Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)

1930-06-01 / nr. 121

seria M CUPON N-rul 31 Cititorii ziarului „U­iversul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria II-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoarea de 20.000 lei a soc. „Franco-Rom­inul“ de asigurări, Buc., Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000, care se va face la începutul lunii iulie a. c. ­­II Cel mai rapid t®c^ rezervor In viaţa de afaceri şi viaţa socială aveţi neapäratä nevoie de un toc rezervor, care sä se adapteze nevoilor timpului . “ Parket Dupfold " este acest toc. In secolul nostru, nimeni n'are răbdare cu tocuri care sunt numai “ destul de bune," se cere un joc rezervor de o absolută perfecţie şi siguranţă Acesta este secretul răspândirei tocurilor Parker Duofold pe întreg pământul. Tocul Parker Duofold al anului 1930, este expresiunea modernismului. Tocurile cu rezervor de modă veche sunt abandonate pentru cele construite cu materialul nou, cu metode noi şi după principii moderne. Scrisul mai uşor. Rezultatul acestei e­voluţii în materia construcţiei tocu­rilor cu rezervor este Parker Dupfold. El este cel mai eficace şi cel mai rapid toc rezervor care a fost creat vreodată. Mai rapid, graţie peniţei de o rezistenţă nelimitată şi totuşi uimitor de fină, cu un vârf şlefuit ca o bijuterie, datorită scurgere­ de cerneală regulată în mod ideal prin două canale capilare. Vi se cere numai mânuirea tocului. Au fost aduse 47 de îmbunătăţiri pentru acest toc de o fineţe fărâ pereche. Scrisul devină mai uşor şi plăcut cu tocul Parker Duofold, lăsând deplina libertate ideilor Dv., dând posibilitatea de a vă exprima personalitatea şi expunerea gândurilor Dv. neîn­trerupt. Tocul Parker Duofold satisface pe deplin simţul Dv. estetic, fiind oferit în culori de o frumuseţe clasică: Lac roşu chinezesc, verde (jade), albastru (lapis lazuli), g­alben, negru şi auriu, precum şi în superba serie luofold de Lux în nuanţa de sidef. Permiteţi să vi se arate la librăriile de primul rang un joc Parker Duofold ca să puteţi aprecia frumuseţea lui, perfecţiunea şi eficacitatea la scris. Senior Special Junior Lady Lei 1.100.­­„ 1.300 - „ 1.100.­­„ 900.­Ikrker­­Dupfold Reprezentant General MAX GRUNDHAND, Bucureşti, I., strada Eroului No. 1 Telefon 335/45 si FABRICA DE CLOPOTE „OITUZ SFEVNECE gi PQLICANEStg bisericeşti Splaiul c. A. Rosetti 17 Bucureşti I Tel. 70179 I Cluj — Schieb & R. Piaţa Mihai Viteazu 40 Rădăuţi — Bucovina Mihai Q. Ţurcan Chişinău — Basarabia, D. F. Gara Stoianov Craiova — P. A­ndreescu în­ Iaşi, Gh. Pascu str. I. C. Brătianu 5—19—21 e­xecuta şi se găseşte In depozitul sucursalelor CLOPOTE din material special garantând durabilitatea pe timp de 50 ani. )®®QQQQQ©QQQQQ@(d(d®G Băile Biiziaş Cu renumitele sale surse foarte bogate în Acid­ carbonic radio­active și teruginoase, cu efecte mari în bolile de Inimă, sor­tite, arterio-scleroze, hypertensiuni, boli nervoase, boli de fe­­mei, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern. Preţuri moderate. Bucătărie şi dietetică specială. Strand cu plajă şi basin nou construite în condiţiuni moderne. Saizon de la 15 Mm până la 1 Octomvrie Prospecte la cerere: Direcţiunea Bi nior Buziaş, Banat ©@©©©ee@©e©eeee©@eee©ee De pe acum cu lemne tăiate ce se vând CU 1100 TONA, de fag us­cate transportate şi cân­tărite cinstit. De la 5000 kg. In sus, se acordă re­ducere. Societatea Viata Sos. Ştefan cel Mare, 65—69. — Telefon 220 / 97. TIPARE pentru TUBURI DE BETON şi INELE de FÂNTÂNĂ şi MAŞINI PENTRU INDUSTRIA CIMENTULUI pentru fabricarea ţiglei de ciment, blocuri scobite dale şi plăci de ciment, inele de fântână, trepţi albii, maşini de mestecat beton, maşini pentru plăci de ghips. Prima vopsele de ciment Concasori etc. furnizează prompt din Magazinele din Braşov „MODERNA", Maşini de Construcţiuni S. A. Braşov, Str. Afundată (Kisutca) 12 înainte de a cumpăra maşini, vizitaţi depozitul nostru. ______ Prospecte şi oferte gratuit!______________2290 Noul tratament al SIFILISULUI SIGMARGYLL­II. M. POMARET Aprobat de Onor Consiliul Superior Sanitar. SÎTI­­l ARGYLLL confine ARSENIC-MERCUR si BISMUTH Eficacitatea dovedită a medicamentului ne-a fost con­firmată prin multele scrisori de mulţumire ce le-am primit din partea d-lor medici şi pe care le ţinem la dispoziţia tuturora Fiindcă medicamentul şi preventiv poate fi luat de orice individ fie dacă are sau nu are sifilis. Flacoanele originale au ambalajul alb şi poartă sem­nătura dr. M. POMARET in roşu şi No. de serie. Medicamentul se vinde la toate farmaciile si droghe­riile din tară. Trimitem la cerere gratuit literatura şi copie după scrisorile primite din partea d-lor medici. Depozit de engros: Agenţia SEGMARGYL Str. Principatele Unite No. 14. Telefon 379 | 94, 351 | 19 — BUCUREŞTI— 2083 Reclama e sufletul comerţului m mM Cereţi Cerneală PARKER Prin foră cu Pastilele UNIVERSUL Anul XLVIII Nr. 121 Duminica 1 Iunie 1930 O nouă asociaţie a funcţionarilor publici Criza acută, prin care trece azi funcţionărimea română, ne­dreptatea şi loviturile cari s’au dat şi continuă să se dea a­­cestor harnici slujitori ai Sta­tului, au determinat pe frun­taşii lor să constitue o nouă a­­sociaţie profesională, care îm­preună cu cele existente, să du­că lupta pentru asigurarea prestigiului şi respectarea drep­turilor funcţionarilor. Noua asociaţie se deosebeşte de „Societatea generală a func­ţionarilor publici“. Aceasta ră­mâne să lupte pe temeiul credi­tului, iar cea nouă va lupta pen­tru apărarea intereselor profe­sionale. Scopurile speciale ale acestei asociaţii sunt: 1 Ridicarea nivelului profe­sional ,cultural şi moral al membrilor săi; 2. Desvoltarea sentimentului de unire şi solidaritate între toate categoriile de funcţionari publici ; 3. Colaborarea cu alte organi­­zaţiuni profesionale în vederea armonizării activităţii sociale şi pentru apărarea intereselor su­preme de Stat ; 4. Apărarea drepturilor func­ţionarilor, stabilite prin legea asupra statutului funcţionarilor publici şi prin celelalte legi or­ganice ; 5. Obţinerea unei salarizări, care să asigura existenţa ono­rabilă a funcţionarilor şi a fa­miliilor lor; 6. Instituirea de gradaţii pen­tru funcţionarii cari nu au posi­bilităţi de înaintare; 7. A stărui ca pensi­le să fie egale cu ultimul salariu; 8. Instituirea unui serviciu de contencios pentru apărarea drepturilor legale ale funcţiona­rilor, cum şi pentru împlinirea formalităţilor necesare pensio­nării; 9. înfiinţarea­­unei publica­­ţiuni periodice cu caracter pro­fesional, cultural şi naţional; 10. Cre­area de biblioteci cu caracter profesional şi cultural; 11. Creiarea de instituţiuni cu caracter economic în folosul funcţionarilor.* Duminică dim. s'a inaugurat înfiinţarea acestei noui asocia­ţii­ .... . Au fost prezenţi d-nn prof. Oteteleşanu, fost secretar gene­ral, P. P. Daia, director general al pescări­lor, Stancu Brăd­iş­­teanu, director general şi fost secretar general de minister, P. Sterescu, subdirector general la interne, G. Bariu, director gene­ral la sănătate, I. Cristea, direc­tor general la municipiu, An­tim Niculescu, C. A. Negulescu­ şi Simion Niculescu, directori la justiţie, Darzău, director la in­terne, X. Istrate, Corvin Pet­res­cu­, Cucu Stoiescu, Georgescu- Teologu, Călătorescu, Vechiules­­cu, Stelescu, Neguţ, d na Maco­­vei, d-ra Berzeanu, d-na Stama­topol etc. Preotul Negulescu a oficiat un serviciu religios. D. STANCU B R­AD­IS­TE­AN­U a spus că ziua de inaugurare a nouei asociaţii a funcţionarilor e simbolică, deoarece coincide cu ziua prăznuirii celor 800.000 de slujitori ai neamului, căzuţi jertfă datoriei. A vorb­i apoi de lupta dusă de asociaţiile din Ardeal, Buco­vina, Basarabia şi vechiul re­gat pentru cucerirea statutului funcţionar lor, azi ameninţat că­­fie suprimat în părţile care ga­rantează siguranţa funcţiona­rului. Tot prin luptă, s au mai obţi­nut o lege de pensii şi o nouă «a I n r i Z­­orfi Azi, breasla funcţionarilor e desconsiderată. Organizarea mi­nisterelor s’a făcut fară a fi în­trebaţi şi funci­onarii.­­ Această­ nouă asociaţie funcţio­­nărească va fi organul de luptă pentru recucerirea drepturilor. Vom pune la dispoziţia Statului toate forţele noastre pentru în­făptuirea operei de consolidare. A protestat contra afirmării că funcţionarii ar fi venali. E vina câtorva, nu trebue întinsă asu­pra tuturor. Sâ se facă cercetări riguroase dela ministru şi până la vătăşel şi vinovaţii să fie trimişi la puşcărie, fără deosebire. D. VECHIULESCU a spus, ca statutul funcţionarilor publici dela noi a fost studiat ca model în Franţa. D. I. CRISTEA, director general la primăria Capitalei, a citit o scrisoare a Soc. funcţionarilor municipiului, care-l roagă sa de­misioneze din comitetul societăţii generale a funcţionarilor publici, unde a fost ales, — prin falsifi­carea voinţei generale a funcţio­narilor,­din ordinul guvernului, ca preşedinte, un om al­ său. D-sa declară că, fiind ales în lip­să, refuză mandatul acordat în comitetul acelei societăţii, întru­cât aceasta e dorinţa funcţionari­lor pe care trebue să-i reprezinte. Sediul nouei asociaţii e în b-dul I. C. Brătianu 26. O. 111 fill I til Craiova, 29 Mai UN STRIGAT DE ALARMA Citind apelul pe care-l fac or­­ganizatorii acestui congres, vezi îndată că e un strigăt de alarmă. Nerentabilitatea agriculture!, criza agricolă, lipsa de credit și mai ales de un credit cu amor­tizare lungă necesar agriculturei, dobinzile uzurate, scumpetea car­burantului pentru motocultură, taxele de export nimicitoare iată atâtea cauze care tind să desfiin­ţeze agricultura şi să ruineze ţie cei cari se mai îndeletnicesc cu ea. Dar ruina agriculturei este ruina ţării; pieirea celor cari lu­crează pământul este pieirea aces­tui stat, căci orice s'ar zice, Ro­mânia a fost, este şi va mai fi încă foarte multă vreme o ţară agricolă. Marile greutăţi în care se sbat agricultorii — şi nimeni nu le poate cunoaşte mai bine păsurile ca ei înşişi — sarcinile ce-i apa­să şi necesitatea unei politici «­­grave necesară progresului agri­col, valorificării produselor, sunt chestiuni care i-au determinat să provoace congresul de la 8 iunie, când toate aceste nevoi vor fi des­­bătute de cunoscători şi de specia­lişti, propunându-se remedii pen­tru salvarea agriculturei şi a ce­lor cari se ocupă cu ea. SA VINA CAT MAI MULŢI­­ „Pentru ca glasul nostru sâ fie­­ ascultat, veniţi în număr cât se poate de mare“, spun organizato­rii lor: „îndepărtaţi orice patimii, uitaţi pentru c­­ii tot ce vă dezbi­nă, uitaţi de politică şi socotin­­du-vă numai agricultori, veniţi sâ arătăm cum credem că putem fi salvaţi de la moartea sigură ce ne aşteaptă''. Aşa­dar e foarte îngrijitor ", pericolul e mare ; agricultura, a­­ceastă ramură de avuţie naţiona­lă ce formează baza statului nos­tru, este la o grea răspântie — ne-o spun cei iniţiaţi , iar noi stăm şi aşteptăm dezastrul cu mâinile încrucişate?! Sindicatul agricol din Dolj, al celui mai bogat judeţ, al colţului de ţară unde pământul se lucrea­ză cu o dragoste şi pricepere cum nu se poate întâlni aiurea, ne spune că-i primejdie şi cere aju­tor, şi nu-i nimeni care să sară . Nu se poate ; nu s’a ştiut desi­gur că nenorocirea a luat propor­ţiile pe care le arată organizatorii congresului de la 8 Iunie. Să aş­teptăm dar această zi, să auzim ce ne spun cei obidiţi, să auzim­ şi reţetele „doctorilor1, — căci s’a spus că vin toţi foştii miniş­tri de agricultură dela război în­coace ca şi cel de azi, apoi să re­luăm în discuţie chestiunea, în funcţie de cele hotărîte la con­gres. N. Ciocârdia Noua lege sanitară duce la scumpirea medicamentelor Intre multele dispoziţiuni ciu­date, îngrămădite in proiectul nouei legi sanitare, trebue să e­­numărăm şi pe aceea cuprinsă în art 445, privitor la importul me­dicamentelor. Acest articol preve­de că „importul specialităţilor streine autorizate se admite nu­mai un ambalaj original''. Cu alte cuvinte, pe vifor, depozitarii, la­boratoarele, etc. nu vor mai putea aduce asemenea medicamente în Crac, spre a le ambala in ţară, cum se practica până acum şi cum prevede şi legea tarifului va­mal azi în vigoare (art. 1751). Nu­mai datorită regimului de până acum, preţul medicamentelor nu a atins preţuri exagerate. Desfiinţându-se dreptul de a se taxa şi importa specialităţile­ în vrac, nu numai că preţurile celor mai multe specialităţi se vor scumpi considerabil, chiar de a doua zi, dar o mulţime de labora­toare şi industrii cu personal ro­mânesc vor fi lovite in existenţa lor. Noua dispoziţie nu răspunde nici unui interes obştesc,dimpotri­vă ea se arată dăunătoare : 1) marei masse a suferinzilor, pentru cari preţurile medicamen­telor vor deveni inabordabile ; 2) laboratoarelor, industriilor naţionale (industria, cartonajele, metalurgia, artele grafice, etc.) com­is unui numeros personal, care se ocupă azi cu confecţiona­rea şi ambalarea acestor specia­lităţi şi care va fi lăsat pe dru­muri . 3) Şi va mai fi deopotrivă de dăunătoare dispoziţia art. 445 chiar şi intereselor statului, care, din cauza scumpirii specialităţilor nu va mai avea ocazie să încaseze taxele vamale şi nici impozitele aferente întreprinderilor înflorite la adăpostul regimului de până acum. Atragem atenţia ministrului să­nătăţii, cum şi parlamentului asu­pra acestor urmări punându-le în vedere că singura formă raţională de redactare a art. 445 şi care să împace toate interesel, este numai următoarea : „Importul specialităţilor streine autorizate se admite, fie în amba­laj original, fie un vrac". Comuniştii şi consiliul comunal din Timişoara MULLER PRETINDE LOCUL DE AJUTOR DE PRIMAR Timişoara, 29 Mai In urma apelului făcut la co­mitetul central de revizuire," vali­­dându-se alegerile consiliului co­munal al acestui municipu, co­muniştii, cari deţin 12 locuri, au ridicat pretenţiunea ca scaunul ajutorului de primar să fie ocupat de către Coloman Müller Deasemenea ei mai cer ca şi în delegaţia permanentă să fie re­prezentaţi prin doi candidaţi de ai lor, cari sunt consilierii Arpad Leinitz şi Josef Töpfer. Müller a făcut declaraţiuni, că odată cu instalarea noului consiliu comu­nal — ceea ce se va întâmpla cât de curând, — partidul să va fi susținut cu toată puterea de cri 12 consilieri comunişti in frunte cu el. taflin liters Is sinii dela O. N. E. F. Duminică d. a., a fost pe sta­dionul dela O. N. E. F. o grandioa­să serbare de gimnastică dată de şcoalele secundare de băeţi şi fete inclusiv cele etatizate din Capi­tală. Serbarea s’a deschis cu defila­rea, prin faţa tribunelor, a tuturor şcoalelor. S’a remarcat ca ţinută elegantă liceele „Mihai Viteazul“, Matei Basarab”, „Spiru Ha­ret“, „Cante­­mir“, „Libros”, „Seminarul” etc. Impresie frumoasă a făcut dease­­menea fanfara liceului Spiru Ha­ret. Au urmat exerciţii de ansamblu. Fetele erau costumate aproape toate la fel. Băeţii aveau costume deosebite pe licee şi chiar cei de la acelaş liceu, nu erau toţi unifor­maţ­i. * Exerciţiile libere în ansamblu ale şcoalelor de băeţi au fost exe­cutate în sunetul muzicii militare, cu multă disciplină, sub conduce­rea profesorului Th. Georgescu, iar cele ale şcoalelor de fete s-au desfăşurat sub excelenta conduce­re a d-rei Margareta Dinculescu. Exerciţiile fetelor au impresionat prin mişcările ritmice şi elegante. EXEMPLU DE DEVOŢIUNE Cunoscutul maestru de gimnas­tică d. N. Bădescu, bolnav de trei luni, na putut să fie ţinut în casă în ziua serbării. A venit să defileze cu dragii lui elevi de la „Şincai“. Din cauza oboselii i-a venit rău, şi după ce şi-a revenit, a deschis exerciţiile libere pe grupe cu e­­levii liceului „Şincai", cari elec­trizaţi de prezenţa scumpului lor profesor, au făcut exerciţiile cu măciuci în mod ireproşabil. D. prof.­Bădescu a dat o mare pildă de devotament. « Exerciţiile libere executate de liceele de fete au excelat prin promptitudine, disciplină, omoge­nitate şi mai ales graţie. In spe­cial, şcoala centrală de fete, — -- maestră de gimnastică d-ra Dinculescu,­­ a lăsat cea mai frumoasă impresie. De asemenea au dovedit fru­moase calităţi de educaţie fizică, şcoala normală ,,Pr. Elisabeta” şcoalele etatizate Choisy-Manga­­ni, Bolintineanu. * La concursul de ştafetă, liceul „Mihai Viteazul“ a învins liceele „Regele Mihai” şi „Aurel Vlaicu”. La concursul de viteză pe 60 m, între copii până la 12 ani, a învins elevul Ion Bardescu de la liceul „Mihai Viteazul*1 (9 sec. 1/5). La a doua probă, a învins elevul Ovid Iliescu de la „Regele Mihai“ (S­c. 3/5). Şcoalele de fete şi şcoala nor­mală de băeţi au executat jocuri naţionale. • Imensul stadion, care este o po­doabă a ţării, întreţinut excepţio­nal de bine, a fost ocupat până la ultimul loc. * Exerciţiile de Duminică au do­vedit ce admirabilă străduinţă de­pun maeştrii şi maestrele de gim­nastică de la toate şcoalele secun­dare din Capitală. Stăruim, de la toate şcoalele. Ii felicităm din toată inima şi le dorim aceea­ş sârguinţe. Manifestarea de Duminică a vădit nu numai pilduiri (ca exer­ciţiile de piramide şi cu seara), dar şi o deprindere de executare a jocurilor naţionale. Poate că ar fi să deschidem o discuţie, asupra marşului după muzică (cu cadenţă săltăreaţă, sau cu pas obişnuit de paradă). C. Or. * Adunarea generală a AtiAsociaţiei profesorilor universitari* * — Ziua I — Joi dimineaţa, s-a ţinut în am­fiteatrul „Spiru Haret” de la fa­cultatea de ştiinţe din Capitală, adunarea generală extraordi­nară a „Asociaţiei profesorilor universitari“. A prezidat d. dr. DRAGOMIR HURMUZESCU, preşedintele Asociaţ­iei. D-sa a comunicat rezultatul intervenţiilor făcute in legătură cu alcătuirea proectului lege, pentru reorganizarea învăţămân­tului superior. A criticat situaţia privilegiată, pe care proectul o creiază şcoa­­lei politehnice. Acest lucru s-a făcut în detri­mentul celuilalt învăţământ su­perior aplicat. Deşi d. prim ministru a decla­rat, că proectul va fi adus în Parlament în sesiunea de toam­nă, este totuş necesar ca proec­tul să fie discutat acum, ca să se­­poată preciza acţiunea, pe care trebuie s’o întreprindă A­­sociaţia. D. P. ANDREI: Proectul în discuţie este mai mult un ante­proiect. La alcătuirea definitivă a proectului se va ţine seamă de discuţiile care au loc acum. * Adunarea a aprobat darea de seamă asupra activităţii şi situ­aţiei financiare a Asociaţiei. D. prof. N. BANESCU a ana­lizat proectul de lege evidenţiind multe greşeli de redactare, care provoacă confuzii şi tind să ştir­bească autonomia universitară. D. ŞTEFAN MINOVICI a sus­ţinut trecerea institutelor teh­nice universitare la şcoalele po­litehnice. Menţinerea acestora în cadrul universităţilor e o mare greşa­lă şi este în detri­mentul învăţământului teoretic. D. EM. RACOVIŢA : Vi­itoru­l ne va arăta cine va în­vinge : politehnica sau institu­tele de ştiinţă aplicată anexate facultăţilor. D. DANAILA: Soluţia cea mai bună în chestiunea învăţămân­tului aplicat nu poate fi găsită decât în consensul dintre poli­tehnică şi universitate, prin re­prezentanţii lor, dar fără ameste­cul ministerului instrucţiunii. D. I. SIMIONESCU a cetit o moţiune, ca legiferarea învăţămân­tului aplicat la facultăţile de ştiinţe să se facă cu avizul uni­versităţilor. Actualele institute rământ în situaţia în care se află, iar ab­solvenţii lor vor purta titlul de „inginer“ cu toate drepturile. Procesul dintre aceste institu­te şi politehnici rămâne să fie rezolvat prin tratative directe între consiliile profesorale res­pective. D-nii Ştefan Minovici, P. Andrei, Ștefănescu­ Goangă și V. Răşcanu au votat contra mo­țiune. * Ședința s-a ridicat la ora 1. Şedinţa de după amiază — Şedinţa s’a deschis la­ ora 4 d. a. S‘a procedat la analizarea pe articole a proectului de organi­zare a învăţământului superior întocmit de ministerul instruc­ţiunii. In jurul definiţiei scopului ur­mărit de universităţi s’a făcut o amplă discuţie. Adunarea a aprobat să se in­troducă în proect interzicerea de a se înfiinţa orice nouă facul­tate sau institut universitar, fără consimţământul tuturor uni­versităţilor. In ce priveşte Aca­demia de drept din Oradea, să fie menţinută tot sub actuala denumire, să nu fie transfor­mată în facultate. D. DRAG. HURMUZESCU : Proectul d-lui Costăchescu tinde la dislocarea facultăţilor, în diferite centre. In acest chip a­­jungem la organizaţii universi­tare de pe vremea lu­i Napoleon. D. I. SIMIONESCU a fost de părere că se poate disloca o fa­cultate într'un anumit centru — cum ar fi de pildă Craiova — dar numai temporar. D. U. G. ISPIR : Azi nu se mai poate concepe o universi­tate care să fie împărţită in mai multe centre. S’ar pierde spiritul universitar. Proectul n‘a fost făcut cu con­sultarea tuturor celor interesaţi. D. N. BANESCU a relevat ne­ajunsurile ce ar rezulta din îm­părţirea facultăţilor unei uni­versităţi în diferite centre. D. dr. BALACESCU : Uni­versităţile să-şi delege reprezen­tanţi cari de acord să întocmea­scă proectul. D. BANESCU a stăruit asu­pra unor dispoziţiuni ale proec­­tului învăţământului superior, cari contravin principiului au­tonomiei universitară. D. RADULESCU - MOTRU : Ministrul instrucţiunii aşteaptă deziderate, iar nu redactarea ar­ticolelor din proect. In ce priveşte autonomia uni­versitară, este mai avantajos să nu fie definită. Controlul învăţămânului su­perior să fie lăsat autorităţii superioare şcolare. D. BALACESCU : Proectul fixează un număr de ore de curs şi de ore de experienţă, sau lucrări practice, făcând răspun­zători pe decani de felul cum profesorii îşi vor face datoria. D. P. ANDREI : Aceasta, spre a se pune capăt sistemului pro­fesorilor voiajori. D. DANAILA: Controlul uni­versitar să se facă prin organele legale : rectorat şi decanate. D. P. ANDREI: S’a abuzat de autonomia universitară. Au fost profesori cari au ţi­nut numai 7 ore de curs într'un an şcolar. D. I. SIMIONESCU: Profeso­rii n’au dreptul să refuze con­trolul, ei trebuie să-l ceară. D. C. NARLY : Un profesor dacă nu locueşte în centrul, unde este profesor, aceasta nu-l poa­te împedica de a-şi face pe de­plin datoria. Sunt aşa de mulţi profesori, cari deşi nu sunt „ambulanţi’­ totuş nu-şi fac datoria. D. Băltăcescu, raportor al chestiunii proectului de lege, nepu­tând să-şi desvolte rapor­tul, a părăsit sala. tu Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seam. Inundaţia de Emil® Zala, este titlul mişcătoarei descrieri a nenorocirii unei familii de gospodari cuprinşi, nimicită de Imnec. Sunt scene zguduitoare, ase­mănătoare cu cele pricinuite a­­cum­ de prăpădul înecurilor în diferite ţinuturi ale ţării. Interesanta carte, tradusă de d. B. Marian, se vinde cu 8 lei la depozitele de ziare şi chioş­curi. * Denunţ senzaţional contra unui subrevizor din Mehedinţi — E învinuit că a fost condamnat pentru contra­bandă şi poartă nume fals — T. Severin, 29 Mai învăţătorul Ion Drăghicescu, sub­revizor şcolar în judeţul nos­tru, a fost reclamat ministerului instrucţiunii publice şi celui de justiţie că foloseşte un num­e fals, întrucât adevăratul lui nume este Ton Dunaan, sub care a şi intrat in şcoala normală, iar când a luat diploma, a luat-o pe numele de loji Drăghicescu, fără a fi înde­plinit formalităţile legale pentru schimbarea numelui. Este învinuit în acelaş timp, că sub numele de Ion Coman a fost condamnat prin decizia N-rul 140.035/1918, de către ministerul de finanţe, direcţia generală a vă­milor, pentru contrabandă de vite, pe care le-a trecut frontiera la unguri, alimentând duşmanii noş­tri când eram în plin război cu ei. Ministerul instrucțiunii are da­toria să ia act de reclamațiunea primită și să dispună cercetări. Aviaţia şi pacifismul“ — Conferinţa d-lui general Sorski, Inspectorul general al aeronauticei — D. general de divizie Girski Alex­, inspectorul general al aeronauticei a ţinut Miercuri, la Ateneul român, o foarte inte­resantă conferinţă, vorbind despre „Aviaţie şi pacifism“. La conferinţă au asistat nu­meroase personalităţi ale vieţii noastre sociale, în frunte cu A. S. R. Principele Nicolae, d. Iuliu Maniu, prim-ministru, d-nii generali Preşan, Coandă, Rudeanu, Condeescu, Samsono­­vrei, Rutinski, d-nii dr. C. An­­gelescu, Stelian Popescu, N. N. Săveaniu, Tran­cu-Iaşi, foşti mi­niştri, S. Mehedinţi, Popovici- Bâznoşeanu, etc. Cu competenţa pe care i-o dă însăş situaţia sa de inspector general al aeronauticei, confe­renţiarul a atins una din cele mai serioase probleme anga­jând apărarea noastră naţio­nală, reuşind, în atenţiunea în­cordată a tuturor celor de faţă, să precizeze o serie de chesti­uni de capitală importantă. „Ultimul război a pus în evi­denţă necesitatea ca şefii ar­matelor să fie la curent cu toa­te cauzele care pot determina războaiele între state­, precum şi necesitatea ca dânşii să in­formeze la timp atât pe condu­cătorii politici ai ţării, cât şi o­­pinia publică, asupra evoluţiu­­nii mijloacelor şi ideilor de conducere şi execuţie a războa­ielor. In calitate de inspector ge­neral al aeronauticei, am ales subiectul conferinţei de astăzi, în legătură cu două mari pro­bleme ce se desbat de 12 ani şi care alcătuise grija de toate zilele a viitorului omenesc. Aviaţia şi pacifismul consti­­tuesc două probleme ce au in­fluenţat politica popoarelor după război în toate conferin­ţele internaţionale. Ultimul război mondial in­­chee o epocă în istoria omeni­rii, în care armata de uscat a jucat, rolul preponderent pentru soarta statelor. Marina de răz­boi în bătălia de la Juttland şi-a văzut crepusculul rolului ju­cat în istoria omenirii pentru dominaţiunea mărilor. Pacea a dezrobit popoarele şi a făcut să dispară state fără rost. Problema pacifismului a urmat atunci o cale nouă, pro­vocată de Statele­ Unite şi mo­tivată nu numai de motive pa­cifiste, ci şi de oportunităţi de natură politică mondială şi politică imperialistă intercon­tinentală. Astfel, s-au produs cele două conferinţe de la Washington în 1922 şi de la Londra în 1930, precum şi pactul Kellogg. Toate manifestările atât de natură politică mondială cât şi continentală în vederea paci­fismului au dus însă doar la rezultatul de oprire parţială a înarmărilor maritime, fără ca înarmările de uscat să fie reţi­nute de obligaţiuni internaţio­nale“. Printr-o serie de grafice foar­te sugestive, d. general Gorski a expus realizările, în materie de înarmare terestră, de apă şi aeriană, în diversele state ale lumii. Cea mai gravă problemă pe care, o au de rezolvat statele, es­te desvoltarea forţelor aeriene militare. Marile puteri aeriene, Statele Unite, Anglia, Franţa şi Italia au dezvoltat considerabil forţe­le lor aeronautice. Din punct de vedere militar există două concepţiuni asupra întrebuinţării forţelor aeriene militare: Concepţia anglo-ita­­liană, în care armata aerului este independentă de armata de uscat şi concepţiunea franceză, în care armata aerului cuprinde ramura aviaţiei de uscat şi a flotei maritime. Aviaţia combinată cu războiul aerochimic ameninţă omenirea cu efecte grozav de distrugătoa­re, fără putinţă de apărare si­­gură. Se apreciază că aviaţiile de bombardament occidentate, vor consuma în o singură zi a­­tât explozibil cât s-a consumat 4 ani în tot războiul european. „Viitorul apărărei naţionale stă in valoarea aviaţiei mili­tare". Poporul românesc, prin situa­ţia sa geografică, este în calea liniilor aeriene din Europa cen­trală. Dacă acest popor în trecut a fost primul care s’a găsit în calea distrugătoare a invaziilor dinspre răsărit, în viitor el aş­teaptă a primi luminile venite pe calea aerului dinspre apus şi a radia în sfera sa de acţiune cu o intensitate mărită. România și Polonia constitue utimele etape aeriene europene înainte de a trece în imensitatea pământului sovietic. Ele pot deveni primele tam­poane de care se vor lovi floti­lele aeriene militare sovietice. Este de datoria fiecărui bun român să cunoască toate laturi­le aeronauticei şi să concur© ia un curent formidabil de necesi­tate a apărării naţionale prin acest nou mijloc de război, cu perspective nelimitate. In majoritatea ţărilor oficiali­tatea este susţinută de organi­zaţii particulare, cari au luat o proporţie de neînchipuit. Numai în Rusia sovietică societatea Osso Aviakim cu toate filialele ei numără 2,5 milioane lucră­tori şi ţărani cari au cumpărat până azi 350 avioane. Departe de mine ideea de a susţine principii militariste. Tre­bue ca noua generaţie ce ne va urma să aibă sufletul pătruns de sentimentul solidarităţii na­ţionale sprijinită pe dinastie, spre a putea crea rezistenţa na­ţională a poporului român. Datori suntem cu toţii astăzi să ajutăm domnia Regelui Mi­hai, nu numai pentru a asigura menţinerea a ceea ce s'a câşti­gat cu atâta trudă şi atâtea jertfe, dar să ridicăm progre­sul şi civilizaţia poporului ro­mânesc la nivelul progreselor ştiinţifice ale timpului pentru a trăi în ritmul popoarelor înaintate şi spre a garanta în­­suş viitorul naţiunii noastre. Bulira »Mit colectiv Intre comercianţii şi căruţaşii din T.­ Severin — Comisia de arbitraj hotăreşte libera tranzacţie — T. Severin, 29 Mai Camera de comerţ a denunţat la timp contractul colectiv de muncă dintre casele de comerţ şi sindicatul căruţaşilor locali. D. inspector al­ muncii, sezizat de Cameră, a încercat să aplane­ze conflictul prin încheerea altui contract. Cum casele de comerţ şi parte din căruţaşi au refuzat să mai închee contract colectiv de muncă şi au cerut libera transacţie, iar altă parte din căruţaşi stăruia în încheerea unui nou contract, de inspector al muncii a găsit că este cazul ca această afacere să fie tranşată prin comisiunea de arbitraj de pe lângă trib. Mehe­dinţi. După câteva amânări, conflic­tul s'a judecat. Comisiunea,­­ având în vede­re că toate casele comerciale au cerut libera transacţie şi că la a­­cest deziderat s-a asociat şi o parte din căruţaşii sindicatului, considerând pe de altă parte că este în interesul general a lăsa li­bera transacţie şi pentru muncă, cum este şi pentru comerţ, iar nu să se favorizeze o catego­rie de lucrător în paguba comer­ţului cât şi a publicului­­ consu­mator,­­ a anulat contractul, ră­mânând ca orice muncă să fie plătită prin bună învoială. Această hotărîre a fost primită cu satisfacţia atât de comercianţi, cât şi de majoritatea chirigiilor cari munceau să ţină pe unii trân­tori, prin diversele cote ce le în­casau. Hotărîrea a fost comunicată că­pităniei portului şi gării spre a o aduce la cunoştinţă părţilor. -------- X O X -------­ M©SIg veterinar condamnat pentru ultraj şi mită Fălticeni, 29 Mai • Trib. local a judecat procesul intentat d-lui medic veterinar al oraşului, Arpad Sekeres, pentru ultraj în exerciţiul funcţiunii a­­dus fostului primar d. Gogu Ni­­culescu, pentru luare de mită, tra­fic de influenţă şi lovire. După lungi desbateri, ascul­­tându-se peste 30 martori, care au făcut declaraţii senzaţionale cu privire la faptul de luare de mită şi la celelalte capete de acuzare, tribunalul a condamnat pe medi­cul veterinar Arpad Sekeres la doi ani închisoare corecţională şi la un leu despăgubiri civile, păr­ții civile. Sentința s-a dat cu drept de o­­poziție, în lipsa inculpatului ----------- - ---------

Next