Universul, iulie 1930 (Anul 48, nr. 148-177)

1930-07-01 / nr. 148

rai GÂT DE PLĂCUT ESTE S.A BEJ O APA proaspătă savuroasă uşoară higîenici O puteţi obţine cu conţinutul unui pacheţel dr tithinés du DIGustin dizolvat intr'un litru de apă. Reprezentanţa centrali pentru Ram­ima ERNEST THI­RIET A zonei Général« Francaise en Roumanie sir. N. Filipescu «2 Bucureşti I TREERATOIlRE » ganz« Construcţia cea mai modernă Lagăre pe bile, Ba­ia de Sier ÎNLESNIRI de plata MARE DEPOZIT întreprinderile „(lâNZ bucureşti I. Str. Gâmpineanu 35 — Telefon 370-19­99 Bolnavii de rinichi îşi recapătă repede sănătatea făcând o cură cu ceaiul indian pentru rinichi ROEMIS- KOETJINO ORIGINAl. BUDDHA care nu este un preparat de laborator ci o plantă naturală indiană. Aprobat de onor Minister­ul Sănătăţii De vânzare la Farmacii şi Drogherii tereli literatorii la Depoul General de plante medicinale I. THEO003 BUCUREŞTI­­ Str. Smărdan No. 4 Etaj I - Telefon 315­9a — fimrmnaai i —————— AAVWSAAAAAAAAA JEAN »MC! Str. DOAMNEI, 18 rncălțămime rină gala şi da comandă Ultimele creaţiuni Parisiene cu preţuri de reclamă is66 ____________________VWWVNAyyvVSA/W De iniinai leim Fi in pentru str. Brezoianu Nr. 9­2 #şftrtimente mari de câte 12 camere spaţioase, bine lumi­­nate şi ventilate. Având calo­­fate, lumină electrică, apă, te­lefon, ascensor. Proprii pentru jAb­rouri şi autorităţi­ Se pot închiria şi parţial. A se adre­sa la Administraţia ziarului „UNIVERSUL“ sau înscris la căsuţa 66 E. 251 In Veselia de Joi 26 Iunie Continuarea peripeţiilor lui Niţă Pitpalac la Rusciuk (Anec­dotele în tren. — Cum petrec zgâmboii. — întâmpinat de D. R. Ioaniţescu şi Dincescu Bolin­tin. — Călare. — Fetele Lun­geau ea, Mimoza şi Potârniche. — Ordonanţa Primăriei. — Fugi muşteriale! Verbul d-lui Valjean şi versurile d-lui Horia Fur­­'^ IkuL — Glume, hazuri, mofturi, fag uscate tăiate şi duse acasă 1050 *“* Fabrica LOTRU Bul. Ferd. and 99- Telefon 353172 - 2399 iii­ mii le­­ii an­ pentru fabricat spirtoase Tot în legătură cu punerea în aplicare a noului regim al spir­toaselor, ministerul de finanţe a dat şi următoarele dispoziţiuni: Se atrage atenţia că legea bău­turilor spirtoase, prin art. 33, în­­gădue fabricarea propriilor pro­duse ale producătorilor, precum şi a materiilor prime cumpărate de la ceilalţi producători, tuturor posesorilor de cazare existente la depunerea legii pe birourile Corpurilor legiuitoare, cu o capa­citate de minimum 100 litri. De asemenea îngăduie funcţio­narea, pentru prelucrarea propri­ilor produse, posesorilor de cazane existente la aceeaş dată cu o ca­pacitate de minimum 60 litri. A­­ceste cazane pot funcţiona fără aparate de control. In legătură cu dispoziţiile an­terioare privitoare la stabilirea numărului pe cazane existente, se vor lua măsuri ca în termen de trei luni dela promulgarea legei, administraţiile financiare să facă cunoscut tuturor posesorilor de cazane, cari îndeplinesc condiţi­­unile legei, ca în viitor să le de­clare primăriilor respective. Este necesar ca populaţia să cunoască această dispoziţie a le­gei, pentru că altminteri, după trei luni, pierde dreptul de func­ţionare a acestor cazane. înregistrarea cazanelor autori­zate se va face intr'un registru special. Pentru această autorizare nu se achită niciun fel de impozit, to­tul fiind absolut gratuit. Se vor lua cele mai severe mă­suri ca să nu se înregistreze nici un cazan cumpărat după data fixată de lege şi cu capacităţile arătate. Cazanele care au o capacitate mai mică nu mai sunt permise a funcţiona. In multe localităţi, fraudându­­se fiscul prin fabrication­ clan­destine, la cazane neautorizate, se va supraveghia de aproape, pentru descoperirea lor şi dresa­rea actelor de contravenţie. Se va raporta ministerului până la 15 iulie a. c., de numărul ca­zanelor aflate în fiecare judeţ, care întrunesc condiţiunile legei. Organele de control vor aduce la cunoştinţa posesorilor de ca­zane autorizate sau neautorizate, că este cu totul oprită fabrica­rea de rachiuri din cereale şi fă­inuri la aceste cazane, deoarece legea băuturilor spirtoase pedep­seşte pe contravenienţi cu închi­soarea până la un an, cu confis­carea cazanelor şi distrugerea lor.­­ La descoperirea unor asemenea contravenţiuni se vor dresa acte­le şi înaintea ministerului de fi­nanţe pentru ca contravenienţii să fie trimişi inaintea instanţelor judecătoreşti, spre a li se aplica pedeapsa penală. Mişcare în armată Pe ziua de 30 iunie a. c., se fac următoarele mutări de ofi­ţeri generali, în interesul servi­ciului : Generalul de divizie adjutant Manu Gheorghe, comandantul corpului 4 armată, la comanda corpului 2 armată. Generalul de divizie Prodan Ioan, comandantul comanda­mentului teritorial al corpului 2 armată, la comanda corpului 4 armată. Generalul de divizie Econo­­mu Virgil, de la marele stat ma­­jor, la comanda comandamen­tului teritorial al corpului 2 ar­mată. Maiorul Băgulescu Gheorghe, din regimentul 81 infanterie, se înalță la gradul de locotenent colonel, pe ziua de 28 Iunie, cu vechimea de la 10 Mai 1930. * Următorii ofiţerii superiori şi inferiori se mută în interesul serviciului, la corpurile şi ser­viciile arătate în dreptul fiecă­ruia . Medic căpitan Gotcu Paul, de la spitalul militar „Regina E­lisabeta“ la „Casa militară a Majestăţei/Sale Regelui". Colonelul Sima Petre, dela co­manda regimentului 2 grăniceri la comanda regimentului 5 gră­nicen. Colonelul Greculescu Nicolae, dela cdt. corp. grăniceri la co­manda regimentului 2 grăni­ceri. Colonelul Popescu Constantin dela comenduirea pieţii Cer­năuţi, la comanda regimentului 6 grăniceri.* Următorii ofiţeri, se trec în poziţie de disponibilitate pentru caz de boală: Colonelul Stănescu Nicolae, dela comandamentul brigăzii 3-a infanterie. Căpitanul Popa Nicolae, dela comandamentul teritorial al corpului 7 armată. Administrator locotenent Al­­bulescu Aurel, din regimentul 12 artilerie.• Următorii ofiţeri de rezervă, se trec în poziţie de retragere definitivă, pentru infirmităţi incurabile. Locotenent colonel rezervă Eustaţiu Eugeniu, din regimen­tul 31 artilerie. . ._ Căpitan rezervă Popescu A­­drian, din regimentul 32 infan­­­terie Sublocotenent rezervă Moroz Petre, din regimentul 83 infan­terie. Uliii leiiiiii die Dip — Manifestaţia de la Grosskanisza. — Sancţiu­nea pragmatică — Agitaţia legitimista în favoarea tânărului arhiduce Otto se desfă­­şoară repede. O mare manifesta­ţie monarh­ă s-a ţinut la Gross­­kanisza, organizată de fostul ministru de comerţ, baronul Jo­seph Szerenyi. Acesta din urmă a declarat că legea detronării nu putea fi considerată ca având o bază legală. In Ungaria, sancţiunea prag­matică ce stabileşte succesiunea la tron, este încă în vigoare. Mi­­siunea legitimiştilor constă aşa­dar în a pregăti ţara pentru îna­poierea lui Otto. Aceştia nu vor căuta să înfăptuiască un stat co­mun, ci dimpotrivă să convingă statele străine, că consolidarea Europei cen­trale nu se poate în­făptui de­cât prin urcarea lui Otto pe tronul Sfântului Ştefan. UNDE SE GĂSEŞTE OTTO DE HABSBURG Baronul Szerenyi a făcut o vi­zită lui Otto în Belgia şi este în măsură să desmintă că legiti­­miştii vor să facă să reînvieze fosta monarhie austro-ungară. Tot ceea ce cer­e un regat naţio­nal independent pentru Ungaria. O DESMINŢIRE A UNUI GE­NERAL MAGHIAR Bruxelles. Un colaborator al ziarului „Peuple“ s-a dus la castelul unde stă ex-împărăteasa Zitta şi unde un fost general ma­ghiar din timpul războiului, ge­neralul K..., a desminţit formal şi categoric istoricul complotului şi al restaurării. „Nu este nici în interesul, nici în ideile noastre de legitimişti maghiari, — a spus generalul, — să încercăm o lovitură de stat, împărăteasa regină bucurându­­se în Belgia de ospitalitatea cea mai generoasă, m­ar vor să abu­­seze de ea, ca să se preteze la un atare complot". Ofiţerul tăgăduieşte că există relaţiuni între legitimiştii ma­ghiari şi fasciştii italieni. Pe de altă parte, ungurii cari vin să prezinte omagiile lor împărăte­sei, nu sunt mai numeroși ca în trecut. Emuli Moli du Hierni Budapesta (Ceps). *-„ Zilele a­­cestea s'a deachia la Budapesta, o mare expoziţie iredentistă şi revizionistă, organizată de Aso­ciaţia naţională ungară, In co­laborare cu Uniunea ungurilor din străinătate. Toate exempla­rele expuse sunt îndreptate îm­potriva statelor vecine, unde ar domni teroare faţă de minorită­ţile ungare. Toate cărţile, broşu­rile, placajele şi fotografiile sunt extrem de tendenţioase şi menite să aţâţe pe vizitatori împotriva naţiunilor vecine şi tratatelor de pace. O secţiune specială conţine „dovezi despre imposibilitatea tratatului de la Trianon"­­O fotografie prezintă un cup­tor, a cărui parte dinainte e pe teritoriul ungar, iar partea din­­ddrăt pe teritoriul austriac. A­­semenea ilustraţiuni se află o întreagă serie şi ele au a dovedi imposibilitatea actualei stări de lucruri. Uniunea naţională un­gară a creat o secţie specială de broşuri, ziare, fotografii­ ete., cari au a dovedi că în statele ve­cine domneşte cea mai sălbatecă prigoană împotriva minorităţi­lor ungare. Asociaţia esperantiş­tilor unguri a expus mai multe publicaţiuni de propagandă un­gară. Uniunea naţională ungară tine să accentueze că are vaste legături in special cu Franţa şi America. După cum anunţă zia­­rul „Magyarság", „Uniunea un­gurilor din străinătate" are 61­6 asociaţii şi se află în corespon­denţă cu 7.626 persoane din di­ferite state. Materialul expus de această Uniune este luat pe dea­­întregul din domeniul fanteziei. Cu efectuarea fotografiilor cari să prezinte curiozitățile d­v.la frontieră a fost însărcinată o în­treagă comisiune în frunte cu redactorul Vecs din Estergon. ------xxx--­ Manifeste comuniste confiscate la Arad Arad, 17 iunie in urma unor înştiinţări de la siguranţa generală din Bucu­­reşti, poliţia locală a făcut per a­chiziţii pe la comuniştii de aici, şi a confiscat stopuri însemnate de manifeste comuniste, venite din Capitală, prin care se agita contra ordinar de stat și a Rege­lui Carol. Cercetările le face de Inspector de siguranță Deac din Timi­șoara. UNIVERSUL 39 Mihail Tican Rumano CORRIDA Arte, saiiffre y pasion — Sărbătoarea luptelor de tauri, regulile şi istoricul lor­­­ Odată ajunşi la arenă, se îndreptară către loja preşe­dintelui, care se afla acolo cu copiii săi. Pepita îngână câteva scuze pentru logodnicul său şi preşedintele păru că înţelege cauzele atât de explicabile ale stării de nervi a matadorului. Observase însă că deşi era un om extrem de fin, avea ceva schimbat în atitudinea sa. Era destul de politicos, însă mai rece ca de obicei. Când cuadrilla îşi făcu apariţia pe pistă, Joselito îşi dădu imediat seama că primarul împreună cu logodnica sa, se aflau în loja preşedintelui. Pepita chiar pretindea că el se oprise înmărmurit o clipă, ca şi cum fusese trăznit. Defilarea continuă totuşi şi preşedintele dete semnalul de începere. Pepita şedea chiar lângă preşedinte ca să poată vedea mai bine. • Joselito fu admirabil, ca de obicei, în primele passe şi publicul îl aplaudă îndelung. Erau unii care credeau chiar ,că exagerează. Dibăcia sa însă ştia să facă faţă tuturor situ­aţiilor dificile. "— De când a lucrat în America, nu mai este acelaş, zise primarul preşedintelui. — Iată un adevărat matador, zicea un altul. Iată ce se numește un adevărat artist. Are de lucru fiara cu el. Numai Pepita părea îgrijorată de această stare de lu­cruri. Ii făcea impresia că Joselito nu lucra așa cum ar fi trebuit, ci se primejduia fără niciun rost, că nu lua măsurile de precauţiune cele mai elementare şi că în sfârşit ataca mereu inversând rolul său cu al taurului. O îngrijorare o cuprindea încetul cu încetul, îngrijorare de care nu-şi dedea seama şi în anumite momente citea în privirea ce i-o arunca logodnicul său : — Priveşte, vreau să termin, mă las să fiu ucis! Ea întorcea privirea rugătoare către președinte care-i răspundea cu un surîs, sau mai bine zis cu un rânjet. — Mi-e frică ! îi zise ea deodată — am impresia că Jo­selito vrea să fie ucis... In vreme ce era plecată către președinte, pentru a-i spune aceasta, Joselito, profitând de un moment de linişte, privi spre loje surprinzând această convorbire confiden­ţială a logodnicei sale, începu bauderilerii. (Va urma) Citiţi volumele „Peisagii iberice", „Viaţa albului in ţara negrilor", „leacul cu elefanţi" De vânzare la toate librăriile și choșcurile de ziare.­ ­ Mort mnitul când matadorul An­tonio Sanchez a fost străpuns de voarnele taurului în arena din Madrid, Piaza­­de toros de te­tuan. Personalul corridei în moment­ul când transportă pe nenoroci­tul Sanchez, la infermeria are­nei. Anul XLVIII Nr. 148 Mart 1­1 Iulie 1930 Salarii neplătite de m­i luni — E vorba de situaţia corpului diditic — Ministrul de finanţe a fost interpelat la Cameră, asupra faptului că învăţătorii din jud. Neamţu n’au primit nici până astăzi salariile pe lunile Aprilie şi Maiu. De pe banca ministerială, s’a răspuns, că se va cerceta cazul dela Neamţu şi că... se vor lua măsuri. Cazul dela Neamţu nu este însă singuratic. Noi primăm a­­proape zilnic întâmpinări asu­pra jalnicei situaţiuni în care se găsesc învăţătorii şi profeso­rii secundari. Sunt judeţe, unde aceştia sunt nevoiţi să trăiască din împrumuturi pe la bănci, cu dobânzi destul de mari, căci alt­fel ar risca să nu-şi poată în­deplini obligaţiunile familiare. Se înţelege că aceste împrumu­turi sunt contractate în speranţa sosirii mai de­grabă a salariilor. Dăscălimea de curs primar şi secundar se gândeşte cu jind la vremiile de altădată, când după închiderea lucrărilor şcolare, ea primia salariile pe lunile de va­canţă şi se ducea să petreacă zile de meritată odihnă după in­tensa şi enervanta activitate des­făşurată în purgul unui an şco­lar. Ministrul de finanţe a d­at de­putatului de Neamţ, asigurări că lucrurile se vor îndrepta şi că ele sunt în legătură cu în­casarea impozitelor. Mărturisim că nu prea înţe­legem enigma existenţei de fon­duri pentru tot felul de misiuni şi comisiuni în străinătate — multe din ele inutile, menite nu­mai să dea satisfiţii partizani­­lor politici — dar nu există, in schimb, pentru pl­a membrilor învăţământului jimar şi se­cundar. Ce însemnează aciastă vitregie faţă de lumiinătafi poporului? îşi dau seama pardactorii com­petenţi şi autorizaţii regimului,­­de starea psiholoscă, de men­talitatea ce se cretă în rându­rile dăscălu­mii, car trebue pusă la adăpost de rigrile traiului, tocmai în scopul rident al în­deplinirii apostolatlui şcolar cu seninătate şi fereal de amără­ciuni ? Când oare vor aTM?a compe­tenţele (?) guvernuli să pricea­pă rostul şi misiuna funcţiona­rilor didactici, în srcina cărora cade formarea miţilor, suflete­lor şi caracterelor veneraţiei de mâine? Să nu se uite că la criza su­fletească de azi,­­ sporirea e­­clipsei de cultură e ne bântuie societatea, mai cu seamă tineri­mea, au contribuit în maximă parte şi mai ales rele dispozi­­ţiuni ministeriale, creatoare de Indispoziţiuni, cât priveşte mai ales dăscălimea,­ilită să facă educaţia copilăririi in ceasu­rile de clasă, cât poate gân­dul dascălilor era preocupat de situaţia jalnică a amiliilor lor? Dascălii ca şi mgnistraţii tre­bue să se bucure d­e seninătate olimpică în exercitrea misiunii lor, căci altfel, scala ca şi jus­tiţia nu şi-ar mai putea atinge ţelul lor etic si sperior uman. L. Iliescu puneţi botniţe câinilor! — De la 1 Iulie a. c. câinii fftră botniţe vor fi prinşi. — Activitatea serviciului **,e »arise] — Primăria municipiului Bucu­reşti a emis o ordonanţă, prin care obligă pa toţi cari au câini să le pună botniţe. Această ordonanţă intră în vi­goare pe ziua de 1 Iulie a. c. Câinii cari vor fi găsiţi fără botniţă pe străzi, vor fi prinşi, chiar dacă vor fi însoţiţi de stăpânii lor. ACTIVITATEA* SERVICIULUI DE ECARISAJ Serviciul de ecarisaj, care îşi are inetalaţiunile te­mplaiul A­­batorului 27 şi al cărui director e d. medic veterinar inspector C. I. Georgescu, a luat diverse măsuri în vederea apucării or­donanţei de chestiune. Acest serviciu are menirea de a combate turbarea la animale şi indirect la om, ridicarea ani­malelor suspecte şi a cadavrelor de animale, în vederea trans­formării şi valorificării produ­selor rezultate. • Anul trecut, serviciul de eca­risaj a prins 15 mii 5­4 câini, din peri 5600 au fost scoși de stăpânii lor. Acum se prind 1600—1800 de câini pe lună. CUM SE PRIND CÂINII In fiecare zi și chiar sărbă­torile pleacă de la „ecarisaj" trei dube, prinderea câinilor se face până la 10 dim. Din când de când, se prind câinii şi după amiază şi chiar seara. Câinii prinşi sunt duşi la ser­viciul de ecarisaj, unde sunt ţi­nuţi sub observaţie veterinară 36 ore, după care termen sunt zurile când trebuesc supuşi vac­cinării. vaccinarea ANIMALELOR SUSPECTE Câinii şi pisicile care au muş­cat persoane şi animale şi manifestă simptome de turbare vor fi ridicaţi şi duşi la ecarisaj, spre a fi puşi sub observaţie. Aceste animale pot fi seches­trate şi la facultatea de medicină veterinară. Observaţia va dura 14 rire, pentru aceasta, se va plaţi 50 lei pe zi de fiecare animal, drept cost de întreţinere şi serviciu prestat. Câinii şi pisicile muşcate de un animal turbat, sau suspect de turbare, precum şi cei cari au fost în contact cu asemenea ani­male, vor fi sechestraţi la sta­bilimentul de ecarisaj, pe timp de 3 luni. Pe toată durata sechestrării, se va plăti anticipat, pe fiecare lună, câte 30 lei pe zi. Neplata acestor taxe la termen, atrage uciderea animalelor. __ Dacă direcţia veterinară va găsi necesar, câini vagabonzi in­ternaţi la ecarisaj, vor fi vacci­naţi contra turbării, pe contul proprietarilor. Plata vaccinării nu exclude a­­chitarea taxei de observaţie. In tot timpul vaccinării, se va plăti şi o taxă de întreţinere şi servicii prestate de 30 lei pe zi. Câinii şi pisicile suspecte de turbare, se vor vaccina după 6 zile de observaţie, dacă în acest interval nu se declară boala şi numai după ce proprietarii a­­cestor animale vor plăti 200 lei, costul vaccinării. CAT SE PLĂTEŞTE PENTRU SCOATEREA UNUI CAINE Cei cari vor să scoată un câi­ne de la ecarisaj, vor plăti 200 lei pentru primele 12 ore, şi 400 lei pentru a doua perioadă de 12 ore, şi 600 lei pentru a treia. Eliberarea cărţilor S9 va face între orele 8—12dim. şi 2—5,45 d»­­ P’rcare dubă e va merge în oraş pentru prinderea câinilor, va fi însoţită de un sergent şi de doi jandarmi S’au prevăzut sancţiumi severe pentru cei cari se vor opune la ridicarea câinii»­, întrucât a­­ceastă măsură a fost luată în interesul sănătăţii publice. CAZURI DE TURBARE Din observadle făcute pe cursul anului pecedent de ser­viciul de ecarisaj, s-au constatat 89 cazuri de tubare la câini şi unul la cal, 7 cazuri de dalie la bol şi 4 la oi şi un caz de răpciugă. CADAVRE ADUSE DE SER­VICIUL DE ECARISAJ Anul trecut­­au adus din oraş la serviciul de ecarisaj 1245 ca­davre de cai, 25 de cârlani, 20 de mânzi, 3 de catâri, 5 de mă­gari, 84 de looi, 43 de vaci, 113 de mânzaţi, 3 de viţei, 31 de bivoli, 8 de tuţnaci, 7 de malaci, 97 de oi, 3 de ierbeci, 10 de miei, 2 de capre, 10 de porci, 116 de pisici, 1 de obădă, 6 de gâşte, 1 de cocoş, 1 de găini, 10.487 kg. de peşte sterat şi 500 kg. de raci. S’a mai adus dela abatorul comunal 164100 kg. de organe animale şi­­92.247 kg. cărnuri confiscate cu improprii consu­­maţiei. CE-AU PRODUS TOATE ACESTEA Din transorma­rea termo-cici­­rpică a sector cărnuri şi ca­davre animale, au rezultat: 38.445 kg.­­b grăsime şi 148-326 kg. pudră tinimală. Pielile cadavrelor cari n’au fost atinse de boli contagioase transmisibil omului, au fost destinate şi ele industrializării. Pudra a fost vândută cu 7 lei kg. Ea e întrebuinţată pentru hrănirea păsărilor, porcilor şi altor animale, în special cele ti­nere, spre a le înlesni creştere», iar grăsimea s’a vândut cu 28 tei kg. şi­­ utilizată la facerea săpunului şi pentru diverse ne­­voi industriale, M. Leonte. --------*n*--------­ Manifestaţii comuniste la Ploeşti - ARESTAREA UNOR COMU­NIŞTI -Ploeşti, 28 Iunie Chestura poliţiei fiind infor­mata, că agenţii comunişti din localitate intenţionează să răs­pândească prin fabrici şi ateliere, în rândurile muncitorilor, mani­feste comuniste incendiare, a luat măsuri pentru împiedicarea a­­cestei tentative. In acest scop, d-nii Al. Pope­­scu, şeful siguranţei locale , Ann­drei Ionescu, şeful poliţiei judi­ciare şi comisarii P. Georgescu, H- Turtureanu şi Cristea Rădu­­canu, însoţiţi de agenţii siguran­ţei au făcut,­eri noapte, descin­deri la locuinţele comuniştilor Gr. Ivaschievici, Valeriu Vlasie, Pa­­raschiva Pronza, Dumitru Pron­­za, Sergiu Golovachin şi Ion Spit­lari, unde au găsit stocuri însem­nate de manifeste tipărite şi şam­pirografiate, pe care le-au con­fiscat. Comuniştii au fost arestaţi şi, după ce li s-au dresat actele, au fost înaintați parchetului de Pra­hova, care a dispus depunerea lor la penitenciar. .Cercetările continuă.

Next