Universul, aprilie 1930 (Anul 48, nr. 74-96)

1930-04-01 / nr. 74

­ 4 b.s­twarts 1 Aprilie 1939 UNIVERSUL ULTIMA ORA ■ V BF P V B^ B In extern rmania a fost soluționată. Cancelarul preşedintelui Hindenburg, lista noului va prezenta Miercuri tu fata Reichsta- tv.; i-pi r.conii i mrcdere. 'oxrte puțin de .-.vl­; jetul Barte I. Bpío. a p'tv. ;,. «jKc Duhlie. i> Valero ft declarat ră i^ís;;re'-’í;-:.r'HF : - proci a ma deplina indeper!­ tJt'-BButeriuis navală experţii francezi şi britanici «ontinua ««ei formule moi­ilă sa dea Franţei garanţii de #eco- Bura a aduce Angliei obligaţiuni de ordin militar, iw?TM-■Bvernul britanic a precizat ca nu poate fi vorba de un pact ■ n'H^erantan la această conferinţă. — Camera franceză continuă dezbaterile cu privire la rat­i- Harea pianului Young. D. Tardieu a făcut o largă expunere a ne- Fgocier­ilor urmate la Ha­ga. — După 29 de zile de post, d-na Hanau a încetat greva foamei, din îndemnul avocatului și după sfătui medicilor. El' d-na Hanau a fost pusă în libertate provizorie pe cauţiune. — O descindere poliţienească a stabilit că congresul „Organi­zaţiilor ţărăneşti europene“ era o manifestare comunistă; 25 dele­gaţi au fost arestaţi. — D. Julio Prestes a fost proclamat preşedinte al Braziliei — La Calais, lucratorii din industria dantelăriei au organizat o mare demonstraţie de protestare împotriva urcării taxelor pen­tru importul dantelei in Statele Unite. — La Ierusalim s’au produs iar neînţelegeri între arabi şi evrei Sunt temeri că vor izbucni tulburerii cu ocazia serbărilor religioase.­­Pentru liniştirea agitaţiilor la sate guvernul sovietic a ordo­nat o anchetă asupra măsurilor violente întrebuinţate de autorităţi la aplicarea colectivizării agricole. In jurul unui incident Direcţia presei de pe lângă preşedenţia consiliului de mi­niştri ne trimite următorul co­municat: „Unele ziare publică o ştire relativă la un recent accident de automobil întâmplat A. S. R. Principelui Regent, dând o ver­siune, care nu corespunde ade­vărului. „Faptul s-a petrecut astfel: Marţi seara, 25 Martie, Principele Regent, venind un automobil pe strada Berzei cu o viteză care nu depăşea 10 km. pe oră, la în­crucişarea cu strada Virgiliu a găsit la oarecare distanţă în faţa sa pe un domn, care tra­versa strada, făcând semne cu bastonul ridicat. Ca să evite pe pieton, Principele Regent a luat mai spre dreapta, când deodată o puternică lovitură cu bastonul a spart geamul din faţă (par­­brise) al automobilului. Princi­pele Regent, care nu-şi dăduse seama îndată de ce se petrecuse, s’a oprit la câţiva metri mai de­parte şi s’a întors spre a face să se constate cele întâmplate. „Este de notat, că numai gro­si­mei geamului se datoreşte, că Principele Regent n’a fost în cel mai bun caz complet desfigurat „Pietonul cu doamna care-l în­soţea, n’au fost nici măcar atinşi de automobil, care mergea cu viteză redusă, ceea ce dealtfel reese și din faptul că pietonul a putut lovi cu bastonul geamul din față. ..Nu se poate regreta îndestul persistența cu care se relevă a­­semenea accidente — printre nu­meroasele accidente de acest fel care se întâmplă zilnic în Capi­tală — pentru ea denaturându-le să se tragă apoi concluzii vădit tendenţioase“. NOTA RED. — Nu era mai bine ca preşedenţia consiliului de miniştri să se deştepte mai de­vreme şi în loc să permită unor ziare să exploateze, in diferite chipuri, această chestiune, să fi dat mai înainte acest comunicat? Şi apoi, dacă astfel stau lucru­rile, pentru ce nu spune preşe­denţia consiliului că pietonul în chestiune este un maior din ar­mata română şi că acest domn, care nu ştie să respecte regalele circulaţiei, a trebuit să fie pe­depsit pentru fapta sa. Cui foloseşte această atitudine echivocă, pe care de la o vreme încoace preşedenţia consiliul­ui a adoptat-o faţă de Familia Re­gală? Plimbăreţ pe contul statului... Nu tăgăduim, că şi un trecut sa abuzat cu voiajul în străină­tate al ob­razelor oficiale. Ceea ce se petrece, însă, sub actua­lul guvern, depăşeşte orice li­­mită. Nu e zi de la Dumnezeu, în care ziarele să nu aducă şti­rea unui nou voiaj simandicos paste fruntariile ţării. Un proaspăt voiajor al sezo­nului se anunţă acum in persoa­na d-l­ui Ernest Ene, ciracul mi­nistrului de finanţe şi unealta lui de spionaj şi intrigă la mi­nisterul de industrie şi comerţ. Ilustra mediocritate a poftit că guste — pe cheltuiala statu­lui — din farmecul primăvăra­tec al cerului italic şi pe ziua de 10 Aprilie­, Orient-Exipresu­­ îi va legăna mădularele până la Milano. E delegat de guvern să asiste la deschiderea expoziţiei, alături de comisiuinea română, mai de mult sosită şi instalată. De la Milano, d. Ernest En«­ae va abate — nici că se putea alt­fel ! — şi pe la Paris, spre a-şi desăvârşi contactul cu lumea Oc­cidentului şi să vadă şi dumnea­lui ce mai alabala e prin Eu­ropa... Şi, în acest timp, bugetul ro­mânesc pârâie sub povara chel­­t­ielilor,­ iar ţara e apetită de biruri şi mizerie. Guvernul misiilor şi delega­ţiilor externe ar face mai bine să consulte puţin situaţiile Băn­cii Naţionale pe ultimele săptă­mâni şi reţinând din e­e scăde­rea stocului de devize al Băncii Naţionale cu 4 miliarde într-o lună şi jumătate, să se întrebe ce cotă din această enormă di­ferenţă revine plimbărilor în străinătate ale răsfăţaţilor regi­mului ?... Vom şti, in chipul acesta, şi contribuţia glorioasă a guvernu­lui la susţinerea stabilizării leului­M Firobo­ridava — Conferinţa d-lui R. Vulpe la Institutul SudEst-Eu­ropean — E vorba de vechia aşezare din comuna Po­ana (jud. Tecuci), si­tuată intr’o poziţie predominantă pe cel mai scurt drum dintre Carpat şi gurile Dunării. Aceas­tă aşezare, cercetată pentru pri­i­­ma dată de regretatul Vasile Pâr­­van în 1915, a fost explorată abipă războia de şcolar­i acestuia.­­ Gh. Ştefan şi d-na şi d. Radu Bl pe.­n comun­earra ri­ssle, d. Vulpe Wpu expus rezultatele cele mai m­a­i semnate ale săpăturilor pe care­­ le-a făcut la Poiana în anii din­­ urmă. Bazându-se pe isvoarele istori­­se transm­se din antichitate şi care sunt de acord cu constată­rile arheologice de azi. d. Vulpe a demonstrat identitatea acestei­­aşezări cu localitatea Pirobori­­ţiava, pomenită de geograful ro­man Ptolemeu şi de un papir ro­man găsit de curând în Egipt. Numele acesta este caracteristic getic şi înseamnă în l­mba celor mai vechi strămoşi ai noştri „ce­te­tea lui Piroborus”. Piroborus e de­ un şef al neamului get care a întemeiat aşezarea. D­e examinarea straturilor ar­heologice ale acestei aşezări, s-a putut constata că Piroboridava a fost locuita intre veacul XVI îna­­inte de Christos şi veacul III al erei noastre. în tot acest timp ea a fost locuită de acria­ element etnic, numit în vechime Daci sau Geţi, ca şi restul ţării noastre. In lunga durată a aşezării dela Po­iana s’au putut distuge şease faze corespunzând fiecare unor mari evenimente din protoistoria Daciei. Astfel, intervalurile dintre a­­ceste faze au putut fi interpreta­te ca trădând primele lovituri ale diferitelor invasiuni cimeriene, scitice, celtice, sarmate, care s’au isbit în drumul lor de fortăreața getică dela Poiana. Ultimele două faze ale Ptro­­boridavei aparţin stâpânirii ro­mane, care s’a aşezat în această cetate în chip provizoriu, fără să schimbe caracterul getic al popu­laţiei, pe care au supus-o. Pentru Romani, Ptroboridava era un a­­vant-post de graniţă apărând un punct strategic al drumului cel mai direct între provinciile Da­­cia şi Moesia inferioară. Piroboridava a fost definitiv părăsită de populaţia ei după e­­vacuarea de către otoman­ a Da­ciei. După secolul I îîn data a­­cestei evacuări, ruinele de la Po­iana nu mai prezintă nici un fel de vestigiu care să trădeze exis­tenţa unei populații.­­ n I» comisele Camerei *­au discutat Sîmbată proiectul de lege pentru crearea creditului hipo­­tecar tranzitoriu şi cel pentru­­ modificarea art. 73 din legea de organizare a Curţii de Conturi. Raportori au fost aleşi d. Co­­rodeanu, pentru primul proeet şi d. Vasilescu Nottara, pentru cel de al doilea. A început deasemenea discu­ţia pentru creitarea silozurilor publice. □ „Naţiunea" din Cluj spune că, printre pensionarii creiaţi în baza sistemului Romulus Boilă, ar fi şi avocatul Erdély, fost pe vre­mea Consiliuuli dirigent comisar gubern­al la Budapesta, unchiu al d-lui Maniu. El ar primi 21.000 lei lunar, a­­d­a mult mai mult decât pri­meşte abeea de câtva timp văduva poetului Coşbuc! “ Primim: „Membrii corpului didactic din ţară rugăm pe d. ministru al instrucţiunii să intervină pentru prelungirea valabil­tăţii carnetelor de reducere pe C. F. R. şi pe luna Aprilie din moti­vele următoare : 1) Peste 2 săptămâni e vacanţa Paştilor, când mulţi membri ai corpului didactic, sunt obligaţi — in interese familiara — să se deplaseze din comunele în care funcţionează, uzând de mijloacele de locomoţie ale C. E. R. cât s ale C. F. R. 21 Preschimbarea carnetelor se face atât de greoiu, în­cât, în timp de 2 săptămâni, va fi im­posibil să ne avem.. Considerând că actualele sa­larii sunt atât de infime, soco­tim că cererea noastră este pe deplin justificată". □ Sâmbătă, s-a întrunit consi­liul de administraţie al societăţii inginerilor agronomi, în prima şi adunare de constituire. Au fost aleşi: d- prof. AL Nasta, preşedinte (reales) ; d. M. Şerban, rectorul Academiei agricole din Cluj, şi d. V. Păsăreanu vice-pre­­şedinţi; d. N. Dăscălescu, admi­nistrator general (reales) şi d N. Cornăteanu, secretar general. --------OXO--------­ C£13torta M. S. Regín­a Maria Pari». 29. (Rador). — Din Cairo se anunţă că M. Sa Regina Ma­ria şi A. S. Regală Principesa Ioana au plecat, astăzi, spre Ir­­mal­ia. Mâine seară vor ajunge în Si­ria, unde vor rămâne opt zile. --------xU*--------­ Atentat in bombe la Main&ikr. Hamburg, 29 (telegr. part.). — Un cunoscut bijutier din Hamburg a fost înştiinţat ori telefonic, că dacă nu va de­pune, până la ora 7 sera 5000 mărci întro anumită cabină telefonică, i se va arunca la ora 7, prăvălia in aer, cu di­namită. Cazul fiind denunţat poli­ţiei, aceasta a făcut cercetări, dar nu a descoperit nimic sus­pect în cabina telefonică in­dica­tă. La ora 7, însă, o bombă a explodat în faţa uneia din sucursalele bijutierului, sfă­râmând faţada clădirii. --------- - ----------­ Un congres comunist la Berlin Berlin, 29. (Rador). — Po­liţia a făcut aci o descinde­re în sala unde se ţinea un congres al aşa ziselor „Or­ganizaţii ţărăneşti europe­ne". Un număr de 25 delegaţi străini, care nu aveau paşa­poarte, au fost arestaţi şi depuşi în arestul prefectu­rei de poliţie. Toţi ceilalţi delegaţi au trebuit să-şi lase paşapoar­tele la poliţie spre a fi con­trolate. Congresul, la care parti­cipă delegaţi din 17 ţări,­­ este o manifestare comu­nistă. ------------------------­ D. Emandi victima unui furt Praga, 29 (Danub.) — Noaptea, trecută la ora 11, s-a furat auto­mobilul d-lui Emandi, min­strul­­ României la Praga. Poliţia, ime-­­­diat înştiinţată, a porn­i cerce­­i ţări cari i-au permis să găsească­­ maşina după 13 minute la un­­ lăcătuş. Este vorba de un tânăr de 27 ani. El a fost arestat ------------------------­ Su­min­ei CM încercare de sinucidere Maria Cociş, din str Viitoru­lui 11, s’a dus eri d. a. în str. Dosul Cantonului 43, la un prie­ten al ei, unde a băut spirt denaturat. Cu ambulanţa Salvării a fost dusă la spitalul Filantropia. Accident de automobil Ucenicul Fănică Ionescu, de 13 ani, din str. B 37, şoseaua Colentina, pe când traversa a­seară calea Griviţei a fost căl­cat de un automobil ca­remor­case de o frânghie un alt auto­mobil stricat. Victima a fost dusă cu ambu­lanța Salvării la spitalul d­e copii. Constituirea noului guvern polon Varşovia, 29 (telegr. part.). — D. Jan Pilsudski, depa­nând mandatul ce i se încre­dinţase, preşedintele republi­­cei a însărcinat pe colonelul Siavek cu formarea noului guvern. D. Siavek a şi constituit cabinetul, care nu diferă de­cât foarte puţin de cabinetul Bartel. Miniştrii noul nu sunt de cât d-nii Sklavek şi ministrul de justiţie Tzar, căruia i s’a dat portofoliul justiţiei. Miniştrilor de război Pi­­­sudski, de externe Zaleski, de interne Jospetowski, de co­merţ Km­iatkowski şi de fi­nanţe Mataazewski li s’au în­credinţat portofoliile în mod provizoriu. Ministrul muncii Pristov­­din cauza căruia a trebuit să demisioneze cabinetul Bartel, în urma votului de blam, ce i-a fost dat de Seym, şi-a men­ţinut, de asemeni portofoliul, întreaga compoziţie a nou­lui cabinet, alcătuit fără con­sultarea partidelor, consu­tue o sfidare adusă tendinţelor de­mocratsc®. Sodial-democraţii au şi con­vocat, pentru Duminică, mari întruniri de protestare, la Varşovia şi în alte oraşe. ŞEDINŢA DIETEI S-A TERMI­NAT CU SCANDAL Varşovia, 29 (telegr. pari). — Şedinţa Dietei aşteptată cu mare încordare în cercurile politice, s-a deschis azi, la ora 11, la or­dinea de zi fiind discuţia amen­damentelor aduse de Senat la legea bugetelor. Amendamentele au fost adop­tate şi şedinţa a decurs în li­nişte. Când opoziţia a întrebat de ce nu se pune la ordinea zilei jude­carea fostului ministru de fi­nanţe, acuzat de nereguli, pre­cum şi bugetul in formă defini­tivă, deputaţii guvernamentali s-au abţinut de la orice incident. La sfârşitul şedinţei, când pre­şedintele Sejmului a urat depu­taţilor sărbători fericite, deputa­tul guvernamental Dobrzynski şi deputatul naţional-democrat Rybarski şi-au adresat, reciproc, insulte. S-a produs o încăerare gene­rală. Dobrzynski a fost boxat de Rybarski Alţi deputaţi au fost loviţi cu bastoanele în cap. D-na Hanau a încetat greva foamei Paris, 29 (telegr. part.).— D-na Planau a încetat aseară greva foa­mei. Comisia de medici, însărci­nată cu examinarea ei, a opinat că dacă d-na Hanau ar continua greva, aceasta ar putea avea ur­mări catastrofale si a cerut sau să fie pusă in libertate, sau să fie hrănită cu forţa. Autorităţile ju­diciare, neadmiţând nici una din aceste două soluţii, au invitat pe medici să intervie pe lângă d-na Hanau să înceteze greva. In urma sfatului medicilor si a îndemnului avocatului, d-na Ha­nau a băut aseară un pahar de lapte, după 29 de zile de post. * Paris, 29. (Rador). — Tri­bunalul a admis azi punerea în libertate provizorie a doamnei Hanau, în schimbul unei cauțiuni de 800.000 franci. Doamna Han­au­ a părăsit la ora 3 d. a. închisoarea Sa­int Lazar­e. --------x □ x------— Mărturisirile in afacerea Kutiepov sunt fanteziste Paris, 29 (Rador). — In urma cercetărilor întreprinse de poli­ţie pe coasta Normandiei, pare stabilit că îmbarcarea generalu­lui Kutiepov de pe această coa­stă a fost materialmente imposi­bilă. Mărturisirile făcute de o doa­mnă, care pretindea că ar fi a­­sistat la scena răpirii generalu­lui, par a fi de domeniul fan­teziei. —— 0X0 —---- 15 milioane lire sterline deficit in te­zaurul britanic Londra, 29. (Rador). — Situa­ţia încasărilor tezaurului brita­nic pe anul bugetar care se ter­mină la 31 Martie ora 1 d. a. va indica după cum se anunţă azi, un deficit de 15 milioane lire sterline. Deficitul e datorit atât reali­zării veniturilor sub prevederile bugetare, cât și sporirii necesare a cheltuelilor. --------*□*-------­ Grevă in industria en­gleză a bumbacului Londra, 29 (telegr. part.). — Sindicatul naţional al lucrători­lor englezi din industria bumba­cului, ameninţă cu greva, în ur­ma menţinerii pretenţiei patro­nilor de a le reduce salariile. ----0X0-------­ Dramă sângeroasă intr’o fabrică Praga, 29. (telegr. part) —Din Arnau (Boemia) se anunță că directorul fabricei de mătase din Theresienthal Andars, refuzând să primească în serviciu pe un lucrător anume Benda, sub mo­tivul că nu are nevoe de comu­niști, acesta a tras mai multe focuri de revolver asupra direc­torului, fără a-l nimeri însă. Directorul căzu la pământ, în urma unui atac de nervi Benda, crezând că l-a omorât, și-a tras un glonț în cap, rămâ­nând mort pe loc. --------IPl--------­ Starea reginei Suediei Roma, 29 (telegr. part.) — In buletinul, dat azi de medicul cu­rant al reginei Suediei, se ara­tă, că cu toate că nu se poate spune că starea paciendei s'a îmbunătăţit tn ultimele zile, se observă totul dispoziţia crizelor de astmă ţi are nopţile relativ mai liniştite. Totuș, starea re­ginei trebue considerată, încă, destul de gravă. ----------0X0----------­ SINUCIDERE INTR’O BISERICA Pa­rks. 29. (telegr. part.) — In­tr’o biserică din Paris, s’a si­nucis ori cu patru focuri de re­volver, în fața altarului, un ne­cunoscut în vârstă cam de 45 de ani. El mai avu puterea să se ducă la sacristie şi să ceară pre­otului să-i acorde absoluţiunea şi îşi dete sufletul când preotul a terminat rostirea cuvintelor sacramentale. Identitatea sinucigașului a’a fost stabilită. — x Ox ■“— Acoperiş prăbuşit Paris, 29 (telegr. part.). — Acoperişul une­i fabrici de conserve dim Bordeaux s’a r­­răbuşit, acoperind mai multe ucrătoaire. Până acum, am fost scoşi de sub dărâmături o lu­crătoare omorîtă şi 6 grav ră­nite. -------X □ x------­ Respingerea recursului unor arabi con­damnaţi la moarte Londra, 29 (telegr. part.). — Curtea superioară de justiţie de la Londra a respins apelul a cinci arabi din Palestina, con­damnaţi pentru uciderea unor evrei, cu ocazia tulburărilor din toamna trecută, considerând a­­ceste omoruri drept crime ordi­nare. N’a fost admis decât re­cursul unuia din condamnaţi, pe motiv că a fost judecat fără ju­raţi. * Consilierii comunide din Ieru­salim au protestat pe lângă gu­vernul englez contra alegerii u­­nui arab ca ajutor de primar. Alegerea s’a făcut cu majoritate de un vot ----------0X0----------­ O întrunire dizolvată la Monte- Carlo Paris, 29 (Rader). — La Monte­­carlo, poliţia a dizolvat o întru­nire convocată în vederea ale­gerilor pentru consiliul comunal al oraşului. Intervenţia poliţiei a fost ne­cesară din pricina scandalului produs la întrunire. --------xHx-------­ Descoperirea unei mari contrabande Riga, 29. — Din Vilna se a­­nunţă că poliţia locală a ares­tat pe reprezentantul cunoscu­tei fabrici de galoşi „Quadrat" din Riga, anume Zlatin. La per­­chezita făcută la depozitul re­prezentanţei s’au găsit peste 100.000 perechi de galoşi şi şo­şoni importaţi din Letonia pe cale de contrabandă. Mişcarea pentru emanciparea femeilor Paris, 89 (Rador). — Din Haga se anunţă că astăzi au sosit in lo­calitate membrele biroului comi­­siunii inter-americane a femeilor de sub preşedinţia d-şoarei Ste­vens. Biroul va cere egalitatea abso­lută in fata legilor, intre bărbaţi si femei. Biroul va depune o moţiune prin care va cere suprimarea de­osebirii de sexe. In legile relative la naţionalitate. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni »» !* Conferinţa navală *—* Anglia nu permite un pact mediteranean — Londra, 29. (Rador). — Până Luni, şefa delegaţiilor la confe­­rinţa navală nu vor mai avea nici o internedere. Intre timp ei au în­credinţat experţilor respectivi studieera articolelor 11 şi 16 ale statutului Ligii Naţiunilor, pentru ca experţii să găsească potrivit a­­cestor articole formula convena­bilă Franţei şi care să-i asigure securitatea pe care o cere ca pre­ludiu al reducerii tonajului său naval fără a amesteca Anglia în aranjamente de natură militară. Împreună cu statutul Ligii au fost încredinţate experţilor spre studiere tratatul de la Locarno şi pactul Kellogg. Experţii vor con­sidera chestiunea in general fără a se preocupa de ideia unui pact mediteranean. Guvernul britanic a precizat că nu poate fi vorba de un pact me­diteranean la conferinţa aceasta, unde multe din puterile meditera­neene nu sunt reprezentate. ATITUDINEA AMERICEI FAŢA DE PACTUL CONSULTATIV Este sigur, că în şedinţa ple­nară, care se va ţine Vinerea viitoare, delegaţia americană va clarifica atitudinea Statelor U­­nite faţă de pactul consultativ de care presa s’a ocupat mult în ultimele zile. După câte scriu „Times“, „Daily Herald“ şi alte ziare londoneze, delegaţia ameri­cană va declara că nu poate par­ticipa la un pact consultativ înainte ca puterile europene să fi ajuns la un acord privitor la problema mediteraneană şi până când nu se va semna tratatul în­tre cele cinci puteri prevăzând reduceri navale. NEGOCIERILE FRANCO-BRI­­TANICE CONTINUA TOTUȘ Londra, 29 (Rador). — „Reu­ter" anunţă: In cercurile confe­rinţei nav'dle se declara Sâmbătă dimineață că negocierile franco­­britanice, privit­oare la un pact de siguranţă mediteranean au a­­juns la un impas foarte dificil. In cercurile franceze domneşte pesimismul, pe când in cercurile britanice se refuză orice comen­tarii. Cu toate acestea, negocierile continuă. Experţii francezi şi bri­tanici au continuat azi dimineață examinarea unei formule de in­terpretare a art. 16 din pactul Societăţii Naţiunilor, formulă me­nită să dea Franţei garanţii de securitate, fără a aduce insă noui obligaţiuni de ordin militar pen­tru Anglia. D. Grandi, şeful delegaţiei Ma­li­ene, va lua mâine dejunul cu d. Macdonald, la Chequers. D. Dumesnil, ministrul de ma­rină al Franței, a plecat azi dimi­neață la Paris. RomAni, străini in fara lor laţi, 19 Martie In diferite localităţi ale ju­deţului nostru, au fost găsiţi numeroşi lucrători români, cei mai mulţi săteni, originari din Basarabia, veniţi aci spre a-şi câştiga existenţa la munca câmpului. Mulţi din ei n’au ac­te în regulă de naturalizare, cari să le stabilească situaţia juridică, după realipirea Ba­sarabiei de patria-mumă. Acest fapt se explică prin neglijenţa fostelor oficii de stare civilă de peste Prut, cari, pe vremuri fiind conduse de preoţi, nu au eliberat tuturor locuitorilor ac­te de naştere, de domiciliu, etc. Mulţi săteni din această catego­rie nu au avut putinţa, după ali­pirea Basarabiei, să-şi reven­dice supuşenia română. Cazul acestor muncitori ro­mâni a fost comunicat foruri­lor superioare. .nx- Succesiunea principatului Monaco Parts, 29 (telegr. part.). — Monitorul oficial al principa­tului Monaco publică sentinţa de divorţ între prinţul Pierre şi prinţesa Charlota. Monitorul prevede că prinţe­sa Charlota nu-şi pierde drep­turile de moştenitoare. Cu prrivi­­re la aceasta, „Petit Journal” o­­biectează că prinţesa Charlota n'a fost recunoscută de prinţul Louis de colt după naşterea ei ea fiind născută din legătura prinţului cu o dansatoare şi că n ar avea in consecinţă dreptul să moştenească tronul. Acesta s'ar cuveni prinţului Albrecht de Wuertemberg, în­rudit cu familia princ­iară a Monacoului ---------X □ X--------­ înăbuşirea revoltei din Indochina Paris, 29 (telegr. parit). — Din Indochina, se anunţă, că autorităţile franceze continuă să procedeze cu cea mai mare energie la înăbuşirea revoltei din Yenbay. 39 răsculaţi au fost condamnaţii la moarte, 33 la muncă silnică pe viaţa, 9 la 10 ani muncă silnica şi unul la 5 ani muncă siti mică. „Quotadiem“ anunţă că s’au aruncat din aeroplane nume­roase bombe asupra satelor indigene şi s'a tras cu mitra­liera. Din cauza aceasta, au fost­ omorîţi şi foarte mulţi nevinovaţi, ceea ce contribue la mărire­a urei indigenilor contra francezilor. ---------- □ x------­ Protest al locuitorilor din indus­tria franceză a­ dante­lăriei Paris, 29 (telegr. part.). — A­­seară s'a făcut, la Calais, o ma­re demonstraţie de protestare a lucratorilor francezi din indus­tria dantelăriei Demonstraţia, la care au luat parte vreo 11­ 000 lucrători, a fost făcută contra urcării de la 98 la 300 la sută a taxelor pentru im­portul dantelei in Statele­ Uni­­te. Lucrătorii purtau placarde in cari protestau contra nouei legi vamale americane şi au demonstrat in faţa primăriei, Camerei de comerţ şi consula­tului american, arătând că prin aceste ridicări de taxe vamale, se va duce de râpă industria dantelăriei din Franța. Ca semn de protestare, au fost închise toate prăvăliile din Calais. • ’— Vas surprins de furtună Londra, 29 (telegr. part.).— Un vas de pescari a fost sur­prins de furtună pe coastele Irlandei. Din cea 9 oameni din echi­paj, n’au putut fi salvați de­cât doi. ----------0X0-----------­ Proclamarea noului preşedinte al Braziliei K’em-York, 29 (Rador). — Se anunţă oficial din Rio de Janeiro că în urma rezultatelor complete ale alegerilor, d. Julio Prestes a fost proclamat preşedinte al Bra­ziliei. D. Julio Prestes a fost candi­datul partidului conservator. --------XXX--------­ Concertul soc. corale „Cezar Fr­ak” la Brăila Ca oaspe al soc. co-ral© brăi­­lene „Armonia”, soc. corală „Ce­zar Frank" de sub cond­ucerea d-lui Ştefan Popescu, profesor la Conservatorul de muzică din Bucureşti, a dat un concert în oraşul Brăila, cu concursul d-lui Mihail Vulpescu, profesor de operă la conservator. S’a executat ■ muzică din: Ce­zar Frank, Mendelsohn, Ciai­­covsky, Silicher, Muzicescu, Be­na, Oancea, Daniel­escu, I. Vidu, Galimescu, Em. Ghe­orghhi, etc. dirijate de însuși membrii soc. „Cezar Frank“. Au dirijat d-nii: T. Totolici, Clement Popescu, P. Gherman, C. Dobre, I. Crăci­u­nescu, d-rele M. Andrea, Venera Constanti­­nescu, M. Diiacomescu, M. Stan­ci­u, Tereza Jurea, D-na G. Sva­­tova, etc. Au cântat cântece populare d-nii D. Galimani și Mihail Vul­­pescu, care a stârnit entuzias­mul spectatorilor cu bucata: Căte mari sunt pe Buzău. Au mai dat concursul d-nii Maxim Vasiliu, I. Dănescu şi Al. Stoicescu. A impresionat f. mult psalmul 150, Prologul şi Fericirea VI de C. Frank cu cor şi solişti, diri­jate de d. pro­f. ştefan Popescu. După concerta a fost un ban­chet dat de soc. „Armonia’ în onoarea membrilor soc. C. Frank. •XI -IX­ Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor de Marţi 1 Aprilie, a apărut, conţinând numeroase noutăţi ştiinţifice, sfaturi şi reţete prac­tice, precum şi articole de popu­larizare, datorite d-l prof. Gh. Nichifor, prof. Iuliu Moisil, dr. Larrey, I. Focşăneanu, A. V. Lecca, Moş Delamare, etc. In paginile sale se găseşte cea mai variată şi mai bogată mate­rie. Iată domeniile în care ne putem plimba în numărul de faţă : In mijlocu­l crocodililor: aven­turile lui Stanley în Africa. In mijlocul cerurilor : Steaua Polară ; Părerile abatelui Colg­ns­rd. In mijlocul medicilor : Sângele şi anemia. In mijlocul sportshman-ilor : Tactica luptei de box : apărarea şi atacul. In mijlocul arheologilor­­ în­drăzneaţă expediţie a d-rului Chapman, In Mongolia. Pe ur­m­ele omului primitiv. In mijlocul technicienilor: Con­struirea bateriilor a nod Lee. Con­struirea unui condensator practic In mijlocul furnalelor: Intre oţel şi foc. Eroii technicei. O noapte la Moreni. In mijlocul cititorilor : Rubrica lor. Preţul numai 5 lei Conferinţele d-nei Cantacuzino în Franţa Paris, 29 (Rador). — Doamna Alexandrina Cantacuzino, a ţinut ieri la Saint-Étienne o conferin­ţă după care a urmat un film ro­mânesc. 4 Fumul a avut un deosebit suc­ces . Cu această ocazie s a dovedit Ir.că odată deosebita putere de propagandă a cinematrografului. Conferinţa optarţlor la Paris Paris, 29. (telegr. part.) —­ Luni, la ora 4 d. a., încep la Pa­ris desbaterile nouei conferinţe a optanţilor, sub preşedinţia d-lui Loucheur. Cehoslovacia va fi reprezen­tată prin d-nii Beneş şi Voce­­nilek, preşedintele oficiului a­­gricol. România prin d-nii Titu­­lescu şi Mironescu, Iugoslavia prin d-nii Marinkovici şi Ju­­rewski, ambasadorul iugoslav la Paris. Anglia şi Italia vor fi re­prezentate, probabil, prin amba­sadorii respectivi la Paris.­­ -----0X0 .......... Ziarist bătut de fostul şef al cenzurii spaniole Paris, 29 (Rador). — Colone­lul Laiglesia, fost şeful cenzu­rii din Madrid in timpul dicta­­turii, a întâlnit la Santander pe directorul ziarului „Region“ și l-a bătut până la sânge cu bastonul din cauză că acesta publicase un articol privitor la atitudinea cenzurii. Această ieșire a fostului cen­zor a produs impresie in toate cercurile politice. Presa din Madrid publicând știrea, înfie­rează gestul colonelului Laigle­ i D. Colonel Gh. Cică, d-na Ma­rie Colonel Theodoru cu fiul şi fiica, d-ra Zoe Cica, d. Colonel C Clica, d-na Viky Cica, fii, fiice, şi nepoţi precum şi întreaga familie, au durerea a face cu­noscut încetarea din viaţă­­p­retimpului lor GENERAL DE DIVIZIE CONSTANTIN CICA Ceremonia funebră va avea loc Marţi 1 Aprilie ora 16, la capela cimitirului Şerban Vodă (Bellu), unde se află depus cornul defunctului. îndureraţii: Maria, soţie cu­ copiii: Tiberiu şi Olga cu fiica; Carmen cu fiul Eugen ; Manue­la şi căpitan Ciocârlan cu fiica; Titu şi Maria Patriciu cu co­piii ; Nicolae Patriciu ; Ortanaa Mayoux, cu copiii; Pulcheria şi Ionel Petrescu cu copiii; Cor­nelia Maior Patriciu cu copiii, surori şi cumnaţi ; Aleandru şi Se­vasta Giotssan cu copiii; Na­talie şi Constantin Dizem, Gri­­gore şi Cornelia Giocanu cu copii precum şi familiile Pa­triciu,­­ Demetrescu, Dănescu, Bălan, Pantazescu, Lec­ca, colo­nel Giovan, Lupu, Ivaşcu­, Filip Ferbinţoiu, Popazolu şi Roiu, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a iubitului lor TIBERIU PATRICIU Directorul Băncei Naţionale Ploeşti , Maior în rezervă ! în etate de 51 ani înmormântarea va avea loc Luni, 31 Martie, ora 4 p. m. Cortegiul va porni de la Ban­ca Naţională la cimitirul VIi­­şoara. Funcţionarii agenţiei Băncii Naţionale din Ploeşti, au dure­rea a anunţa încetarea din via­ţă a prea iubitului lor director TIBERIU PATRICIU Directorul Băncii Naţionale Ploeşti Maior în rezervă înmormântarea va avea loc Luni 31 Martie, ora 4 p. m Jalnicii. Aspasia Hanard soţie, d-na Raymonde Hass fica cu so­ţul, inginer Clovis Hanard frate cu sora şi copii, anunţă cu du­rere încetarea din viaţă a mult iubitului lor. FERNAND HANARD Lt.-colonel de Rezervă in armata Franceză Inspector lichidator al societăţii de asigurare „Naţionala“ Decorat cu ord­ne române şi străine înmormântarea a avut loc la cimitirul Reînvierea. Duminică 30 ort. Cu inima îndurerată soţie, frafi, soră, cumnat şi cumnate, anunţă încetarea din viaţă a scumpului şi în veci neuitatului lor, Grigoriie V.Lâncenca PENSIONAR Ploeşti în ziua de 27 Martie la Bucureşti şi înhumat la cimitirul Belu la 29 Martie a. c. ./

Next