Universul, martie 1930 (Anul 48, nr. 48-74)
1930-03-01 / nr. 48
Anul XLVIII7^ m TELEFON: DIRECŢIA 313/72—364/84 10 Pagini Exemplarul SSSia«« 10 Pagini Nr. 48 Sâmbătă 1 Martie 1930 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu Nr ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 Hiiiiininiiii • •• Difficiualiitatea noastră a fost, de curând, pusă în faţa cererilor adresate de mai muţiţi români macedonenii, de a fi autorizaţi să vină, — diin Albania ca şi dim Greida, — să se stabilească în ţară. Nu se poate preciza dacă aceste cererii vin direct din partea aromânilor cari-şi fac iluzia că în România îi aşteaptă case gata construite, pământ de lucrat, plus vite şi unelte, toate oferite gratuit, sau dacă ele au fost determinate de aceiaşi „conducători“ cari şi-au făcut o specialitate din importarea de macedo-români. Ori cum ar fi, ori pe ce cale ar fi venit cererile în chestiune, noi nu putem să nu ne amintim, — şi să nu amintim şi altora, — că unele grupuri de macado-români au fost, nu mai departe decât anul trecut, obiectul unor nesfârşite încurcături pentru oficialitatea noastră, care i-a tratat, în portul de debarcare Constanţa şi apoi la Giurgiu, ca pe nişte răufăcători. Reduşi la ultima expresiile a mizeriei, aromânii veniţi cu femei şi cu copii, după ce şi-au vândut gospodăriile pe lucru de nimic, au ajuns să trăiască din mila oamenilor, vânzându-şi unii, până şi brâurile cu cari se încingeau. Cum trăiesc, astăzi, acei români macedoneni, cât s’a realizat din promisiunile ce li s’au făcut de cei cari i-au adus, e mai bine să nu scriem aci... Acum, e vorba să se mai „fericească“ şi alţii... Se face astfel, statelor de unde ea pleacă, marele serviciu de a le scăpa de o minoritate care se duce părăsind gospodării şi averi adunate de generaţii întregi, în câteva sute de ani. Guvernele acestor State au de ce fi mulţumite, şi nici nu puteau cere o înlesnire mai mare ca aceasta, care li se face fără ca ele s-o fi cerut. Procedâmdu-se astfel, îmcărcându-i mereu pe aromâni la a căror întărire sufletească şi asistenţă naţională nu se mai gândeşte aproape nimeni la noi, se va ajunge, în curând, la un rezultat inevitabili . Nu se va mai putea vorbi de" elementul românesc din Balcani, unde, totuşi, sufletul românesc a cunoscut şi cunoaşte atât de admirabile manifestări. Opresiunile guvernelor respective, — opresiunii contra cărora oficialitatea română a răspuns mai totdeauna cu siarbede şi interminabile note, incapabile să tempereze pornirile de exterminare a populaţiei aromâneşti, — au făcut ravagii, încărcarea acestei populaţii în vapoare de marfă, — plecate din Salonic sau din alte porturi, — sub conducerea importatorilor de macedoromâni, completează opera de suprimare deplină a elementului aromânesc din Peninsula Balcanică. Este un final, o încheere, ilustrând foarte categoric o întreagă politică cu totul specială care, totuşi, la ziile mari, dădea ocaziiunea de a se ţine, pe un ton foarte ridicat, discursuri despre viitorul expansiunii române spre Suduil Europei. Şi, într’o asemenea situaţie, guvernul nosiru ce face ?... El numeşte „o comisie“ care, — dintre patru pereţi ai unui biurou, — ignorând substratul şi spiritul chestiunii, rezolvă problema... fără să se adreseze nici uneia din societăţile macedo-române existente în cuprinsul României, cari i-ar putea furniza elementele obligatorii într-o asemenea împrejurare ! Un precedent periculos » —..... — Ofiţerii de rezervă nu mai sunt cetăţeni? — Am publicat ori protestul unor distinşi ofițeri de rezervă, unii din ei foşti comandanţi de «nari unităţi în timpul războiului, mai tofi decoraţi cu „Mihai Viteazul“. Ei se ridică în contra trimiterii in fata Consiliului de reformă, a unui locotenent-colonel de rezervă, decorat şi el cu „Mihai Viteazul", sub diferite acuzatiuni rezumate în imputarea, că ar fi criticat oameni şi lucruri cu caracter militar. Jurisdictiunea consiliilor de reformă este din cele mai discutabile, întrucât cei traduși în fața lor sunt judecați cu uşile închise, fără apărare, fără apel, fără recurs. Cu trei voturi contra două, un om poate fi asvârlit din cariera militară, chiar dacă este de o cultură superioară sau a fost erou de război, dacă faptul imputat este socotit necompatibil cu demnitatea de militar. Relativitate şi subiectivitate din cele mai elastice şi periculoase. Evident, se presupune că judecătorii nu vor primi şi nu vor suferi sugestii, ci vor judeca cu conştiinciozitatea proprie carierii de militar, cu prevederea scrupuloasă de a nu cădea în greşeli şi de a nu năpăstui un camarad. Alta însă este chestiunea. Precedentul este foarte primejdios. Dacă ofiţerii de rezervă pot fi trimişi în faţa consiliilor de război şi de onoare de câte ori comentează sau critică un act datorit unui militar sau o stare de lucruri din armată, atunci calitatea de ofiţer de rezervă încetează de a fi o onoare şi un merit, spre a deveni o „capita deminutio“ prin pierderea drepturilor cetăţeneşti elementare. De când un cetăţean care în loc să se sustragă dela serviciul militar, a muncit, s’a distins şi a ajuns ofiţer de rezervă, sau care are această calitate prin retragerea din armata activă, unde a luat decoraţia cea mai înaltă în luptă piept la piept cu inamicul, a pierdut dreptul pe care-l are ultimul agent electoral, de a-şi spune părerea în public despre cele ce vede în gospodăria ţării, pe care a apărat-o şi o va apăra cu preţul vieţii sale şi la întreţinerea căreia contribue cu rezultatul muncii sale ? E simplu şi e stabilit, că rezerviştii pot fi urmăriţi de jurisdicţia nile militare numai pentru faptele direct legate de serviciul lor militar, cum ar fi ofensele aduse foștilor comandant! In timp de concentrări sau mobilizări, comentarii vexatorii despre stări militare, observate în opul serviciului etc. Dar activitatea publică a ofițerilor de rezervă nu poate fi supusă censurii militare penale sau de onoare, revenind numai opiniei publice să exercite această cenzură, şi numai organelor judiciare ordinare, dacă cineva s’ar vedea direct vizat şi lezat. Cu sistemul contrariu am ajunge departe. Ce om politic cu vază — afară de unii dezertori cari ajung câteodată mărimi — nu e ofiţer de rezervă ? Atunci, de câte ori unul ar critica un act in ministerului de război, un act de comandament, o furnitură acordată suspect, un gest al unui militar superior in grad, ar trebui să meargă direct la reformă. Intr’o ţară de politică febrilă toţi ofiţerii de rezervă ar fi suprimaţi. Dar mai Întrebăm : dece atunci n’a fost trimis d. Mihalache la consiliul de reformă când ataca pe generalii Averescu şi Mărdărescu ? D. Mihalache e ofiţer de rezervă. De ce actualii guvernanţi n’au fost reformaţi când îşi făcuseră o specialitate din a ataca organele care apărau ordinea ? De ce unii ofiţeri de rezervă cari au predilecţia să critice jicnitor lucruri în legătură cu armata prin anumite organe de publicitate, nu sunt trimeşi la reformă? Pentru că sistemul ar fi inadmisibil. Atunci ? Ministrul de război şi guvernul trebue să împiedice desăvârşirea unei greşeli de natură să producă rezultate rele, incalculabile. M. Mora mac Călătoria M. S. Regina Maria SOSIREA LA CAIRO. — EXCURSIA PE NU. Cairo, 26 (Rador).— M. S. Regina Maria şi A. S. fr. Principesa Ileana au sosit azi dimineaţă cu vaporul „Dacia" la Alexandria, fiind salutate de debarcader de şambelanul regelui, de reprezentanţii guvernului şi de membrii legaţiei române. M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Ileana au plecat cu un tren special la Cairo, iar de aci au plecat imediat mai departe spre Baliana. La Baliana, se vor îmbarca pe vaporul „Mayflower care pleacă mâine dimineaţa in escursie pe Nil. ---------------------- Cine insultă şi calomniază România? — Raportul d-nei Bakker este opera unor deputaţi şi senatori minoritari — Zilele trecute s’a întrunit, la Bruxelles, consiliul „Uniunii asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor”. In şedinţa dela 26 Februarie a. c., a acestui consiliu, s’a cetit un raport al doamnei Bakker privitor la situaţia minorităţilor din România. Cine este această doamnă, nu ştim. Iapt este că acum câtva timp ea a venit în România cu o misiune bine determinată: aceea de a-şi da seama cum aplicăm noi pactul minorităţilor. Aşadar o „anchetă" în numele „Uniunii asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor“, după cum i-a fost îngăduit să facă salariatul Moscovei, Henri Barbusse, acum câţiva ani, în numele „Ligei drepturilor omului“. Raportul d-nei Bakker este plin de calomnii, de erori grosolane şi de insulte la adresa ţării noastre. Se afirmă într’ânsul că minorităţile din România sunt sistematic persecutate în toate direcţiile ; că guvernele acestei ţări nu vor să ţină socoteală de angajamentele luate prin tratatele de pace ; că ar exista, la noi, „un mediu in care corupţiunea, stoarcerea de bani fi chiar furtul administrativ sunt foarte răspândite" şi lumea este nevoită „să-şi ia banul acolo unde-l găseşte“... Delegatul României in consiliul „Uniunii asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor" a atras atenţia asupra caracterului tendenţios şi insultător al acestui raport şi a declarat că autoarea lui a fost informată numai de călăuzele sale minoritare. Cine au fost aceste călăuze ? Agenţia oficială a guvernului „Rador" precizează: „Informatorii doamnei Bakkor au fost deputatul ungur d. Wilier, senatorul unguri d. Iacobffy şi deputatul sas d- Brandsch“. Acuzaţia este precisă şi formală. Guvernul prin agenţia sa oficială, afirmă că aceia care furnizează Misionarilor străini, însărcinaţi cu diverse „anchete“ în România sunt fruntaşii minorităţilor din ţara noastră. Raportul d-nei Baker, calomnios şi insultător la adresa poporului român, este, de fapt, opera d-lor Wilier, Iacobffy şi Brandsch, membri ai parlamentului român. Aceştia sunt calomniatori ; aceştia sunt insultătorii. D-na Bakker a fost un simplu instrument în mâinile lor. Tot ceea ce i-a comunicat reprezentanţii minorităţilor ungare şi şase din parlamentul nostru, această doamnă, fie din ignoranţă, fie din cauza absenţei spiritului obiectiv şi critic, a înregistrat in raportul ce l-a prezintat fi pus în discuţia „Uniunii asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor” de la Bruxelles. Guvernul se va mărgini oare numai la simpla constatare de fapt, că d-nii Wilier, Iacobffy si Brandsch au pus la dispoziţia acelei misionare un material informativ cu scopul vădit de a calomnia fi insulta poporul român fi de a induce in eroare opinia publici din străinătate asupra stărilor de lucruri din ţara noastră ? Dnii aceştia au nu numai drepturi, ci şi datorii faţă de noua lor patrie. Au ei insă privilegiul unor supra-cetăţeni de a ne insulta şi calomnia, fără să fie traşi la răspundere ? In calitatea lor de deputaţi, sau de senatori au şi posibilitatea fi libertatea să formuleze, în parlamentul nostru, doleanţele lor, ce ar interesa minorităţile respective ce reprezintă. Şi, slavă Domnului, ei uzează şi abuzează de aceste posibilităţi şi libertăţi. N'a fost guvern care să nu le satisfacă cererile lor, dacă au fost legitime. Ba sub actualul guvern s’a dat curs unor cereri, care tind la censurarea cărţilor ------------ ---------— didactice româneşti de către reprezentanţii minorităţilor ! Prea mult servilism, prea multe abdicaţiuni faţă de reprezentanţii minorităţilor, care ne insultă şi calomniază peste hotare făcând cor cu duşmanii noştri. O altă chetsi lume, care trebue lămurită şi tranşată este acentia a participării României la „Uniunea asociaţiilor pentru Liga Naţiunilor“. România contribue cu banii ei la întreţinerea acestei uniuni. Oare suntem obligaţi sa întreţinem cu baniiili noştri o asociaţie internaţională, care tolerează să fim sistematic calomniaţi şi insultaţi prin rapoartele agenţilor ei interesaţi ? Oare suntem obligaţi să acceptăm mereu situaţia umilitoare de a fianchetaţi“ când de un Henri Barbusse, comunistul salariat de Moscova, când de o spioană, sau de o misionară internaţională, aflată în serviciul de propagandă al guvernului maghiar ? Guvernul nostru a pierdut oare simţul demnităţii naţionale ? R. Seişnam Muncitorii străini năpădesc ţara Am arătat zilele trecute, că în ţară numărul acelor cari nu găsesc de muncă, e în creştere. Din această cauză, guvernul a fost obligat să primească propunerea franceză de a trimite muncitori români să lucreze in Franţa. Drapt completars, parlamentul a votat o lega cart opraşte intrarea muncitorilor ,trăiai în ţară. Dar, cum acest guvern conduce tara mai mult după bunul plac, decât după legi, d. ministru al muncii, acelaş care a. iscălit legea de oprirea muncitorilor străini de a intra în ţară, a admis săptămâna trecută un import de aproape 3000 lucrători bulgari, cu familii. Alaltăeri a aprobat intrarea în ţară a altor 230 lucrători bulgari şi cehi şi importul a 60 de plutaşi din Polonia pentru Bucovina, cu toate că in această regiune sunt foarte mulţi plutaşi. Nu găseşte d. Eleletre Răducanu, că nesocoteşte legea votată de Parlament după propria sa cerere? Şi oare, să nu fie nici un corectiv pentru acei cari nesocotesc legile cu atâta uşurinţă? C. Or. După căderea guvernului Chautemps D-NII CHAUTEMPS, STEEG ȘI BRIAND ------ exo ----- Sovietele anunţă un război iminent Helsingfors, 26 (Danub).— Ziarul „Helsingy Sanoma“ publică o informaţie foarte interesantă, primită din Moscova, după care în Rusia sovietică s-ar fi răspândit manifeste, îndemnând populaţia să se pregătească pentru un război apropiat. Ziarul scrie că organizaţiile sovietice caută să convingă populaţia că în Europa occidentală s’ar fi formait un front contra Rusie’, şi că un război cu statele burgheze nu mai poeuîe fi evitat. —-----x (TI x —-— Ţăranii ruşi fug in Polonia Kowno, 2? (Danuile). — la regiunile limitrofe ale Poloniei* sate întregi terorizate îşi părăsesc avutul şi casele şi fug în Polonia. Numărul celor cari reuşesc să treacă frontiera nu este însă mare, cea mai mare parte dintre emigranţi fiind asasinaţi de grănicerii bolşevici. Mai multe sate au fost incendiate, deoarece locuitorii s’au opus socializării introdusă de soviete. 200 ţărani cu femei şi copii au trecut pe teritoriul polonez, unde au fost imediat arestaţi de poliţie, pentru că n’aveau paşapoarte. Totuş bieţii oameni sunt mulţumiţi că au scăpat de teroarea din Rusia, cu toate că şi-au pierdut avutul. -------axo —---- Val de căldură la New-York New-York, 28Danii .— Asfăli a fost surprinzător de şold la Neiw-York. Termometrul a initiat in tot evreul silei, H grade Celsius. Populaţia oraşului susţine că nu-şi poate aminti ca in acest anotimp să mai fi fost vreodată o astfel de căldură la New-York. Moartea cardinalului Merry del Val Roma, 26 (Rador).— Cardinalul Merry del Val, suferind de un atac subit de apendicită gravă, a trebuit să fie operat imediat. In cursul operaţiei, cardinalul a încetat din viaţă, la ora 4 după amiază. ------ OXO ----- Un nou record aviatic Roma, 36 (Rador). — La aerodromul Malpensa, amatorul Antonimii pe bondul unui avion Capromfi de 6000 h. p. luând o încă rățire de zece tone a atins înălţimea de 3231 metri, rămânând un aer o oră, 31 minute, 39 secunde. Antonimii a bătut astfel sea de recorduri internationale. ------xOx------ Ploi torenţiale in Italia Roma. 27. (Rador). — La CAsenza, în urma ploilor torenţiale, s’au prăbuşit două case. De sub dărâmături au fost scoşi 4 morţi şi 6 grav răniţi. FILME Dacă ar trăi Sofoele, ar putea să scrie cea mai puternică din tragediile sale, luând ca subiect pățania d-lui Chautemps. Este adevărat că și Molire dacă n-ar fi contimporan, s‘ar întrece pe sine, tratând In comedie aceeaș falnică tragedie. Ministerul Tardieu lucra tot mai bine, urmărit şi aprobat de marea majoritate a opiniei publice. La conferinţele de la Hnga şi de la Londra, se afirmase strălucit. Franța simţea că are un om în capul ei. Dar bolnav şi surmenat de sforţări extraordinare, primul- ministru lipseşte câteva file de la şedinţele parlamentului. Stânga evalitată profită de o carte, smerpenindu-se da intransigenţa ministrului de finante Chéron la un amendament, dă guvernul peste cap cu joase voturi. Jenaţi de propria lor acţiune, radicalii şi socialiştii evită să primească formarii guvernului din opoziţia care triumfase, dând să se înţeleagă că s-ar putea face o nouă încercare cu Tardieu, faţă de care se purtaseră aşa de leal. Tardieu1 refuză net. Din egoism? Nu. Ci ca să facă o dovadă şi să dea o lecţie. Dovada? Că majoritatea care îl trântise nu era virtuală, ci întâmplătoare. Lecţia? Că cei cari îi puseseră piedică nu se puteau ţine pe picioare. D. Chautemps, şeful opoziţei cu votul de blam, e silit să tragă consecinţele şi să primească preşidenţia consiliului. Dar în ziua când se prezintă la Cameră, e palid şi şovăc. Şeful socialiştilor, Leon Blum, se oferă să-l oxigeneze. • • • — Votăm cu toţii pentru guvernul radical! Dar rezultatul este nenorocit, ministerul e răsturnat chiar în ziua formării. O singură dată socialiştii susţinuseră un guvern — şi l-au mâncat fript. Tardieu făcuse dovada şi dăduse lecţia. In realitate, majoritatea era, cu el. Şi dacă el va veni din nou în capul guvernului, se va fi stabilit în modul cel mai concret, că nu ţine să fie, ei i se impune să fie. D. Chautemps, om politic tânăr cu calităţi indiscutabile, va deschide cartea poetului şi va admite că sunt şi guverne care trăesc: „ce true vivent Ies fleurs, l‘espace d'un matin“... Va avea timp să cugete la adevărul cel vechi, că graba strică treaba. Va putea filosofa asupra sincerităţii prietenilor, glndindu-se că d. Daladi«r. şeful da fapt al radicalilor tirani la enter« pentru • fi. i-a e«dat l«ani da »»para. Iliadea prevedea rostogolirea. Îi va servi ca exemplu celor cari se vor mai simţi ispitiţi să se agaţe de geamandura socialistă în faţa naufragiului. ,Teatrul de păpuşi din politică... ...și sforile s’au rupt!.. I ii n IBM MUMII ——— O----------— - Consfătuiri şi demersuri. - Perspectivele căderii - Ramura ţărănistă din guvern a fost un mare fierbere din pricina proectului de lege din iniţiativă parlamentară, îndreptat împotriva d-lui Gr. Iunan. Nu numai faptul că, prin legea procedată, se interzice pe viitor ministrului justiţiei să mai profeseze avocatura timp de cinci ani de la părăsirea guvernului, dar mai ales graba cu care deputaţii ţărănişti din vechiul regat, au semnat proectul, l-au convins pe d. Iunian că de data asta trebue să-şi dea în mod irevocabil demisia. ÎMPOTRIVA d-lui IUNIAN Intervenţia d-lui Ion Mihalache pe lângă semnatarii proectului, conciliabulele pe care ministrul domeniilor le-a avut. Mercuri în sala secţiei a IV-a a Camerii cu d-nii Vica Georgescu, Simion, Ionel Lupescu şi N. Graur, nau dus la nici un rezultat pozitiv şi vice-preşedintele partidului naţional-ţărănesc şi-a format convingerea că animozităţile sunt atât de accentuate, incit o înăbuşire a nemulţumirilor majorităţii împotriva ministrului justiţiei, a devenit imposibilă. DESACORDUL DINTRE MINISTRUL JUSTIŢIEI ŞI PRIMUL MINISTRU Nici d. Gr. Iunian nu-şi mai face vreo iluzie în această privinţă, însă prietenilor săi le-a comunicat ori dimineaţă că adevăratul motiv al demisiei sale e că de aproape două luni de zile se găseşte în conflict cu preşedintele consiliului de miniştri şi a pierdut încrederea înaltei Regenţe din pricină că a refuzat să susţină proectul împotriva presei, inspirat de d. Iuliu Maniu. DEMISIE IREVOCABILA D. Grigora Iunian se consideră, de data asta, irevocabil demisionat, dar colegii săi ţărănişti din guvern cari cunosc toate firele reale ale urzelelor pornite discret din tabăra na-ţională nu pot socoti lovitura altfel decftt o umilitoare infrângere. SA IASA ŢĂRĂNIŞTII DIN GUVERN? O consfătuire s'a ţinut Mercuri seara, la locuinţa d-lui Răducanu, ministrul muncii. D-sa a arătat necesitatea unei depline solidarizări a ţărănişti.lor din guvern, faţă de tentativele puse la cale de ramura naţională. D. Ion Mihalache s-a opus insă afirmării unei atitudini de adversitate faţă de elementul naţional spunând că, dacă guvernul ar rămâne fără ţărănişti la putere, ar însemna completa anihilare a ramurei ţărăniste, iar dacă ar cădea guvernul întreg, toată răspunderea eventuală ar fi imputată numai acestei solidarizări. Ministrul domeniilor a comunicat celor prezenţi că nădăjdueşte să găsească, azi, o soluţie, care să împace susceptibilităţile d-lui Iunian şi sa evite şi guvernului o lovitură care i-ar putea fi fatală. CÂND AI PUTEREA, UIŢI PRINCIPIILE Problema s’a pus şi la consfătuirea de Mercuri seară de la d. deputat St. Mihăescu din majoritate, cu adăogirea ca membrii guvernului să nu mai fie „şi judecători şi parte“ şi în acţiuni mari, cari privesc soarta partidului, să fie consultaţi şi parlamentarii. Iar dacă şeful partidului şi-a modificat după cum se pare concepţiile, enunţate în opoziţie, că „guvernul e o emanaţiune a Parlamentului“, majoritarii pretind să li se precizeze acest fapt, spre a şti ce atitudine au de adoptat, pentru a evita ca unele ambiții personale să-i trimită prea repede în opoziția, lipsită de atâtea dulci agremente, pe cari abia au început să le aprecieze. Criza de guvern din Franţa — — O —— D. Tardieu a fost însărcinat cu formarea cabinetului TARDIEU PENTRU UN GUVERN POINCARE Paris, 26 (Rador). — Consultaţiunile în vederea formării guvernului ,începute azi la ora 9 şi 30 de preşedintele Doumergue au luat o întorsătură neprevăzută. Preşedintele a convocat la Elysée pe d. Tardieu şi i-a oferit mandatul constituirii cabinetului. D. Tardieu insă a refuzat această propunere şi a rugat pe preşedintele republicii să încredinţeze d-lui Poincaré această misiune. Întrevederea Doumergue-Tardieu a durat 40 minute. Plecând de la Elysée, d. Tardieu a declarat ziariştilor că in împrejurările de azi, socoteşte necesară prezenţa d-lui Poincare în fruntea guvernului. Intr’adevăr, a precizat d. Tardieu, patru mari probleme internaţionale interesează in momentul de faţă In cel mai înalt grad viitorul Franţei: conferinţa din Londra ,aplicarea planului Young, conferinţa armistiţiului vamal din Geneva, şi negocierile cu Germania in chestiunea Sarre. D. Poincaré este mai capabil decât oricine să formeze un guvern de largă concentrare, care să aibă toată autoritatea şi stabilitatea necesară spre a duce la bun sfârșit aceste chestiuni. D. Tardieu a adSogat ei daei d. Peincari ar accepta, ar fi faricit si-l dea tona ursul sin. Imediat stupi d. Tardiest, a feet inéit dl la Elysee, i. Petncaré. POINCARÉ REFUZA MISIUNEA Paris, 26 (Rador). — D. Poincaré a refuzat misiunea de a constitui cabinetul. Plecând dela Elysée, d. Poincaré a declarat că pentru d-sa este o imposibilitate fizică să accepte această misiune. Deniea eșit din convalescență, n’ar putea pleca la Londra, spre a reprezenta Franța, la conferința navală. D. Poincaré a adăugat însă că va face totul pentru a ajuta pe d. Tardieu să constitue guvernul, dar nu va intra în alcătuirea cabinetului, căci crede că va mai avea nevoe de câteva luni de odihnă. La ora 5 după amiază d. Tardieu a fost din nou invitat la președintele republicei. * Paris, 26 (Radar). — La ora 6 după amiază, plecând de la Elysée d. Tardieu a declarat că a acceptat însărcinarea de a forma guvernul. PRIMELE DEMERSURI Paris, 26. (Radar).—D. Tardieu a avut azi după amiază mai multe întrevederi cu diferiţi şefi de partide. Intre alte personalităţi, d. Tardieu a conferit cu d-nii Maginot, Flandin, Franklin, Bouillon şi Hennessy. D. Tardieu a rugat pe şeful partidului radical să vină să-l vadă, spre a se întreţine asupra concursului partidului radical, la formarea guvernului D. Pomeare desfăşur de mare activitate, făe dui pe intermediarul între d. Tardieu şi radicali, pentru ca aceştia să susţină un guvern Tardieu. Dacă radicalii refuză sprijinul lor, este foarte probabil ca d. Tardieu să formeze un guvern pe aceleaşi baie ca precedentul guvern, prezidat de d-sa. SPRIJINUL D-LUI BRIAND ASIGURAT Paris, 26 (Rador). — In cercurile politice bine informate, se anunţă că d. Tardieu a reuşit să-şi asigure Sprijinul d-lui Briand. ATITUDINEA GRUPULUI FRANKLIN BOUILLON Paris, 26 (Rador).— Grupul prezidat de d. Franklin Bouillon, a decis să sprijine un guvern de concentrare. PARTIDUL RADICAL REFUZA SPRIJINUL Paris, 26 (Rador). — In consfătuirea avută azi după amiază între radicali, dată fiind situația creiată în urma votului de ori, s’a decis ca partidul radical să refuze sprijinul său unui guvern format de d. Tardieu. După această consfătuire, membrii conducători ai radicalilor, au făcut să reiasă în cercurile Camerei, că hotărîrea partidului radical nu este îndreptată împotriva persoanei d-lui Tardieu, ci împotriva unui guvern format de d-sa. Se mai spune că în consfătuirea ce s’a ţinut, d. Sarraut a declarat că partidul este gata să susțină un guvern, nu al cultui cabinet d. Tardieu ar avea un minister tehnic. Alte ambunte la ultima oră