Universul, februarie 1930 (Anul 48, nr. 24-47)

1930-02-01 / nr. 24

m înlătură: Toate simptomele gripe­, febră, frisoane, indispoziţii generale, dureri d© cap, guturai etc. Foarte Nu este eficace toxic. La farmacii şi dnoguevir. Cu ocazia inventarului am redus preţurile la: Jucării de copii — pentru tot anul Patefoane şi plăci — „His Master’s Voice” Articole de voiaj Articole de sport — patinaj, sky, etc. Cărucioare pentru copii. MEGASIil UNIVEISEL 11 Calea Victoriei 11 — Vis a vis de Poşta Centrală. Telefon 361­­­32 Vizitat! raioanele noastre fi vi veti convinge — fixpediţie la domiciliu — 2022 ASPIRINA este unica in lume Acesta este ambalajul original „‚Baysh”" al renumitelor tablete de­­ spirind. Cumpăraţi numai ambalajul ori­ginal (conţinând 6 sau 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. La cabinetul medical „SALVA­TOR", vechii specialişti din 1906 Vindecă radical şi fără durereOcaziune BLEHOIMIA LĂMPI electrice a elegante de la Lei 250 în sus desfacere de faliment vinde şi complicaţiile: prostatite, m­e­­trite, ovarice, prin curenţi elec­trici de diatem­ie (Boucayrol). Boale da Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht și Melnir ULTRRMICROSCOPIE 9. — PAS­AGIUL ROMAN aproape de Palatul Regal—București Consult. 11—1­­ 6—0—Telefon 333/81 TITAN Str. Brâncoveanu 6 (prin Str- Carol) 2019 Oamenii prevăzători se interesează ne pe acuma da m mm a note pe ANUL 1930 ORGANIZATE DE SOCIETATEA Hamburg America Linie Pentru F­ORDURILE NOR­VEGIENE, ISLANDA, CAPUL NORD, SPITZBERGEN, pe MA­REA MEDITERANA cât şi pen-, tru STATELE­ UNITE. Preţul unui voiaj DUS şi ÎNTORS cu ple­carea din Bucureşti începe cu Înscrierile şi informaţiuni se obţin la: Societatea HAMBURG­­AMERICA LINIE S.A.R.,Bucu­­reşti, Calea Victoriei 84. Telefon 304/56 Citiţi în „VESELIA” de Joi, 30 Ianuarie: Idolul (Maniu) feştelit; Voini­cii şi comuniştii; Ministeriabilii şi şomajul; Remorca nouă de tramvai; Consfătuirea celor 100 la Cluj; Galaţii în caricatură; Cartea de bucate: coliva; Car­navalul; Glume, mofturi, hazuri. Cercaţi tratamentul tuturor necazurilor cu cartea: NIŢA PITPALAC LA KARLISBAD, şi ALMANAHUL „VESELIEI” de C. Cosco. Lei 26.000 La revedere Nas lucios! ADIO PIELE LUCITOAREI „Adăugaţi pudrei preferate de dv. puţină spumă de cremă”, povăţuieşte dr. Grosmand, spe­cialistul parizian al tenului şi atunci pudra dv., se va menţine toată ziua în ciuda vântului, a timpului ploios, a căldurii sau a transpiraţiunii din timpul dani­sului şi nu veţi mai fi vreodată plictisită de un nas lucios sau de o piele grasă. Spuma de cre­mă împiedică de asemenea pudra ca să absoarbă umiditatea natu­rală a pielii, de a o usca şi prin însuşi acest fapt de a-i pricinui riduri, de a o face aspră zbâr­cită şi de a-i produce alte de­fecte dizgraţioase. Dv. puteţi găsi spuma de cremă şi un pulveriza­­tor special în nu importă ce bun magazin de articole farmaceutice şi a prepara propria dv. pudră, — sau:dv. puteţi cumpăra pudra de orez cu spumă de cremă do­zată în mod ştiinţific cu alte in­grediente preţioase pentru în­frumuseţarea tenului sub numele de Pudra Tokaion. Aplicaţi un strat fin din această pudră pa­iaţa dv. şi în mod instantaneu lucrul de pe faţa dv. dispare ca prin minune şi în locu-i rămâne o frăgezime delicioasa, o înfăţi­şare fină şi catifelată care se menţine vreme de ore întregi. Pudra Tokaion este un verita­bil produs francez şi este pre­parată de către Compania „TO­­KAION”, Paris, 7 rue Auber. NOTA. — Pudra Tokaion se vinde în cutii obişnuite la pre­ţul de Lei 80 cutia, sau în cutii mari, având îndoita cantitate a celor obişnuite la preţul de Lei 120 cutia. Pudra Tokaion se gă­seşte pretutindeni şi la PARIS­U­­MERIA ELITEI, Bucureşti I., ca­lea Victoriei No. 39. Studenţii şi politica de partid Iaşi. 29 Ian. In localitate, s’a înfiinţat un cerc regional judeţean al stu­denţilor. Statutul a fost apro­bat de di­rector. Insă dela a doua şedinţă s‘au născut ne­înţelegeri între studenţi, cari s‘au împărţit în două tabere. O parte cere, ca politica de partid să fie admisă, iar alta crede că cercul trebue să se menţină pe terenul strict cultural şi de ajutorare cole­gială. —— 0X0-----­ Convenţia dintre c. f. r. şi p. 1.1. Pentru regularea diferitelor chestiuni pendinte de am­bele administraţii autonome ca : vagoanele­­ poştale, cole­­tele poştale, francarea cores­pondenţei, întrebuinţarea te­legrafului, etc., s-a simţit ne­voia încheierii unei conven­ţii între cfr., şi ptt.( In acest scop, s-a alcătuit o comisie. Calea ferată este reprezentată prin d-ixii : I­­Macovei, I. Ioanid si Aposto­­lescu. Din partea poştei au fost delegaţi d-nii: I. Manea, Mă­­nescu, I. Constantinescu, ge­neral Mihail, comisarul gu­vernului la ptt., Schileru şi C. G. Milian. . Prima conferinţă se va ţine azi, la ora 4 d. a­, la direcţia exploatării cfr. --------x 171 x-------­ n­aţional (Urmare din pagina l-a) produse agricole, de aceia un legiuitor, conştient de interese­le ţării, nu poate lăsa în mâi­nile străinilor sursa care ali­mentează o treime din valoarea exportului ţării sale. Al doilea neadevăr expus de legiuitorul din 1928/29 este com­bătut de statisticile ţărilor care au importate produse petrolife­re româneşti. Aceste statistici arată, că produsele petrolifere româneşti au avut posibilitatea să se valorifice pe piaţa inter­naţională la adăpostul legii miniere naţionaliste din 1924, şi că aceste produse au înfrânt atitudinea ostilă a organiza­ţiilor internaţionale“. In acest fel produsele petrolifere româ­Din acest tablou se poate ve­dea că în toate ţările europene importatoare de petrol, produ­sele petrolifere româneşti au cuprins procente din ce în ce mai mari din cantităţile de pe­trol importa­te de acele ţări. Aceste procente, cucerite an cu an de că­tre produsele româ­neşti, au fost pierdute de pro­dusele petrolifere americane, ruseşti şi persane, susţinute de grupul Standard Oii şi de gru­pul Royal Dutch Shell. Importul de produse petroli­fere româneşti a fost micşorat, în decursul anilor 1924—1928, numai în Turcia, însă nu prin libera concurenţă a acestor produse, ci prin instituirea monopolului petrolului in Tur­cia în Aprilie 1926. De la aceas­tă dată, aproape tot importul de petrol în Turcia a trecut în mâinile sindicatului de pe­trol ru­sesc, susţinut atât de grupul Sandard Oii, cât şi de guvernul sovietic. Dacă în faţa acestei organi­zaţioni streine st ar fi afflat pe­trolul românesc cu totul în mâinile capitalului naţional, deci sub sprijinul direct al statului român, desigur, că importul de petrol în Turcia ar fi fost alimentat mai departe, în aceeaş măsură de 32 la sută, de către petrolul românesc. Pentru a concura petrolul­­române­­ic, organizaţiile mari internaţionale, care au Înfrico­şat pe legiuitorul din 1928/29, au adus pe piaţa Ungariei în anii 1925 şi 1926 o mare canti­tate de petrol rusesc . Insă ra­­fineriile de petrol din Ungaria nu l-au primit favorabil, pen­­tru că prelucrarea lui nu pre­zenta destulă rentabilitate. La începutul anului 1928, marea organizaţiune Royal neţii au înlocuit an cu an pro­dusele americane, ruseşti şi pol­­ieme, aduse pe piaţă de acele mari organization­. In tabloul de mai jos, atât cât mi-a stat la îndemână, am adunat date precise asupra im­portului de produse petrolifere româneşti intr'un număr de ţări europene, care împreună consumă aproape 60 la sută din produsele petrolifere exportate de România. In acest tablou se află trecu­te cantităţile anuale ale impor­tului de petrol românesc, soco­tite procentual asupra cantită­ţilor totale de petrol importate de ţările respective în anii 1924—1928. Dutcfi Shell a produs o mare pierdere economiei naţionale române, prin deprecierea pro­duselor petrolifere româneşti. In acest scop, societatea Astra­ Română, filiala acelui grup in­­ternaţional, a asvârnit pe piaţa Ungariei produsele sale ■ petro­lifere cu o scădere de 20 la su­tă din preţul pieţii şi pe credite fără dobândă pe termene de 9 luni până la un an. Această încercare de „dum­ping“ cunoscută ministerului industriei din rapoartele ofi­ciale a­le reprezentanţilor săi, şi-ar fi avut rostul numai a­­colo unde produsele româneşti ar fi căutat să se introducă, dar nu trebuia să aibă loc într-o ţa­ră unde produsele petrolifere române deţineau circa 84 la sută din valoarea importului total al acelei ţări. De aceea legea minelor trebue să împiedice ca terenurile pe­trolifere să cadă în mâinile a­­cestor mari organizaţiuni inter­naţionale, deoarece ele nu pot împiedica exportul produselor petrolifere româneşti, de­cât numai cu ajutorul petrolului extras tot din ţara noastră. Nu trebue să se uite, că gru­purile Standard OU şi Royal Dutch Shell, unite mai dinainte în ce priveşte petrolul din Per­sia şi Irak, au încheia un a­­cord la începutul anului 1929 pentru limitarea producţiei şi pentru cumpărarea în comun a petrolului rusesc , adică pentru susţinerea singurilor concu­renţi primejdioşi ai petrolului românesc, lăsându-ne să între­vedem limitarea pirodi­pţiei ro­mâneşti în beneficiul dezvoltă­rii exportului de petrol ru­sesc. Prof. Dr. D. Ionescu-Bujor de la Universitatea din Cernăuţi O ţigancă geloasă Budapesta, 29 (Rador).— In apropiere de localitatea Va­­nyark, în comitatul Nograd, ţiganca Ethel Raoz, în vârstă de 30 ani, din cauza geloziei a atacat pe două femei tinere din aceiaş localitate, în timp ce ele se duceau la fântână. Ţiganca, cuprinsă de adevă­rată furie de nebunie, a o­­morît pe una din cele două femei, cu o singură lovitură de cuţit, după care a rănit foarte grav pe cealaltă, cu cel puţin 7 lovituri de cuţit. A doua rănită nu se ştie daca va scăpa cu viaţă. Criminala s-a predat ime­diat autorităţilor, mărturi­sind faptul. % UNIVERSUE lep­ke ionii Milai CURIER JUDICIAR Contenciosul anulează unul după altul actele abuzive de autoritate ale guvernului Curtea de apel din București — judecând ca instanță de con­tencios administrativ—a anulat cercuri încă două din pensionă­rile hotărîte prin recenta lege de organizarea ministerelor. Fiecare din procese, cuprin­zând acte deopotrivă de ilegale, a însemnat puncte de vedere distincte, de remarcabil interes juridic. Astfel, Curtea de apel s. III, în completul d-lor cons. Aurel Lerescu, Mihăileanu şi­ Siliu Rădulescu, a admis acţiunea în contencios pornită de d-nii sub­director general Roşea şi ins­pector regional P. Istrati din P. T. T„ contra deciziei ministeru­lui comunicaţiilor şi a înaltului decret regal respectiv, prin care au fost pensionaţi pe ziua de 1 Ianuarie 1930 şi anulând, ca lipsit de bază legală, actul ata­cat, a dispus menţinerea recla­manţilor în funcţiuni. Acţiunea obiecta, că legea nu s’ar aplica instituţiilor autono­me (şi P. T. T. este o instituţie autonomă), că chiar dacă s’ar aplica, urmează să se procedeze mai întâi la încadrarea funcţio­narilor în posturii şi abia după aceasta la pensionarea celor su­­pranumerari, car­i ar avea cei 30 de ani de serviciu, ş. a. Iată de ce, fie că s’a admis primul, fie că s’a admis al doi­lea motiv de casare (şi aceasta se va şti la redactarea deciziei), hotărîrea Curţii va fi de egal interes desluşind principiul de drept nesocotit în noua legife­rare a reorganizării ministere­­lor. — Curtea de apel s. IV a admis acţiunea în contencios intentată de d. avocat I. Dinescu Barzan contra deciziei aceluiaş minister, prin care — în temeiul aceleiaşi legi de organizare — a fost pen­sionat din postul de avocat al C. F. R. şi a anulat ca ilegală măsura autorităţii. Şi această hotărîre e îndeosebi interesantă, fiindcă e cea dintâi — în materia „situaţiei avoca­ţilor statului în faţa legii de organizare a ministerelor“ — ce se statorniceşte în contenciosul administrativ — şi s'a înteme­iat, principial, pe aceleași moti­ve de drept ce au prilejuit pre­cedenta deriziune. „ Joi 20 Ianuarie, a apăr­ut Nr. 6 (anul II) din excelenta revistă: IlUSIFATIUNIA !_ .ftOMANA -Cu următorul bogat conţinut: „MISS ROMANIA”, de L. K. „FRUMOSUL IN CADRU DE FRUMOS”. „ATUNCI EA ERA!”, nuvelă după ANTON CEHOV. „O. N. E. F.” - CURSURILE DE SKY DE LA PREDEAL. in acest număr: Ci miss Romania, la gura serii, * k»TM Domnişoara Dona — Copilăria — Vara la Brăteştii de Sus — Un ponei, chior — Dar într’o zi barza.. In pribegie — Răz­boiul—O scrisoatr de pe^rotul de luptă—După război—Liceul ■ — 'a Ml l -n m— wwmii'inu—mmmat in­ MISS ROMANIA IN COSTUM NATIONAL LA EXPOZITIA D-NEI COSCO. - MISS LIBAN. „RUDA CARE SE RĂZBUNĂ", nuvelă de I. F. MILACSEK BALUL COSTUMAT DE LA PALATUL COTROCENI (cu nu­meroase ilustraţiuni). „MARIOARA VOICULESCU" de LUCREZZIA RAR FRUMUSEŢE PRIN HIGIENA - PROGRESELE RADIO­­FONIEI IN 1950. OMUL PESTE 10.000 DE ANI - VEDETELE ŞI SPORTUL - NUNTA PRINCIPELUI MOŞTENITOR AL ITALIEI. - DESPRE ALCOOLISM. - O DRAMA SÂNGEROASA LA PARIS, etc. Pagina Femeii. Cinema. — Moda. — Cronica ştiinţifică: medicală, teatrală, artistică. — Jocuri. — Şah. — Umoristice.-^ Fel de fel. — Din toată lumea, etc. Numeroase ilustraţiuni artistice, din ţară şi din străinătate, Reportaje fotografice din PARIS, LONDRA, BERLIN, VIENA şi NEW-YORK. Se găseşte la toţi depozitarii şi vânzătorii de ziare. PREŢUL LEI 10 Anul XLVIII Nr. 24 Sâmbătă 1 Februarie 1936 Peripeţiile sucn­damnaţi­lor din război Dăunaţi­ războiului unirii, pentru apărarea intereselor lor speciale şi pentru valorificarea drepturilor lor la despăgubiri de război, preconizează consti­tuirea unei societăţi. Au întâmpinat însă dificultăţi oficiale pretutindeni. Constituindu-se totuşi, împo­triva tuturor împotrivirilor, au cerut tribunalului recunoaşterea personalităţii juridice. Cererea s-a judecat deunăzi şi a fost admisă ; trib. Ilfov s. I a acordat ,,Asociaţiei dăunaţilor din război“ calitatea de persoa­nă juridică solicitată. Ministerul finanţelor a făcut apel contra sentinţei tribunalu­lui şi a susţinut, că întreprin­derea dăunaţilor nu poate îm­brăca însuşirile unei persoane juridice, de­oarece — în contra disp. art. 31 şi 89 din legea spe­cială — are un scop vădit patri­monial. Apelul s-a judecat Mercuri la Curtea din Bucureşti s. r. A prilejuit de abateri intere­sante, dar a fost respins ca fără temeiu.­nicerească în preajma punctu­lui de frontieră dobrogeană de la Obârşia, s’a întors în ţară, ca să pice deadreptul în cătuşele poliţiei la prima reluare a ocu­paţiilor. Herşcovici a ţinut să mai re­lateze însă un fapt caracteristic. A mărturisit anume, că era li­nul dintre exaltaţii şi fervenţii zionismului. A stăruit la toate forurile să i se înlesnească re­patrierea pe pământul făgă­duinţei,­­ şi a reuşit. Abia ajuns în Palestina, a fost apucat, însă, iarăşi de do­rul aventurii şi uitând de opera de reclădirea căminului naţiu­nii evreeşti, la care cugetase să se înroleze, a pus mâna pe cio­mag şi la prima ocazie a atacat pe fraţii întru zionism la dru­mul mare... Se pare că şi pe acolo există temniţe. Fapt e că a fost întem­niţat vreo nouă luni în preven­ţie şi sigur , or­ până să-l ju­dece, a fugit din nou în Româ­nia. Herşcovici a fost din nou de­pus la Văcăreşti. Strămutări pentru legi­tima suspiciune înalta Curte de casaţie s. NI a examinat Mercuri cere­rea de strămutare, pentru suspiciune legitimă, a cercetării şi judecăţii eventuale a proce­sului corecţional pornit contra lui Vasile Alexandrescu, fost şef al poliţiei de siguranţă a o­­raşului Lugoj. In temeiul concluziilor puse de d. av. G. Policrat, înalta Curte a admis cererea şi a stră­mutat cauza la trib. Ilfov. A fost admisă de asemenea cererea de strămutare a instruc­ţiei şi eventualei judecări a ul­trajului ce ar fi făptuit d. că­pitan Pascal Dumitrescu şi care se afla pendinte la consiliul de ră­zboi al corp. 2 armată. Cauza s’a strămutat la con­siliul de război al corp. V ar­mată. Isprăvile lui Avram Herșcovici Avram Herșcovici — cel care a evadat în misterioase îm­prejurări, după ce fusese prin și încarcerat pentru tâlhă­ria încercată, împreună cu vărul său Iţic Rosenthal asupra casierului societăţii „Letea“, bă­trânul G. T. Pallade , a fost capturat din nou şi predat parchetului. Intre timp şi-a mai îmbogăţit cazierul cu o hoţie, pe care a mărturisit-o fără multe ocoluri. La interogatorul luat, Herş­covici a ţinut să protesteze con­tra pârei ce i se aduce că a e­­vadat. El pretinde, că nici prin gând nu i-a trecut să fugă ; dimpotrivă, păşind ceva mai de­parte de convoiu, pe când sosea la tribunal şi fiind luat drept un particular curios din public, a fost gonit din rândurile ares­taţilor cu patul armei... De frica puşcăriei a trecut in Bulgaria. A îndurat pe acolo­ chinurile foamei — dar mai a­­les dorului de casă. De aceea, profitând de lipsa de pază gră- Faliment fraudulos D. judecător Papadopol a con­tinuat Mercuri cercetările în a­­facerea falimentului fraudulos al fraţilor Isidor şi Moritz Kal­­manovici, proprietarii fabricii de saci cu acelaş nume din strada Zece Mese. S’a stabilit, că pasivul între­prinderii falite însumează lei 12 milioane 910 mii, pe când acti­vul ei e cu totul iluzoriu. Ose­bit, s’a constelat, că firma n’are registrul copiei, nici acte de justificarea cheltuelilor enorme în care se pretinde că s’a scu­fundat activul și niciun fond activ în numerar. Se continuă lucrările experti­zei contabile Mandatele de arestarea incul­paţilor au fost supuse ori, spre confirmare, tribunalului. Trib. Ilfov s. IV — în comple­tul d-lor president Buieliu, jude Zamfirescu şi procuror Răşcanu — a confirmat ambele mandate. Interesantă tentativă de liberare din arest Octavian Russu, fost şofer, de­venit casier, prădător al fondu­rilor regale şi Tiber­iu Romanoff fost casier delapidator al tezau­rului central al statului (minis­terul de finanţe), au făcut deu­năzi o foarte interesantă tenta­tivă de liberare din arest. Au făcut amândoi apel la Ca­mera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea din Bucureşti, contra jurnalului ultim de re­confirmare a mandatelor respec­tive de arestare,­­ şi au susţi­nut că: 1. în seria reconfirmărilor mandatelor de arestare, s-a pro­dus o reconfirmare peste terme­nul legal, de o lună, de la pre­cedenta reconfirmare (corespun­zând deci datei emiterii manda­tului); 2. reconfirmarea produsă în aceste condiţiuni e nevalabilă, cf. art. 289 din legea org. jud., iar mandatul, nesupus la timp reconfirmării, a căzut; 3. reconfirmările ulterioare privind un mandat legalmente inexistent, deci caduc, nu au ființă legală și nu sunt operan­te, ele neputând reînvia un mandat devenit nul prin întâr­zierea sau neglijenţa de a-1 re-?’ confirma in termen ; , 4. prin urmare, arestarea lor, neîntemeindu-se pe­­un mandat valabil, urmează a fi anulată, iar liberarea lor admisă de în­dată. D. procuror Dautte a pus con­cluzii pentru respingerea ambe­lor apeluri şi menţinerea incul­paţilor la Văcăreşti. Camera — în completul d-lor president N. Jac Constantinescu, cons. Trandafirescu şi cons. Ze­­novie — după lungă deliberare şi cu majoritate de păreri a res­pins apelurile ca fără temeiu (d. president N. Jac Constantinescu a făcut opinie separată, fiind pentru admiterea apelurilor). Tentativa apelanţilor e intere­santă, mai ales prin aceea că ambii au plecat de mult de la instrucţie, procesele lor sunt pendinte, iar Russu a şi fost o­­sândit în prima instanţă la trei ani închisoare. Martor-expert Consiliul de război din Bra­şov, după lungi desbateri d© care am vorbit la timp, con­damnase la 5 şi 8 ani reclu­ziune pentru mari fraude să­vârşite în administraţia mi­litară din Târgovişte şi Bu­zău pe căpitanul I. Perovici şi locotenentul G. Teodorescu. Făcând recurs la consiliul de revizie, prezidat de d. ge­neral M. Darvari, cei doi ofi­ţeri au susţinut Mercuri prin a­­părătorii lor d-nii V. Mora, co­lonel Homoriceanu şi M. Mo­ra, mai multe motive de casa­re, printre care acela, că o persoană comunicată acuza­ţilor şi citată ca martor, nu depusese jurământul prevă­zut de lege sub sancţiune de nulitate pentru martori, ci ju­rământul de expert, în vede­rea că avea să dea lămuriri de specialitate. Apărarea a susţinut că nu se putea schim­ba calitatea­ de martor, şi în orice caz n’o putea face pre­şedintele în virtutea puterii discreţionare, ci cel mult con­siliul. Că chestiunea fiind de ordine publică se poate ridica în faţa instanţei de casare, deşi nu se ridicase la fond. D. comisar­ regal maior Chiriac a combătut motivele, susţi­nând în ce priveşte martorul­­expert, că consiliul de război procedase legal şi că, în orice caz, apărarea nu poate invoca pentru­ prima oară în Casaţie această chestiune. Consiliul de revizie a casat sentinţa de condamnare, tri­miţând afacerea pentru o nouă judecată la consiliul de război din Craiova. Fărintucidere Un anume Vasile Pungă şi so­ţia lui, minori, fuseseră condam­naţi de tribunalul Brăila la câte 10 ani închisoare, sub acuzaţ­u­­nea de părintucidere, consistând în faptul că omoriseră pe tatăl soiţei, socrul soţului, din cauza turei acestuia, din mină, rezult­ată, din bănuiala că, pre vremuri, v75­­ttuia îşi violase fiica. Curtea de apel din Galaţi, apli­când principiul că îndoiala pro­fită bănuitului, achitase pe in­culpată, din consideraţia că re­cunoaşterea vinovăţiei sale, din interogatoriul de la instrucţie, nu era­­coroborată de nici o altă do­vadă, dar respinsese apelul incul­patului, făcând recurs, Vasile Pungă, a susţinut Mercuri în faţa Curţii de Casaţie secţia II, prin apărăto­rul său, d. M. Mora, că decizia de condamnare este isbită de nuli­tate, întâi, fiindcă a omis să e­­xamineze depoziţia unui martor al apărării, şi al doilea, fiindcă a aplicat agravanta de părintu­cidere, deşi omorârea socrului na­tură în­ această noţiune, restrânsă numai la ascendenţii direcţi şi personali. D. procuror Capăiţână a cerut respingerea recursului, întrucât declaraţia martorului în chesti­une nu schimbă cu nimic situa­ţia, şi pentru că pedeapsa este justificată, fiind aceeaş­­i în caz de omucidere simplă, înalta Curte a casat şi a dis­pus o nouă judecată la altă Curte de apel. Diverse Au continuat ori la înalta Curte s. III desbate­rile în pro­cesul de contencios dintre prof. dr. Wildermann, soc. Pulp şi ministerul de interne. Am pledat, toată şedinţa, d. pro­fesor M. Djuvara. Judecata va urma Miercuri,­­ * 1 De acord cu concluziile par­chetului, d. jude in str. Stănescu, a respins cererea de libera­re a casierului Seceleanu, auto­rul fraudei­ de la banca Elveţia­nă și Română. 43 JANE EYRE Singură pe lume de CURRERBELL In româneşte de LCT. — E o servitoare care a visat. Fiind foarte nervoasă, a crezut că a văzut o fantomă şi când s’a deşteptat a apu­­cat-o o criză de nervi. Haide, fiţi buni şi duceţi-vă la culcare, căci trebuie linişte c­a s’o îngrijim. Domnişoară Ingram, toc­mai dumneata să te sperii ? Amy şi Luiza la cuiburile voas­tre ! Doamnele mele (aceasta matroanelor) o să răciţi de mai staţi mult pe afară. Şi astfel, prin porunci curtenitoare, trimise pe toţi la culcare. M’am retras fără să se bage de seamă şi fără să fiu rugată. In Ioc să mă culc însă, mă îmbrăcai, căci vorbele pe care numai eu le auzisem, nu mă lăsau să cred povestea fău­rită de d. Rochester musafirilor săi. Aşteptam să se mai întâmple ceva, să fie nevoie de mine. Totul se linişti şi într’un ceas totul dormea dus la Thornfie­ld. Luna se ducea şi ea la culcare. Am hotărît să mă întind și eu, când bătu cineva încet de tot în ușe. — Cime­d ? întrebai. „— Ești sculată ? întrebă glasul ce așteptam. N — Da. — îmbrăcată ? Da. — Atunci, vino încetișor. D. Rochester era în sală cu o lumânare în mână. — Am nevoie de dumneata. Vino pe aci. Inoet, să nu faci nici un sgomot. Aveam nişte pantofi moi. Urmai pe d. Rochester pe uşa din subt scară și ajunserăm sus. Aci se opri și îl întrebă: — Ai o fase, eter sau amoniac ? -Da.­­ — Du-te de le adu. — Le-am adus. D. Rochester se opri în fața unei uşi joase şi băgă cheia în broască, apoi se întoarse către mine: — Iţi face rău vederea sângelui ? — Nu cred, dar n-am fost niciodată încercată. Tremuram dând acest răspuns. — Dă-mi mâna, ca să nu ți se întâmple ceva. Să-ți văd întâi pulsul. I-o dădui. — Caldă și sigură. Descuie ușa și intrarăm. Era o cameră pe care mi-o arătase d-ma Fairfax, dar atunci nu văzusem o uşă ce era ascunsă în zid şi prin care venea puţină lumină. Se auzi un muget . D. Rochester zise: aşteaptă puţin, şi se duse în odaia cealaltă unde fu primit cu un râs diabolic ce se sfârşi cu un „ha! ha!“ bine cunos­cut mie. Grace Poole era deci acolo. Auzii o convorbire din care n’am înțeles nimic, ajggi d. Rochester se întoarse și în­chiise ușa. — Vino, Jane! și mă duse lângă un pat mare ce se afla la perete. Lângă el era un scaun și pe scaun un om îmbrăcat, cu capul pe spate. Era d. Mason în nesimțire, şi alb ca cea­­ra. In dreapta îi era cămaşa roşie.­­ „Ţine-mi lumânarea“, îmi zise d. Roche­stter. Umplu un vas cu apă. „Ţine-l şi pe ăsta“. Ascultam. Muie faşa în apă şi şterse pe d. Mason pe frunte. Apoi îi dădu cu eter pe la nas. Curând d. Mason deschise ochii şi gemu. D. Rochester îi descheie cămaşa şi-i şterse sângele ce picura. — E grav ? întrebă d. Mason. — Aş, numai o sgârietură. Nu te speria așa. Puțin sânge rece, dragul meu! Mă duc eu însumi să aduc un doctor, și mâine dimineața cred că vei putea fi du­s aiurea. Jane! stri­gă către mine. — Domnule ? — Va trebui să stai aci cu domnul Un ceas-două. Să-i ștergi rana când va picura, să-i dai cu eter la nas de-şi pier­de cunoştinţa şi să nu-i vorbeşti... Şi tu, Richard, să ştii, că vorbind, îţi pui viaţa în primejdie. Ai înţeles! Gemu. Nenorocitul părea pierdut de tot de frica morţii sau de alt mister necunoscut mie..­­. Rochester îmi dădu faşa şi sticlele, zicând încă oda­tă: „fără vorbă, nu uita“, și plecă. Mă apucă un fior ciudat văzându-mă închisă într’o cameră cu un străin și cu pers­pectiva lui Grace Poole în apropiere. începu să-mi fie frică, dar trebuia să mă țin tare și sa mgrijesc de acest nennorocit ce părea că-fi dă sufletul. Ce demon se ascundea în casa aceasta cu foc, sânge, râ­sete şi ţipete ciudate la orele cele mai nepotrivite ? Gându­rile îmi allergiau fără frâu. Ce căuta acest străin aci, când ştiam bine că-i fusese pregătită o odaie pe lângă mine ? Ce amestec avea în această poveste misterioasă şi înfiorătoare ? Şi cum se făcea că d. Rochester nu zicea nimic, atunci când unul din mosaf­inii săi fusese rănit ? Băgasem de seamă ce putere avea d. Rochester asupra d-lui Mason: acesta nici nu îndrăznea să crâcnească în faţa lui. Dar de ce era aproape să-i vie rău d-lui Rochester la auzul numelui d-lui Mason ? Lumina se stinse în curând. Din fericire, se luminase de ziuă și auziii pe Pilote lătrând. Aceasta îmi dădu nădejdea că mi se va sfâ­rși calvarul. Peste cinci minute chea scârțâi în broască. Nu stătusem mai mu­lt de două ceasuri care îmi pă­ruseră mai lungi decât cele două săptămâni următoare. D. Rochester intră cu doctorul. — Repede, Carter, nu avem decât o jumătate de ceas să vedem rana să-l pansăm și să­ ducem de aci. Dar poate fi dus? — Desigur! Nimic grav, dar e foarte nervos şi trebui© mai ales îngrijiţi nervii. Haidem­, repede la lucru! D Rochester deschise geamul și dădu perdelele la o­­parte, să vie lumină. Spre răsărit cerul se înroșise. Mă bu­curai. — Cum mai ți-e curajosule ? întrebă d. Rochester pa rănit. — M’a atins bine. M’axr. dus pe copcă, zise rănitul cu glas stins. ------------------. " ^-----d­atmi/ D.

Next