Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)
1930-06-01 / nr. 121
seria M CUPON N-rul 31 Cititorii ziarului „Uiversul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria II-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoarea de 20.000 lei a soc. „Franco-Rominul“ de asigurări, Buc., Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000, care se va face la începutul lunii iulie a. c. II Cel mai rapid t®c^ rezervor In viaţa de afaceri şi viaţa socială aveţi neapäratä nevoie de un toc rezervor, care sä se adapteze nevoilor timpului . “ Parket Dupfold " este acest toc. In secolul nostru, nimeni n'are răbdare cu tocuri care sunt numai “ destul de bune," se cere un joc rezervor de o absolută perfecţie şi siguranţă Acesta este secretul răspândirei tocurilor Parker Duofold pe întreg pământul. Tocul Parker Duofold al anului 1930, este expresiunea modernismului. Tocurile cu rezervor de modă veche sunt abandonate pentru cele construite cu materialul nou, cu metode noi şi după principii moderne. Scrisul mai uşor. Rezultatul acestei evoluţii în materia construcţiei tocurilor cu rezervor este Parker Dupfold. El este cel mai eficace şi cel mai rapid toc rezervor care a fost creat vreodată. Mai rapid, graţie peniţei de o rezistenţă nelimitată şi totuşi uimitor de fină, cu un vârf şlefuit ca o bijuterie, datorită scurgere de cerneală regulată în mod ideal prin două canale capilare. Vi se cere numai mânuirea tocului. Au fost aduse 47 de îmbunătăţiri pentru acest toc de o fineţe fărâ pereche. Scrisul devină mai uşor şi plăcut cu tocul Parker Duofold, lăsând deplina libertate ideilor Dv., dând posibilitatea de a vă exprima personalitatea şi expunerea gândurilor Dv. neîntrerupt. Tocul Parker Duofold satisface pe deplin simţul Dv. estetic, fiind oferit în culori de o frumuseţe clasică: Lac roşu chinezesc, verde (jade), albastru (lapis lazuli), galben, negru şi auriu, precum şi în superba serie luofold de Lux în nuanţa de sidef. Permiteţi să vi se arate la librăriile de primul rang un joc Parker Duofold ca să puteţi aprecia frumuseţea lui, perfecţiunea şi eficacitatea la scris. Senior Special Junior Lady Lei 1.100.„ 1.300 - „ 1.100.„ 900.IkrkerDupfold Reprezentant General MAX GRUNDHAND, Bucureşti, I., strada Eroului No. 1 Telefon 335/45 si FABRICA DE CLOPOTE „OITUZ SFEVNECE gi PQLICANEStg bisericeşti Splaiul c. A. Rosetti 17 Bucureşti I Tel. 70179 I Cluj — Schieb & R. Piaţa Mihai Viteazu 40 Rădăuţi — Bucovina Mihai Q. Ţurcan Chişinău — Basarabia, D. F. Gara Stoianov Craiova — P. Andreescu în Iaşi, Gh. Pascu str. I. C. Brătianu 5—19—21 executa şi se găseşte In depozitul sucursalelor CLOPOTE din material special garantând durabilitatea pe timp de 50 ani. )®®QQQQQ©QQQQQ@(d(d®G Băile Biiziaş Cu renumitele sale surse foarte bogate în Acid carbonic radioactive și teruginoase, cu efecte mari în bolile de Inimă, sortite, arterio-scleroze, hypertensiuni, boli nervoase, boli de femei, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern. Preţuri moderate. Bucătărie şi dietetică specială. Strand cu plajă şi basin nou construite în condiţiuni moderne. Saizon de la 15 Mm până la 1 Octomvrie Prospecte la cerere: Direcţiunea Bi nior Buziaş, Banat ©@©©©ee@©e©eeee©@eee©ee De pe acum cu lemne tăiate ce se vând CU 1100 TONA, de fag uscate transportate şi cântărite cinstit. De la 5000 kg. In sus, se acordă reducere. Societatea Viata Sos. Ştefan cel Mare, 65—69. — Telefon 220 / 97. TIPARE pentru TUBURI DE BETON şi INELE de FÂNTÂNĂ şi MAŞINI PENTRU INDUSTRIA CIMENTULUI pentru fabricarea ţiglei de ciment, blocuri scobite dale şi plăci de ciment, inele de fântână, trepţi albii, maşini de mestecat beton, maşini pentru plăci de ghips. Prima vopsele de ciment Concasori etc. furnizează prompt din Magazinele din Braşov „MODERNA", Maşini de Construcţiuni S. A. Braşov, Str. Afundată (Kisutca) 12 înainte de a cumpăra maşini, vizitaţi depozitul nostru. ______ Prospecte şi oferte gratuit!______________2290 Noul tratament al SIFILISULUI SIGMARGYLLII. M. POMARET Aprobat de Onor Consiliul Superior Sanitar. SÎTIl ARGYLLL confine ARSENIC-MERCUR si BISMUTH Eficacitatea dovedită a medicamentului ne-a fost confirmată prin multele scrisori de mulţumire ce le-am primit din partea d-lor medici şi pe care le ţinem la dispoziţia tuturora Fiindcă medicamentul şi preventiv poate fi luat de orice individ fie dacă are sau nu are sifilis. Flacoanele originale au ambalajul alb şi poartă semnătura dr. M. POMARET in roşu şi No. de serie. Medicamentul se vinde la toate farmaciile si drogheriile din tară. Trimitem la cerere gratuit literatura şi copie după scrisorile primite din partea d-lor medici. Depozit de engros: Agenţia SEGMARGYL Str. Principatele Unite No. 14. Telefon 379 | 94, 351 | 19 — BUCUREŞTI— 2083 Reclama e sufletul comerţului m mM Cereţi Cerneală PARKER Prin foră cu Pastilele UNIVERSUL Anul XLVIII Nr. 121 Duminica 1 Iunie 1930 O nouă asociaţie a funcţionarilor publici Criza acută, prin care trece azi funcţionărimea română, nedreptatea şi loviturile cari s’au dat şi continuă să se dea acestor harnici slujitori ai Statului, au determinat pe fruntaşii lor să constitue o nouă asociaţie profesională, care împreună cu cele existente, să ducă lupta pentru asigurarea prestigiului şi respectarea drepturilor funcţionarilor. Noua asociaţie se deosebeşte de „Societatea generală a funcţionarilor publici“. Aceasta rămâne să lupte pe temeiul creditului, iar cea nouă va lupta pentru apărarea intereselor profesionale. Scopurile speciale ale acestei asociaţii sunt: 1 Ridicarea nivelului profesional ,cultural şi moral al membrilor săi; 2. Desvoltarea sentimentului de unire şi solidaritate între toate categoriile de funcţionari publici ; 3. Colaborarea cu alte organizaţiuni profesionale în vederea armonizării activităţii sociale şi pentru apărarea intereselor supreme de Stat ; 4. Apărarea drepturilor funcţionarilor, stabilite prin legea asupra statutului funcţionarilor publici şi prin celelalte legi organice ; 5. Obţinerea unei salarizări, care să asigura existenţa onorabilă a funcţionarilor şi a familiilor lor; 6. Instituirea de gradaţii pentru funcţionarii cari nu au posibilităţi de înaintare; 7. A stărui ca pensile să fie egale cu ultimul salariu; 8. Instituirea unui serviciu de contencios pentru apărarea drepturilor legale ale funcţionarilor, cum şi pentru împlinirea formalităţilor necesare pensionării; 9. înfiinţareaunei publicaţiuni periodice cu caracter profesional, cultural şi naţional; 10. Crearea de biblioteci cu caracter profesional şi cultural; 11. Creiarea de instituţiuni cu caracter economic în folosul funcţionarilor.* Duminică dim. s'a inaugurat înfiinţarea acestei noui asociaţii .... . Au fost prezenţi d-nn prof. Oteteleşanu, fost secretar general, P. P. Daia, director general al pescărilor, Stancu Brădişteanu, director general şi fost secretar general de minister, P. Sterescu, subdirector general la interne, G. Bariu, director general la sănătate, I. Cristea, director general la municipiu, Antim Niculescu, C. A. Negulescu şi Simion Niculescu, directori la justiţie, Darzău, director la interne, X. Istrate, Corvin Petrescu, Cucu Stoiescu, Georgescu- Teologu, Călătorescu, Vechiulescu, Stelescu, Neguţ, d na Macovei, d-ra Berzeanu, d-na Stamatopol etc. Preotul Negulescu a oficiat un serviciu religios. D. STANCU B RADISTEANU a spus că ziua de inaugurare a nouei asociaţii a funcţionarilor e simbolică, deoarece coincide cu ziua prăznuirii celor 800.000 de slujitori ai neamului, căzuţi jertfă datoriei. A vorbi apoi de lupta dusă de asociaţiile din Ardeal, Bucovina, Basarabia şi vechiul regat pentru cucerirea statutului funcţionar lor, azi ameninţat căfie suprimat în părţile care garantează siguranţa funcţionarului. Tot prin luptă, s au mai obţinut o lege de pensii şi o nouă «a I n r i Zorfi Azi, breasla funcţionarilor e desconsiderată. Organizarea ministerelor s’a făcut fară a fi întrebaţi şi funcionarii. Această nouă asociaţie funcţionărească va fi organul de luptă pentru recucerirea drepturilor. Vom pune la dispoziţia Statului toate forţele noastre pentru înfăptuirea operei de consolidare. A protestat contra afirmării că funcţionarii ar fi venali. E vina câtorva, nu trebue întinsă asupra tuturor. Sâ se facă cercetări riguroase dela ministru şi până la vătăşel şi vinovaţii să fie trimişi la puşcărie, fără deosebire. D. VECHIULESCU a spus, ca statutul funcţionarilor publici dela noi a fost studiat ca model în Franţa. D. I. CRISTEA, director general la primăria Capitalei, a citit o scrisoare a Soc. funcţionarilor municipiului, care-l roagă sa demisioneze din comitetul societăţii generale a funcţionarilor publici, unde a fost ales, — prin falsificarea voinţei generale a funcţionarilor,din ordinul guvernului, ca preşedinte, un om al său. D-sa declară că, fiind ales în lipsă, refuză mandatul acordat în comitetul acelei societăţii, întrucât aceasta e dorinţa funcţionarilor pe care trebue să-i reprezinte. Sediul nouei asociaţii e în b-dul I. C. Brătianu 26. O. 111 fill I til Craiova, 29 Mai UN STRIGAT DE ALARMA Citind apelul pe care-l fac organizatorii acestui congres, vezi îndată că e un strigăt de alarmă. Nerentabilitatea agriculture!, criza agricolă, lipsa de credit și mai ales de un credit cu amortizare lungă necesar agriculturei, dobinzile uzurate, scumpetea carburantului pentru motocultură, taxele de export nimicitoare iată atâtea cauze care tind să desfiinţeze agricultura şi să ruineze ţie cei cari se mai îndeletnicesc cu ea. Dar ruina agriculturei este ruina ţării; pieirea celor cari lucrează pământul este pieirea acestui stat, căci orice s'ar zice, România a fost, este şi va mai fi încă foarte multă vreme o ţară agricolă. Marile greutăţi în care se sbat agricultorii — şi nimeni nu le poate cunoaşte mai bine păsurile ca ei înşişi — sarcinile ce-i apasă şi necesitatea unei politici «grave necesară progresului agricol, valorificării produselor, sunt chestiuni care i-au determinat să provoace congresul de la 8 iunie, când toate aceste nevoi vor fi desbătute de cunoscători şi de specialişti, propunându-se remedii pentru salvarea agriculturei şi a celor cari se ocupă cu ea. SA VINA CAT MAI MULŢI „Pentru ca glasul nostru sâ fie ascultat, veniţi în număr cât se poate de mare“, spun organizatorii lor: „îndepărtaţi orice patimii, uitaţi pentru cii tot ce vă dezbină, uitaţi de politică şi socotindu-vă numai agricultori, veniţi sâ arătăm cum credem că putem fi salvaţi de la moartea sigură ce ne aşteaptă''. Aşadar e foarte îngrijitor ", pericolul e mare ; agricultura, această ramură de avuţie naţională ce formează baza statului nostru, este la o grea răspântie — ne-o spun cei iniţiaţi , iar noi stăm şi aşteptăm dezastrul cu mâinile încrucişate?! Sindicatul agricol din Dolj, al celui mai bogat judeţ, al colţului de ţară unde pământul se lucrează cu o dragoste şi pricepere cum nu se poate întâlni aiurea, ne spune că-i primejdie şi cere ajutor, şi nu-i nimeni care să sară . Nu se poate ; nu s’a ştiut desigur că nenorocirea a luat proporţiile pe care le arată organizatorii congresului de la 8 Iunie. Să aşteptăm dar această zi, să auzim ce ne spun cei obidiţi, să auzim şi reţetele „doctorilor1, — căci s’a spus că vin toţi foştii miniştri de agricultură dela război încoace ca şi cel de azi, apoi să reluăm în discuţie chestiunea, în funcţie de cele hotărîte la congres. N. Ciocârdia Noua lege sanitară duce la scumpirea medicamentelor Intre multele dispoziţiuni ciudate, îngrămădite in proiectul nouei legi sanitare, trebue să enumărăm şi pe aceea cuprinsă în art 445, privitor la importul medicamentelor. Acest articol prevede că „importul specialităţilor streine autorizate se admite numai un ambalaj original''. Cu alte cuvinte, pe vifor, depozitarii, laboratoarele, etc. nu vor mai putea aduce asemenea medicamente în Crac, spre a le ambala in ţară, cum se practica până acum şi cum prevede şi legea tarifului vamal azi în vigoare (art. 1751). Numai datorită regimului de până acum, preţul medicamentelor nu a atins preţuri exagerate. Desfiinţându-se dreptul de a se taxa şi importa specialităţile în vrac, nu numai că preţurile celor mai multe specialităţi se vor scumpi considerabil, chiar de a doua zi, dar o mulţime de laboratoare şi industrii cu personal românesc vor fi lovite in existenţa lor. Noua dispoziţie nu răspunde nici unui interes obştesc,dimpotrivă ea se arată dăunătoare : 1) marei masse a suferinzilor, pentru cari preţurile medicamentelor vor deveni inabordabile ; 2) laboratoarelor, industriilor naţionale (industria, cartonajele, metalurgia, artele grafice, etc.) comis unui numeros personal, care se ocupă azi cu confecţionarea şi ambalarea acestor specialităţi şi care va fi lăsat pe drumuri . 3) Şi va mai fi deopotrivă de dăunătoare dispoziţia art. 445 chiar şi intereselor statului, care, din cauza scumpirii specialităţilor nu va mai avea ocazie să încaseze taxele vamale şi nici impozitele aferente întreprinderilor înflorite la adăpostul regimului de până acum. Atragem atenţia ministrului sănătăţii, cum şi parlamentului asupra acestor urmări punându-le în vedere că singura formă raţională de redactare a art. 445 şi care să împace toate interesel, este numai următoarea : „Importul specialităţilor streine autorizate se admite, fie în ambalaj original, fie un vrac". Comuniştii şi consiliul comunal din Timişoara MULLER PRETINDE LOCUL DE AJUTOR DE PRIMAR Timişoara, 29 Mai In urma apelului făcut la comitetul central de revizuire," validându-se alegerile consiliului comunal al acestui municipu, comuniştii, cari deţin 12 locuri, au ridicat pretenţiunea ca scaunul ajutorului de primar să fie ocupat de către Coloman Müller Deasemenea ei mai cer ca şi în delegaţia permanentă să fie reprezentaţi prin doi candidaţi de ai lor, cari sunt consilierii Arpad Leinitz şi Josef Töpfer. Müller a făcut declaraţiuni, că odată cu instalarea noului consiliu comunal — ceea ce se va întâmpla cât de curând, — partidul să va fi susținut cu toată puterea de cri 12 consilieri comunişti in frunte cu el. taflin liters Is sinii dela O. N. E. F. Duminică d. a., a fost pe stadionul dela O. N. E. F. o grandioasă serbare de gimnastică dată de şcoalele secundare de băeţi şi fete inclusiv cele etatizate din Capitală. Serbarea s’a deschis cu defilarea, prin faţa tribunelor, a tuturor şcoalelor. S’a remarcat ca ţinută elegantă liceele „Mihai Viteazul“, Matei Basarab”, „Spiru Haret“, „Cantemir“, „Libros”, „Seminarul” etc. Impresie frumoasă a făcut deasemenea fanfara liceului Spiru Haret. Au urmat exerciţii de ansamblu. Fetele erau costumate aproape toate la fel. Băeţii aveau costume deosebite pe licee şi chiar cei de la acelaş liceu, nu erau toţi uniformaţi. * Exerciţiile libere în ansamblu ale şcoalelor de băeţi au fost executate în sunetul muzicii militare, cu multă disciplină, sub conducerea profesorului Th. Georgescu, iar cele ale şcoalelor de fete s-au desfăşurat sub excelenta conducere a d-rei Margareta Dinculescu. Exerciţiile fetelor au impresionat prin mişcările ritmice şi elegante. EXEMPLU DE DEVOŢIUNE Cunoscutul maestru de gimnastică d. N. Bădescu, bolnav de trei luni, na putut să fie ţinut în casă în ziua serbării. A venit să defileze cu dragii lui elevi de la „Şincai“. Din cauza oboselii i-a venit rău, şi după ce şi-a revenit, a deschis exerciţiile libere pe grupe cu elevii liceului „Şincai", cari electrizaţi de prezenţa scumpului lor profesor, au făcut exerciţiile cu măciuci în mod ireproşabil. D. prof.Bădescu a dat o mare pildă de devotament. « Exerciţiile libere executate de liceele de fete au excelat prin promptitudine, disciplină, omogenitate şi mai ales graţie. In special, şcoala centrală de fete, — -- maestră de gimnastică d-ra Dinculescu, a lăsat cea mai frumoasă impresie. De asemenea au dovedit frumoase calităţi de educaţie fizică, şcoala normală ,,Pr. Elisabeta” şcoalele etatizate Choisy-Mangani, Bolintineanu. * La concursul de ştafetă, liceul „Mihai Viteazul“ a învins liceele „Regele Mihai” şi „Aurel Vlaicu”. La concursul de viteză pe 60 m, între copii până la 12 ani, a învins elevul Ion Bardescu de la liceul „Mihai Viteazul*1 (9 sec. 1/5). La a doua probă, a învins elevul Ovid Iliescu de la „Regele Mihai“ (Sc. 3/5). Şcoalele de fete şi şcoala normală de băeţi au executat jocuri naţionale. • Imensul stadion, care este o podoabă a ţării, întreţinut excepţional de bine, a fost ocupat până la ultimul loc. * Exerciţiile de Duminică au dovedit ce admirabilă străduinţă depun maeştrii şi maestrele de gimnastică de la toate şcoalele secundare din Capitală. Stăruim, de la toate şcoalele. Ii felicităm din toată inima şi le dorim aceeaş sârguinţe. Manifestarea de Duminică a vădit nu numai pilduiri (ca exerciţiile de piramide şi cu seara), dar şi o deprindere de executare a jocurilor naţionale. Poate că ar fi să deschidem o discuţie, asupra marşului după muzică (cu cadenţă săltăreaţă, sau cu pas obişnuit de paradă). C. Or. * Adunarea generală a AtiAsociaţiei profesorilor universitari* * — Ziua I — Joi dimineaţa, s-a ţinut în amfiteatrul „Spiru Haret” de la facultatea de ştiinţe din Capitală, adunarea generală extraordinară a „Asociaţiei profesorilor universitari“. A prezidat d. dr. DRAGOMIR HURMUZESCU, preşedintele Asociaţiei. D-sa a comunicat rezultatul intervenţiilor făcute in legătură cu alcătuirea proectului lege, pentru reorganizarea învăţământului superior. A criticat situaţia privilegiată, pe care proectul o creiază şcoalei politehnice. Acest lucru s-a făcut în detrimentul celuilalt învăţământ superior aplicat. Deşi d. prim ministru a declarat, că proectul va fi adus în Parlament în sesiunea de toamnă, este totuş necesar ca proectul să fie discutat acum, ca să sepoată preciza acţiunea, pe care trebuie s’o întreprindă Asociaţia. D. P. ANDREI: Proectul în discuţie este mai mult un anteproiect. La alcătuirea definitivă a proectului se va ţine seamă de discuţiile care au loc acum. * Adunarea a aprobat darea de seamă asupra activităţii şi situaţiei financiare a Asociaţiei. D. prof. N. BANESCU a analizat proectul de lege evidenţiind multe greşeli de redactare, care provoacă confuzii şi tind să ştirbească autonomia universitară. D. ŞTEFAN MINOVICI a susţinut trecerea institutelor tehnice universitare la şcoalele politehnice. Menţinerea acestora în cadrul universităţilor e o mare greşală şi este în detrimentul învăţământului teoretic. D. EM. RACOVIŢA : Viitorul ne va arăta cine va învinge : politehnica sau institutele de ştiinţă aplicată anexate facultăţilor. D. DANAILA: Soluţia cea mai bună în chestiunea învăţământului aplicat nu poate fi găsită decât în consensul dintre politehnică şi universitate, prin reprezentanţii lor, dar fără amestecul ministerului instrucţiunii. D. I. SIMIONESCU a cetit o moţiune, ca legiferarea învăţământului aplicat la facultăţile de ştiinţe să se facă cu avizul universităţilor. Actualele institute rământ în situaţia în care se află, iar absolvenţii lor vor purta titlul de „inginer“ cu toate drepturile. Procesul dintre aceste institute şi politehnici rămâne să fie rezolvat prin tratative directe între consiliile profesorale respective. D-nii Ştefan Minovici, P. Andrei, Ștefănescu Goangă și V. Răşcanu au votat contra moțiune. * Ședința s-a ridicat la ora 1. Şedinţa de după amiază — Şedinţa s’a deschis la ora 4 d. a. S‘a procedat la analizarea pe articole a proectului de organizare a învăţământului superior întocmit de ministerul instrucţiunii. In jurul definiţiei scopului urmărit de universităţi s’a făcut o amplă discuţie. Adunarea a aprobat să se introducă în proect interzicerea de a se înfiinţa orice nouă facultate sau institut universitar, fără consimţământul tuturor universităţilor. In ce priveşte Academia de drept din Oradea, să fie menţinută tot sub actuala denumire, să nu fie transformată în facultate. D. DRAG. HURMUZESCU : Proectul d-lui Costăchescu tinde la dislocarea facultăţilor, în diferite centre. In acest chip ajungem la organizaţii universitare de pe vremea lui Napoleon. D. I. SIMIONESCU a fost de părere că se poate disloca o facultate într'un anumit centru — cum ar fi de pildă Craiova — dar numai temporar. D. U. G. ISPIR : Azi nu se mai poate concepe o universitate care să fie împărţită in mai multe centre. S’ar pierde spiritul universitar. Proectul n‘a fost făcut cu consultarea tuturor celor interesaţi. D. N. BANESCU a relevat neajunsurile ce ar rezulta din împărţirea facultăţilor unei universităţi în diferite centre. D. dr. BALACESCU : Universităţile să-şi delege reprezentanţi cari de acord să întocmească proectul. D. BANESCU a stăruit asupra unor dispoziţiuni ale proectului învăţământului superior, cari contravin principiului autonomiei universitară. D. RADULESCU - MOTRU : Ministrul instrucţiunii aşteaptă deziderate, iar nu redactarea articolelor din proect. In ce priveşte autonomia universitară, este mai avantajos să nu fie definită. Controlul învăţămânului superior să fie lăsat autorităţii superioare şcolare. D. BALACESCU : Proectul fixează un număr de ore de curs şi de ore de experienţă, sau lucrări practice, făcând răspunzători pe decani de felul cum profesorii îşi vor face datoria. D. P. ANDREI : Aceasta, spre a se pune capăt sistemului profesorilor voiajori. D. DANAILA: Controlul universitar să se facă prin organele legale : rectorat şi decanate. D. P. ANDREI: S’a abuzat de autonomia universitară. Au fost profesori cari au ţinut numai 7 ore de curs într'un an şcolar. D. I. SIMIONESCU: Profesorii n’au dreptul să refuze controlul, ei trebuie să-l ceară. D. C. NARLY : Un profesor dacă nu locueşte în centrul, unde este profesor, aceasta nu-l poate împedica de a-şi face pe deplin datoria. Sunt aşa de mulţi profesori, cari deşi nu sunt „ambulanţi’ totuş nu-şi fac datoria. D. Băltăcescu, raportor al chestiunii proectului de lege, neputând să-şi desvolte raportul, a părăsit sala. tu Şedinţa s-a ridicat la ora 8 seam. Inundaţia de Emil® Zala, este titlul mişcătoarei descrieri a nenorocirii unei familii de gospodari cuprinşi, nimicită de Imnec. Sunt scene zguduitoare, asemănătoare cu cele pricinuite acum de prăpădul înecurilor în diferite ţinuturi ale ţării. Interesanta carte, tradusă de d. B. Marian, se vinde cu 8 lei la depozitele de ziare şi chioşcuri. * Denunţ senzaţional contra unui subrevizor din Mehedinţi — E învinuit că a fost condamnat pentru contrabandă şi poartă nume fals — T. Severin, 29 Mai învăţătorul Ion Drăghicescu, subrevizor şcolar în judeţul nostru, a fost reclamat ministerului instrucţiunii publice şi celui de justiţie că foloseşte un nume fals, întrucât adevăratul lui nume este Ton Dunaan, sub care a şi intrat in şcoala normală, iar când a luat diploma, a luat-o pe numele de loji Drăghicescu, fără a fi îndeplinit formalităţile legale pentru schimbarea numelui. Este învinuit în acelaş timp, că sub numele de Ion Coman a fost condamnat prin decizia N-rul 140.035/1918, de către ministerul de finanţe, direcţia generală a vămilor, pentru contrabandă de vite, pe care le-a trecut frontiera la unguri, alimentând duşmanii noştri când eram în plin război cu ei. Ministerul instrucțiunii are datoria să ia act de reclamațiunea primită și să dispună cercetări. Aviaţia şi pacifismul“ — Conferinţa d-lui general Sorski, Inspectorul general al aeronauticei — D. general de divizie Girski Alex, inspectorul general al aeronauticei a ţinut Miercuri, la Ateneul român, o foarte interesantă conferinţă, vorbind despre „Aviaţie şi pacifism“. La conferinţă au asistat numeroase personalităţi ale vieţii noastre sociale, în frunte cu A. S. R. Principele Nicolae, d. Iuliu Maniu, prim-ministru, d-nii generali Preşan, Coandă, Rudeanu, Condeescu, Samsonovrei, Rutinski, d-nii dr. C. Angelescu, Stelian Popescu, N. N. Săveaniu, Trancu-Iaşi, foşti miniştri, S. Mehedinţi, Popovici- Bâznoşeanu, etc. Cu competenţa pe care i-o dă însăş situaţia sa de inspector general al aeronauticei, conferenţiarul a atins una din cele mai serioase probleme angajând apărarea noastră naţională, reuşind, în atenţiunea încordată a tuturor celor de faţă, să precizeze o serie de chestiuni de capitală importantă. „Ultimul război a pus în evidenţă necesitatea ca şefii armatelor să fie la curent cu toate cauzele care pot determina războaiele între state, precum şi necesitatea ca dânşii să informeze la timp atât pe conducătorii politici ai ţării, cât şi opinia publică, asupra evoluţiunii mijloacelor şi ideilor de conducere şi execuţie a războaielor. In calitate de inspector general al aeronauticei, am ales subiectul conferinţei de astăzi, în legătură cu două mari probleme ce se desbat de 12 ani şi care alcătuise grija de toate zilele a viitorului omenesc. Aviaţia şi pacifismul constituesc două probleme ce au influenţat politica popoarelor după război în toate conferinţele internaţionale. Ultimul război mondial inchee o epocă în istoria omenirii, în care armata de uscat a jucat, rolul preponderent pentru soarta statelor. Marina de război în bătălia de la Juttland şi-a văzut crepusculul rolului jucat în istoria omenirii pentru dominaţiunea mărilor. Pacea a dezrobit popoarele şi a făcut să dispară state fără rost. Problema pacifismului a urmat atunci o cale nouă, provocată de Statele Unite şi motivată nu numai de motive pacifiste, ci şi de oportunităţi de natură politică mondială şi politică imperialistă intercontinentală. Astfel, s-au produs cele două conferinţe de la Washington în 1922 şi de la Londra în 1930, precum şi pactul Kellogg. Toate manifestările atât de natură politică mondială cât şi continentală în vederea pacifismului au dus însă doar la rezultatul de oprire parţială a înarmărilor maritime, fără ca înarmările de uscat să fie reţinute de obligaţiuni internaţionale“. Printr-o serie de grafice foarte sugestive, d. general Gorski a expus realizările, în materie de înarmare terestră, de apă şi aeriană, în diversele state ale lumii. Cea mai gravă problemă pe care, o au de rezolvat statele, este desvoltarea forţelor aeriene militare. Marile puteri aeriene, Statele Unite, Anglia, Franţa şi Italia au dezvoltat considerabil forţele lor aeronautice. Din punct de vedere militar există două concepţiuni asupra întrebuinţării forţelor aeriene militare: Concepţia anglo-italiană, în care armata aerului este independentă de armata de uscat şi concepţiunea franceză, în care armata aerului cuprinde ramura aviaţiei de uscat şi a flotei maritime. Aviaţia combinată cu războiul aerochimic ameninţă omenirea cu efecte grozav de distrugătoare, fără putinţă de apărare sigură. Se apreciază că aviaţiile de bombardament occidentate, vor consuma în o singură zi atât explozibil cât s-a consumat 4 ani în tot războiul european. „Viitorul apărărei naţionale stă in valoarea aviaţiei militare". Poporul românesc, prin situaţia sa geografică, este în calea liniilor aeriene din Europa centrală. Dacă acest popor în trecut a fost primul care s’a găsit în calea distrugătoare a invaziilor dinspre răsărit, în viitor el aşteaptă a primi luminile venite pe calea aerului dinspre apus şi a radia în sfera sa de acţiune cu o intensitate mărită. România și Polonia constitue utimele etape aeriene europene înainte de a trece în imensitatea pământului sovietic. Ele pot deveni primele tampoane de care se vor lovi flotilele aeriene militare sovietice. Este de datoria fiecărui bun român să cunoască toate laturile aeronauticei şi să concur© ia un curent formidabil de necesitate a apărării naţionale prin acest nou mijloc de război, cu perspective nelimitate. In majoritatea ţărilor oficialitatea este susţinută de organizaţii particulare, cari au luat o proporţie de neînchipuit. Numai în Rusia sovietică societatea Osso Aviakim cu toate filialele ei numără 2,5 milioane lucrători şi ţărani cari au cumpărat până azi 350 avioane. Departe de mine ideea de a susţine principii militariste. Trebue ca noua generaţie ce ne va urma să aibă sufletul pătruns de sentimentul solidarităţii naţionale sprijinită pe dinastie, spre a putea crea rezistenţa naţională a poporului român. Datori suntem cu toţii astăzi să ajutăm domnia Regelui Mihai, nu numai pentru a asigura menţinerea a ceea ce s'a câştigat cu atâta trudă şi atâtea jertfe, dar să ridicăm progresul şi civilizaţia poporului românesc la nivelul progreselor ştiinţifice ale timpului pentru a trăi în ritmul popoarelor înaintate şi spre a garanta însuş viitorul naţiunii noastre. Bulira »Mit colectiv Intre comercianţii şi căruţaşii din T. Severin — Comisia de arbitraj hotăreşte libera tranzacţie — T. Severin, 29 Mai Camera de comerţ a denunţat la timp contractul colectiv de muncă dintre casele de comerţ şi sindicatul căruţaşilor locali. D. inspector al muncii, sezizat de Cameră, a încercat să aplaneze conflictul prin încheerea altui contract. Cum casele de comerţ şi parte din căruţaşi au refuzat să mai închee contract colectiv de muncă şi au cerut libera transacţie, iar altă parte din căruţaşi stăruia în încheerea unui nou contract, de inspector al muncii a găsit că este cazul ca această afacere să fie tranşată prin comisiunea de arbitraj de pe lângă trib. Mehedinţi. După câteva amânări, conflictul s'a judecat. Comisiunea, având în vedere că toate casele comerciale au cerut libera transacţie şi că la acest deziderat s-a asociat şi o parte din căruţaşii sindicatului, considerând pe de altă parte că este în interesul general a lăsa libera transacţie şi pentru muncă, cum este şi pentru comerţ, iar nu să se favorizeze o categorie de lucrător în paguba comerţului cât şi a publicului consumator, a anulat contractul, rămânând ca orice muncă să fie plătită prin bună învoială. Această hotărîre a fost primită cu satisfacţia atât de comercianţi, cât şi de majoritatea chirigiilor cari munceau să ţină pe unii trântori, prin diversele cote ce le încasau. Hotărîrea a fost comunicată căpităniei portului şi gării spre a o aduce la cunoştinţă părţilor. -------- X O X ------- M©SIg veterinar condamnat pentru ultraj şi mită Fălticeni, 29 Mai • Trib. local a judecat procesul intentat d-lui medic veterinar al oraşului, Arpad Sekeres, pentru ultraj în exerciţiul funcţiunii adus fostului primar d. Gogu Niculescu, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi lovire. După lungi desbateri, ascultându-se peste 30 martori, care au făcut declaraţii senzaţionale cu privire la faptul de luare de mită şi la celelalte capete de acuzare, tribunalul a condamnat pe medicul veterinar Arpad Sekeres la doi ani închisoare corecţională şi la un leu despăgubiri civile, părții civile. Sentința s-a dat cu drept de opoziție, în lipsa inculpatului ----------- - ---------