Universul, martie 1930 (Anul 48, nr. 48-74)
1930-03-01 / nr. 48
t SERIA l-a CUPON N-rul 8 Cititorii ziarului „Întarsul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria I-a de 10 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20 000 lei a boc. „Franco-română“ de Asigurări Buc., Griviţei 23. Ei vor partcipa la tragerea de amortizare a lei 20.000, care va avea loc la sfârşitul lunei Aprilie a. c._______________ CITITI ILUSTRATIUNEA ROMANA BLENORAGIA Vindecă fără durere, radical, foarte repede prin medicamente noui si metode mod. D-rul TULLIL BLANC itmViTfM 63 r Consult. 9—12 si 2—S d m. Vindecarea se confirmâ prin laborator. Complicaţiile la pidstată, băşică, ovare, orchite cedează In câteva zile. Duminicile gratis pentru săraci dela ora 9—12. 383 GRATIS io cerere prin. corfe posfo/ă mn. p/ic origina/ cu două fobia/» l/îndecO dureri c/e cops, t/iofen/e.migrene cebe/e, dureri de cf/'nfi, dureri reumof/ce fi de fe/nef— * fobiefe m/c/, foorfe upor . de iuo f frnboioj prodicpi bux.tin.or fâ/n fob/it!Fîu. bucurerfi Jid.Sîon&bo APARAT de casă mişcător Cea mai frumoasă şi instructiva distracţie cu care se poate proeda cinematograf In casa reprezentând cu filme obşnuite vederi, comedii lucruri instructive, etc. Modul de funcţionare este simplu şi poate fi pus în mişcare de oricine şi oriunde Pref de Reclamei cu un film mişcător şi 8 filme tablouri şi explicaţie Lei 280 Tir SE, cu Lei : 8. 25 şi 4b bucata Adresaţi imediat csaianzlre la depozitul KESTEN3AMD str. şelari na. 9 bucureşti ! Expediem la toată ţara contra ramburs Imediat la primirea comenzii, fără aconto 1466 PENIED COP11I NOŞTRI!! «EI IE ŞI MII De 5 ani în întrebuinţarea tuturor Spitalelor din toate ţările civilizate. De mult aprobat de somităţile medicale. Făina de ovăz K N O R R La Fieur d’Avoine Hrană complectă pentru copii de ţâţă ,copii mai maţi nutriment pentru suferinzi şi pentru adulţi bolnavi de stomac, reconvalescenţi şi bătrâni. Conţine vitamine şi săruri, naturale libere de tuberculi, la înţercare şi vara excesiv de agreat. . Numeroase premii şi distincţiuni. Literatura de la Sam. Loebl & Fiu. • Bucureşti, Bul .Maria 30 , 1979 mm lini memeni la siegerile comunale din Capitală Iubite Surori. In aceste vremuri grele de frământare a vieţii sociale şi politice, când învrăjbirea între partide impedică bunul mers al Statului expunându-l la cele mai grele încercări, femeile române au crezut că aveau datoria acum, când sunt chemate pentru prima oară a se rosti în alegerile administrative, să caute a se uni cu toate pentru a constitui o forţă de ordin moral, care să slujească la o apropiere între taberile opuse, având în vedere interesele superioare ale ţării. Astfel a luat fiinţă Gruparea Femeilor Române, care are ca scop pregătirea femeilor pentru noile ei îndatoriri: obţinerea drepturilor civile şi politice, solidarizarea tuturor energiilor, a valorilor, pentru o rodnică conlucrare la judeţ, la comună, la municipiu, având ca prim ţel: scoaterea politicii din administraţie şi o scrupuloasă şi emiţătoare mânuire a banului public. Am refuzat a ne înregimenta in partidele politice, pentru a ne păstra independenţa, dreapta judecată şi sufletul neatins. Am căutat constituirea unui bloc cetăţenesc, în care gospodarii să puc experienţa lor in serviciul Capitalei. Prin faptul că personalităţi aparţinând diferitelor grupări se întrunesc, politica de partid va fi înlăturată, cetăţenii fiind asiguraţi cât interesele obşteşti nu vor fi sacrificate cererilor necugetate ale clubului politc. Programul nostru cuprinde: 1) Autonomia serviciului de asistenţă publică al comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepţie în ocrotirea celor în nevoi şi pentru a feri acest serviciu de solidaritate socială, de orice înrîurire politicianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului. 2) Va trebui de asemeni organizată asistenţa prin muncă, în colaborare şi cu celelalte municipii din ţară, căci sunt părţi unde se simte lipsa de braţe şi deci dintr-o metodică organizare a muncii, s'ar putea întrebuinţa toate energiile. 3) înmuierea micilor maternităţ pentru salvarea mamei şi a pruncului nou născut 4) înfiinţarea de case de ocrotire pentru muncitori şi muncitoare, cu canine, biblioteci, asistenţă juridică şi medicală. Vom avea în vedere înmulţirea grădinilor de copii şi a leagănelor de micuţi, în care mama muncitoare să depună dimineaţa pruncul şi seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit şi lăptat. 5) Răspândirea instrucţiei primare şi profesionale : coloniile de vară şi cantinele şcolare vor fi intensificate. 6) înfiinţarea de locuri de joc pe sectoare pentru copii, unde fiii muncitorilor să se întărească fiziceşte prin sporturi raţionale, conduse de maeştrii desemnaţi de comună dintre absolvenţii şcoalei de educaţie fizică. 7) Inmulţirea de băi comunale pe cartiere şi o bae centrală care lipseşte. 8) Pe aceste timpuri de criză ne vom ocupa şi de marele număr de şomeri, rezolvarea acestei chestiuni nu o vom privi ca o ajutorare de fiecare zi pentru cei în lipsă de lucru, ci ca o transformare a vieţii economice (industria şi comerţul) pentru a da putinţa fiecăruia, din activitatea generală să-şi poată câştiga pâinea lui In num cinstit. 9) Pentru oftenirea traiului vom susţine să se înfiinţeze antrepozite, în care toţi producătorii din ţară să desfacămarfa lor cu preţuri fixate In Înţelegere cu comuna. Comuna şi municipiul sunt primele celule de activitate care sintetizează desvoltarea poporului, deci munca la care suntem chemate este cea mai de seamă dintre toate, căci nu ea se oglindeşte civilizaţia unei tari; de aceea alegerile ce vor avea loc la 14 Martie capătă o însemnătate deosebită . Sau rămânem în făgaşul obişnuit al alegerilor de partid, sau conştiinţa cetăţenească liberată de prejudecăţi învechite, se ridică într-un avânt cetăţenesc şi deschide o oră nouă de colaborare a celor destoinici, dând administraţiei ţării gospodari înainte de toate. Pe acest temei de doctrine şi cu programul pe care vi l-am expus, vă cerem deplină încredere. Noi înţelegem să înlocuim luptele de persoane, cu luptele de idei; de aceea nu vom răspunde acelora ce au crezut că slujesc cauza femeii, ducând până pe pragul familiei luptele pătimaşe ce destramă viaţa românească, păcatul ce l-au săvârşit dorim să nu fie prea greu ispăşit de obştea întreagă. Cu bărbăţie, cu încredere deplină în cauza dreaptă ce-o apărăm, vă cerem să votaţi pe candidatele noastre din blocul cetăţenesc SECTORUL I GALBEN: Doamnele profesoare : Alexandrina Floru, vice-preşedinta Grupării Femeilor Române şi Ana Filiţti, Preşedinta sectorului 4 a Grupării Femeilor Române. SECTORUL II NEGRU: D-ra Ecaterina Cerchez, profesoară. D-na El. General Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române. SECTORUL III ALBASTRU : D-na Maria General Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române şi vicepreşedintă a secţiei auxiliare femenine române „Fidnc". D-na Tereza Bally, profesoară. SECTORUL IV VERDE: D-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, Preşedinta Grupării Femeilor Române , fostă consilieră municipală. D-na Margareta Hera, vicepreşedintă a Sectorului 4 a Grupării Femeilor Române și fostă consilieră comunală. 2 D-NA ALEXANDRINA GR. CANTACUZINO mm . „VESELIA” de Joi 27 Gărzile cetăţeneşti. — Somaţiile percepţiilor : o jumătate garnitură. — Popa (Victor) şi şoarecii de biserică. — Lăsata secului. — Mărţişorul. — Ciuperca japonieză — Glume, hazuri, mofturi, etc., etc. Cercaţi tratamentul tuturor necazurilor cu cartea: NIŢĂ PITPALAC LA KARLISBAD şi ALMANAHUL REVISTEI „VESELIA“, de C. Cosco. WfiVERSU. iun UHU III Mercuri d. a., societatea studenţilor turci din România a comemorat pe eroul naţional Celebigean Celeby, printr'un parastas la moscheia din parcul Carol. Au asistat d-nii Bobeş, delegatul societăţii .,Cultul Patrie " şî Cerchez din partea Uniunii naţionale a studenţilor români. După parastas , a depus o coroană pe mormântul „Eroului necunoscut“. D. Fahre din Omer, preşedintele societăţii, a ţinut o cuvântare. A făcut un istoric al faptelor ce au precedat proclamarea republicii Crimeii. Odată republica fondată potrivit principiilor de auto-determinare a naţiunilor enunţate de Wilson, Crimeea păşea la o nouă viaţă de prosperare. Dar nu trece mult şi bolşevismul pune capăt acestui ideal abia infiripat, semănând groază şi măcel prin întreagă Crimeie. Parlamentul (Curubtaiul) fu dizolvat şi preşedintele executat în mod barbar. Terminând, speră într’o viitoare renaştere a ţinuturilor cu peste 30 mii, populaţie turco-tătară şi iarăş, că statele limitrofe Rusiei vor sprijini această acţiune împotriva comunismului rusesc. Mulţumeşte celor prezenţi cari au luat parte la această manifestaţie. D. Cerchez răspunde în numele „Uniunii naţionale a stud. români“, încurajând acţiunea studenţilor turci şi laudă meritele şi caracterul poporului turc. Studenţii turci la geamia din parcul Carol Inaugurarea noului local al Societăţii arhitecţilor — Aniversarea a 39 de ani de la infiinţare — Societatea arhitecţilor a aniversat Mercuri 39 ani de la înfiinţarea ei, inaugurând, cu acest prilej, noul ei local din str. Episcopiei. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Tudean şi N. Popescu. Pe lângă numeroşi arhitecţi, membri ai societăţii, la solemnitate asistă şi foarte mulţi invitaţi din toate ramurile de manifestare intelectuală şi artistică a ţării. I. STATE CIORTAN, preşedintele societăţii, face un istoric al arhitecturii în ţara noastră, în legătură cu înfiinţarea societăţii şi cu intemeerea şcoalei de arhitectură din Bucureşti, sub conducerea încă de la înfiinţare, a d-lui prof. Ermil Pangrati, proclamat ieri preşedinte de onoare al societăţii arhitecţilor români. D. St. Ciprian aduce omagii întemeietorilor societăţii cât şi celor cari au luptat pentru crearea unui stil românesc in arhitectură. D-sa a trecut în revistă întreaga mucare pentru mai bine a arhitecţilor din ţara noastră, spunând că însăşi Comisiunea Monumentelor istorice este opera lor. Aduce omagii amintirii celor morţ şi cuvinte de laudă celor care mai luptă încă fără preget pe acest tărâm. D. E. PANGRATI, directorul şcoalei superioare de arhitectură, face o interesantă incursiune în trecutul istoric al mişcării şi societăţii arhitecţilor din ţara noastră, învederând nobleţea artistică şi ştinţifcă a acestei profesiuni şi făcând, cu vădită emoţi, calde urări pentru mersul înainte al acestei societăţi. D. Pangrati a avut cuvinte de mare savant când a evocat lupta ce s’a dus pentru afirmarea unui curent pur naţional în manifestările arhitecturii din cuprinsul nostru românesc. D. advocat NAUMESCU, vicepreşedinte al Uniunii advocaţilor din România aduce salutul tuturor barourilor din ţară, vorbnd despre necesitatea grupării intelectualilor din toată ţara intr’un bloc compact şi solidar pentru apărarea intereselor inteligenţei româneşti. D. ing. AL. DAVIDESCU, preşedintele Asociaţiei generale a inginerilor din Romănia (agrr), exprimă satisfacţia ce o simt inginerii — înrudiţi cu arhitecţii sub raportul profesonal— şi le urează să meargă tot înainte, în casa cea nouă, perfecţionând tot mai mult stilul arhitectonic românesc care, după părerea d-sale, are amintiri de arhitectură veneţiană şi bizantină. D. COSTIN PETRESCU a vorbit In numele Sindicatului Artelor frumoase, învederând legătura ce a existat odată, ce ar trebui să existe şi azi Intre arhitecţi şi sacerdoţi artelor frumoase, cer ar fi bine să decoreze pe viitor cu picturi murale şi sculpturi construcţiile de artă ale arhitecţilor. D. arhitect CIOCÂRLAN ţinut din întemeietorii socetăţii, evoacă amintirea celor dintâi arhitecţi, luptele grele duse de ei pentru crearea situaţiunii de azi, cum şi jertfele aduse pe altarul arhitecturii pentru triumful stilului românesc împotriva motivelor introduse In ţară de arhitecţi străini. D. ing. N. P. ŞTEFANESCI, preşedintele societăţii politechnice, aduce salutul acestei societăţi, care va serba în curând o jumătate de veac de la înfiinţarea ei. Mai vorbeşte d. RIER, preşedintele societăţii elevilor şcoalei de arhectură, care aduce omagiul tineretului închinat matelor săvârşite de predecesorii şi nouţi lor precursori. După terminarea cuvântărilor asstenţii au semnat pergamentul fundaţiunii . Seara la şcoala de menaj „Eleni Eraclide.'' din str. Barbu Catargiu 3, a fost o agapă colegială. In cursul căreia s'au ţinut câteva toasturi. -------- X 1 ! X--------- . Ofiţer delapidator arestat la Roman Roman, 25 Febr. în urma unei severe anchete, a fost arestat locotenentul A Ilincăi, din reg. 14 Inf., pentru fals în acte publice şi delapidare de bani. Cercetările sunt în cura şi vom reveni cu amănunte. Alta Ispravă a „voikilor“ Ulniceni, 28 Februarie Teologul Costel C. Zamfirescu, preşedintele comisiei interimare a corn. Speteni (Ialomiţa). Însoţit de fraţii săi Traian, Aurel şi Alexandru şi de o bandă de Iaşi, au terorizat sătenii spre a nu vota pe cândtul liberal Iristache Niţescu. Voinicii s-au dus la locuinţa candidatului liberal, unde nu tras focuri de armă, punându-l în imposibilitate să iasă din casă. Prevăzând că rezultatul alegerilor va fi nefavorabil pentru guvernamentali, voinicii l-au pândit pe consilierul de centru G. Pantor, pe care l-au maltratat Ingrozitor. Starea victimei inspiră serioase îngrijorări, tot ali locuitori au fost bătuţi. Candidatul de primar de centru, al guvernului, a rămas In t'mpul războiului la lIrziceni, dezertând dela datorie. N. T. ------*□*------ Două femei, otrăvite cu doctorii empirice Ploeşti, 26 Februarie Femeia Lenuca Ghiţă Pătraşcu şî mama ei Frusina Moldoveanu din Slănicul de Prahova fiind bolnave de aceeaş boală, nu au recurs la ajutorul medicului şi farmaciei ci s’au adresat babei Leana Drăgan, tot din Slănic, care era cunoscută ca vindecătoare de boli prin burueni. S’a întâmplat însă că baba a amestecat printre buruenile de leac şi vreo plantă care conţinea o otravă puternică, şi nenorocitele femei, care sperau că când doctoria se vor însănătoşi, s-au văzut apucate de chinuri atroce. Otrava fiind foarte puternică nici un ajutor nu le-a putut fi de folos şi după câteva ore de chinuri au murit. D. prim procuror D. Ştefănescu Priboi a delegat pe d. dr. Vasiliu medic legist cu facerea autopsiei cadavrelor, dispunând facerea cercetărilor şi arestarea babei criminale. C. N. D. -------«Dx------- Un apel Suntem rugaţi să publicăm: In ziua de 25 Februarie am vizitat pe un coleg mai în vârstă, pe care nu lam văzut dinainte de război. Intre multe amintiri, trecute in revistă, m'am interesat de colegi şi mai bătrâni, cari pe vremuri erau fala corpului noştri. Iată realtatea crudă ce mi-a fost dat să aud. Mi-a înşirat o listă destul de lungă de medici morţi ale căror soţii înaintata în vârstă, cerşesc aproape pâinea ,inică, o noapte dorm intr'un loc, a doua noapte întrialtă parte. In ziua de 26 Februarie, un coleg tânăr îmi povesti că aseară, atunci când eu vizitam pe colegul de mai sus, s’a prezentat la şedinţa Asociaţiei medic lor văduva unui coleg, care a făcut campania din 1877, cerând un sprijin moral. Şi cum o nenorocire nu vine singură, mai are şi o fiică, de 40 de ani, văduvă şi dânsa cu doi copii.A implorat să i se procure un mijloc de existenţă, ca menajeră, ca lengeră, numai să aibă un adăpost şi o bucată de pâine. Iată situaţia. Cum nimeni nu poate şti ce-i paşte in fiece clipă, apelez la soţiile domnilor colegi, ca de urgenţă să se întrunească şi să constituie o societate fără multe forme şi onoruri, ca să poată lua fiinţă un cămin pentru aceste văduve şi orfane de medici, fără sprijin. Sper că se vor asocia şi soţile d-lor farmacişti, avocaţi şi celorlalţi intelectuali. Mă ofer cu strângerea cotizaţiilor. Dau şi 50 lei lunar din pensia mea, şi soţia mea îşi oferă serviciul de secretară. Cine are suflet să nu stea mult pe gânduri. Dr. Alex. Manaiescu Str. Ion Creangă No. 28, sect. 6 -------- - --------- * Comercianţii din Câmpina închid magazinele Câmpina, 26 Febr. In urma unor hotărâri luate la întrunirile organizaţiei negugoreşti locale, joţi comercianţii vor închide magazinele, mâine joi, în semn de protestare contra impozitelor ce-i asuprese. Dimineaţa, la ora 9, ei se vor întruni într’o mare adunare în sala teatrului „Modern". Emil XLVm Nr. 48 SimfatX 1 Martie 1933JJfKA Curier judiciar Diverginţă înalta Curte de casaţie s. II făcuse diverginţă d in procesul de contencios pornit de d. Gh. Nistor contra ministerului agriculturii — asupra chestiunii de a se ști: dacă decizia ministerială de suspendarea unei hotărîri a Comitetului Agrar privitoare la un schimb de terenuri făcut în vederea comasării — este act de gestiune sau act de autoritate. Desbaterile s’au reluat cercuri sub preşedinţia d-lui prim president Oscar Niculescu. Ivindu-se, însă din nou diverginţă din opiniuni asupra chestiunei, afacerea a fost trimisă spre soluţionarea înaltei Curţi în secţiuni unite. De la contenciosul administrativ Curtea de apel s. I — în completul d-lor consilieri G. T. lonescu, Cătuneanu şi Tr. Orleanu—a respins Mercuri, ca fără temeiu acţiunea în contencios făcută de consiliul Camerei agricole a jud. Vaslui (d-nii preot econom I. Grigoriu, T. Ioanid, M. Ghinea, Gh. Vlase, I. Paraschiv ș. a.) contra deciziei ministeriale și a înaltului decret respectiv prin care s'a dispus dizolvarea consiliului Din reclamant inculpat Aron Nüssen, samsar din str. Labirint 179, « furios că unii din debitorii săi și-au permis să se împotrivească a plăti suma îndoită ce li se pretindea — a adresat plângere penală parchetului, târând pe bieţii debitori pe culoarele sumbre ale palatului justiţiei. Aci insă s’a dovedit că nu cererea reclamantului era întemeiată ci... tocmai opunerile datornicilor prigoniţi. Parchetul, în consecinţă, prin rechizitorul d-lui procuror Stoenescu a schimbat Mercuri pe pseudo reclamantul Aron Nussen un inculpat, punându-l sub urmărire penală pentru fals şi escrocherie. S-a stabilit anume, că una din poliţele cu cari constrângea pe debitorul Hirschfeld era falsificată, iar altele din poliţele — pe cari se bizuise acţiunea de declarare în stare de faliment a datornicului — erau fără valoare. Dosarul s’a trimis în cercetarea d-lui jude cous. Brezeanu al cale o instrucţie. .. Ilfov s. II, prin care, comisarul Ponovu a fost achitat, iar d. N. Milozi a fost pedepsit numai cu 5000 Iei amendă pentru faptul de maltratarea comunistului Saul Solomon ce i se imputa. — De asemenea, s'a făcut apel și contra jurnalului de infirmarea mandatelor de arestarea grevistului turbulent de la Lemaître (Gh. Gheţu) şi a negrevistului Oneţ care a lovit mortal pe cazangiul I. Petrescu. N’a a fost frauds în gestiunea şcolii din Vasilati Parchetul trimisese în judecată — prin rechizitor introductiv pentru fals în acte publice— pe învăţătorul revizor N. Voiculescu, sub învinuirea că prin plăsmuirea scriptelor gestiunei şi-ar fi însuşit suma de 60 mii lei din fondurile destinate refacerii şcoalelor din Vasilaţi şi Pârlita. In urma anchetei judiciare făcută în cauză, dovedindu-se însă nevinovăţia învăţătorului bănuit, s’a dat ori ordonanţa definitivă de neurmărire în temeiul căreia numitul a fost scos din cauză. Diverse Parchetul — prin d. procuror Alevra — a declarat apel contra sentinței penale a trib. exox. I Comunişti trimişi la parchet D. comisar Anuniu, de la prefectura poliţiei Bucureşti, a terminat ori d. a. ancheta cu privire la cei 13 comunişti, cari au manifestat cu prilejul înmormântării lui Petre Ionescu, zrîs Sprâncenata, ucis de lucrătorul Petre Oneţ la uzinele „Lemaître”. In cuvântările ţinute comuniştii au insultat armata şi au lovit pe jandarmi. Iată numele celor 13 comunişti arestaţi: C. Trandafirescu mecanic, Gheorghe Popa bucătar, Petre Bătrâna ci.vinar, Aristide Moloman curelar, Ştefan Dudău croitor, Traian Corbis lăcătuş, Ion Calcă muncitor, Isidor Goldstein croitor, Gavril Nistor zidar, Const. Ţiulescu tăbăcar, Mauriciu şi Gheza Encel şoferi şi Gh. Btănculescu brutar. Arestaţii au fost înaintaţi parchetului. —-----x □ --------- 1 Răscumpărarea căilor ferate particulare D. Popp, directorul căilor ferte particulare, a avut eri o conferinţă cu reprezentanţii societăţii „veche şi nouă bucovineană” pentru răscumpărarea liniilor ferate particulare ale acestei societăţi, de către Stat. Societatea bucovineană a mai dus tratative, dar au fost rupte de aproape un an. Deoarece azi, dimineaţă, se va ţine o conferinţă cu reprezentanţiisocietăţii Lemberg-Cernăuţi, tot în această privinţă, a rămas ca după ce se va ajunge la un acord cu această societate, să se reia tratativele cu societatea bucovineană. Pe de altă parte, tratativele cu societățile praticatoare de ale ferate din Ardeal — un număr de 15 — pot fi socotite ca terminate. La 7 Martie se va puca ministerul chimunicațiilor odunare generală a societăților ardelene, pentru ratificarea aranjamentelor* -------0X0---- Omorât de mal Sinaia, 26 Febr. Azi, pe la ora 11 dim., lucrătorul Ion Savu, de fel din Comarnic, săpa sub un mal, la cariera de piatră „Furnica”, proprietatea a lui Costiinescu. Din cauza desgheţului, malul a căzut peste nefericitul lucrător şi l-a zdrobit complet. La locul nenorocirii s’a dus imediat medicul orașului care nu a putut decât să constate moartea lui Ion Savu. ( muie) rute — Misterele care au învăluit asasinarea ţarului Nicolae al II-Iea împreună cu întreaga lui familie — Se pot afla — în amănunţime — de abia acum după 13 ani — cetind senzaţionala anchetă pe care o va publica „Ordinea”, cu începere de la 1 Martie 1910. Ancheta făcută de o comisie internaţională şi descrisă de cunoscutul ziarist francez Max de Trailles, în Rusia bolşevică, pe care o va publica ORDINEA va arăta: CUM A CAZUT TARUL NICOLAE AL II-LEA PRIZONIER IN MÂINILE REVOLUTIONARILOR RUSI. CUM A FOST BATJOCORITA FAMILIA TARULUI. CUM A FOST OMORATA IMPARATEASA ALEXANDRA ÎMPREUNA CU TAREVICIUL ŞI FETELE EI, UNDE A FOST ASASINAT ŞI ÎNGROPAT ŢARUL. Se ştie, din datele comunicate de prinţul Lwof, că ţarul Nicolae al ll-lea cu familia lui ar fi fost omorît în casa Ipatiei din Ecaterinenburg. Descrierile lui Max de Trailles, însoţite de 20 emoţionante fotografii. — stabilesc cu proviziune că ţarul Nicolae ori a fost omorît la un loc cu familia lui, şi că Lwof, ori n‘a cunoscut adevărul, ori a avut interesul de a-l ascunde în ziua când a comunicat sângerosul eveniment legaţiunilor streine. Acest amănunt nou pentru istoria omenirei şi multe altele, menite a ne arăta bolşevismul in toată oroarea lui, au fost stabilte de ancheta internaţională, ale cărei constatări, împreună cu descrierea sugestivă a lui Traniles, vor apare în: „ORDINEA”, CU ÎNCEPERE DE LA 1 MARTIE A. C Citiţi ORDINEA, care va cuprinde nu numai cel mai senzaţional, dar şi cel mai adevărat roman, trăit în mijiocul unui popor, spre a rămâne pildă vie şi salvatoare, pentru viaţa tuturor statelor ce vroiesc să scape de urgia comunismului. „ORDINEA” SE VA PUTEA CUMPĂRĂ ZILNIC IN TOATA TARA, LA VÂNZĂTORI SI LA CHIOȘCURILE DE ZIARE, CU 3 LEI. CAP. VIIII U& JANE EYRE singură sie lume Iu româneşte de LCT. — Jane! —Domnule Rochester! •— Pleacă, te Las; dar gândeşte-te la starea în care mă laşi. Iurcă-te în odaie şi gândeşte-te bine la tot ce ţi-am spus. Apoi se întoarse şi înfundându-şi capul în pornaie de pe divan : „Jane !... nădejdea mea !... dragostea mea !... viaţa mea !... Apoi nu se mai aiuri decât plâns. Ajunsesem la uşe,dar atunci m’am întors şi luându-i faţa în mâini i-am sărutat-o zicând : „Dumnezeu să te binecuvântez, stăpâne şi să te păzească de tot răul şi nenorocirea şi să-ţi dea tot binele ce pui-ai făcut. — Dragostea ta, Jane, ma-rtt fi fost cea mai frumoasărăsplată, îmi zise : mi se rupe inima după ea ; dar ai să mi-o luaii, căci ești bună. I* Fața i se roși și sărind în picioare, strigă întimzând brafcele t »Jane 1“ dar am luat-o la fugă și am scăpat. „Adio"! fu strigătul ce-i dădu inima mea, iair disperarea adaugă : „pentru totdeauna !“ Noaptea aceea am crezut că nu voi putea dormi, dar din contră. Am adormit îndată și am avut tot felul de visuri. Mă vedeam cevaa în odaia de la Gateshead, unde mă speriase lumina acum 8 ani și acea lumină strălucea din nou în mijlocul tavanului. Am deschis ochii şi n’am văzut decât nişte nori negri luminaţi par’că de lună. Ei fură daţi deoparte de o mână şi lângă mine veni o fiinţă care îmi spuse liniştit şi hotărît : „Fata mea, fugi de ispită". „Da mamă, te ascult". Vara, nopţile sunt scurte. M’am sculat zicând că nu-i prea de vreme pemtcru ce aveam de făcut. Căutai în dulap rufele şi un inel al meu Acolo, dădui de un şirag de mărgăritere pe cere mic dăduse d. Rochester ; nu era al meu, ci al soţiei sale, care nu exista; îl dădui la o parte. Legai totul într’un balot şi eşti fără sgomot. Am luat şi 30 de şilingii, toată averea mea. — Adio, donă Fairfax, şoptii în dreptul uşeî «£. Adio Adela iubită ! Nu mă puteam duce s’o sărut, căci desigur mă pândea o ureche ascuţită. M’am oprit şi la uşa stăpânului. El nu dormea, cc se plimba în Lungul şi latul odăei, suspinând. De-aş fi vrut, raiul era în spatele acestei uşi, numai s-o trec şi să spun : „Domnule Rochester, vreau să trăesc cu dumneata şi să te iubesc până la moarte“. Ar fi fericire şi dra- S9f îl ^ ' El nu dormea, aştepta ziua ca să afle răspunsul meu. Când va trimite după mine, voi fi plecată. Mă vor căuta zadarnic. Cum va suferi, când va vedea că l-am părăsit ! Cine ştie ce poate face ? La gândul acesta, am întins mâna spre clanţă, dar repede am tras-o înapoi şi am pornit. M’am dus jos, de am luat cheia de la uşe pe care am muiat-o în untdelemn, am băut puţină apă şi am mâncat pâine, căci aveam nevoie de puteri. Se crăpa de ziuă. Poarta mare era încuiată, dar cunoşteam o poartă mică, pe care eşti, trăgând-o după mine. Părăsisem Thomfield ! Pe la o mulă, am dat de un drum care o lua în partea opusă lui Mill cote şi nu ştiam unde duce. Pe acolo am luat-o ; nu era vreme de gândit, înainte sau înapoi , înapoi era prea duios şi trist şi mi-ar fi slăbit curajul, iar înainte era o pată mare albă : necunoscutul. Păsările cântau în jurul meu. Dar pentru ce oare ? Mie, o nenorocită, să-mi cânte ? Nenorocisem un om şi-mi eram nesuferită ; totuş, nu mă puteam întoarce. Mergeam repede, plângând şi suspinând. Deodată am căzut jos. M’a sculat voinţa şi am pornit înainte până la drumul mare, unde oboseala m‘a trântit iar jos. Puţin în urmă se auriră roatele unei trăsuri da poştă. O oprii şi întrebai unde merge, îmi spruse inumele unui oraş necunoscut şi-l întrebai cât cere până acolo: „treizeci de şilingi"; „nitan decât douăzeci", mă mulţumesc şi cu aceştia, fu răspunsul şi o pornirăm. Cititorule, să nu verşi niciodată lacrimile ce am vărsat eu atunci. Să nu suspini niciodată cât am suspinat eu atunci ; să nu fii vreodată ,călăul omului pe care îl iubești cel mai mult ...... Au trecut două zile. Trăsura m’a lăsat la Whitecross căci pentru 20 şilingi nu mă putea duce mai departe : nu mai aveam nici-un ban. Am rămas singură. Mi-am uitat și baletul în trăsură, deci nu mai am nimic. Whitecross nu e oraș, nici măcar sat ; e o răspântie de drumuri. După tabla care arăta drumul, văd că mă aflu în nordul Angliei şi că cel mai apropiat oraş se află la zece mile. Ţinutul era mlăştinos şi plin de burueni. Am luat-o peste câmp, până mi-am găsit un adăpost. Buruenile mă adăposteau de vânt, iar sub cap aveam un muşuroi. Mă învelii în şal şi astfel mă culcai ; până atunci nu-mi era încă frig. Ar fi trebuit să dorm de oboseală, dar suferinţa inimii nu mă lăsa. Tremuram pentru soarta d-lui Rochester; mi-era milă de el şi eram ca pasărea care vrea să sboare cu aripile tăiate. Era noapte aşa de frumoasă, încât mă încredinţai şi mai mult de existenţa dumnezeească. Ingenunchiind să mă rog pentru d. Rochester, ochii mi se îndreptară către calea Laptelui. Ce minune făurise Dumnezeu ! Nu se poate ca el să vrea să distrugă făpturile sale; şi ruga mea se schimbă în mulţumire către Dumnezeu, care nu avea să-l părăsească pe d. Rochester, ci să-l scape. Puţin în urmă, mă culcai şi adormit. A doua zi, foamea şi setea mă supărară serios. Natura îşi cerea hrana : mă sculai să mă uit împrejur. De CURRERBELL ól* ' * tt