Universul, martie 1930 (Anul 48, nr. 48-74)

1930-03-01 / nr. 48

t SERIA l-a CUPON N-rul 8 Cititorii ziarului „În­tarsul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria I-a de 10 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20 000 lei a boc. „Franco-r­omână“ de Asigurări Buc., Griviţei 23. Ei vor part­cipa la tragerea de amortizare a lei 20.000, care va avea loc la sfârşitul lunei Aprilie a. c._______________ CITITI ILUSTRATIUNEA ROMANA BLENORAGIA Vindecă fără durere, radical, foarte repede prin medicamente noui si me­tode mod. D-rul TULLIL BLANC itmViTfM 63 r Consult. 9—12 si 2—S d m. Vindecarea se confirmâ prin laborator. Complicaţiile la pidstată, băşică, ovare, orchite cedează In câteva zile. Dumi­nicile gratis pentru săraci dela ora 9—12. 383 GRATIS io cerere prin. corfe posfo/ă mn. p/ic origina/ cu două fobia/» l/îndecO d­ureri c/e cops, t/iofen/e.migrene c­ebe/e, dureri de cf/'nfi, dureri reumof/ce fi de fe/nef— * fobiefe m/c/, foorfe upor . de iuo f frnboioj prod­icpi bux.tin.or fâ/n fob/it!Fîu. bucurerfi Jid.Sîon&bo APARAT de casă mişcător Cea mai frumoasă şi in­­structiva distracţie cu care se poate proed­a cinemato­­graf In casa reprezentând cu fil­me ob­şnuite vederi, comedii lucruri instructive, etc. Modul de funcţionare este simplu şi poate fi pus în mişcare de oricine şi oriunde Pref de Reclamei cu un film mişcător şi 8 filme tablouri şi explicaţie Lei 280 Tir SE, cu Lei : 8. 25 şi 4b bucata Adresaţi imediat csaianzlre­­ la depozitul KESTEN3AMD str. şelari na. 9 bucureşti ! Expediem la toată ţara con­tra ramburs Imediat la pri­mirea comenzii, fără aconto 1466 PENIED COP11I NOŞTRI!! «EI IE ŞI MII De 5 ani în întrebuinţarea tuturor Spitalelor din toate ţările civilizate. De mult aprobat de somităţile me­dicale. Făina de ovăz K N O R R La Fieur d’Avoine Hrană complectă pentru copii de ţâţă ,copii mai maţi nutriment pen­tru suferinzi şi pentru adulţi bolnavi de stomac, reconvalescen­ţi şi bătrâni. Conţine vitamine şi săruri, naturale libere de tuberculi, la înţercare şi vara excesiv de a­­great. . Numeroase premii şi distincţiuni. Literatura de la Sam. Loebl & Fiu. •­­ Bucureşti, Bul .Maria 30 , 1979 mm lini m­­em­eni la sieger­ile comunale din Capitală Iubite Surori. In aceste vremuri grele de fră­mântare a vieţii sociale şi poli­tice, când învrăjbirea între par­tide impedică bunul mers al Sta­tului expunându-l la cele mai grele încercări, femeile române au crezut că aveau datoria acu­m, când sunt chemate pentru prima oară a se rosti în alegerile admi­nistrative, să caute a se uni cu toate pentru a constitui o forţă de ordin moral, care să slujească la o apropiere între ta­berile o­­puse, având în vedere interesele superioare ale ţării. Astfel a luat fiinţă Gruparea Femeilor Române, care are ca scop pregătirea femeilor pentru noile ei îndatoriri: obţinerea drepturilor civile şi politice, soli­­darizarea tuturor energiilor, a valorilor, pentru o rodnică con­lucrare la judeţ, la comună, la municipiu, având ca prim ţel: scoaterea politicii din admini­straţie şi o scrupuloasă şi emiţă­toare mânuire a banului public. Am refuzat a ne înregimenta in partidele politice, pentru a ne păstra independenţa, dreapta ju­decată şi sufletul neatins. Am căutat constituirea unui bloc cetăţenesc, în care gospo­darii să puc experienţa lor in serviciul Capitalei. Prin faptul că personalităţi aparţinând dife­ritelor grupări se întrunesc, po­litica de partid va fi înlăturată, cetăţenii fiind asiguraţi cât inte­resele obşteşti nu vor fi sacrifi­cate cererilor necugetate ale clu­bului polit­c. Programul nostru cuprinde: 1) Autonomia serviciului de a­­sistenţă publică al comunei, pen­tru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepţie în ocrotirea celor în nevoi şi pentru a feri acest serviciu de solidaritate so­cială, de orice înrîurire politi­cianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului. 2) Va trebui de asemeni orga­nizată asistenţa prin muncă, în colaborare şi cu celelalte muni­cipii din ţară, căci sunt părţi unde se simte lipsa de braţe şi deci dintr-o metodică organizare a muncii, s'ar putea întrebuinţa toate energiile. 3) înmuierea micilor materni­­tăţ pentru salvarea mamei şi a pruncului nou născut 4) înfiinţarea de case de ocro­tire pentru muncitori şi munci­toare, cu cani­ne, biblioteci, asis­tenţă juridică şi medicală. Vom avea în vedere înmulţirea grădinilor de copii şi a leagănelor de micuţi, în care mama munci­toare să depună dimineaţa prun­cul şi seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit şi lăptat. 5) Răspândire­a instrucţiei pri­mare şi profesionale : coloniile de vară şi cantinele şcolare vor fi intensificate. 6) înfiinţarea de locuri de joc pe sectoare pentru copii, unde fiii muncitorilor să se întărească fi­ziceşte prin sporturi raţionale, conduse de maeştrii desemnaţi de comună dintre absolvenţii şcoalei de educaţie fizică. 7) Inmulţirea de băi comunale pe cartiere şi o bae centrală care lipseşte. 8) Pe aceste timpuri de criză ne vom ocupa şi de marele nu­măr de şomeri, rezolvarea aces­tei chestiuni nu o vom privi ca o ajutorare de fiecare zi pentru cei în lipsă de lucru, ci ca o transformare a vieţii economice (industria şi comerţul) pentru a da putinţa fiecăruia, din activi­tatea generală să-şi poată câştiga pâinea lui In num­ cinstit. 9) Pentru oftenirea traiului vom susţine să se înfiinţeze an­trepozite, în care toţi producătorii din ţară să desfacă­­marfa lor cu preţuri fixate In Înţelegere cu com­­una. Comuna şi municipiul sunt pri­mele celule de activitate care sin­­tetizează desvoltarea poporului, deci munca la care suntem che­mate este cea mai de seamă dintre toate, căci nu ea se oglindeşte civi­lizaţia unei tari; de aceea alege­rile ce vor avea loc la 14 Martie capătă o însemnătate deosebită . Sau rămânem în făgaşul obiş­nuit al alegerilor de partid, sau conştiinţa cetăţenească liberată de prejudecăţi învechite, se ri­dică într-un avânt cetăţenesc şi deschide o oră nouă de colaborare a celor destoinici, dând admini­straţiei ţării gospodari înainte de toate. Pe acest temei de doctrine şi cu programul pe care vi l-am ex­pus, vă cerem deplină încredere. Noi înţelegem să înlocuim lup­tele de persoane, cu luptele de idei; de aceea nu vom răspunde acelora ce au crezut că slujesc cauza femeii, ducând până pe pragul familiei luptele pătimaşe ce destramă viaţa românească, păcatul ce l-au săvârşit dorim să nu fie prea greu ispăşit de obştea întreagă. Cu bărbăţie, cu încredere de­plină în cauza dreaptă ce-o apă­răm, vă cerem să votaţi pe can­didatele noastre din blocul cetă­ţenesc SECTORUL I GALBEN: Doam­nele profesoare : Alexandrina Floru, vice-preşedinta Grupării Femeilor Române şi Ana Filiţti, Preşedinta sectorului 4 a Gru­pării Femeilor Române. SECTORUL II NEGRU: D-ra Ecaterina Cerchez, profesoară. D-na El. General Stângaciu, se­cretara Grupării Femeilor Ro­mâne. SECTORUL III ALBASTRU : D-na Maria General Anastasiu, secretară generală a Grupării Fe­meilor Române şi vice­preşedintă a secţiei auxiliare femenine ro­mâne „Fidnc". D-na Tereza Bally, profesoară. SECTORUL IV VERDE: D-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, Preşedinta Grupării Femeilor Ro­mâne ,­ fostă consilieră munici­pală. D-na Margareta Hera, vice­preşedintă a Sectorului 4 a Gru­pării Femeilor Române și fostă consilieră comunală. 2 D-NA ALEXANDRINA GR. CANTACUZINO mm . „VESELIA” de Joi 27 Gărzile cetăţeneşti. — Somaţiile percepţiilor : o jumătate garni­tură. — Popa (Victor) şi şoarecii de biserică. — Lăsata secului. — Mărţişorul. — Ciuperca japonieză — Glume, hazuri, mofturi, etc., etc. Cercaţi tratamentul tuturor necazurilor cu cartea: NIŢĂ PIT­PALAC LA KARLISBAD şi ALMANAHUL REVISTEI „VESE­LIA“, de C. Cosco. WfiVERSU. iun UHU III Mercuri d. a., societatea studen­ţilor turci din România a come­morat pe eroul naţional Cele­­bigean Celeby, printr'un paras­tas la moscheia din parcul Ca­rol. Au asistat d-nii Bobeş, dele­gatul societăţii .,Cultul Patrie " şî Cerchez din partea Uniunii naţionale a studenţilor români. După parastas , a depus o co­roană pe mormântul „Eroului necunoscut“. D. Fahre din Omer, preşedin­tele societăţii, a ţinut o cuvân­tare. A făcut un istoric al faptelor ce au precedat proclamarea re­publicii Crimeii. Odată republica fondată po­trivit principiilor de auto-deter­­minare a naţiunilor enunţate de Wilson, Crimeea păşea la o nouă viaţă de prosperare. Dar nu trece mult şi bolşevismul pune capăt acestui ideal abia infiri­­pat, semănând groază şi măcel prin întreagă Crim­eie. Parla­mentul (Curubtaiul) fu dizolvat şi preşedintele executat în mod barbar. Terminând, speră într’o viitoare renaştere a ţinuturilor cu peste 30 m­ii, populaţie turco-tătară şi iarăş, că statele limitrofe Ru­siei vor sprijini această ac­ţiune împotriva comunismului ru­sesc. Mulţumeşte celor prezenţi cari au luat parte la această manifestaţie. D. Cerchez răspunde în nu­mele „Uniunii naţionale a stud. români“, încurajând acţiunea stu­denţilor turci şi laudă meritele şi caracterul poporului turc. Studenţii turci la geamia din parcul Carol Inaugurarea noului local al Societăţii arhitecţilor — Aniversarea a 39 d­e ani de la infiinţare — Societatea arhitecţilor a ani­versat Mercuri 39 ani de la înfiin­ţarea ei, inaugurând, cu acest prilej, noul ei local din­ str. E­­piscopiei. Serviciul religios a fost ofi­ciat de preoţii Tud­ean şi N. Popescu. Pe lângă numeroşi ar­hitecţi, membri ai societăţii, la solemnitate asistă şi foarte mulţi invitaţi din toate ramu­rile de manifestare intelectuală şi artistică a ţării. I­. STATE CIORTAN, preşe­dintele societăţii, face un isto­ric al arhitecturii în ţara noa­stră, în legătură cu înfiinţarea societăţii şi cu intemeerea şcoa­­lei de arhitectură din Bucureşti, sub conducerea încă de la înfi­inţare, a d-lui prof. Ermil Pan­­grati, proclamat ieri preşedi­­nte de ono­are al societăţii arh­itecţi­­lor români. D. St. Ciprian aduce omagii întemeietorilor societăţii cât şi celor cari au luptat pentru cre­area unui stil românesc in ar­hitectură. D-sa a trecut în revistă în­treaga mu­care pentru mai bine a arhitecţilor din ţara noastră, spunând că însăşi Comisiunea Monumentelor istorice este ope­­ra lor. Aduce omagii amintirii celor morţ şi cuvinte de laudă celor care mai luptă încă fără preget pe acest tărâm. D. E. PANGRATI, directorul şcoalei superioare de arhitec­tură, face o interesantă incursi­une în trecutul istoric al miş­cării şi societăţii arhitecţilor din ţara noastră, învederând nobleţea artistică şi şt­inţif­că a acestei profesiuni şi făcând, cu vădită emoţ­i, calde urări pentru mersul înainte al acestei societăţi. D. Pangrati a avut cuvinte de mare savant când a evocat lup­ta ce s’a dus pentru afirmarea unui curent pur naţional în manifestările arhitecturii din cuprinsul nostru românesc. D. advocat NAUMESCU, vice­preşedinte al Uniunii advocaţi­­lor din România aduce salutul tuturor barourilor din ţară, vor­­b­nd despre necesitatea grupării intelectualilor din toată ţara in­­tr’un bloc compact şi solidar pentru apărarea intereselor in­teligenţei româneşti. D. ing. AL. DAVIDESCU, pre­şedintele Asociaţiei generale a inginerilor din Romănia (agrr), exprimă satisfacţia ce o simt inginerii — înrudiţi cu arhi­tecţii sub raportul profes­onal— şi le urează să meargă tot îna­inte, în casa cea nouă, perfec­ţionând tot mai mult stilul ar­hi­tectonic românesc care, după părerea d-sale, are amintiri de arhitectură veneţiană şi bizan­tină. D. COSTIN PETRESCU a vor­bit In numele Sindicatului Arte­lor frumoase, învederând legă­tura ce a existat odată, ce ar trebui să existe şi azi Intre ar­hitecţi şi sacerdoţi artelor fru­moase, cer­ ar fi bine să deco­reze pe viitor cu picturi murale şi sculpturi construcţiile de ar­tă ale arhitecţilor. D. arhitect CIOCÂRLAN ţi­nut din întemeietorii soc­etăţii, evoacă amintirea celor dintâi arhitecţi, luptele grele duse de ei pentru crearea situaţiunii de azi, cum şi jertfele aduse pe al­tarul arhitecturii pentru trium­ful stilului românesc împotriva motivelor introduse In ţară de arhitecţi străini. D. ing. N. P. ŞTEFANESCI­, preşedintele societăţii politech­­nice, aduce salutul acestei socie­­tăţi, care va serba în curând o jumătate de veac de la înfiinţa­rea ei. Mai vorbeşte d. RIER, preşe­dintele societăţii elevilor şcoalei de arh­­ectură, care aduce o­magiul tineretului închinat ma­telor săvârşite de predecesorii şi nouţi lor precursori. După terminarea cuvântări­lor as­stenţii au semnat perga­mentul fundaţiunii . Seara la şcoala de menaj „E­­leni Eraclide.'' din str. Barbu Catargiu 3, a fost o agapă cole­gială. In cursul căreia s'au ţi­nut câteva toasturi. -------- X 1 ! X--------- . Ofiţer delapidator arestat la Roman Roman, 25 Febr. în urma unei severe anchete, a fost arestat locotenentul A­ Ilincăi, din reg. 14 Inf., pentru fals în acte publice şi delapi­dare de bani. Cercetările sunt în cura şi vom reveni cu amănunte. Alta Ispravă a „voikilor“ Ulniceni, 28 Februarie Teologul Costel C. Zamfirescu, preşedintele comisiei interimare a corn. Speteni (Ialomiţa). Înso­ţit de fraţii săi Traian, Aurel şi Alexandru şi de o bandă de Iaşi, au terorizat sătenii spre a nu vota pe când­­­tul liberal Iris­­tache Niţescu. Voinicii s-au dus la locuinţa candidatului liberal, unde nu tras focuri de armă, punându-l în imposibilitate să iasă din casă. Prevăzând că rezultatul ale­gerilor va fi nefavorabil pentru guvernamentali, voinicii l-au pândit pe consilierul de centru G. Pantor, pe care l-au maltra­tat Ingrozitor. Starea victimei inspiră serioase îngrijorări, tot ali locuitori au fost bătuţi. Candidatul de primar de cen­tru, al guvernului, a rămas In t'mpul războiului la lIrziceni, dezertând dela datorie. N. T. ------*□*------­ Două femei, otrăvite cu doctorii empirice Ploeşti, 26 Februarie Femeia Lenuca Ghiţă Pătraşcu şî mama ei Frusina Moldoveanu din Slănicul de Prahova fiind bolnave de aceeaş boală, nu au recurs la ajutorul medicului şi farmaciei ci s’au adresat babei Leana Drăgan, tot din Slănic, care era cunoscută ca vindecă­toare de boli prin burueni. S’a întâmplat însă că baba a amestecat printre buruenile de leac şi vreo plantă care conţinea o otravă puternică, şi nenoroci­tele femei, care sperau că când doctoria se vor însănătoşi, s-au văzut apucate de chinuri atroce. Otrava fiind foarte puternică nici un ajutor nu le-a putut fi de folos şi după câteva ore de chinuri au murit. D. prim procuror D. Ştefănescu Priboi a delegat pe d. dr. Vasi­­liu medic legist cu facerea au­topsiei cadavrelor, dispunând fa­cerea cercetărilor şi arestarea babei criminale. C. N. D. -------«Dx-------­ Un apel Suntem rugaţi să publicăm: In ziua de 25 Februarie am vizitat pe un coleg mai în vârs­tă, pe care nu lam văzut dina­inte de război. Intre multe a­­mintiri, trecute in revistă, m'am interesat de colegi şi mai bă­trâni, cari pe vremuri erau fala corpului noştri. Iată real­tatea crudă ce mi-a fost dat să aud. M­i-a înşirat o listă destul de lungă de medici morţi ale căror soţii înaintata în vârstă, cerşesc aproape pâi­nea ,­inică, o noapte dorm in­­tr'un loc, a doua noapte în­­trialtă parte. In ziua de 26 Februarie, un coleg tânăr îmi povesti că a­­seară, atunci când eu vizitam pe colegul de mai sus, s’a pre­zentat la şedinţa Asociaţiei me­­dic lor văduva unui coleg, care a făcut campania din 1877, ce­rând un sprijin moral. Şi cum o nenorocire nu vine singură, mai are şi o fiică, de 40 de ani, vă­duvă şi dânsa cu doi copii.­­A implorat să i se procure un mij­loc de existenţă, ca menajeră, ca lengeră, numai să aibă un a­­dăpost şi o bucată de pâine. Iată situaţia. Cum nimeni nu poate şti ce-i paşte in fiece clipă,­ apelez la soţiile domnilor colegi, ca de ur­genţă să se întrunească şi să con­stituie o societate fără multe for­me şi onoruri, ca să poată lua fiinţă un cămin pentru aceste văduve şi orfane de medici, fără sprijin. Sper că se vor asocia şi soţ­ile d-lor farmacişti, avocaţi şi celorlalţi intelectuali. Mă ofer cu strângerea cotiza­ţiilor. Dau şi 50 lei lunar din pensia mea, şi soţia mea îşi o­­feră serviciul de secretară. Cine are suflet să nu stea mult pe gânduri. Dr. Alex. Manai­escu Str. Ion Creangă No. 28, sect. 6 -------- - ---------­ * Comercianţii din Câmpina închid magazinele Câmpina, 26 Febr. In urma unor hotărâri luate la întrunirile organizaţiei ne­gug­oreşti locale, joţi comerci­anţii vor închide magazinele, mâine joi, în semn de protes­tare contra impozitelor ce-i asu­prese. Dimineaţa, la ora 9, ei se vor întruni într’o mare adunare în sala teatrului „Modern". Emil XLVm Nr. 48 SimfatX 1 Martie 1933JJfK­A Curier judiciar Diverginţă înalta Curte de casaţie s. II făcuse diverginţă d in procesul de contencios pornit de d. Gh. Nistor contra ministerului agri­culturii — asupra chestiunii de a se ști: dacă decizia ministe­rială de suspendarea unei hotă­­rîri a Comitetului Agrar privi­toare la un schimb de terenuri făcut în vederea comasării — este act de gestiune sau act de autoritate. Desbaterile s’au reluat cercuri sub preşedinţia d-lui prim pre­sident Oscar Niculescu. Ivindu-se, însă din nou diver­­ginţă din opiniuni asupra ches­­tiunei, afacerea a fost trimisă spre soluţionarea înaltei Curţi în secţiuni unite. De la contenciosul ad­ministrativ Curtea de apel s. I — în com­pletul d-lor consilieri G. T. lo­­nescu, Cătuneanu şi Tr. Orlea­­nu—a respins Mercuri, ca fără temeiu acţiunea în contencios fă­cută de consiliul Camerei agri­cole a jud. Vaslui (d-nii preot econom I. Grigoriu, T. Ioanid, M. Ghinea, Gh. Vlase, I. Paras­­chiv ș. a.) contra deciziei mi­nisteriale și a înaltului decret respectiv prin care s'a dispus dizolvarea consiliului Din reclamant inculpat Aron Nüssen, samsar din str. Labirint 179, «­ furios că unii din debitorii săi și-au permis să se împotrivească a plăti su­ma îndoită ce li se pretindea — a adresat plângere penală par­chetului, târând pe bieţii debi­tori pe culoarele sumbre ale pa­latului justiţiei. Aci insă s’a dovedit că nu ce­rerea reclamantului era înteme­iată ci... tocmai opunerile da­tornicilor prigoniţi. Parchetul, în consecinţă, prin rechizitorul d-lui procuror Stoe­­nescu a schimbat Mercuri pe pse­udo reclamantul Aron Nussen un inculpat, punându-l sub urmărire penală pentru fals şi escroche­rie. S-a stabilit anume, că una din poliţele cu cari constrângea pe debitorul Hirschfeld era falsifi­cată, iar altele din poliţele — pe cari se bizuise acţiunea de decla­rare în stare de faliment a da­tornicului — erau fără valoare. Dosarul s’a trimis în cerceta­rea d-lui jude cous. Brezeanu al cale o instrucţie. .. Ilfov s. II, prin care, comisarul Ponovu a fost achitat, iar d. N. Milozi a fost pedepsit numai cu 5000 Iei amendă pentru faptul de maltratarea comunistului Saul Solomon ce i se imputa. — De asemenea, s'a făcut apel și contra jurnalului de infirma­rea mandatelor de arestarea gre­vistului turbulent de la Lemaître (Gh. Gheţu) şi a negrevistului Oneţ care a lovit mortal pe ca­zangiul I. Petrescu.­­ N’a a fost frauds în gestiunea şcolii din Vasilati Parchetul trimisese în jude­cată — prin rechizitor introduc­tiv pentru fals în acte publice— pe învăţătorul revizor N. Voicule­­scu, sub învinuirea că prin plăs­muirea scriptelor gestiunei şi-ar fi însuşit suma de 60 mii lei din fondurile destinate refacerii şcoalelor din Vasilaţi şi Pârlita. In urma anchetei judiciare fă­cută în cauză, dovedindu-se însă nevinovăţia învăţătorului bănuit, s’a dat ori ordonanţa definitivă de neurmărire în temeiul căreia numitul a fost scos din cauză. Diverse Parchetul — prin d. procuror Alevra — a declarat apel contra sentinței penale a trib. e­xox. I Comunişti trimişi la parchet D. comisar Anuniu, de la pre­fectura poliţiei Bucureşti, a ter­minat ori d. a. ancheta cu privire la cei 13 comunişti, cari au ma­nifestat cu prilejul înmormân­tării lui Petre Ionescu, zrîs Sprân­cenata, ucis de lucrătorul Petre Oneţ la uzinele „Lemaître”. In cuvântările ţinute comu­niştii au insultat armata şi au lovit pe jandarmi. Iată numele celor 13 comunişti arestaţi: C. Trandafirescu meca­nic, Gheorghe Popa bucătar, Pe­tre Bătrâna ci.vinar, Aristide Mo­loman curelar, Ştefan Dudău croitor, Traian Corbis lăcătuş, Ion Calcă muncitor, Isidor Gold­­stein croitor, Gavril Nistor zidar, Const. Ţiulescu tăbăcar, Mauri­­ciu şi Gheza Encel şoferi şi Gh. Btănculescu brutar. Arestaţii au fost înaintaţi par­­chetului. —-----x □ --------- 1 Răscumpărarea căilor ferate particulare D. Popp, directorul căilor fe­­rte particulare, a avut eri o con­ferinţă cu reprezentanţii socie­tăţii „veche şi nouă bucovineană” pentru răscumpărarea liniilor fe­rate particulare ale acestei socie­tăţi, de către Stat. Societatea bucovineană a mai dus tratative, dar au fost rupte de aproape un an. Deoarece azi, dimineaţă, se va ţine o conferinţă cu reprezentanţii­­societăţii Lemberg-Cernăuţi, tot în această privinţă, a rămas ca după ce se va ajunge la un a­­cord cu această societate, să se reia tratativele­ cu societatea bu­covineană. Pe de altă parte, tratativele cu societățile pra­ticatoare de ale fe­rate din Ardeal — un număr de 15 — pot fi socotite ca terminate. La 7 Martie se va puc­­a minis­terul ch­imunicațiilor o­dunare­­ ge­­nerală a societăților ardelene, pentru ratificarea aranjamentelor* -------0X0----­ Omorât de mal Sinaia, 26 Febr. Azi, pe la ora 11 dim., lucră­torul Ion Savu, de fel din Co­marnic, săpa sub un mal, la cariera de piatră „Furnica”, pro­prietatea a­ lui Costiinescu. Din cauza desgheţului, malul a căzut peste nefericitul lucrător şi l-a zdrobit complet. La locul nenorocirii s’a dus imediat medicul orașului care nu a putut decât să constate moartea lui Ion Savu. ( muie) rute — Misterele care au învăluit asasinarea ţarului Ni­­colae al II-Iea împreună cu întreaga lui familie — Se pot afla — în amănunţime — de abia acum după 13 ani — ce­tind senzaţionala anchetă pe care o va publica „Ordinea”, cu înce­pere de la 1 Martie 1910. Ancheta făcută de o comisie internaţională şi descrisă de cu­noscutul ziarist francez Max de Trailles, în Rusia bolşevică, pe care o va publica ORDINEA va arăta: CUM A CAZUT TARUL NI­­COL­AE AL II-LEA PRIZONIER IN MÂINILE REVOLUTIONA­RILOR RUSI. CUM A FOST BATJOCORITA FAMILIA TARULUI. CUM A FOST OMORA­TA IM­­PARATEASA ALEXANDRA ÎM­PREUNA CU TAREVICIUL ŞI FETELE EI, UNDE A FOST ASASINAT ŞI ÎNGROPAT ŢARUL. Se ştie, din datele comunicate de prinţul Lwof, că ţarul Nicolae al ll-lea cu familia lui ar fi fost omorît în casa Ipatiei din Eca­­terinenburg. Descrierile lui Max de Trailles, însoţite de 20 emoţionante foto­grafii. —­ stabilesc cu proviziune­ că ţarul Nicolae o­ri a fost omorît la un loc cu familia lui, şi că Lwof, ori n‘a cunoscut adevărul, ori a avut interesul de a-l ascun­de în ziua când a comunicat sân­gerosul eveniment legaţi­unilor streine. Acest amănunt nou pentru is­toria om­enirei şi multe altele, menite a ne arăta bolşevismul in toată oroarea lui, au fost stabil­te de ancheta internaţională, ale că­rei constatări, împreună cu de­scrierea sugestivă a lui Traniles, vor apare în: „ORDINEA”, CU ÎNCEPERE DE LA 1 MARTIE A. C Citiţi ORDINEA, care va cu­­prinde nu numai cel mai senza­ţional, dar şi cel mai adevărat ro­man, trăit în miji­ocul unui po­por, spre a rămâne pildă vie şi salvatoare, pentru viaţa tuturor statelor ce vroiesc să scape de ur­gia comunismului. „ORDINEA” SE VA PUTEA CUMPĂRĂ ZILNIC IN TOATA TARA, LA VÂNZĂTORI SI LA CHIOȘCURILE DE ZIARE, CU 3 LEI. CAP. VIIII U& JANE EYRE singură sie lume Iu româneşte de LCT. — Jane!­­ —Domnule Rochester! •— Pleacă, te Las; dar gândeş­te-te la starea în care mă laşi. Iurcă-te în odaie şi gândeşte-te bine la tot ce ţi-am spus. Apoi se întoarse şi înfundându-şi capul în pornaie de pe divan : „Jane !... nădejdea mea !... dragostea mea !... viaţa mea !... Apoi nu se mai aiuri decât plâns. Ajunsesem la uşe,­­dar atunci m’am întors şi luându-i faţa în mâini i-am săru­tat-o zicând : „Dumnezeu să te binecuvântez, stăpâne şi să te păzească de tot răul şi nenorocirea şi să-ţi dea tot binele ce pui-ai făcut. — Dragostea ta, Jane, ma-rtt fi fost cea mai frumoasă­­răsplată, îmi zise : mi se rupe inima după ea ; dar ai să mi-o luaii, căci ești bună. I* Fața i se roși și sărind în picioare, strigă întimzând bra­­fcele t »Jane 1“ dar am luat-o la fugă și am scăpat. „Adio"! fu strigătul ce-i dădu inima mea, iair disperarea adaugă : „pentru totdeauna !“ Noaptea aceea am crezut că nu voi putea dormi, dar din contră. Am adormit îndată și am avut tot felul de visuri. Mă vedeam cevaa în odaia de la Gateshead, unde mă speriase lu­mina acum 8 ani și acea lumină strălucea din nou în mijlocul tavanului. Am deschis ochii şi n’am văzut decât nişte nori negri luminaţi par’că de lună. Ei fură daţi deoparte de o mână şi lângă mine veni o fiinţă care îmi spuse liniştit şi h­otărît : „Fata mea, fugi de ispită". „Da mamă, te ascult". Vara, nopţile sunt scurte. M’am sculat zicând că nu-i prea de vreme pemtcru ce aveam de făcut. Căutai în dulap ru­fele şi un inel al meu­ Acolo, dădui de un şirag de măr­gă­rit­ere pe cere mic dăduse d. Rochester ; nu era al meu, ci al soţiei sale, care nu exista; îl dădui la o parte. Legai totul în­­tr’un balot şi eşti fără sgomot. Am luat şi 30 de şilingii, toată averea mea. — Adio, donă Fairfax, şoptii în dreptul uşeî «£. Adio Adela iubită ! Nu mă puteam duce s’o sărut, căci desigur mă pândea o ureche ascuţită. M’am oprit şi la uşa stăpânului. El nu dormea, cc se plimba în Lungul şi latul odăei, suspinând. De-aş fi vrut, raiul era în spatele acestei uşi, numai s-o trec şi să spun : „Domnule Rochester, vreau să trăesc cu dum­neata şi să te iubesc până la moarte“. Ar fi fericire şi dra- S9f îl ^ ' El nu dormea, aştepta ziua ca să afle răspunsul meu. Când va trimite după mine, voi fi plecată. Mă vor căuta za­darnic. Cum va suferi, când va vedea că l-am părăsit ! Cine ştie ce poate face ? La gândul acesta, am întins mâna spre clanţă, dar repede am tras-o înapoi şi am pornit. M’am dus jos, de am luat cheia de la uşe pe care am muiat-o în unt­delemn, am băut puţină apă şi am mâncat pâine, căci aveam nevoie de puteri. Se crăpa de ziuă. Poarta mare era încuiată, dar cunoşteam o poartă mică, pe care eşti, trăgând-o după mine. Părăsisem Thomfield ! Pe la o mu­lă, am dat de un drum care o lua în partea opusă lui Mill cote şi nu ştiam unde duce. Pe acolo am luat-o ; nu era vreme de gândit, înainte sau înapoi , înapoi era prea duios şi trist şi mi-ar fi slăbit curajul, iar înainte era o pată mare albă : necunoscutul. Păsările cântau în jurul meu. Dar pentru ce oare ? Mie, o nenorocită, să-mi cânte ? Nenorocisem un om şi-mi eram nesuferită ; totuş, nu mă puteam întoarce. Mergeam repede, plângând şi suspinând. Deodată am căzut jos. M’a sculat voinţa şi am pornit înainte până la drumul mare, unde oboseala m‘a trântit iar jos. Puţin în urmă se au­riră roatele u­nei trăsuri da poştă. O oprii şi întrebai unde merge, îmi spruse inumele unui oraş necunoscut şi-l întrebai cât cere până acolo: „treizeci de şilingi"; „nitan decât două­zeci", mă mulţumesc şi cu aceştia, fu răspunsul şi o pornirăm. Cititorule, să nu verşi niciodată lacrimile ce am vărsat eu atunci. Să nu suspini niciodată cât am suspinat eu atunci ; să nu fii vreodată ,călăul omulu­i pe care îl iubești cel mai m­u­lt ...... Au trecut două zile. Trăsura m’a lăsat la Whitecross căci pentru 20 şilingi nu mă putea duce mai departe : nu mai aveam nici-un ban. Am rămas singură. Mi-am uitat și baletul în trăsură, deci nu mai am nimic. Whitecross nu e oraș, nici măcar sat ; e o răspântie de drumuri. După tabla care arăta drumul, văd că mă aflu în nordul Angliei şi că cel mai apropiat oraş se află la zece mile. Ţinutul era mlăştinos şi plin de burueni. Am luat-o peste câmp, până mi-am găsit un adăpost. Buruenile mă adăposteau de vânt, iar sub cap aveam un muşuroi. Mă învelii în şal şi astfel mă culcai ; până atunci nu-mi era încă frig. Ar fi tre­buit să dorm de oboseală, dar suferinţa inimii nu mă lăsa. Tremuram pentru soarta d-lui Rochester; mi-era milă de el şi eram ca pasărea care vrea să sboare cu aripile tăiate. Era noapte aşa de frumoasă, încât mă încredinţai şi mai mult de existenţa dumnezeească. Ingenunchiind să mă rog pentru d. Rochester, ochii mi se îndreptară către calea Lapte­lui. Ce minune făurise Dumnezeu ! Nu se poate ca el să vrea să distrugă făpturile sale; şi ruga mea se schimbă în mulţu­mire către Dumnezeu, care nu avea să-l părăsească pe d. Ro­chester, ci să-l scape. Puţin în urmă, mă culcai şi ador­mit. A doua zi, foamea şi setea mă supărară serios. Natura îşi cerea hrana : mă sculai să mă uit împrejur. De CURRERBELL ól* ' * tt

Next