaţi într'un lazaret, spre a fi complet izolaţi. Guvernul a luat măsuri energice­ și imediate, spre a împiedica întinderea epidemiei, care acum este foarte limitată. Anul XLVIII Nr. 3 Duminică 1 Ianuarie 1930 MIRELE [ill IE FR010SETE Paris-Rio de Janeiro - O veste îmbucurătoare. — C­ncursul se amână cu şeapte zile. Ziua concursului national, 12 Ianuarie, la Bucureşti — In urma numeroaselor cereri, comitetul roman a intervenit te­legrafic la Paris pentru amânarea concursului. Faţă de insistenţele depuse, Comitetul internaţional a acceptat o prelungire cu maxi­mum şeapte zile, astfel că se mo­difica şi data concursului naţio­nal : 12 IANUARIE 1930 în loc de 5 Ianuarie cum se fixase la în­ceput. Este o veste îmbucurătoa­re care va mulţumi, în parte, numeroasele candidate care ne-au cerut amânarea con­cursului precum şi pe acele domnişoare care au pierdut termenul de înscriere. In schimb trebue să anunţăm cu regret că nu s-a putut obţine un ter­men mai îndepărtat, de­oarece în toate ţările, concursurile naţionale pentru premiie Paris- Rie de Janeiro au loc în această lună. Termenul fixat de comitetul român este IREVOCABIL, 12 IANUARIE 1930. Astfel fiind, orice cere­re de amânare este inad­misibilă, comilistul ro­mân rămânând definitiv fixat asupra acestui nou termen. * În vederea concursului na­ţional, marea revistă „Ilus­­traţiunea română" face toate pregătirile necesare. Astfel comitetul a fost complectat cu distinse per­sonalităţi din lumea artisti­că, teatrală şi intelectuală. Deasemeni, juriul lucrea­ză cu asiduitate la selecţio­narea candidatelor înscrise, pe bază de fotografii. Numai candidatele ALE­SE de juriu vor fi invitate în scris să se prezinte la Bu­cureşti, în ziua de 12 Ianua­rie 1930 ora 9 a. m. în sala ce se va anunţa ulterior. Mişcare de personal pe 1 Ianuarie ORGANIZAREA NOUEI DI­RECŢII A PRESEI IN SERVICIUL EXTERIOR Se încadrează, după cum ur­mează: pe ziua de 1 Ianuarie 1930, în efectivele de personal ale di­recţiei presei şi informaţiilor de pe lângă preşedinţia consiliului de miniştri, conform statutului 11. A din bugetul presei, personalul din serviciul exterior (străinătate) al acestei direcţiuni: In gradul de consilier de presă: D-nii: Iosif Şchiopul, ziarist; George Boncescu, ziarist. In gradul de secretar de presă clasa I: D-nii: N. D. Ciottori, p­u­­blicist; Em. Schachmann, ziarist; Raul Anastasiu, ziarist; I. Dragu, ziarist. In gradul de secretar de presă clasa II: D-nii: Lucian Blaga, Pe­tre Ilcus, Theodor Solacolu, I. Ro­senthal, ziarist; Ştefan Nenitescu, publicist; Drăcos Protopopescu, prof. universitar, publicist; Radu Dragnea, ziarist. In gradul de secretar de presă clasa III: D-nii: V. Hrisîcu, A. Cotruş, scriitor; G. Hârşu, ziarist; C. Miciora, ziarist. In gradul de ataşat de presă cl. I: D-nii: Tiberiu Vornic Oprea, ziarist; Alexandru­ Stăn­escu, Nie, Tolu, publicist. In gradul de ataşat de presă cl. II: D-nii: Petre Marcu-Balş, pu­blicist; N. Muşetescu, Pavel Pa­vel, ziarist. IN SERVICIUL INTERIOR Se încadrează în gradul de şef de serviciu clasa I d-nii: Al. Al. Busuioceanu, doctor în litere şi filosofie, docent univer­sitar, actual consilier technic. O. W. Cisek, publicist, actual consilier technic. D. Lascu, doctor în drept, pu­blicist. R. Uhrinovski, doctor în drept, ziarist, fost ataşat de presă, ac­tual consilier technic. Se încadrează în gradul de şef de serviciu clasa II-a: D. Alexandru Badauta, licenţiat în litere, publicist, actual consi­lier technic. LA PREZIDENŢIA CON­SILIULUI Au fost numiţi şi încadraţi pe ziua de 1 ianuarie la­ preşedinţia consiliului de miniştri, în admi­nistraţia centrală, următorii func­ţionari: LA SECRETARIATUL GE­NERAL D. Mihail Vlachide, director general cl. I. ca secretar general. D. Vasile Dimitriade, subdirec­tor, se încadrea­ză ca şef de ser­viciu clasa I.­­ La direcţia presei şi informa­ţiilor conform statutului lit. A din bugetul preşedinţiei pe exer­ciţiul 1930: D. Eugen Filotti­­lie, în drept, director d­. I. D. Al. Marcu, doctor în litere, se numeşte şi se încadrează ca subdirector clasa II. ------ xox ----­ După scufundarea vaporului „Varna“ COMANDANTUL VAPORULUI GRECESC CAUTĂ SCUZE Con­stantinopol, 2 (telegr. part.). — Căpitanul vaporului grec „Ch­ryssi“, care a lovit în marea de Marina­na, vaponul bulgar „Varna“, a remis con­sulatului grecesc un raport, în care acuză pe cap­tanul vapo­rului suedez „Oscar al 2-lea“,­ că ar fi refuzat să vină în aju­torul naufragiaţilor. Căpitanul vaporului suedez a declarat, că, în­triade­văr, a au­zit semnalele de ajutor ale va­porului grecesc. A schimbat di­recţia vaporului său, spre lo­cul naufrag­ului, însă între timp a primit din partea al­tor vapoare greceşti ştirea, că toţi naufragiaţii au fost scă­pat.­ Atunci, şi-a reluat dru­mul. Zarele turceşti, comentând ambele declaraţii, spun că ra­portul căpitanului grec este in­ventat şi neadevărat. ­— xQx —— Mare scandal la un match de box Marsilia, 2 (Rador). — Un imens scandal s'a produs ori în cursul unui match de box la Marsilia. Nemulţumiţi de felul cum lupta unul din boxeri, asis­tenţii s'au împărţit în două ta­bere şi s‘au încăerat. Băncile, barierele şi ringul au fost dis­truse şi numai sosiră pompie­rilor a împiedecat publicul de­ a da foc grămezii de lemnărie in care se transformase tot mobi­lierul sălii. 29 J­A­N­E E­Y­RE Singură pe lume de CURRER BELL In româneşte de LCT. Azi mi-e drag cerul acesta cenuşiu, liniştea acestei zile de îngheţ; mi-e drag Thornfield, vechimea lui, singurătatea lui, pomii lui plini de cuiburi de ciori, înfăţişarea lui cenu­şie şi ferestrele-i întunecate; şi totuş până acum nu-l pu­team suferi, îl ocoleam ca pe un spital de leproşi! Când mi-amintesc!... Tăcu şi scrâşni din dinţi. Apoi se opri şi bătu din pi­cior, ca şi cum i-ar fi veniit în minte un gând nesuferit, de care nu putea scăpa. Urmă : — Rămăsei după perdele şi recunoscui un tânăr vicon­­te, un stricat fără margini pe care-1 întâlnisem prin lume, dar nu-1 uram, pentru că îl dispăţuiam prea mult. Cum l-am­ recunoscut, gelozia dispăru, căci iubirea mea pentru Celine dispăruse. ” Deschizând uşa de la balcon, am intrat în odae să dau adinei libertatea, precum și patru zile pentru a părăsi casa. Ama întins cartea mea de vizită vicontelui, cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc a doua zi de dimineaţă, la Boig de Boulogne, unde i-am găurit un braţ. Toate ţipetele şi chiar o criză de nervi a Celinei, fură zadarnice.­­ Aş fi încheiat-o cu acest episod al tinereţii mele, de nu aş fi avut cu 6 luni mai devreme pe Adele — pe care Celina pretindea că e a mea, cu toate că îmi seamănă mai mult Pi­lote decât ea. Am aflat acum câtva timp, că Celina a fugit în Italia cu un cântăreţ, lăsând fata singură. Nu am nici o obligaţie, dar m’am gândit să-i fac binele s’o aduc aci, în­­tr’un aer mai curat decât acela vițios dimprejurul mamei ei. Am adus-o. D-na Fairfax te-a găsit s’o creşti, dar acum că știi că e fata mea din flori cu o dansatoare din Paris, vei­­spune în curând că ți-ai găsit un loc mai bun, și ai să mă rogi să-mi caut pe altcineva... nu-i aşa ? — Nu, fiindcă Adela nu e vinovată nici de greşelele mamei ei, precum nici de ale dumitale; o iubesc puţin şi acum când ştiu că e oarecum orfană, — părăsită de mamă şi respinsă de dumneata, — am s’o iubesc şi mai mult. Cum să nu iubesc mai bine pe orfana care mă priveşte ca pe o prietenă, decât pe fata răsfăţată a bogaţilor, care nu m’ar putea suferi. — Vrea să zică acesta ţi-e punctul de vedere! Hai să mergem, căci se înserează. Am mai rămas cu Adela puţi­n pe afară şi am făcut în­treceri de fugă, iar când a mers să se culce am lăsat-o să-mi povestească în voe şi în limba ei cât a vrut. Avea şi bun în ea şi eram gata să i-l recunosc; căutam o mică asemănare în faţa ei cu d. Rochester, dar n-am putut găsi. Păcat, căci ar fi fost sigur că e­a­şa ar fi îngrijit-o mai bine.. Vorbeam puţin, dar îmi plăcea să-l ascult vorbind. Ii plă­cea să mă înveţe obiceiurile lumii şi toate cele ce eu nu ştiam deloc (nu însă rele). Lumea, precum mi-o înfăţişa el, mă umplea de bucurie, căci nu găseam nimic rău în ea, nimic care să mă sperie. Obiceiurile lui simple şi purtarea lui aşa de nelalocul ei mă atrăgea grozav. Deseori, mi se părea că mi-am găsit o rudă și nu un stăpân. Era adesea cam porun­citor, dar aceasta nu mă supăra, căci ajunsesem să-i cunosc firea. Această stare de lucruri îmi convenea de minune. Ui­tai că sunt singură pe lume și începui să mă îndrept. Tot urît mi se mai părea d. Rochester ? Nu, cititorule; fața lui îmi era plăcută, din cauza binelui ce-mi făcuse. Nu-i uitam totuş defectele, căci avea grije să şi le arate mereu. Era foarte aspru cu ceilalţi. Parcă se răzbuna, fiindcă era bun şi blând cu mine. Era foarte schi­băcios. Deseori, când mă chema să-i citesc, îl găseam cu capul în mâini, iar când îl ridica, pe buze îi flutura un surâs cinic. Eram sigură că reaua lui dispoziție era datorită unei lovituri a soartei (am zis, era, căci parcă se mai îndreptase). Mă gândeam că aplecările lui bune nu fuseseră la timp ajutate să se desvolte. Oricare i-ar fi fost necazul, eram de partea lui și căutam să i-1 în­dulcesc. Deseori, mi-aminteam seara, în pat, cum mi-a zis odată pe când ne plimbam printre ulmi, că destinul îl împiedicase să fie fericit la Thornfield.. De ce oare ? mă întrebam. „Ce îi displace în casa aceasta ?“ Are s’o părăsească în curând ? D-na Fairfax a spus că nu stă niciodată mai mult de cinci­­aprezece zi­le la gir şi acum stă de mai mult de opt săptă­mâni. Ce schimbare, când o pleca! De nu va veni, toată pri­măvara și vara vor fi triste. Gândind aceasta, am adormit desigur, și am fost sculată de un sgomot curios, ce venea din odaia de deasupra mea. îmi păru rău c’am stins lumânarea; mă ridicai să ascult ce era. Sgomotul se opri. încercai să adorm, dar inima îmi bă­­tea prea tare. Ceasul sună două. In momentul acela, cineva atinse ușa, parcă ar fi mângâiat-o. „Cine-i ?“ strigai și în­ghețasem de frică. Nimeni nu răspunse. îmi veni atunci în minte, că adesea Pilote se strecura pe uşa întredeschisă de la bucătărie şi venea să se aşeze la uşa stăpânului, unde îl găseam dimineaţa. Mă liniştii şi culcân­­du-mă­ adormii. Era scris ca în noaptea aceea să nu dorm. Abia mă cu­prinsese somnul, că fui tulburată de o întâmplare care îmi îngheţă măduva în oase. Era un râs drăcesc, adânc şi sufocat, ce părea că trece prin gaura cheii. Capul patului meu era lângă ușe, încât mi se păru că răsună chiar în odaia mea. Sculându-mă, însă, îmi dădui seama că venea de pe sală. Pri­ma mişcare fu să mă duc să deschid uşa şi să strig: „Cine-i acolo ?“ Va urma cttiiijMuersiiiioiiior

Next