Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)

1930-06-01 / nr. 121

Soarta asigurărilor sociale în România Ne-am ocupat în repetate rânduri de chestiunea asigură­rilor sociale, arătând celor puşi să dirijeze această instituţie, că s-au depărtat de la scopul ei iniţial. Isvorâte din spiritul de solidaritate ce pătrunde tot mai adânc în rezolvarea probleme­lor sociale, asigurările munci­toreşti au un s­cop bine definit. Sprijinirea muncitorilor în caz de boală, infirmitate, bătrâne­ţe, accidente de muncă, şomaj forţat. Această acţiune având prin excelenţă caracterul unei datorii de solidaritate socială, acest caracter a trecut şi în le­giuirea respectivă, prin obliga­ţiunea împărtăşită de munci­­contriibui fiecare, cu o cotă, la susţinerea materială a insti­tuţiei. Pe aceste baze s-a în­fiinţat la noi Casa centrală a asigurărilor sociale, care ad­ministrează azi un fond de aproape 800 milioane lei agoni­siţi din cotizaţiile factorilor de mai sus. De aci începe, însă, punctul nevralgic al chestiunii. Dacă, teoretic, ideia asigurărilor nu poate fi criticabilă, ea expri­mând o necesitate superioară şi imperioasă, totuş din punct de vedere al realizărilor prac­tice a lăsat şi lasă foarte mult de dorit. Ceea ce a desevăluit d. dr. Iiie Rădulescu în interpelarea des­­voltată zilele trecute la Came­ră, cu privire la abuzurile din administraţia şi gestiunea a­­cestei instituţii, învederează desăvârşit că nu mai avem de a face cu un aşezământ pus în serviciul cauzei muncitorimii, ci cu o insituiţie de berechet şi de sinecură pentru nesăţioasa clientelă politică a partidelor. Modul cum este administrată Casa centrală este într'adevăr revoltător. Majoritatea fondu­rilor se risipesc în cheltueli ab­solut inutile sau pentru căpă­­tueli şi beneficii personale. P D. deputat nie Rădulescu a citat cazul cumpărării unui imobili la Braşov cu suma de 3 milioa­ne şi jumătate, împotriva voin­­ţii Casei de asigurare locale, s-a mai cumpărat la Bucureşti un şos. Bonaparte un alt teren cu suma de 2 milioane şapte sute de mii pentru un dispen­sar, care, în urmă, s-a trans­format într'o vilă de agre­ment. Trecând la aprovizionarea Ca­­sei centrale cu medicamente și materiale sanitare, deputatul interpelator a semnalat pana­maua săvârșită cu comenzile în străinătate — nu numai prin cumpărături fără nici un fo­los, dar şi prin comisioanele în­casate şi prin risipa de bani a comisiunilor trimise în străi­nătate în acest scop. In aceiaşi ordine d-sa a denun­ţat abuzul cu automobilele şi cu permisele pe calea ferată, de care se bucură toţi funcţionarii supe­riori de la inspectori în sus. Scandalul însă este şi mai mare cu aparatul funcţionăresc al a­­cestei­ instituţiuni. Nicăieri plaga biurocraţie nu se răsfaţă mai în voie ca la Casa Centrală a asigu­rărilor sociale. Pe lângă cei peste 800 funcţionari plătiţi de ministe­rul muncii, Casa centrală a an­gajat sute de diurnişti, cari, în 1929 au însumat o cheltuială de peste 13 milioane lei, plătiţi din fondurile prevăzute pentru boală ale muncitorimei. Alte zece mi­lioane au fost plătite funcţionari­lor superiori sub o formă de diurne fixe, gratificaţii, jetoane şi tot felul de indemnizaţii, asigu­­rându-se astfel directorilor şi in­spectorilor retribuţii de 50—60 mii lunar. Rezultatul acestei ge­stiuni de pomină se vede dealtfel din bilanţul instituţiei, care, pe anul trecut, s-a soldat cu un defi­cit de 150 milioane lei. La cele uluite de interpe­la­tor, adăugam şi faptul grav că tot numerarul de care mai dispu­nea instituţia a fost luat sub formă de împrumut de guvern, deturnând astfel un fond, agonisit din contribuţia muncitorilor şi a patronilor, de la destinaţia lui le­gală şi firească, spre a i se da altă întrebuinţare. Urmările acestei nefaste condu­ceri a celui mai important aşe­zământ social al tarii, sunt cum e şi firesc, incalculabile, pentru pătura numeroasă şi foarte inte­resantă a muncitorilor români. Declaraţiile de circumstanţă făcute de d. ministru Răducanu, ca răspuns la interpelarea d-lui Ilie Rădulescu, că va proceda la reorganizarea şi unificarea asi­gurărilor, nu rezolvă cu nimic problema în ce priveşte răspun­derile prezentului. Să se cerceteze cu toată seriozi­tatea toate punctele de acuzare formulate prin presă şi de la tri­buna parlamentului împotriva si­stemului de administrare a avu­ţiei Casei centrale , să se stabi­lească toate punctele bolnave din actuala organizaţie a acestei in­stituţii, pentru că numai astfel se vor limpezi şi drumurile, cari trebue să ducă la asanarea şi la repunerea ei în slujba înaltelor idealuri pe care e chemată să le ------- X O X ------­Vampirul din Düsseldorf PETER KUERTEN ------- xox ------­ Morari amendaţi cu 35 milioane Arad, 29 Mai Ne-am ocupat în mai multe corespondenţe despre neregulile săvârşite de peste 70 de morari din judeţul nostru, aproape cu toţii minoritari, cari au frustrat fiscul cu impozitul de pe mai mulţi ani de zile cuvenit pentru vama măcinişului. Intre aceşti morari şi ministerul de finanţe au urmat toată iarna tratative, cari se încheiaseră cu renunţa­rea ministerului la amendă, mul­­ţumindu-se cu încasarea, în rate, a impozitului cu pricina. In ul­timul moment ministerul a reve­nit, trimiţând administraţiei fi­nanciare o adresă prin care o în­­drumează să încaseze amenzile. —­in total 55 milioane lei, — în curs de 5 zile. Fireşte, că ordinul a stârnit în rândurile interesaţilor enormă e­­nervare Răscoală Într’o provin­cie braziliană Rio de Janeiro. 30 (Rador). — Ziarele anunţă că în oraşul Ca­­ragol din provincia Minas Ge­­rses, în Brazilia, s-a produs o răscoală. Şeful poliţiei a fost a­­sasinat. Numărul morţilor e de 20, ai răniţilor de 50. SCANDALOASA AFACERE A CONTRACTULUI STEWART ..... . — — Finanţare „sui generis”.— Statul expus să plătească o şosea de două ori mai scump — Guvernul, trecând peste orice consideraţiuni şi nevoi în adevăr urgente ale ţării, este pe punctul de a întocmi, cu un cinism revol­tător, proiectul de lege prin care îi pune, cu o sfidătoare îndrăz­neală, contribuabilului român în­delung răbdător, o nouă sarcină dintre cele mai apăsătoare. Iată în ce constă noua „aface­re“ neruşinată a guvernului, ca­re este echivalentă cu o adevă­rată crimă săvârşită pe seama Statului şi a cetăţenilor acestei ţări. CUM ÎNŢELEGE CASA STE­WART „SA FINANŢEZE“ AFACEREA Casa Stewart se obligă să construiască în doi ani şi câteva luni, din şoseaua Bucureşti-Bra­­şov atât cât va putea face în li­mita sumei de 900.000.000 Iei, justificând într’un mod oarecare cheltuelile de regie şi rezer­­vându-şi personal, un câştig gras. Este cu desăvârşire caracte­ristic chipul cum înţelege aceas­tă casă să „finanţeze afacerea“, începând de la mijlocul lui iu­nie şi până la finele anului 1930, Statul se obligă să achite Casei Stewart vărsăminte în valoare de 125.000.000 lei, plus încă 17 milioane lei dobândă la poliţele neachitate şi scontate de Casa Stewart, în valoare de circa 107 milioane lei. Dat fiind că timpul pentru care se plăteşte această dobândă este de 6 luni­ rezultă că pentru poliţele neachitate. Statul plă­teşte pe anul 1930 un procent de 35 la sută. In total, prin urmare, Statul achită Casei Stewart in cele 6 luni din anul 1930 suma de 125-1­­17­­2.000.000 lei. Desigur că faimoasa Casă Ste­wart nu va putea executa in cele câteva luni din 1930, lucrări care să întreacă această sumă. Astfel, „finanțarea“ de circa 107.000.000 este absolut iluzorie și e prevă­zută in contract, numai pentru a obliga Statul român la plata unei dobânzi de 17.000.000 lei!... ABSURDELE COMBINAŢII PENTRU ANII 1931 ŞI 1932 Să trecem la anul 1931. In acest an, Statul plăteşte 125.000. 000 lei vărsăminte, plus 52.000. 000 dobânzi la poliţele ne­achitate şi scontate de Casa Ste­wart in valoare de circa 223 mi­lioane. Procentul la sumele neachitate este deci de 23. Dar, se pune şi pentru acest an întrebarea: Casa Stewart va putea ea executa lucrări cari să depăşească suma de 125—1­­52.177.000.000 Iei? Noi credem că nu, şi în acest caz aşa numita „finanţare“ este iarăş iluzorie şi trecută în con­tract numai pentru a costa pe Stat alte 52.000.000 lei, ceea ce constituie o neruşinare fără mer­­gini! In anul 1952 situaţia este simi­lară. Până la Septembrie, când ,,se termină“ lucrarea. Statul a­­chită iarăş vărsăminte în valoa­re de 125.000.000 lei, plus do­bânzi în sumă de 33.000.000 lei, la poliţele neachitate şi scontate de Casa Stewart, în valoare de 117.000. 000 lei. In acest an, do­bânda reprezintă un procent de 25. Să rezumăm: până la finele lucrării (Sept. 1932) Statul român achită Casei Stewart (vărsăminte plus dobânzi) su­ma de circa 452.000.000 Iei a­­dică Statul român finanţează Casa Stewart cu această sumă pentru executarea lucrării, iar Casa Stewart mai pune, even­tual încă o mică diferenţă, căci restul până l­a 900.000.000 reprezintă grasul său câştig. Să notăm faptul că după calcule, lucrarea ar putea fi făcută de inginerii noştri cu circa 500.000.000 lei, în condi­­ţiuni ireproşabile, însă guver­nul — pentru motive de că­pătuială, — ţine să realizeze o scandaloasă afacere cu Ste­wart''. UNA DIN CELE MAI NERUŞI­­NATE „AFACERI“ ALE REGI­MULUI ACTUAL ! Iată cum se jefueşte ţara! Mai grosolană afacere şi mai neru­şinată îndrăsneală nici nu se poate imagina. Ne întrebăm: Casa Autonomă a drumurilor, care — după cât se pare — are un Consiliu de administraţie format din oameni integri, va primi să semneze un asemenea contract scandalos, fă­­cându-se părtaşă la un atare jaf în averea Statului ? Nu se va găsi nimeni care să pună frâu afacerilor neruşinate ale guvernului pretins al „Cin­stei şi ordinei“ ? Vor avea im­­pudoarea să subscrie toţi cei din consiliul Casei autonome la în­­casarea comisionului gras ce stă la baza faimosului contract ? Gestul ar însemna acceptarea unei complicităţi din cele mai î­­ sfruntate şi va fi plin de conse­cinţe în primul rând pentru je­fuitori şi pentru complicii lor. UN AVERTISMENT PENTRU VIITORII INCULPAŢI... Răspunderea acestui consi­liu este mare. El va fi chemat să dea socoteală de actele sale atunci când se va întrona ia­răş cinstea în mânuirea banu­lui public şi când dosarele, azi ţinute sub chee, vor fi scoase la lumina zilei. V­om arăta opiniei publice cine sunt profitorii neobră­zaţi ai acestui contract, dacă îndrăsneala lor va merge până la capăt. Vom arăta de asemenea şi cine sunt vinovaţii din Consi­liu,­­dacă vor avea neruşinarea să ajute la realizarea unei a­­semenea ticăloşii fără pere­che. Şi, pot să fie siguri şi unii şi alţii, că, în cazul când îşi vor închipui că pot să abuzeze de situaţia unde se găsesc în­tâmplător, spre a-şi umple bu­zunarele cu banii nefericitu­lui contribuabil ajuns în sapă de lemn, vor înfunda puşcă­riile până la cel din urma, spre a se da un exemplu de pedepsire a infamiei şi a ne­ruşinării întronate ca sistem ! Serbările de gimnastică de la C. N. E. F. Exerciţiu de ansamblu. (Vezi darea de seamă in pag. 2-a) O „CEKA”SECRETĂ LA VARŞOVIA —­ Un tribunal comunist clandestin — La Varşovia s’a descoperit zi­lele trecute o „ceka“ secretă a comuniştilor poloni. Din ordinul autorităţilor judi­ciare din Varşovia s’au operat diferite percheziţii într’o casă din strada Stchaghvaya, sediul direc­ţiunii sindicatelor muncitoreşti evreeşti. Poliţiştii au găsit într-o cameră obscură zăvorită patru oameni legaţi. Prizonierii au declarat, că mai mulţi comunişti i-au încercuit în­tr-o seară în stradă şi amenin­­ţându-i cu revolverele i-au în­chis în această cameră. Toţi pri­­­­­­zonierii erau militanţi ai sindi­catului cismarilor evrei. Ancheta poliţiei a stabilit, că un tribunal comunist secret tre­buia să-i judece chiar a doua zi. Cu ocazia acestei afaceri, au fost operate mai multe arestări printre comuniştii din Varşovia. Mai mulţi dintre ei au mărtu­risit, că prizonierii legaţi urmau să fie judecaţi de un tribunal se­cret pentru că au trădat cauza­­comunismului. Mai reiese din declaraţiile lor, că s’au făcut chiar pregătiri pentru executarea acestor prizo­nieri. Mmm nu Miasorii de a fi ofiţeri de rezervă — Memoriul protest al Asociaţiei generale a Învăţătorilor n­o Romănia, înaintat miniştrilor de război şi instrucţie publici — Prin noul proect de lege asupra recrutării armatei — depus în Parlament — nu se mai acordă învăţătorilor dreptul de a deveni ofiţeri de rezervă. Faţă de această măsură, Asocia­ţia generală a învăţătorilor din România prin preşedintele şi se­cretarul ei general, d-nii D. V. Toni şi V. P. Dumitrescu, au în­­tocmit un memoriu-protest, în care cer să li se respecte dreptul câştigat, invocând următoarele te­meiuri : 1) învăţătorii s-au arătat vred­nici de dreptul ce li s-a acordat. Nimeni nu le poate aduce o acu­zare de nedemnitate sau incapa­citate în comparaţie cu alte cate­gorii cu acelaş drept. 2) In război, învăţătorii şi-au făcut datoria cu prisosinţă. Un număr considerabil dintre ei au săvârşit strălucite acte de bravu­ră şi mai mult de 1000 fiu căzut cu eroism pe câmpul de luptă. 3) Fii de ţărani în cea mai mare parte, cunoscători şi înţele­gători ai sufletului popular, ei vor fi, fără îndoială, cei mai buni instructori şi conducători ai ţăra­nilor şi in cadrul oştirii. 4) Rolul lor social şi naţional — de o mare însemnătate şi până a­­cum — a devenit covârşitor la România de azi, împrejurările în care se desfăşoară viaţa neamu­lui nostru în actuala alcătuire a­­Statului român, cer în­ rândul în­tâi învăţători bine pregătiţi şi cu prestigiu. La acest prestigiu al învăţăto­rilor contribue şi dreptul de a de­veni ofiţeri de rezervă. A li-l lua, înseamnă a se lovi in demnitatea şi prestigiul lor,­­ tocmai când au mai multă nevoe de autoritate în ochii societăţii româneşti şi în­deosebi în ochii poporului din sate. 5) Un examen riguros poate ga­ranta intrarea în rândurile emite­rilor de rezervă numai a elemente­lor care vor corespunde însuşiri­lor şi pregătirii cerute. 6) Absolvenţii şcolilor normale sunt în imensă majoritate de na­țiune română, deci şi o conside­rație de ordin naţional impune, ca nu tocmai ei să fie înlăturaţi de la rolul de ofiţeri în oştirea patriei. Memoriul acesta a fost înaintat d-lor miniştri al instrucţiei şi al armatei. --------x □ x---------­ Ancheta iacideismM dela grsalţa polono-germană Varşovia, 30 (Rador). — Co­misia mixtă polono - germană instituită pentru cercetarea in­cidentului din Opolen a ascul­tat pe martorii care au văzut scena răpirii funcţionarilor polo­nezi, apoi a examinat terenuul pe care s-a produs incidentul. Comisia a ascultat depoziţiile grănicerilor polonezi şi ale func­ţionarilor poliţiei germane de frontieră, precum şi pe experţii care şi-au dat avizul din punct de vedere tehnic asupra schim­bului de focuri. r\nri9VAMA mawm­mîi I^nwm ni« ' max i­ irxu gvxmtuu CIUL refuzat să răspundă la unele în­trebări, comisia a decis să ceară instrucţii suplimentare în pri­vinţa competenţei. Comisia se întruneşte din nou astăzi la amiază. Berlin, 29 (Danub). — Se a­­nunţă, că ofiţerul polonez ares­tat de germani, a şi fost predat parchetului militar care va in­strui cazul Ini. -------X □ X --------­* Tifos exantematic in Ialomiţa Călăraşi, 29 Mai Eri s'a declarat in Socariciu 5 cazuri de tifos exantematic, din cari unul mortal. Serviciul sanitar a luat ime­diat măsuri de combatere şi izolare. Din Călăraşi s’a trimis etuva primăriei. “------­ hi­mmmddla­mul militar Joi la ora 5 d. a., s-a inaugu­rat la muzeul militar din parcul Carol, cupola în memoria eroilor morţi pe câmpurile de luptă. Au asistat : M. S. Regele Mi­­hai I, A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristen, d. C. Sărăţeanu, înalţi Regenţi, A. S. R. Principesa Mamă Elena, M. S. Regina Elisa­­beta a Greciei, d. conte de Saint- Aulaire, d. general Berthelot, d. Puaux, ministrul Franţei, d. Iu­­liu Maniu, preşedintele consiliu­lui de miniştri, d. general Con­­deescu, Al. Vaida-Voevod, d. Mi­­halache, d. Vintilă Brătianu, d. dr. C. Angelescu, d. I. Nistor, d. Al. Lapedatu, d. general Moşoiu, d. Octavian Goga, d. Oscar Ni­­culescu, d-nii generali inspectori Mărdărescu, Petala, Paul Ange­lescu şi Rudeanu, d-nii generali Nicoleanu, Sion, Bârzotescu, Si­­nescu, G. Dumitrescu, preşedin­tele „Cercului subofiţerilor de rezervă din România“, I. Simio­­nescu, preşedintele soc. „Mără­­şeşti“, miniştrii statelor aliate a­­flători în Bucureşti, toţi ataşaţii militari, etc. Cuvântarea A. S. R. Prin­cipelui Regent Nicolae Am venit aci pentru ca alături de Ma­jestatea Sa Regele şi Fami­lia Regală şi de Regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recunoştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unita­tea neamului. Aţi însemnat numele celor jert­fiţi pe plăci de marmoră, pentr­u ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să vază sacrificiile pe care armata şi ţara le-a făcut pen­tru îndeplinirea visului nostru de veacuri. Şi patriotica d-voastră iniţiativă va găsi ecou puternic la inimile tuturor. In momentul acesta trebue să ne gândim la toţi aceia cari, după timpuri, au lucrat pentru neam­ţ şi ţară, de la Mihai primul întregi­tor până la Regele Carol I, care ne-a dat independenţa şi a pus te­melia României moderne, şi la Re­gele Ferdinand care a întregit nea­mul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apăram opera a­­celora cari au lucrat şi s'au sacri­ficat pentru ţară. Aduc in acelaş timp o pioasă gândire şi o recunoscătoare amin­tire aliaţilor noştri cari au căzut pe pământul ţării româneşti, pen­tru cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pildă și călăuză pentru faptele viitoare. Cuvântarea d-lui general Rosetti Omagiul adus luptătorilor prin mormântul soldatului necunoscut s'a părut neîndestulător. El nu poate arăta nici numărul celor cari s’au sacrificat pentru ţară, nici pe conducătorii masselor a­­nonime cari şi-au plătit tributul de sânge. Aceasta a determinat consiliul de conducere al muzeu­­lui militar, acum trei ani, să ia iniţiativa aşezării plăcilor come­morative, a căror desvelire se face acum. Pe ele se află înscrie , nomi­nal, numele ofiţerilor noştri pre­cum şi acela al ofiţerilor aliaţi, căzuţi în rândurile noastre, iar numeric, oamenii de trupă. Odată hotărîrea luată, două greutăţi se prezentau : strângerea fondurilor trebuincioase şi stabi­lirea listei exactă a celor căzuţi. Greutatea dintâi a fost mult u­­şurată, mulţumită înţelegerii pa­triotice, aratate de un mănunchiu însttuţiuni, cărora le expri­măm mulţumiri. Au donat: „Banca Naţională“ 150.000 lei ; soc. „Cultul Eroilor“ 150.000 lei; comuna Bucureşti 100 mii lei­, „Banca Marmorosch Blank“ 20.000 ■ c­e­ lei­cei. „Banca Românească“ 15.000 De pe urma acestui război to­talul pierderilor, aşa precum sunt înscrise pe plăcile de marmoră, este de 2528 ofiţeri (dintre cari: 1 englez, 43 francezi şi 1 italian) şi 239.605 oameni de trupă. Pierderile reprezintă 27 la sută din totalul celor cari au fost sub arme, fără a mai socoti şi pier­derile nemăsurate suferite de populaţia civilă. D. general Rosetti a spus apoi, că nu se poate uita nici ajuto­rul nepreţuit al ostaşilor aliaţi, cari, în număr mare şi pe toate câmpurile de bătaie, s’au jertfit pentru cauza comună. Amintirea şi a unora, şi a ce­lorlalţi, va rămâne deapururea pecetluită pe aceste ziduri şi va insufla celor ce vor cerceta a­­cest muzeu adânca recunoştinţă datorită tuturor acelor cari au muncit şi luptat. M. S. Regele Mihai I, înalta Re­genţă, demnitarii şi invitaţii au asistat apoi la desvelirea cupolei şi plăcilor de marmoră, pe cari s’au săpat numele eroilor. La etajul muzeului unde s’au aşezat plăcile de marmoră, s’au mai pus şi două mari inscrip­­ţiuni, ca omagii eroilor. Pe una: „Vecinică pomenire tuturor ru­mânilor prin a căror înţelepciu­ne, muncă, vitejie şi jertfă, ne-a fost păstrată fiinţa neamului, în cursul veacurilor". Pe cealaltă : „Amintire recunoscătoare osta­şilor aliaţi căzuţi pe frontul ro­mân şi pe toate fronturile de lup­tă în marele război". In tot timpul festivităţii corni „Carmen“ şi „ Folescu, de la „O­­pera română“ au cântat. CINSTIREA EROILOR M. S. Regele Mihai şi A. S. R. Principesa Elena la muzeul militar. Siasie amintirii lui. Ziua Eroilor a fost comemora­tă în Capitală prin servicii re­ligioase oficiate la toate cimiti­rele. In această zi de pioasă prăz­­nuire, edificiile publice au fost împodobite cu drapele naţionale. LA MORMÂNTUL „EROULUI NECUNOSCUT“ La ora 10 şi jum., detaşamente cu drapelele, de la şcolile milita­re şi de la toate trupele din gar­nizoană, au fost postate pe aleia din faţa scărilor ce duc la mu­zeul militar. Elevii de la diferite şcoli au fost aşezaţi în dosul cordoanelor de pe terasă, înainte de începerea serviciu­lui religios, au venit să asiste la solemnitate d-nii Şt. Cicio Popp, preşedintele Camerei ; I. Lugo­­şanu, subsecretar de Stat la pre­şedinţie ; I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei; d-nii D. Do­­brescu, primarul Capitalei ; ge­neral Nicoleanu, prefectul poli­ţiei; Vlahide, secretar general ; generalii Samsonovici, Economu, Negreanu, Fotache Ionescu, Pro­­dan, etc. A sosit apoi I. P. S. Patriarh Regent dr. Miron Cristea. Serviciul religios a fost oficiat de­ arhiereul Platon Ciosu, încon­jurat de 6 preoţi. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conduce­rea maestrului Cucu. Guvân­terea d-Ent Ish­­geslaaîs După terminarea serviciului religios, d. subsecretar de Stat L Lugoşanu a rostit următoarele : „Sunt 12 ani, de când s‘a făcut unirea tuturor românilor. Prin jertfa de sânge a sute de mii de ostaşi, s‘a realizat visul secular al unui neam, visul care însu­fleţea înainte de război pe tine­rii şcolari pe băncie şcoalelor ; visul care făcea să tresalte ini­ma ofiţerilor şi soldaţilor şi le da conştiinţa nobilei lor misi­uni, visul care îndemna pe oa­menii de Stat să pregătească ţă­rii un viitor mai mare. Continuare in pag. 3-a Serviciul religios, in fața mormântului Eroului necunoscut, in parcul Carol.

Next