Universul, mai 1930 (Anul 48, nr. 97-120)
1930-05-01 / nr. 97
soma ii CUPON N-lUI 7 Cititorii ziarului „Universul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru serialia de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare In valoare de 20.000 iei la soc. „Franco'Somenii" de asigurări, Buc., Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000, care se va face la începutul lunii iulie a. c. Asupra stării salutare a judeţului nostru, iată, ce am aflat deia d. dr. Goinst. Diacu, medic primar al judeţului: —Starea generală sanitară in jud. Tutova este relativ bună. Epidemii mai importante — vorbesc de cele ivite anul acesta — afară de două cazuri de tifos exantematic (unul la Rărdăeşti şi al doiilea la Bogdaniţa am findouă vindecate), de 61 cazuri de pojar, din care mail mortal, in com. Ciocanii, Praja, Mireni, Chilieni şi Epureni şi de cele 25 cazuri de tuse convulsivă din Şuletea, alte epidemii n’au fost. Graţie timpului favorabil, credem că epidemiile înregistrate se vor sfârşi. Operaţiile de vaccinare şi re-vaccinare pentru periodul de primăvară sunt terminate cu rezultate satisfăcătoare. Asistenţa medicală gratuită este dată de medicii de plasă în număr de doisprezece la o populaţie de 114.000 suflete. Judeţul este împărţit din punct de vedere sanitar în 11 circumscripţii medicale, dintre care două cu spitale: Pogoneşti cu spitalul Pogoneşti şi Floreşti cu spitalele Floreşti şi Murgeni. Asistenţa femeilor lehuze este dată de 25 moaşe diplomate, plătite de judeţ. Numărul moaşelor este însă insuficient şi cred că ar putea fi înmulţit cu 15—20 moaşe, ca să fie redusă mortalitatea nouilor născuţi şi sar curma cu moaşele empirice Avorturile nu sunt numeroase, iar cele cari sunt, sunt datorite sifilisuluişi tuberculozei. Im ceea ce priveşte asistenţa spitalicească, se face numai în două spitale din judeţ: la spitalul Tutova şi Murgeni Cât priveşte spitalul Floreşti — şi tocmai cel mai important — acesta nu mai poate funcţiona deoarece este ruinat complet Acest spital este în regiunea de nord a judeţului, regiune deluroasă şi acoperită cu păduri seculare având o altitudine de 200 m. deasupra mărei. Aici vine multă lume suferindă vara, din jud. Târova, Tecuci, Roman, Fălciu şi Vaslui. Spitalul este instalat în clădirea mânăstirei Floreşti, zidită de călugări greci şi secularizată de Cuza-Vodă. In faţa spitalului se află mănăstirea care este trecută printre monumentele istorice. Spitalul funcţionează dela 1882 şi a avut renume bun, căci medicii cari s’au perindat şi-au dat toată silinţa ca bolnavii să fie cât mai curâmd vindecaţi. Citez între medicii cari şi-au făcut o glorie la acest spital, pe Davidogilu, Fiorescu, Cerchez, Veniamin Vasiliu, Anitonescu, etc. Din nenorocire, acest spital, din anul 1912 n’a mai fost reparat, aşa că aici este absolut impropriu. La rutina lui a contribuit şi războiul. Este închis de aproape 8 ani. Se impune să fie restaurat, întrucât interese generale cer ca în aceia regiune să avem nu numai un spital pentru toate boabele, dar şi un spital pentru tuberculoşi. Spitalul Floreşti are şi o livadă de pomi fructiferi şi teren arabil de circa 11 hectare. DATORIA ADMINISTRAŢIEI Dacă sar repara acel spital, ar trebui ca şi drumul de la Bârlad la Floreşti să fie reparat ca vehiculele să poată merge mai lesnicios şi orăşenii, cari au nevoe de aer, să se poată transporta mai uşor. Dacă nu se repară spitalul în câţiva ani va fi un morman de cărămizi şi pentru a-l face din nou.... (DESPRE CELELALTE DOUA SPITALE Spitalul dela Tutova poartă numele „Fetele Carol I", iar cel dela Murgeni este făcut din douaţiuni. Ambele au început să funcţioneze la 1908. Judeţul nostrumai are însă novoe de Încă la spital în regiunea de mord-vest, la Piteşti de pildă, unde există o clădire, în care a fost pe vremuri spital judeţean. După noua lege administrativă spitalele intrând în îngrijirea judeţului, acesta nu poate satisface toate cerinţele ca de pildă reparaţiile, înzestrarea cu mobilier. Aici ar trebui să intervie şi statul. Altfel păcat de toată munca depusă de cei din fruntea acestor instituţii. O SINGURA INFIRMERIE ŞI ACEEA IN RUINA La reşedinţa medicilor de plasă nu există niciun dispensar. Medicii sunt nevoiţi să dea consultaţiuni şi să facă ei tratamente chiar în locuiţele lor, chiria plătind-o ei, întrucât judeţul n’a putut prevedea în buget sumele necesare pentru plata chiriilor. Credem, însă, că în bugetul viitor, se va prevedea plata acestor chirii. Avem o singură infirmerie la Piteşti, dar în ea nu se pot adăposti bolnavi, fiind ruinată. BOALELE SOCIALE Dintre boalele sociale, cale mai răspândite sunt sifilisul, tuberculoza şi pelagra. Sifilisul este foarte răspândit în judeţul nostru mai ales in partea de nord. În cursul anului 1929 am avut 1212 bolnavi dintre cari nici jumătate n’au urmat tratamentul complet. întinderea bolilor venerice se datoreşte faptului că bolnavul nu se duce la medic decât când nu mai poate suporta şi după ce leacurile băbeşti n’au avut niciun efect asupra boalei. E nevoe deci de educaţia poporului pentru a nu ascunde medicului boala. Altă cauză a întinderea sifilisului mai este şi promiscuitatea în care trăesc sătenii şi neştiinţa de a se păzi. TUBERCULOZA Altă boală, care face ravagii in judeţul nostru este tuberculoza,--aceasta datorită tot neştiinţei săteanului de a se păzi şi apoi din cauza sărăciei şi a secetei ce bântue de 4—5 ani în aceste ţinuturi. In cursul anului 1929 am avut 324 de bolnavi sub diferite forme, ca : pulmonare, osoase şi ganglionare. Cazuri de tuberculoză nedescoperite, credem, că sunt mai multe şi mai ales ode incipiente. Dar întinderea boalei se mai datoreşte şi faptului că nu avem în judeţ niciun sanatoriu sau spital, unde să fie izolaţi cei avansat’ în boală, deci mai contagioşi. Lăsându-i astfel pe loc, nu e de mirare că în fiecare an numărul tuberculşilor creşte. PELAGRA In fine a treia boală socială este pelagra. In 4—5 ani de secetă, săteanul a trebuit să consume porumb stricat, căci altul bun n’avea de unde, astfel că din an un an numărulpelagroşilor creşte. In 1929 am avut 847 cazuri declarate, dar numărul lor trebue să fie cu mult mai mare.■ Salubritatea în comunele rurale este relativ bună. Nu se face nici o clădire în sate fără autorizaţia primăriilor care studiază locul unde urmează să se ridice clădirea. Curăţenia locuinţelor şi a curţilor se faceregulat în tot timpul anului, iar organele comunale, sanitare şi poliţieneşti fac control foarte des în sate. De altfel toţi locuitorii sunt convinşi că trebue să se supună legilor şi regulamentelor sanitare. In fiecare vară, se face curăţirea fâniiâniilor şi amenajarea terenului dimprejurul lor. In comunele unde se adunau apele din ploi şi formau băltoace, s’au făcut canale de scurgerea apei. . . Personalul nostru medical şi sanitar auxiliar îşi dă toată silinţa pentru aducerea la îndeplinire a regulamenitelor sani- Gh. Nedelea A apărut Nr. 19 din ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR cu data de 29 Aprilie 1930. In el se comemorează amintirea lui PETRU PONI alăturea de următoarele articole: FARMECUL TINEREŢII: Cercetăşia: Congresul cercetaţilor. GLORIILE BĂTRÂNEŢII: Prof. G. G. Longmescu despre Prof. Petru Poni. INDRĂSNELILE EXPLORATORILOR : O expediţie românească la polul Nord; Cum putem ajunge în lună. RISCURILE MARINARILOR: Dramele mărilor; Monştri marini; Comorile piraţilor. PRIMEJDIILE AVIATORILOR: Trăznire aeroplanelor; Lupta contra înălţimilor. BINEFACERILE ŞTIINŢEI: Sclavi mecanici cu chin de om; Gramofon automat: întinerirea. SECRETUL AUTOMOBILELOR. MINUNILE TEHNICEI. ANCHETELE NOASTRE Despre starea sanitară a jud. Tutova *— Ce ne declară d. dr. Constantin Diacu medic primar — D. dr. C. DIACU um v Livunii Marea demonstraţie culturală de la Iaşi — Aniversarea ateneului popular „Tătăraşi”. — O impunătoare afirmare a conştiinţei şi solidarităţii naţionale. — Omagiile Iaşilor, Basarabiei, Macedoniei şi ale marilor asociaţiuni culturale — In timp ce la Sibiu, se închidea congresul anual al „Astrei‘‘, la Iaşi era sărbătoarea aniversării unui deceniu de la întemeierea Ateneului popular Tătăraşi, serbare ce a dobândit caracterul măreţ al unei impunătoare demonstraţiuni culturale. Manifestarea culturală de la Iaşi are însăşi o altă însemnătate, în grelele împrejurări, în care ne sbatem-Cele mai autorizate personalităţi şi institutului culturale s‘au unit într'un simiur cuget pentru a dovedi tării întregi — ceea ce ilustrează atât de elocvent opera ateneului Tătăraşi, — că singura putere constructivă şi eficace in procesul unificării sufleteşti a neamului este afirmarea culturii naţionale, este cultivarea şi întărirea etnicului şi a specificului nostru românesc. Se proectează astfel puternică şi luminoasă în mijlocul haosului care ne stăpâneşte, o doctrină de viată românească, reprezentând ideologia superioră şi neîntreruptă a românismului sprijinită pe vechimea şi tăria tradiţiunilor lui istorice şi morale. Şi se mai constată o mobilizare tenace a tuturor energiilor morale şi spirituale ale neamului. Iar insufleţiril, cu care aderă la această mobilizare culturală, în primul rând provinciile alipite dovedeşte cum în conştiinţa românismului de pretutindeni s-a înstăpânit credinţa, că închegarea sufletească şi ridicarea neamului nostru nu pot veni decât de la solidarizarea prin cultură naţională. Ateneului popular Tătăraşi îi revine marele merit de a fi experimentat cu jertfe imense, dar cu rară vrednicie morală, acest mare adevăr, înfăptuind prin propriile lui puteri o mare operă, de bine obştesc. Iată pentru ce sărbătorirea acestei munci a fost un act de adevărată recunoştinţă naţională. G. L. curoşi că ne este dat a aduce omagiul nostru activităţii rodnice a ateneului popular Tătă■raşi şi felului neşovăelnic cu care iniţiatorii lui au ştiut să urmărească scopul ce şi l-au propus. Personal, fiind acum câţiva ani, comandant al trupelor din Arad, am avut prilejul să admir patriotismul cald ce îl iradiau oamenii de bine cari aduceau salutul Moldovei fraţilor lor dela graniţa apusană şi aclamaţiunile de entusiasm până la frenezie cu cari ii răsplătia populaţia neaoş românească din acele regiuni. Salutăm cu dragoste pe luptătorii inimoşi cari plini de încredere, se pregătesc a duce mai departe opera lor, aducând raza încălzitoare a iubirii de neam şi în regiunile în care o propagandă perfidă încearcă să tulbure armonia dintre fraţi. In această luptă contra întunerecului, în această operă de luminare a conştiinţelor, noi ostaşii suntem şi vom fi alături de d-voastră, roagă ateneul Tătăraşi, cu toată stăruinţa, de a veni cât mai des în mijlocul nostru şi a ne ajuta pentru ca să putem înălţa şi întări cât mai mult, comoara sufletească a poporului din vechea Moldovă şi a-l feri de propaganda de distrugere a duşmanilor neamului nostru românesc“. Salutul celorlalte societăţi culturale din Basarabia în frunte cu Liga Culturală, a fost adus in mod călduros de d. prof. Gh. Obreja din Chişinău, care a făcut o sugestivă expunere a cultului pe care basarabenii îl poartă ateneului Tătăraşi. Serbarea de dimineaţă Serbarea aniversară a început dimineaţa la biserica istorica a hatmanului Nicoară, în faţa unei foarte numeroase asistenţe. La ora 11, P. S. S. arhiereul Grigore Leu, vicarul sfintei Mitropolii, a oficiat un Te-Deum şi un parastas pentru Ateneu şi membrii decedaţi La serviciul religios au luat parte preoţii Lc. Ţincoca, Florescu, Dimen, Leonte. Chirică, Ciolan, Gh. Tudorache şi arhidiaconul Busuioc. Răspunsurile liturgice a fost date de corul Ateneului sub conducerea maestrului V. Popomei. Serviciul divin a fost încheiat prin cuvântarea părintelui ec. L. Dimescu, protoereul municipiului Iaşi, care a pus în lumină însemnătatea operei Ateneului popular Tătăraşi, ridicat ca o afirmare a credinţei strămoeşti şi a dragostei de neam pe dealul hatmanului Nicoară, îngropat de viu în timpul domniei lui Miron Barnoscky, pentru că a îndrăsnit să ridice în Tătărași un altar creștin. * După ce s'a făcut o colectă pentru victimele dela Costești, strângindu-se o însemnată sumă, membrii au mers în procesiune până la palatul Ateneului, unde d. Ifrim a oferit masă oaspeților. După amiază încă dela ora 2 d. a. mare mulţime, alcătuită din populaţia oraşului, delegaţiunile sosite şi intelectualitatea Iaşilor şi a oraşelor din Moldova Însufleţea cartierul Tătăraşilor, înviorat de sărbătoarea biruinţei lui culturale. Sunt reprezentate peste treizeci de asociaţiuni culturale. Se observă în deosebi afluenţa basarabenilor. Serbarea începe la ora 3, corul Ateneului în strălucitul port naţional moldovenesc cântând „Cristos a înviat“ şi apoi ,,Imnul Regal“. Asistenţa ovaţionează. Ateneul este împodobit cu admirabile scoarţe moldoveneşti. Pe păreţi, în cadre aurite se înşirue portretele marilor domnitori şi apostoli cărturari ai unităţii naţionale. Pe scenă, iau loc reprezentanţii numeroaselor asociaţiuni culturale. Serbarea continuă însă dincolo de zidurile Ateneului. Este bucurie obştească şi înfrăţire cum de mult n'au cunoscut Iaşii. Ieşeni! mărturisesc cu ochii umeziţi de lacrimi, că aceasta-i sărbătoarea ..reînvierii IaşilorCUVÂNTAREA D-LUI C. N. IFRIM întemeietorul şi preşedintele ateneului Binecuvântată fie ziua aceasta, în care sărbătorim împlinirea a zece ani de osteneli, de străduinţe, de jertfe de sine, în slujba idealului de luminare şi înfrăţire a sufletelor româneşti, prin minunata putere a culturei. Cumam putea mulţumi dv. tuturor, atâtor feţe luminate şi atâtor inimi curate, cari aţi venit să vă împărtăşiţi, alături de noi, membrii şi conducătorii acestui asezâmânt, din bucuria acestei sărbători ! A fi icnit, aduşi de simţimintele dv. de buni români, în această biserică închinată celor două idei mântuitoare de neam : idea naţională şi idea creştină. Căci aşa socotim noi, cei 600 de membri fondatori şi activi. Ateneul popular Tătăraşi ca o biserică , iar scena acestei săli, pentru noi toţi, a fost timp de zece ani amvonul, de unde aproape trei sute de intelectuali şi cărturari ai neamului, au predicat, — fără încetare, — evanghelia culturei şi a naţionalismului. D-sa ,a expus apoi bogata activitate a ateneului ieşan, căruia i se datoreşte reînvierea datinilor strămoşeşti şi marile escursii — pelerinaj pentru înfrăţirea neamului. Omagiu! Biserici! - Cuvântarea P. S. S. Ar&Ceresl ffrigoro Vicarul Bilropoilor Boldovei ~ O sărbătoare ca să-şi îndeplinească rostul trebue să întroneze în mijlocul ei elementul divin. Sărbătoarea prăznuirii a zece ani de lucru creştinesc şi românesc a ateneului din Tătăraşi se ridică la înălţimi cereşti prin substratul ei moral, temeiul ei fiind dragostea şi jertfa. Acum zece ani, o mână de oameni s’au grupat în jurul ateneului din Tătăraşi cu încredere şi nădejde in Dumnezeu şi în puterile lor. Cu dragoste dusă până la jertfă ei au început lucrul temeinic pentru cultivarea ieşenilor —in special din Tătăraşi—şi pentru unirea sufletească a tuturor românilor adunaţi sub acelaş sceptru de conducere naţională. Iniţiatorii prin opera lor de buni creştini şi români au jus o temelie de piatră ateneului din Tătăraşi, ridicându-i prin concepţie şi lucru de la cele omeneşti trecătoare, la cele dumnezeeşti eterne. Omagii aniversitarii D. prof. G. BOGDAN, rectorul universităţii ieşene, într’o frumoasă adresâ. Arată că Universitatea ieşeană, cea mai veche universitate românească, ia parte la sărbătorirea celor zece ani de activitate, a „Ateneului popular Tătăraşi”. Sforţările, ce le-aţi făcut in acest timp pentru răspândirea culturei în straturile largi ale populaţiei, au trezit sentimente de caldă şi necondiţionată apreciere, căci unificarea sufleteasca a diferitelor pături ale poporului nostru, constitue condiţia esenţială de desvoltarea armonică a statului nostru în viitor. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. BOTTEZ, DECANUL FACULTĂŢII DE LITERE DIN IAŞI Universitatea noastră, al cărei purtător de cuvânt sunt la această sărbătoare, a crezut că-şi îndeplineşte o datorie, nu numai o curtoazie protocolară, răspunzând invitaţiunii de a „onora , cum spuneţi în adresa d-tră, această solemnitate aniversară, prin prezenţa reprezentantului ei; iar acel „scurt cuvânt, in legătură cu rostul aniversării", pe care îl aşteptaţi şi de care „v’aţi simţi adânc mulţumit“ — fraze citate din textul invitaţiunii ce ne-aţi făcut cinstea de a ne-o trimete — nu poate fi decât un prinos de omagiu şi de urare adus rodnicei munci a dvs în sânul instituţiei de propagandă culturală, pe care aţi închegat-o acum zece ani şi aţi continuat să o îndrumaţi fără întrerupere până azi. Cu mijloacele modeste s’a desfăşurat aici o activitate însufleţită de atâta devotament, perseverenţă şi credinţă în valoarea de consolidare sufletească a culturei naţionale, printr'o propagandă vie de popularizare, in întreg cuprinsul României Mari, a tot ce poate apropia şi înfrăţi sufletele, din cultura poporului nostru, a tot ce are rădăcini adânci în fiinţa etilică a naţiunii noastre, aşa cum a format-o vremurile şi vicisitudinile istorice în curgerea veacurilor. Teritoriile geografice se cuceresc prin arme, sufletele acelor cuceriţi însă se încetăţenesc în istoria neamului numai prin cultură şi nu atât prin cultura silnicită de rigide programe şcolare cât mai cu seamă prin farmecul radiant al unei culturi crescută din datinele şi tradiţiile unui popor blând şi generos ca al nostru. Publicarea dărei de seamă a activităţii ctră în curs de zece ani închide singură cel mai înalt elogiu ce se cuvine să aducă Universitatea noastră ateneului popular din Tătăraşi în opera comună de culturalizare a ţării. Faptele vorbesc mai elocvent decât vorbele, de aceea îmi termin „scurtul cuvânt”, cum l-aţi cerut, felicitându-vă, d-le preşedinte, dimpreună cu valoroşii d-stră colaboratori şi personal pentru apostolatul atât de folositor progresării spiritului naţional în cultura ţării noastre şi dorinduvă, aceeaş muncă spornică în viitor. Omagiu armatei Cavâatarea a-M general Maas. com&ssslaatssi comnnul SV d© aronaaä — Armata nu poate privi cu indiferenţă opera înfăptuită numai în decurs de 10 ani de Ateneul popular Tătăraş’. O acţiune care are de scop întărirea conştinței naţionale şi demonstrarea vitalităţii sufletului ritTnSnpfM. delt» un capiăt la celalt al ţării este binevenită de toţi cei cari simt româneşte. Noi ofţerii, cari ne putem mândri de-a contribui într’o măsură apreciabilă la desvoltarea iubirii de neam în rândurile oştirii şi printr’însa, în toate păturile poporului, suntem bu Omagiile guvernului » Învoatarea d-l dr. Petravsea,, prefectsul tradsfunii - înţeleg emoţiunea cu care ne-a vorbit d. Ifrim despre începuturile ateneului din Tătăraşi şi despre truda celor ce au stat neclintiţi în slujba acestui folositor aşezământ. Şi sunt convins că aceeaş emoţiune stăpâneşte pe toţi cei care au pus începutul acestei instituţii şi cari, vreme de un deceniu, au pus aci partea cea mai aleasă din sufletul lor. Cum să nu fie emoţiune când în minte ţi se îmbulzesc amintiri despre atâtea fapte frumoase pe care le-ai trăit, despre atâtea gânduri bârfe care te-au însufleţit, despre atâtea bucurii pe care le-ai simţit şi, fără îndoială, şi despre unele necazuri care, câteodată, ţi-au încruntat privirea şi ţi-au înourat zarea ! Totuşi, întemeietorii ateneului şi toţi cei ce au slujit cu nesdruncinată credinţă acestui altar pot fi şi mulţumiţi, şi mândri. Căci, prin truda lor, s’a îndeplinit o operă sănătoasă prin truda lor ateneul din Tătăraşi a devenit o fată a laşului şi o instituţie de care ţara în treasă nu s’ar putea lipsi cu uşurinţă. Omagiu Academiei Române — CîsvssSîjI d-M pr© t. Shales Blebed£nţi — „Zece ani nu e puţin lucru. Du-pă atâtea steaguri ridicate, apoi închinate la picioarele duşmanilor, să vezi măcar unul că nu se pleacă e o reală înviorare pentru toţi câţi ştiu greutăţile prin cart» trece poporul nostru. Eu unul nu mă sfiesc să consider epoca noastră ca una din cele mai pline de umbră. Dar tocmai pentru aceea curajul nu treime să se clatine o singură clipă. Vorba cronicarului : pot muri chiar puținii oameni buni, când sunt împreună. Prin urmare, curaj și înainte. Cine simte în pieptul său inimă de bărbat să iasă din tranşete ori unde îl va fi chemat soarta, şi să lupte, ca şi cum toată biruinţa ar atârna numai de jertfa lui. Ar fi o supremă ruşine să fim înfrânţi tocmai când am strâns poporul român într’un singur hotar. CUVÂNTAREA D-LUI MIHAIL SADOVEANU Marele povestitor, care a lucrat neîntreapt şi cu mult suflet alături de Tătărăşeni, povesteşte greutăţile din trecut şi piedecile ce se întrevăd în viitor pentru acei ce şi-au închinat viaţa idealului cultural al neamului. Tocmai de aceea — spune d-sa — oameni mari şi români adevăraţi nu vor fi pentru neamul lor, decât cei ce vor isbuti să-şi jertfească tihna şi bunul lor personal pentru înălţarea neamului aşa cum au înţeles să facă întemeitorii şi luptătorii ateneului „Tătăraşi”, care oferă ţării şi timpului nostru pilda muncii rodnice şi înţelepte pentru ridicarea neamului. amsg!a! Casator Naţionale D. general I. MANOLESCU, preşedintele „Caselor Naţionale“, într-o documentată şi vibrantă cuvântare arată că ateneul din Tătăraşii Iaşilor este vatra simţirii româneşti în care arde focul dragostei de neam. Dacă Iaşii sunt Ierusalimul cultural al românismului, “tăraşii au devenit un altar naţional, de la care s au împărtăşit de sfinţenie moralii şi naţională luptătorii culturii româneşti. Tătărăşenii sub conducerea d-lui Ifrim constitue astăzi o armată de învingători, cari au scris şi înfăptuit adevărate isbânzi de unitate naţională. Casele Naţionale — a căror ideologie este asemănătoare cu a ateneului Tătăraşi — sunt mândre şi fericite de glorioasa încununare a isbânzilor dobândite de Tătăraşeni în cei zece ani de necurmata luptă culturală şi di urează cu frăţească dragoste viitor îndelungat şi tot atât de rodnic. Omagiu! direcţiani! educaţiei poporului SfflgImtaiMsa. c5"MitldL&sc&rsw lnir‘o frumoasă cuvântare, distinsul scriitor şi reprezentant al direcţiuni educaţiei poporului, arată cum zi cu zi şi ceas cu ceas, ateneul Tătaraşi a adus prin activitatea lui, zori de limpezire şi zori de nădejde în viaţa neamului nostru. Plini de entuziasmul interior, care singur căteiază valori sufleteşti, conducătorii lui încă din cel dintâi timp nu s-au mulţumit să-i închidă activitatea în cercul strâmt al unui folos sufletesc local, ci văzând pe deasupra clipelor din prezentul atât de repede trecător sau gândit să-i împânzească activitatea peste întinderea întregului suflet naţional. Şi atunci cutremuraţi de un curat fior, am putut sta faţă la acele minunate călătorii sufleteşti, ale ateneiştilor Tătărăşeni. Nici oiată până la ei, nu s-a realizat o atât de puternică şi continua activitate spirituala pentru fixarea în orizontul vieţii obşteşti a idealului consolidării noastre naţionale. Nu este aceasta vorbă de entuziasm ocazional, ci vă rog să credeţi, este un mare adevăr, mai pur entuziasm când ne aducem aminte de frumuseţea plină de eroism şi de avânt, a acelor descinderi ale aliueului Tătaraşi, în Ardeal, în Basarabia şi chiar în bătrânul vechiu Regat ? Cum sa nu ne si nit ian sufletele cutremurate de cel mai duios fior, când amintindu-ne acestea parcă vedem cu închipuirea cum stolul de porumbei albi ai iubirei şi ai prieteniei sufletelor noastre se scoboară peste sufletele fraţilor noştri ardeleni, bucovineni, basarabeni aducând mult dorita şi plina de roade înfrăţite ? Dar ateneul „Tătăraşi" a mai făcut încă o lucrare, pentru care nu există altă vorbă de mulţumire, decât întreaga noastră iubire şi admiraţie . ..Ateneul a dus Basarabia în Ardeal''. Au fost acelvi ceasuri de profunde amestecuri sufleteşti, de topire în adâncuri, de fondare sufletească. Desigur între pârghiile noastre sufletesc-naţionale care în vremea de după război s-au pus în slujba ridicării unui ideal în orizontul vieţii noastre obşteşti, ateneul totăraşi stă în frunte. Omagiul Ardealului Gavoatarea film $163. ©misii©? §MSm D. prof. univ. Onisifor Ghibu, care a lucrat pentru organizarea vieţii naţional în Basarabia, a făcut o frumoasă apologie a operii înfăptuite de d. C. N. Ifrim şi ateneul Tătăraşi. „Daţi-mi vru să aduc şi eu prinosul meu de recunoştinţă şi admiraţie pentru munca şi devotamentul, pe care în vremuri atât de grele şi defavorabile le-aţi adus pe altarul unităţii şi culturii neamului nostru. Am cunoscut de aproape silinţele îndreptate spre însănătoşirea vieţii naţonale nu numai în Capitala atât de înstrăinată a Moldovei, ci şi în Basarabia pe care urgia vechei stăpâniri străine şi a nouilor vremuri tulburi o ţin într'o veşnică frământare păgubitoare pentru naţiunea noastră. Nu pot decât din prilejul zalei de popas de acum să vă doresc dela Dumnezeu spre a stărui încă multă vreme pe calea de până aci. Când o muncă este isvorîtă din aşa adânci convingeri, ea îşi va da roadele sale odată, oricât de târziu. Rezultatele vin de la sine. Să trăeşti iubite d-te Ifrim şi să-ţi dea Dumnezeu cât mai mulţi tovarăşi de ideal,aci şi pretutindenea. Omagiu Blajului Regretând că în ziua aniversării va fi la Roma, I. P. S. S. Mitropolitul Vasile Suciu a arătat printr-o scrisoare marele interes cu care Blajul urmăreşte şi apreciază activitatea şi opera de înfrăţire culturală şi naţională îndeplinită de ateneul popular Tătăraşi. Amintind bucuria pe care au produs-o la Blaj pelerinajele ateneului Tătăraşi, înaltul prelat binecuvintează năzunţele lui, rugând pe Dumnezeu să le încunune cu cât mai mult spor. Omagia! ş! chemarea Basarabiei — Cavânteraa d-M general C. Biragn, comssâan- M mlMSas*al Basarabie! şi preşedintele atenesslui Ghişioău — Enumerând marile asociaţiuni culturale, d. gen. Dragu aratit că ateneul Tătăraşi are meritul de a fi în fruntea acestor mari opere naţionale, meritând toată strnla şi recunoştinţa neamului românesc. • „Ateneu! Tătăraşi, ca vecin al scumpei noastre Basarabii are marea datorie a se ocupa în special de suferinţele acestui pământ scump şi de vrednicii urmaşi ai lui Ştefan cel Mare, pentru că din nefericire aici se dă lupta cea mai înverşunată pentru distrugerea unităţii noastre naţionale. De aceea ateneul Chişinău Anul alvui nr. in Joi i Mai lano Omagiu Macedoniei Din partea soc. „Macedo-Române“ d. prof. STERIL DIAMANDI a arătat că pentru românii din Macedonia România este pământul binecuvântat, iar laşii cetatea sfântă a conştiinţei naţionale. Cele mai măreţe monumente religioase şi artistice ale omenirii, nu au pentru românii Macedoniei însemnătatea monumentelor istorice ale Iaşului, pline de amintirile măreţiei din trecut. Macedonenii ar fi fericiţi ca una din escursiile pelerinaje a ateneului Tătăraşi să fie îndreptată în Macedonia unde ar duce mângâere şi nădejde. i âte omagii Din partea ateneului popular „Dr. C .Angelescu” din Capitală, d. Şerban Popa, într’o frumoasă cuvântare, a arătat trăinicia legăturilor sufleteşti care s'au stabilit între luptătorii culturali din cele două capitale ale ţării, aducând elogiul de admiraţie d-lui C. N. Ifrim şi corului ateneului, condus cu atâta pricepere de d. Vasile Popovici, însufleţite şi frumoase cuvântări pe care regretăm că din lipsă de spaţiu nu le putem da au rostit d-nii : prof. univ. GH. GHIBANESCU vechiu şi devotat colaborator al ateneului Tătăraşi din partea „Arhivei” ieşene; dr. CĂDERE din partea Casei de stat şi cetire „A. D. Xenopol“ din Iaşi ; prof. GHEŢU, din partea ateneului popular Nicolina; avocat MEZA din partea asociaţiilor culturale din Vaslui, ca fost membru fondator al ateneului Tătăraşi cu care conlucrează intens ; prof. PETRESCU din partea Ateneului popular din Botoşani, etc. etc. MANIFESTAŢIA PENTRU ZIARUL „UNIVERSUL“ In clipa când redactorul nostru d. G. LUNGULESCU a adus salutul d-lui Stelian Popescu directorul nostru, întreaga asistentă timp de câteva minute a făcut o entuziastă manifestaţie de simpatie ziarului şi conducătorului său, care totdeauna a socotit ca o datorie naţionala să sprijine acţiunea ateneului Tătăraşi, pusă după cum se vede numai în slujba marilor interese naţionale. In bogata producţie artistică, reuniunea corală a ateneului a obfinut sub conducerea d-lui Vasile Popovici un adevărat triumf, iar d. Ion Profir societar al teatrului Naţional a rostit versuri ocazionale închinate luptătorilor culturali ai Iaşului. Seara ,s-a dat în sala ateneului un mare banchet la care au cuvântat părintele Trncoca, d. inginer Cristea şi alţii. M. Mierenin 1 HI BEN IMIE 28 Aprilie După o zi călduroasă din :i cale afară, care indica o stare atmosferică anormală, pe la ora 4 lumi d. a. s’a deslănțuit un puternic uragan, care a făcut pagube enorme, băgând groaza în locuitori. Vârtejul a durat mai bine de 30 minute, in care timp a.- • coperișuri întregi au fost smulse de pe case şi asvârlite la mari depărtări, copaci au fost desrădăcinaţi, gospodării mai primitive năruite şi gră- \ dini de pomi roditori â: '■•usc. Pe şoseaua ce leagă asul cu portul, salcâmi bătrâni au fost smulşi din pământ şi trântiţi în mijlocul drumului. In port, câteva vase care mergeau la vale, fiind cuprin- se de furtună in larg, au tre-■ huit să lupte cumplit cu va- \ lurile, cari nu le-au dat ră- gaz decât după istovitoare sforțări să se refugieze în ra- I da portului bulgar NicopoUSD-lui Bernhard Abramo , viei, comerciant, uraganul i-a desvelit complet casa, ra smulgându-i tabla, iar clădi- | rea băilor vechi, unde azi le- \ giunea de jandarmi îşi are atelierele,, a fost lăsată fără acoperiş, odată cu tabla fiind smuls şi podul cu căpriori cu tot. Asemenea au fost desvelite imobilele d-lor Lilman şi Filip Ionescu. In hala de peşte, un bloc întreg de 10 metri pătraţi, car 13 forma acoperişul uneia din prăvălii, a fost ridicat şi a vârlit în strada laterală, în faţa depozitului Goldenberg. La periferie şi în special în mahalaua costolarilor, maherniţe întregi sburau în aer. In faţa cârciumii d-lui Christache Penescu, un salcâm secular a fost retezat de la pământ şi svârlit în geamurile magazinului. Compania de jandarmi, comerciantul D. Sepier şi încă un mare număr de cetăţeni au avut de suferit pagube însemnate. La câteva minute numai după furtună, grădina publică a oraşului era un maldăr de crăngi şi frunze smulse din pomi. Din fericire, victime omenești nu s’au înregistrat. 1E H lliMi Ulii Automobil strivit intre două vagoane de tramvai Trecătorii au putut vedea Duminică toată ziua un automobil sfărâmat, zăcând ca o armonică enormă lângă trotuar pe bulevardul Elisabeta, în apropiere de liceul „Lazăr". Iată în ce împrejurări a ajuns în halul de mai su®: Automobilu 1 - cupeu tip Fiat, nrul 47, proprietatea Ci gratu Fizotti, din str. Despot Vodă 14, venea numai cu şoferul, cu mare viteză, spre oraş. Se vede că şoferul era foarte grăbit, căci a vrut să-i ia înainte unui vagon de tramvai, ocolindu-l pe stânga în loc de dreapta. Această manevră i-a fost fatală, căci a fost prins între tramvaiul pe care-l ocolise şi un altul ce venea din partea opusă şi strivit. Şoferul a avut timp să sară din automobil şi să se salveze. El a abandonat maşina şi a dispăru Poliţia la lus în urmărire. Spargerea din b-dul Pake După marile spargeri de la Stratulat, magazinul „Ateneului“ şi tutungeria din str. Lipscani, altă spargere a fost semnalată Luni. O bandă de hoţi s-a introdus— când, nu se ştie—în locuinţa d-lui dentist Carol Schwartz, din b-dul Pake 25, devalizând-o complet. Hoţii au furat şi aparatele din cabinetul dentar. Ei s’au introdus în casă prin forţarea uşei dela intrare. Păgubaşul se află plecat la Tg.-Mureş ; acasă se afla numai servitoarea Elena Briceag, care n a putut da nici o informaţie poliţiei. In cabinetul dentar s’au găsit două speracle, o daltă, o pilă şi alte instrumente, lăsate da hoţi. Aceste scule sunt din acelea ce se întrebuinţează de şoferi la repararea automobilelor. D. comisar I Iociung, însărcinat cu cercetările, a luat măsuri pentru dovedirea hoţilor. Avocat bătăuş Luni dim, s'a reclamat poliţiei că d. avocat Valeriu Maxentian, din str Banul Mărăcinei, aflându-se în hala de păsări a bătut pe băiatul Tudose Popescu, care trecând pe lângă o doamnă i-a rupt din greşeală ciot apui, cu un coş ce-l ducea în mână. Intervenind băiatul D. Filip, de la un compartiment vecin, spre a salva pe tovarăşul lui, a primit şi acesta câteva lovituri destul de puternice. Ancheta se face la circ. respectivă. Colonel lovit de automobil e, colonel în rezervă Vasile Dumitriu, de fel din Vaslui, a fost lovit de autocarmoneta 7262, a primăriei sectorului Verde, în timp ce trecea prin piaţa dr. Botescu. D. colonel fiind rănit la cap, a fost dus la spitalul Filantropia. Şoferul Vasile Frunză, conducătorul autocamionetei, a fost arestat.. Ceartă intre fraţi Cristache Velicu, de 30 ani* din str. Cărămidari 25 s’a certat Luni cu un frate al său. In toiul certei, Cristache a fost rănit de fratele său cu un cuţit, în mâna dreaptă. Rănitul a fost pansat la Salvare. Nenorocirea din str. Verva Traian Şoferul Longhin Orăşanu, din str. Broşteni 49, voind să se urce într'un tramvai ce trecea pe calea Dudeşti, colţ cu str. Nerva Traian, ,a alunecat şi a căzut sub remorcă. A fost rănit la piciorul drept, şi transportat la spital