Universul, februarie 1930 (Anul 48, nr. 24-47)
1930-02-01 / nr. 24
m înlătură: Toate simptomele gripe, febră, frisoane, indispoziţii generale, dureri d© cap, guturai etc. Foarte Nu este eficace toxic. La farmacii şi dnoguevir. Cu ocazia inventarului am redus preţurile la: Jucării de copii — pentru tot anul Patefoane şi plăci — „His Master’s Voice” Articole de voiaj Articole de sport — patinaj, sky, etc. Cărucioare pentru copii. MEGASIil UNIVEISEL 11 Calea Victoriei 11 — Vis a vis de Poşta Centrală. Telefon 36132 Vizitat! raioanele noastre fi vi veti convinge — fixpediţie la domiciliu — 2022 ASPIRINA este unica in lume Acesta este ambalajul original „‚Baysh”" al renumitelor tablete de spirind. Cumpăraţi numai ambalajul original (conţinând 6 sau 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. La cabinetul medical „SALVATOR", vechii specialişti din 1906 Vindecă radical şi fără durereOcaziune BLEHOIMIA LĂMPI electrice a elegante de la Lei 250 în sus desfacere de faliment vinde şi complicaţiile: prostatite, metrite, ovarice, prin curenţi electrici de diatemie (Boucayrol). Boale da Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht și Melnir ULTRRMICROSCOPIE 9. — PASAGIUL ROMAN aproape de Palatul Regal—București Consult. 11—1 6—0—Telefon 333/81 TITAN Str. Brâncoveanu 6 (prin Str- Carol) 2019 Oamenii prevăzători se interesează ne pe acuma da m mm a note pe ANUL 1930 ORGANIZATE DE SOCIETATEA Hamburg America Linie Pentru FORDURILE NORVEGIENE, ISLANDA, CAPUL NORD, SPITZBERGEN, pe MAREA MEDITERANA cât şi pen-, tru STATELE UNITE. Preţul unui voiaj DUS şi ÎNTORS cu plecarea din Bucureşti începe cu Înscrierile şi informaţiuni se obţin la: Societatea HAMBURGAMERICA LINIE S.A.R.,Bucureşti, Calea Victoriei 84. Telefon 304/56 Citiţi în „VESELIA” de Joi, 30 Ianuarie: Idolul (Maniu) feştelit; Voinicii şi comuniştii; Ministeriabilii şi şomajul; Remorca nouă de tramvai; Consfătuirea celor 100 la Cluj; Galaţii în caricatură; Cartea de bucate: coliva; Carnavalul; Glume, mofturi, hazuri. Cercaţi tratamentul tuturor necazurilor cu cartea: NIŢA PITPALAC LA KARLISBAD, şi ALMANAHUL „VESELIEI” de C. Cosco. Lei 26.000 La revedere Nas lucios! ADIO PIELE LUCITOAREI „Adăugaţi pudrei preferate de dv. puţină spumă de cremă”, povăţuieşte dr. Grosmand, specialistul parizian al tenului şi atunci pudra dv., se va menţine toată ziua în ciuda vântului, a timpului ploios, a căldurii sau a transpiraţiunii din timpul danisului şi nu veţi mai fi vreodată plictisită de un nas lucios sau de o piele grasă. Spuma de cremă împiedică de asemenea pudra ca să absoarbă umiditatea naturală a pielii, de a o usca şi prin însuşi acest fapt de a-i pricinui riduri, de a o face aspră zbârcită şi de a-i produce alte defecte dizgraţioase. Dv. puteţi găsi spuma de cremă şi un pulverizator special în nu importă ce bun magazin de articole farmaceutice şi a prepara propria dv. pudră, — sau:dv. puteţi cumpăra pudra de orez cu spumă de cremă dozată în mod ştiinţific cu alte ingrediente preţioase pentru înfrumuseţarea tenului sub numele de Pudra Tokaion. Aplicaţi un strat fin din această pudră paiaţa dv. şi în mod instantaneu lucrul de pe faţa dv. dispare ca prin minune şi în locu-i rămâne o frăgezime delicioasa, o înfăţişare fină şi catifelată care se menţine vreme de ore întregi. Pudra Tokaion este un veritabil produs francez şi este preparată de către Compania „TOKAION”, Paris, 7 rue Auber. NOTA. — Pudra Tokaion se vinde în cutii obişnuite la preţul de Lei 80 cutia, sau în cutii mari, având îndoita cantitate a celor obişnuite la preţul de Lei 120 cutia. Pudra Tokaion se găseşte pretutindeni şi la PARISUMERIA ELITEI, Bucureşti I., calea Victoriei No. 39. Studenţii şi politica de partid Iaşi. 29 Ian. In localitate, s’a înfiinţat un cerc regional judeţean al studenţilor. Statutul a fost aprobat de director. Insă dela a doua şedinţă s‘au născut neînţelegeri între studenţi, cari s‘au împărţit în două tabere. O parte cere, ca politica de partid să fie admisă, iar alta crede că cercul trebue să se menţină pe terenul strict cultural şi de ajutorare colegială. —— 0X0----- Convenţia dintre c. f. r. şi p. 1.1. Pentru regularea diferitelor chestiuni pendinte de ambele administraţii autonome ca : vagoanele poştale, coletele poştale, francarea corespondenţei, întrebuinţarea telegrafului, etc., s-a simţit nevoia încheierii unei convenţii între cfr., şi ptt.( In acest scop, s-a alcătuit o comisie. Calea ferată este reprezentată prin d-ixii : IMacovei, I. Ioanid si Apostolescu. Din partea poştei au fost delegaţi d-nii: I. Manea, Mănescu, I. Constantinescu, general Mihail, comisarul guvernului la ptt., Schileru şi C. G. Milian. . Prima conferinţă se va ţine azi, la ora 4 d. a, la direcţia exploatării cfr. --------x 171 x------- naţional (Urmare din pagina l-a) produse agricole, de aceia un legiuitor, conştient de interesele ţării, nu poate lăsa în mâinile străinilor sursa care alimentează o treime din valoarea exportului ţării sale. Al doilea neadevăr expus de legiuitorul din 1928/29 este combătut de statisticile ţărilor care au importate produse petrolifere româneşti. Aceste statistici arată, că produsele petrolifere româneşti au avut posibilitatea să se valorifice pe piaţa internaţională la adăpostul legii miniere naţionaliste din 1924, şi că aceste produse au înfrânt atitudinea ostilă a organizaţiilor internaţionale“. In acest fel produsele petrolifere româDin acest tablou se poate vedea că în toate ţările europene importatoare de petrol, produsele petrolifere româneşti au cuprins procente din ce în ce mai mari din cantităţile de petrol importate de acele ţări. Aceste procente, cucerite an cu an de către produsele româneşti, au fost pierdute de produsele petrolifere americane, ruseşti şi persane, susţinute de grupul Standard Oii şi de grupul Royal Dutch Shell. Importul de produse petrolifere româneşti a fost micşorat, în decursul anilor 1924—1928, numai în Turcia, însă nu prin libera concurenţă a acestor produse, ci prin instituirea monopolului petrolului in Turcia în Aprilie 1926. De la această dată, aproape tot importul de petrol în Turcia a trecut în mâinile sindicatului de petrol rusesc, susţinut atât de grupul Sandard Oii, cât şi de guvernul sovietic. Dacă în faţa acestei organizaţioni streine st ar fi afflat petrolul românesc cu totul în mâinile capitalului naţional, deci sub sprijinul direct al statului român, desigur, că importul de petrol în Turcia ar fi fost alimentat mai departe, în aceeaş măsură de 32 la sută, de către petrolul românesc. Pentru a concura petrolulromâneic, organizaţiile mari internaţionale, care au Înfricoşat pe legiuitorul din 1928/29, au adus pe piaţa Ungariei în anii 1925 şi 1926 o mare cantitate de petrol rusesc . Insă rafineriile de petrol din Ungaria nu l-au primit favorabil, pentru că prelucrarea lui nu prezenta destulă rentabilitate. La începutul anului 1928, marea organizaţiune Royal neţii au înlocuit an cu an produsele americane, ruseşti şi polieme, aduse pe piaţă de acele mari organization. In tabloul de mai jos, atât cât mi-a stat la îndemână, am adunat date precise asupra importului de produse petrolifere româneşti intr'un număr de ţări europene, care împreună consumă aproape 60 la sută din produsele petrolifere exportate de România. In acest tablou se află trecute cantităţile anuale ale importului de petrol românesc, socotite procentual asupra cantităţilor totale de petrol importate de ţările respective în anii 1924—1928. Dutcfi Shell a produs o mare pierdere economiei naţionale române, prin deprecierea produselor petrolifere româneşti. In acest scop, societatea Astra Română, filiala acelui grup internaţional, a asvârnit pe piaţa Ungariei produsele sale ■ petrolifere cu o scădere de 20 la sută din preţul pieţii şi pe credite fără dobândă pe termene de 9 luni până la un an. Această încercare de „dumping“ cunoscută ministerului industriei din rapoartele oficiale ale reprezentanţilor săi, şi-ar fi avut rostul numai acolo unde produsele româneşti ar fi căutat să se introducă, dar nu trebuia să aibă loc într-o ţară unde produsele petrolifere române deţineau circa 84 la sută din valoarea importului total al acelei ţări. De aceea legea minelor trebue să împiedice ca terenurile petrolifere să cadă în mâinile acestor mari organizaţiuni internaţionale, deoarece ele nu pot împiedica exportul produselor petrolifere româneşti, decât numai cu ajutorul petrolului extras tot din ţara noastră. Nu trebue să se uite, că grupurile Standard OU şi Royal Dutch Shell, unite mai dinainte în ce priveşte petrolul din Persia şi Irak, au încheia un acord la începutul anului 1929 pentru limitarea producţiei şi pentru cumpărarea în comun a petrolului rusesc , adică pentru susţinerea singurilor concurenţi primejdioşi ai petrolului românesc, lăsându-ne să întrevedem limitarea pirodipţiei româneşti în beneficiul dezvoltării exportului de petrol rusesc. Prof. Dr. D. Ionescu-Bujor de la Universitatea din Cernăuţi O ţigancă geloasă Budapesta, 29 (Rador).— In apropiere de localitatea Vanyark, în comitatul Nograd, ţiganca Ethel Raoz, în vârstă de 30 ani, din cauza geloziei a atacat pe două femei tinere din aceiaş localitate, în timp ce ele se duceau la fântână. Ţiganca, cuprinsă de adevărată furie de nebunie, a omorît pe una din cele două femei, cu o singură lovitură de cuţit, după care a rănit foarte grav pe cealaltă, cu cel puţin 7 lovituri de cuţit. A doua rănită nu se ştie daca va scăpa cu viaţă. Criminala s-a predat imediat autorităţilor, mărturisind faptul. % UNIVERSUE lepke ionii Milai CURIER JUDICIAR Contenciosul anulează unul după altul actele abuzive de autoritate ale guvernului Curtea de apel din București — judecând ca instanță de contencios administrativ—a anulat cercuri încă două din pensionările hotărîte prin recenta lege de organizarea ministerelor. Fiecare din procese, cuprinzând acte deopotrivă de ilegale, a însemnat puncte de vedere distincte, de remarcabil interes juridic. Astfel, Curtea de apel s. III, în completul d-lor cons. Aurel Lerescu, Mihăileanu şi Siliu Rădulescu, a admis acţiunea în contencios pornită de d-nii subdirector general Roşea şi inspector regional P. Istrati din P. T. T„ contra deciziei ministerului comunicaţiilor şi a înaltului decret regal respectiv, prin care au fost pensionaţi pe ziua de 1 Ianuarie 1930 şi anulând, ca lipsit de bază legală, actul atacat, a dispus menţinerea reclamanţilor în funcţiuni. Acţiunea obiecta, că legea nu s’ar aplica instituţiilor autonome (şi P. T. T. este o instituţie autonomă), că chiar dacă s’ar aplica, urmează să se procedeze mai întâi la încadrarea funcţionarilor în posturii şi abia după aceasta la pensionarea celor supranumerari, cari ar avea cei 30 de ani de serviciu, ş. a. Iată de ce, fie că s’a admis primul, fie că s’a admis al doilea motiv de casare (şi aceasta se va şti la redactarea deciziei), hotărîrea Curţii va fi de egal interes desluşind principiul de drept nesocotit în noua legiferare a reorganizării ministerelor. — Curtea de apel s. IV a admis acţiunea în contencios intentată de d. avocat I. Dinescu Barzan contra deciziei aceluiaş minister, prin care — în temeiul aceleiaşi legi de organizare — a fost pensionat din postul de avocat al C. F. R. şi a anulat ca ilegală măsura autorităţii. Şi această hotărîre e îndeosebi interesantă, fiindcă e cea dintâi — în materia „situaţiei avocaţilor statului în faţa legii de organizare a ministerelor“ — ce se statorniceşte în contenciosul administrativ — şi s'a întemeiat, principial, pe aceleași motive de drept ce au prilejuit precedenta deriziune. „ Joi 20 Ianuarie, a apărut Nr. 6 (anul II) din excelenta revistă: IlUSIFATIUNIA !_ .ftOMANA -Cu următorul bogat conţinut: „MISS ROMANIA”, de L. K. „FRUMOSUL IN CADRU DE FRUMOS”. „ATUNCI EA ERA!”, nuvelă după ANTON CEHOV. „O. N. E. F.” - CURSURILE DE SKY DE LA PREDEAL. in acest număr: Ci miss Romania, la gura serii, * k»TM Domnişoara Dona — Copilăria — Vara la Brăteştii de Sus — Un ponei, chior — Dar într’o zi barza.. In pribegie — Războiul—O scrisoatr de pe^rotul de luptă—După război—Liceul ■ — 'a Ml l -n m— wwmii'inu—mmmat in MISS ROMANIA IN COSTUM NATIONAL LA EXPOZITIA D-NEI COSCO. - MISS LIBAN. „RUDA CARE SE RĂZBUNĂ", nuvelă de I. F. MILACSEK BALUL COSTUMAT DE LA PALATUL COTROCENI (cu numeroase ilustraţiuni). „MARIOARA VOICULESCU" de LUCREZZIA RAR FRUMUSEŢE PRIN HIGIENA - PROGRESELE RADIOFONIEI IN 1950. OMUL PESTE 10.000 DE ANI - VEDETELE ŞI SPORTUL - NUNTA PRINCIPELUI MOŞTENITOR AL ITALIEI. - DESPRE ALCOOLISM. - O DRAMA SÂNGEROASA LA PARIS, etc. Pagina Femeii. Cinema. — Moda. — Cronica ştiinţifică: medicală, teatrală, artistică. — Jocuri. — Şah. — Umoristice.-^ Fel de fel. — Din toată lumea, etc. Numeroase ilustraţiuni artistice, din ţară şi din străinătate, Reportaje fotografice din PARIS, LONDRA, BERLIN, VIENA şi NEW-YORK. Se găseşte la toţi depozitarii şi vânzătorii de ziare. PREŢUL LEI 10 Anul XLVIII Nr. 24 Sâmbătă 1 Februarie 1936 Peripeţiile sucndamnaţilor din război Dăunaţi războiului unirii, pentru apărarea intereselor lor speciale şi pentru valorificarea drepturilor lor la despăgubiri de război, preconizează constituirea unei societăţi. Au întâmpinat însă dificultăţi oficiale pretutindeni. Constituindu-se totuşi, împotriva tuturor împotrivirilor, au cerut tribunalului recunoaşterea personalităţii juridice. Cererea s-a judecat deunăzi şi a fost admisă ; trib. Ilfov s. I a acordat ,,Asociaţiei dăunaţilor din război“ calitatea de persoană juridică solicitată. Ministerul finanţelor a făcut apel contra sentinţei tribunalului şi a susţinut, că întreprinderea dăunaţilor nu poate îmbrăca însuşirile unei persoane juridice, deoarece — în contra disp. art. 31 şi 89 din legea specială — are un scop vădit patrimonial. Apelul s-a judecat Mercuri la Curtea din Bucureşti s. r. A prilejuit de abateri interesante, dar a fost respins ca fără temeiu.nicerească în preajma punctului de frontieră dobrogeană de la Obârşia, s’a întors în ţară, ca să pice deadreptul în cătuşele poliţiei la prima reluare a ocupaţiilor. Herşcovici a ţinut să mai relateze însă un fapt caracteristic. A mărturisit anume, că era linul dintre exaltaţii şi fervenţii zionismului. A stăruit la toate forurile să i se înlesnească repatrierea pe pământul făgăduinţei, şi a reuşit. Abia ajuns în Palestina, a fost apucat, însă, iarăşi de dorul aventurii şi uitând de opera de reclădirea căminului naţiunii evreeşti, la care cugetase să se înroleze, a pus mâna pe ciomag şi la prima ocazie a atacat pe fraţii întru zionism la drumul mare... Se pare că şi pe acolo există temniţe. Fapt e că a fost întemniţat vreo nouă luni în prevenţie şi sigur , or până să-l judece, a fugit din nou în România. Herşcovici a fost din nou depus la Văcăreşti. Strămutări pentru legitima suspiciune înalta Curte de casaţie s. NI a examinat Mercuri cererea de strămutare, pentru suspiciune legitimă, a cercetării şi judecăţii eventuale a procesului corecţional pornit contra lui Vasile Alexandrescu, fost şef al poliţiei de siguranţă a oraşului Lugoj. In temeiul concluziilor puse de d. av. G. Policrat, înalta Curte a admis cererea şi a strămutat cauza la trib. Ilfov. A fost admisă de asemenea cererea de strămutare a instrucţiei şi eventualei judecări a ultrajului ce ar fi făptuit d. căpitan Pascal Dumitrescu şi care se afla pendinte la consiliul de război al corp. 2 armată. Cauza s’a strămutat la consiliul de război al corp. V armată. Isprăvile lui Avram Herșcovici Avram Herșcovici — cel care a evadat în misterioase împrejurări, după ce fusese prin și încarcerat pentru tâlhăria încercată, împreună cu vărul său Iţic Rosenthal asupra casierului societăţii „Letea“, bătrânul G. T. Pallade , a fost capturat din nou şi predat parchetului. Intre timp şi-a mai îmbogăţit cazierul cu o hoţie, pe care a mărturisit-o fără multe ocoluri. La interogatorul luat, Herşcovici a ţinut să protesteze contra pârei ce i se aduce că a evadat. El pretinde, că nici prin gând nu i-a trecut să fugă ; dimpotrivă, păşind ceva mai departe de convoiu, pe când sosea la tribunal şi fiind luat drept un particular curios din public, a fost gonit din rândurile arestaţilor cu patul armei... De frica puşcăriei a trecut in Bulgaria. A îndurat pe acolo chinurile foamei — dar mai ales dorului de casă. De aceea, profitând de lipsa de pază gră- Faliment fraudulos D. judecător Papadopol a continuat Mercuri cercetările în afacerea falimentului fraudulos al fraţilor Isidor şi Moritz Kalmanovici, proprietarii fabricii de saci cu acelaş nume din strada Zece Mese. S’a stabilit, că pasivul întreprinderii falite însumează lei 12 milioane 910 mii, pe când activul ei e cu totul iluzoriu. Osebit, s’a constelat, că firma n’are registrul copiei, nici acte de justificarea cheltuelilor enorme în care se pretinde că s’a scufundat activul și niciun fond activ în numerar. Se continuă lucrările expertizei contabile Mandatele de arestarea inculpaţilor au fost supuse ori, spre confirmare, tribunalului. Trib. Ilfov s. IV — în completul d-lor president Buieliu, jude Zamfirescu şi procuror Răşcanu — a confirmat ambele mandate. Interesantă tentativă de liberare din arest Octavian Russu, fost şofer, devenit casier, prădător al fondurilor regale şi Tiberiu Romanoff fost casier delapidator al tezaurului central al statului (ministerul de finanţe), au făcut deunăzi o foarte interesantă tentativă de liberare din arest. Au făcut amândoi apel la Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea din Bucureşti, contra jurnalului ultim de reconfirmare a mandatelor respective de arestare, şi au susţinut că: 1. în seria reconfirmărilor mandatelor de arestare, s-a produs o reconfirmare peste termenul legal, de o lună, de la precedenta reconfirmare (corespunzând deci datei emiterii mandatului); 2. reconfirmarea produsă în aceste condiţiuni e nevalabilă, cf. art. 289 din legea org. jud., iar mandatul, nesupus la timp reconfirmării, a căzut; 3. reconfirmările ulterioare privind un mandat legalmente inexistent, deci caduc, nu au ființă legală și nu sunt operante, ele neputând reînvia un mandat devenit nul prin întârzierea sau neglijenţa de a-1 re-?’ confirma in termen ; , 4. prin urmare, arestarea lor, neîntemeindu-se peun mandat valabil, urmează a fi anulată, iar liberarea lor admisă de îndată. D. procuror Dautte a pus concluzii pentru respingerea ambelor apeluri şi menţinerea inculpaţilor la Văcăreşti. Camera — în completul d-lor president N. Jac Constantinescu, cons. Trandafirescu şi cons. Zenovie — după lungă deliberare şi cu majoritate de păreri a respins apelurile ca fără temeiu (d. president N. Jac Constantinescu a făcut opinie separată, fiind pentru admiterea apelurilor). Tentativa apelanţilor e interesantă, mai ales prin aceea că ambii au plecat de mult de la instrucţie, procesele lor sunt pendinte, iar Russu a şi fost osândit în prima instanţă la trei ani închisoare. Martor-expert Consiliul de război din Braşov, după lungi desbateri d© care am vorbit la timp, condamnase la 5 şi 8 ani recluziune pentru mari fraude săvârşite în administraţia militară din Târgovişte şi Buzău pe căpitanul I. Perovici şi locotenentul G. Teodorescu. Făcând recurs la consiliul de revizie, prezidat de d. general M. Darvari, cei doi ofiţeri au susţinut Mercuri prin apărătorii lor d-nii V. Mora, colonel Homoriceanu şi M. Mora, mai multe motive de casare, printre care acela, că o persoană comunicată acuzaţilor şi citată ca martor, nu depusese jurământul prevăzut de lege sub sancţiune de nulitate pentru martori, ci jurământul de expert, în vederea că avea să dea lămuriri de specialitate. Apărarea a susţinut că nu se putea schimba calitatea de martor, şi în orice caz n’o putea face preşedintele în virtutea puterii discreţionare, ci cel mult consiliul. Că chestiunea fiind de ordine publică se poate ridica în faţa instanţei de casare, deşi nu se ridicase la fond. D. comisar regal maior Chiriac a combătut motivele, susţinând în ce priveşte martorulexpert, că consiliul de război procedase legal şi că, în orice caz, apărarea nu poate invoca pentru prima oară în Casaţie această chestiune. Consiliul de revizie a casat sentinţa de condamnare, trimiţând afacerea pentru o nouă judecată la consiliul de război din Craiova. Fărintucidere Un anume Vasile Pungă şi soţia lui, minori, fuseseră condamnaţi de tribunalul Brăila la câte 10 ani închisoare, sub acuzaţunea de părintucidere, consistând în faptul că omoriseră pe tatăl soiţei, socrul soţului, din cauza turei acestuia, din mină, rezultată, din bănuiala că, pre vremuri, v75ttuia îşi violase fiica. Curtea de apel din Galaţi, aplicând principiul că îndoiala profită bănuitului, achitase pe inculpată, din consideraţia că recunoaşterea vinovăţiei sale, din interogatoriul de la instrucţie, nu eracoroborată de nici o altă dovadă, dar respinsese apelul inculpatului, făcând recurs, Vasile Pungă, a susţinut Mercuri în faţa Curţii de Casaţie secţia II, prin apărătorul său, d. M. Mora, că decizia de condamnare este isbită de nulitate, întâi, fiindcă a omis să examineze depoziţia unui martor al apărării, şi al doilea, fiindcă a aplicat agravanta de părintucidere, deşi omorârea socrului natură în această noţiune, restrânsă numai la ascendenţii direcţi şi personali. D. procuror Capăiţână a cerut respingerea recursului, întrucât declaraţia martorului în chestiune nu schimbă cu nimic situaţia, şi pentru că pedeapsa este justificată, fiind aceeaşi în caz de omucidere simplă, înalta Curte a casat şi a dispus o nouă judecată la altă Curte de apel. Diverse Au continuat ori la înalta Curte s. III desbaterile în procesul de contencios dintre prof. dr. Wildermann, soc. Pulp şi ministerul de interne. Am pledat, toată şedinţa, d. profesor M. Djuvara. Judecata va urma Miercuri, * 1 De acord cu concluziile parchetului, d. jude in str. Stănescu, a respins cererea de liberare a casierului Seceleanu, autorul fraudei de la banca Elveţiană și Română. 43 JANE EYRE Singură pe lume de CURRERBELL In româneşte de LCT. — E o servitoare care a visat. Fiind foarte nervoasă, a crezut că a văzut o fantomă şi când s’a deşteptat a apucat-o o criză de nervi. Haide, fiţi buni şi duceţi-vă la culcare, căci trebuie linişte ca s’o îngrijim. Domnişoară Ingram, tocmai dumneata să te sperii ? Amy şi Luiza la cuiburile voastre ! Doamnele mele (aceasta matroanelor) o să răciţi de mai staţi mult pe afară. Şi astfel, prin porunci curtenitoare, trimise pe toţi la culcare. M’am retras fără să se bage de seamă şi fără să fiu rugată. In Ioc să mă culc însă, mă îmbrăcai, căci vorbele pe care numai eu le auzisem, nu mă lăsau să cred povestea făurită de d. Rochester musafirilor săi. Aşteptam să se mai întâmple ceva, să fie nevoie de mine. Totul se linişti şi într’un ceas totul dormea dus la Thornfield. Luna se ducea şi ea la culcare. Am hotărît să mă întind și eu, când bătu cineva încet de tot în ușe. — Cimed ? întrebai. „— Ești sculată ? întrebă glasul ce așteptam. N — Da. — îmbrăcată ? Da. — Atunci, vino încetișor. D. Rochester era în sală cu o lumânare în mână. — Am nevoie de dumneata. Vino pe aci. Inoet, să nu faci nici un sgomot. Aveam nişte pantofi moi. Urmai pe d. Rochester pe uşa din subt scară și ajunserăm sus. Aci se opri și îl întrebă: — Ai o fase, eter sau amoniac ? -Da. — Du-te de le adu. — Le-am adus. D. Rochester se opri în fața unei uşi joase şi băgă cheia în broască, apoi se întoarse către mine: — Iţi face rău vederea sângelui ? — Nu cred, dar n-am fost niciodată încercată. Tremuram dând acest răspuns. — Dă-mi mâna, ca să nu ți se întâmple ceva. Să-ți văd întâi pulsul. I-o dădui. — Caldă și sigură. Descuie ușa și intrarăm. Era o cameră pe care mi-o arătase d-ma Fairfax, dar atunci nu văzusem o uşă ce era ascunsă în zid şi prin care venea puţină lumină. Se auzi un muget . D. Rochester zise: aşteaptă puţin, şi se duse în odaia cealaltă unde fu primit cu un râs diabolic ce se sfârşi cu un „ha! ha!“ bine cunoscut mie. Grace Poole era deci acolo. Auzii o convorbire din care n’am înțeles nimic, ajggi d. Rochester se întoarse și închiise ușa. — Vino, Jane! și mă duse lângă un pat mare ce se afla la perete. Lângă el era un scaun și pe scaun un om îmbrăcat, cu capul pe spate. Era d. Mason în nesimțire, şi alb ca ceara. In dreapta îi era cămaşa roşie. „Ţine-mi lumânarea“, îmi zise d. Rochestter. Umplu un vas cu apă. „Ţine-l şi pe ăsta“. Ascultam. Muie faşa în apă şi şterse pe d. Mason pe frunte. Apoi îi dădu cu eter pe la nas. Curând d. Mason deschise ochii şi gemu. D. Rochester îi descheie cămaşa şi-i şterse sângele ce picura. — E grav ? întrebă d. Mason. — Aş, numai o sgârietură. Nu te speria așa. Puțin sânge rece, dragul meu! Mă duc eu însumi să aduc un doctor, și mâine dimineața cred că vei putea fi dus aiurea. Jane! strigă către mine. — Domnule ? — Va trebui să stai aci cu domnul Un ceas-două. Să-i ștergi rana când va picura, să-i dai cu eter la nas de-şi pierde cunoştinţa şi să nu-i vorbeşti... Şi tu, Richard, să ştii, că vorbind, îţi pui viaţa în primejdie. Ai înţeles! Gemu. Nenorocitul părea pierdut de tot de frica morţii sau de alt mister necunoscut mie... Rochester îmi dădu faşa şi sticlele, zicând încă odată: „fără vorbă, nu uita“, și plecă. Mă apucă un fior ciudat văzându-mă închisă într’o cameră cu un străin și cu perspectiva lui Grace Poole în apropiere. începu să-mi fie frică, dar trebuia să mă țin tare și sa mgrijesc de acest nennorocit ce părea că-fi dă sufletul. Ce demon se ascundea în casa aceasta cu foc, sânge, râsete şi ţipete ciudate la orele cele mai nepotrivite ? Gândurile îmi allergiau fără frâu. Ce căuta acest străin aci, când ştiam bine că-i fusese pregătită o odaie pe lângă mine ? Ce amestec avea în această poveste misterioasă şi înfiorătoare ? Şi cum se făcea că d. Rochester nu zicea nimic, atunci când unul din mosafinii săi fusese rănit ? Băgasem de seamă ce putere avea d. Rochester asupra d-lui Mason: acesta nici nu îndrăznea să crâcnească în faţa lui. Dar de ce era aproape să-i vie rău d-lui Rochester la auzul numelui d-lui Mason ? Lumina se stinse în curând. Din fericire, se luminase de ziuă și auziii pe Pilote lătrând. Aceasta îmi dădu nădejdea că mi se va sfârși calvarul. Peste cinci minute chea scârțâi în broască. Nu stătusem mai mult de două ceasuri care îmi păruseră mai lungi decât cele două săptămâni următoare. D. Rochester intră cu doctorul. — Repede, Carter, nu avem decât o jumătate de ceas să vedem rana să-l pansăm și să ducem de aci. Dar poate fi dus? — Desigur! Nimic grav, dar e foarte nervos şi trebui© mai ales îngrijiţi nervii. Haidem, repede la lucru! D Rochester deschise geamul și dădu perdelele la oparte, să vie lumină. Spre răsărit cerul se înroșise. Mă bucurai. — Cum mai ți-e curajosule ? întrebă d. Rochester pa rănit. — M’a atins bine. M’axr. dus pe copcă, zise rănitul cu glas stins. ------------------. " ^-----datmi/ D.