Universul, iulie 1930 (Anul 48, nr. 148-177)

1930-07-22 / nr. 168

F Servitorii Un „fapt divers“, sintetizând o veche stare generală, angajată de dimineaţă, o servitoare dispare noaptea cu avortul stăpânilor. Cine era hoaţa, de unde venea, ce garanţii oferea ? Iată elemente ce rămân întotdeauna să se precizeze după fapt, în loc sa fi fost stabilite înainte, cum ar fi normal şi prudent. Ciudată psihologie în alegerea personalului de serviciu! Când se cumpără un scaiun de bucătărie, e întors pe toate părţile, ca să nu aibă crăpături. Când se angajează o bucătăreasă, puţini se interesează serios dacă are crăpături morale. E de-ajuns să fie găsit pe stradă, în piaţă,în Cişmigiu, ca cineva să pătrundă in casa altuia, unde, oricât s’ar încuia şi s’ar supraveghea, necinstea are prilejuri inevitabile să opereze în plină voie. Dacă se adaogă şi obicinuitele adăpostiri nocturne ale soţilor“, adesea oamenii fără căpătâi, dacă nu certaţi cu justiţia, se poate deduce relativitatea siguranţei în numeroase gospodării, care se îngrijesc atât de mult de cea externă, fără să dea atenţia cuvenită celei interne. N©prevederea pedepsită cu decepţii şi pagube se căptuşeşte în aceste cazuri de imputări aduse forţei publice, fiindcă n’a împiedicat pe fum să fugă, sau fiindcă nu-i prinde mai repede, deşi indicaţiile date asupra acestora sunt de multe ori egale cu nimic. Cei cari se abat în mod curent dela obligaţia de a informa la timp autorităţile respective despre personalul lor de serviciu, sunt cei mai pretenţioşi când se plâng de loviturile suferite din cauza propriei lor nesocotinţe. Câtă vreme cauzele se vor menţine, efectele nu se vor evita. Spre a ajunge la rezultate mai bune, se cere concursul ambilor factori interesaţi: autorităţile, cărora le incumbă să ferească publicul de infractorii prezentaţi ca oameni de serviciu, exercitând un control mai riguros asupra masselor de candidaţi ; publicul, — care este dator în primul rând să se apere pe el însuşi, deschizând ochii înnainte de a deschide casa cuiva. Numai prin această colaborare se va asigura un aparat de serviciu onest şi priceput; numai aşa, elementele bune nu vor fi date la o parte de cele rele, întotdeauna de o îndrăzneală, o abilitate şi o aparentă superioritate faţă de naturile modeste, serioase şi neinsinuante. In grămada de aspiranţi la oficiul de ajutori şi ajutoare în gospodărie, sunt şi fiinţe hotărîte să-şi asigure existenţa în chip corect, sunt şi de cele care îşi pun nădejdea în roadele unei lovituri delictuoase. Din nefericire, spiritul de selecţiune nu se apleacă întotdeauna spre cele dintâi, şi astfel celelalte reuşesc să-şi realizeze planurile. Prin urmare, rămâne un singur lucru de făcut: autorităţile să supravegheze colectivitatea destinată serviciului în casele cetăţenilor şi să exercite o represiune exemplară asupra nărăvaşilor; publicul să cerceteze serios pe cei primiţi în casă şi să prevină cât se poate mai mult încercările, ale căror consecinţe nu mai pot fi reparate de acţiunea represivă în majoritatea cazurilor. --------0X0-—* Mişcarea ţărănească din Estonia piFi Tallin, 19. (Radar). — După ilda organizaţiilor ţărăneşti din Inlanda, s’a ivit şi în Estonia o mişcare ţărăneasca, al cărei scop nu este însă mişcarea contra comunismului, ci sforţări pentru realizarea unor reforme administrative. Organizaţiile ţărăneşti pregătesc un marş asupra Capitalei, spre a cere guvernului o reformă electorală, care să dea drept de vot numai acelora ce plătesc impozite. Ţăranii estoni cer deasemenea reforme agrare şi financiare şi instituirea postului de preşedinte al Statului, care să opună o contra-pondere parlamentului. Ci prilejul vizii Samarul la Drosten! Wi. S. Regele şi A. S. R. Principele Nicolae In trenul Decanville spre Cheile Samarului Foto Braunstein-Piatra II. La sosirea In Broşteni, eleni Mihai Dänisch! se prezinţi şi oferă Sowereaalui Bori trei an lela muism Parastasul dala Curtea de Argeş. — Sesirea M. S. legelui şi a Familiei legale. — însufleţite manifestaţii pentru Dinastie — S'au împlinit eri trei ani de când marele Rege Ferdinand I, întregitorul neamului în hotarele-i istorice, s'a săvârşit din viaţă. Ca şi Regele Carol şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand a dorit să fie înmormântat alături de primii şi vrednicii Basarabi, în criptele minunatei bisericimetropolă de la, Curtea-de-Argeş. Aci, trei tineri voevozi, cu figuri spiritualizate de credinţă, învestmântaţi în scumpe straie bizantine, străjuesc din înălţimea zidului pe care sunt pictaţi, mormântul lui Ferdinand cel blând şi loial. Sunt Alexandru, Mircea şi Radu Basarab. Piatra mormântală cu chenar frumos săpat in marmoră albă, abia se iveşte de sub mulţimea florilor vii, fragede şi pline de suave miresme. Sunt florile trimise de M. Sa Regina Maria şi Auguştii Săi fii. Jerbele superbe, cu tonuri puternice, de Zismia şi Grantus barbatus depuse de M. S. Regina Maria se armonizează cald, cu cele două buchete enorme de ,,Gladiole“ — crini de o fineţe şi un alb palid — trimese de Suveran și de M. Sa Elena, iar lespedea de marmoră este cu totul împresurată de trandafiri ravi și frunze de fag aduse din pădurile apropiate pe unde s'au dat lupte. La căpătâi arde priveghind, o candelă cu lumină vie, iar in marginea brâului de frunze de un verde închis, o pernă de mătase păstrează încă urmele îndelungatelor îngenunchieri ale Reginei Maria. Soborul de episcopi, având in frunte pe Înalt Prea Sfântul Patriarh Miron, care oficiază pentru întâia oară, de la moartea marelui Rege, evoacă prin înfăţişarea lui strălucitoare, icoane din trecutul măreţ şi evlavios al neamului nostru. Pe străzile orăşelului atât de paşnic în zilele-i obişnuite, domneşte aceiaşi emoţie. Sătenii au coborât în albele lor straie de sărbătoare, în mare număr, din satele cele mai îndepărtate, ca să se roage pentru marele lor Rege trecut în lumea sfinţilor. SOSIREA FAMILIEI REGALE Cu o jumătate de oră înaintea trenului regal, a sosit în gară, trenul ministerial din care au scoborît d-nii: Const Sărăteanu, fost înalt regent, mareşal Presam, Iuliu Maniu, prim ministru şi membrii guvernului, episcopii Stroe al armatei, Tit. Simedrea, vicarul sfintei Patriarhii, Cosma Petrovici al Dunării de jos, Ghenadie al Buzăului, Lucian al Romanului, Gherontie al Tomisului, I. Cămărăşescu, directorul ministerial al Munteniei, surorile Amira, Colette şi Celestine, din institutul Sfta Maria, invitate direct de Palat; Vasile Demetriade, director la preşedinţia consiliului de miniştri, etc. Oaspeţii au plecat în automobile la mănăstire, unde sosiseră I. P. S. Patriarh Miron de la Dragoslave, mitropolitul Bălan de la Sibiu şi Gurie. In aşteptarea tronului regal se aflau pe peron d-nii: prim-miniistru Iuliu Maniu, I. Cămărășescu, directorul ministerial al Munteniei, general Scărișoreanu, comand. corpului I armată, general Todirescu, comandantul div. III, demnitarii Casei Regale, Armand Căilinescu, secretar general la domenii, I. Rădulescu, prefectul de Argeş, Nae Gheorghiu, primarul oraşului Curtea-de-Argeş. La ora 10.45 trenul regal a fost tras la peron. Au coborit: M. Sa Regina Maria, un mare doliu, apoi M. Sa Regele Carol, în noua uniformă a aviaţiei noastre. M. Sa Elena şi Alteţele Lor Regale Principesa Ileana și Principele Nicolae. In timpul când membrii Familiei Regale coborau din tren, muzica militară a intonat Imnul regal, iar compania de onoare din reg. 1 obuziere de munte, a dat onorul. M. Sa Regele Carol și A. Sa Regală Principele Nicolae, au trecut compania în revistă. S'a format apoi convoiul spre mănăstire, M. Sa Regele Carol cu M. Sa Regina Maria plecând în primul automobil, iar în cel de al doilea M. Sa Elena, Principele Nicolae şi Principesa Ileana. SERVICIUL DIVIN Pe tot parcursul drumului, Familia Regală a fost ovaţionată cu urale, aruncându-i-se flori de mulţimea ce staţiona de-a lungul drumului şi la ferestrele frumos împodobite cu scoarţe şi ghirlande în tricolor. Pe terasa de la intrarea bisericii se aflau în vestmintele lor sacre I. P. S. Patriarh Miron, purtând sfânta Evanghelie, având la dreapta pe mitropolitul Bălan al Ardealului şi în stânga pe mitropolitul Gurie al Basarabiei, soborul fiind format din episcopii: Grigore al Aradului, Cosma Petrovici al Dunării de Jos, Lucian al Romanului, Gheronte al Tomisului, Iacob Antonovici, Duma al Argeşului şi arhiereii Tit Simedrea al Ungro- Vlahiei, Crdveenu al Râmnicului noul Severin, Evghenie Piteşteanu, protosinghelul Teofil Ionescu, arhim. Filaret Jocu, ierodiaconul Lambru, asistaţi de diaconul Marius Constantinescu. Răspunsurile au fost date de corul episcopiei de Argeş. Slujba a decurs într-o atmosferă de profundă emoţie. MM. LL. Regele Carol, Regina Maria, Elena, AA. LL. Principesa Ileana şi Principele Nicolae intrând in biserică Lângă piatra mormântală După terminarea parastasului Familia Regală şi întregul sobor au venit lângă lespedea mormântului regal. Tot timpul cât înalt Prea Sfântul Patriarh a citit rugăciunea pentru odihnirea sufletului, Maiestăţile Lor Regina Maria şi Elena, precum şi Principesa Ileana, au stat îngenunchiate, cu ochii în lacrimi, Suveranul şi Principele Nicolae rămânând alături în picioare, vădit emoţionaţi de taina şi puterea de înduioşare a aducerilor aminte. Cu aceiaşi pietate Familia Regală a trecut şi s-a închinat, după aceia, pentru sufletul şi odihim marilor ctitori ai regalităţii şi ai bisericii în care dorm Regele Carol şi Regina Elisabeta, lângă ale căror morminte au rămas câteva clipe în reculegere. După sfânta slujbă M. Sa Regele Carol a înmânat episcopului de Argeş, o foarte frumoasă candelă, în felul celor dăruite în trecut de domnitori marilor lor ctitorii, pentru a fi aprinsă deasupra mormântului Tatălui Său. Marele Rege al unităţii neamului Familia Regală s'a retras, după aceia, în palatul Reginei Elisabeta, unde a rămas o om. PRAZNICUL Urmând vechiului obicei creştinesc, după oficierea parastasului, s-a orânduit un mare praznic, La care au luat patre cinci sute de târgoveţi şi săteni din Curtea-de-Argeş şi satele învecinate. La întoarcere membrii Familiei Regale, au primit din nou dovada dragostei populare fiind aclamaţi tot timpul cu o rară însufleţire. » , PLECAREA DIN CURTEA-DEARGEŞ Trenul ministerial a părăsit Curtea-de-Argeş la ora 12 şi 15, iar trenul regal la 1 (13) d. a Prin toate gările aşteptau şcoalele şi populaţia satelor în frunte cu autorităţii« Copiii în albul port de la munte, cu lente şi cocarde tricolore cântau Imnul regal, aruncând flori. Ambele trenuri au trebuit să se oprească la Piteşti, unde aşteptau satele argeşene din împrejurimi şi populaţia oraşului cu d. I. Rădulescu, prefectul judeţului şi Rătescu, primarul oraşului, la Goleşti, unde aştepta populaţia judeţului Muscel, cu prefectul Greculescu şi la Găeşti şi Titu, gări în care populaţia judeţului Dâmboviţa a eşit într întâmpinarea Suveranului şi a Familiei Regale, spre a i se închina cu dragoste. * Trenul cu d-nii miniştri şi invitaţi, a sosit în Capitală de la Curtea de Argeş, la ora 3 d. a. * Trenul cu M. S. Regele, M. S. Regina Maria, A. L. L. Regale Principele Nicolae şi Principesa Ileana a sosit în Capitală la ora 4.35. In gara de Nord au fost salutaţi de d-nii miniştri Iuliu Maniu, Ionian şi Halipa, mareşalul Presan, Crişan subsecretar de stat, colonel Marinescu, prefectul politiei, etc. M. S. Elena a schimbat trenul la Chitila si a plecat la Sinaia, REP. Problema securităţii la conferinţa interparlamentară Londra, 19 (Rador). — Conferinţa interparlamentară a discutat în şedinţa de astăzi, problema securităţii în raport cu pactul Kellog. D. Gratz (Ungaria) a arătat că fără repararea nedreptăţilor izvorâte din tratatele de pace, nu se poate ajunge la realizarea unei securităţi efective. D. Schuktag (Germania) a preconizat înfiinţarea de tribunale speciale care să se pronunţe asupra litigiilor politice, după principiile echităţii. D. profesor Vespasian Pella (România) a combătut această propunere, care tinde indirect la revizuirea tratatelor. Analizând efectele pactului Kellog, d-sa a arătat necesitatea creerei una organism care să determine pe agresor. Revizuirea tratatelor pe căi pacifice şi după articolul 19 de pactul Ligii Naţiunilor, nu se poate obţine decât cu consimţământul părţilor interesate. Fără acest consimţământ se ajunge la război Ţinând seama, de atitudinea hotărîtă a Statelor cari şi-au înfăptuit unitatea lor naţională şi cari nu admit revizuirea tratatelor, orice propagandă în acest scop trebue considerată contrară pactului Kellog, deoarece este o acţiune care duce la crima internaţională a războiului. Reprezentantul României s-a ocupat apoi de aspectul juridic al armonizării pactului Kellog cu pactul Ligii Naţiunilor. D. Castid (Franţa) a declarat că e de acord cu punctul de vedere susţinut de d. Pella. -0X0- Congresul Micii înţelegeri a studenţimiI Belgrad, 19 (Danub). — In zilele de 20 până la 23 Iulie se vine la Cavtat, in apropierea oraşului Raguza, conferinţa Micii înţelegeri a studenţimii. Delegaţia cehoslovacă a fi sosit iar delegaţia română este aşteptată pentru mâine. . .. Groaznicul taifun din Japonia — Regiuni întregi devastate. — Vapoare scufundate. — Numeroase victime omeneşti — Londra, 19 (Rador).— Un taifun violent a devastat provinciile Kiusu, Nagasaki şi Kagoshina. Stricăciunile sunt enorme. Victime omeneşti nu au fost. NUMĂRUL VICTIMELOR E FOARTE MARE Londra, 19 (Rador). — Din Tokio se anunţă că taifunul a făcut pagube considerabile şi in împrejurimile acestui oraş. Mii de oameni au rămas fără adăpost. Se crede că un număr important de pescari s'au înecat, deoarece nu se ştie nimic de soarta a numeroase vapoare. Până acum s-a confirmat scufundarea a 8 vapoare cu pânze şi a 83 de bărci cu motor. Liniile ferate au fost stricate pe distanţe mari. In catastrofele produse prin stricarea liniilor, mai multe sute de oameni şi-au găsit moartea. Populaţia este foarte deprimată, din cauza nenorocire ce a lovit-o. Totalul pagubelor se ridică la peste 220 de milioane yeni. Consiliul de miniştri Sâmbătă dim., în trenul ministerial cu care guvernul s’a dus la parastasul dela Curtea de Argeş, s’a ţinut la ducere un consiliu de miniştri. S’a examinat problema mijloacelor pentru intensificarea muncilor agricole. Dintre miniştri nu au lipsit de cât d-nii G. Mironescu şi M. Manoilescu aflaţi în străinătate şi C. Ancelescu rămas în Capitală. La sfârşitul consiliului s a dat următorul comunicat: „D. Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi domeniilor, a făcut consiliului un amănunţit raport asupra silozurilor. D. Mihalache a raportat deasemani consiliului asupra combustibilului lichid folosit in agricultură si morărit. D-sa a expus şi stadiul în care se află problema colonizărilor si a comasării. Consiliul a expediat apoi chestiuni urgente. Viitoarea şedinţă se va tine Marţi 22 crt.“ Delegaţii unguri la conferinţa din Sinaia Budapesta, 19 (telegr. part.). Delegaţii unguri pentru conferinţa economică din Sinaia sunt: Emil Mutschenbacher, preşedintele cooperativelor agricole, Michal Kocz, preşedintele Camerei agricole, Adolf Nickel, şefa de secţiune şi baronul Maurus Koufeld. FILME „De vânzare un automobil de ocazie". Mă uit la adresa din ziar, şi la numărul casei: aici este! Sun şi aştept... Mai sun odată... împing uşa Binişor... Un antreu luxos... Tuşesc.... Tăcere.... îmi iau inima în dinţi şi ciocănesc la prima uşă... Niciun răspuns... Apăs clanţa,—dar un ţipăt mă pironeşte în prag, şi o femee frumoasă, cu un corp admirabil, mă apostrofează agitând roşul de buze: — Cum îţi permiţi să intri neanunţat ? — Am sumat... Am bătut... — Trebuia s’aştepţi să se 'nnapoieze feciorul dela poştă!... Ai d-ta dreptul să mă vezi numai în pijama, cu gâtul gol?... Dar dacă n’apucam să-mi pun ciorapii?... Poate o femee care se respectă s’apară neîmbrăcată in fața unui străin?... Noroc că nu e bărbată-meu aici, că te-ar invăța el minte!... Salutai până la pământ și mă retrasei urmei de priviri bănuitoare. întâmplarea m’a tulburat rău. Toată ziua m’a durut capul. Ca să nu m'apuce noaptea în halul acesta, mă îndreptai spre un ștrand. Vream să mă liniştesc, să iau aer. Eram singur, în faţa cafelei neatinse, stăpânit de păţania de dimineaţă — când mă face să tresar un glas ce-mi era cunoscut. Mă uit la dreapta — şi rămâi pentru a doua oară înmărmurit. La o masă încărcată cu băuturi, doamna cu apostrofele. Şi mai frumoasă. Corp şi mei splendid. De astădată, pijamaua era înlocuită de un mic petec albastru pe linia meridianului. Picior peste picior, ţigara în gură, părul nebunatec, mâinile împreunate la ceafă, ochii daţi peste cap. Eva, goală, în zilele ei cele mai bune, dacă Adam şi consoarta ar fi trăit în timpul nostru. Doi bărbaţi despuiaţi, unul păros şi cu monoclu, celalt fără gene şi cu bătături, întrecându-se să-i prepare mazagranul, răstoarnă paharul, şi paiul trage o linie abia vizibilă pe genunchiul ei catifelat. — Ce proşti sunteţi! exclamă ea cu un amestec de plictiseală şi răsfăţ. El confirmă printr’un râis naiv, pe când soţul îi şopteşte: — Niciodată n’ai fost atât de frumoasă!... Toată lumea se uită la tine!... ....Şi eu, bietul, nu sunasem destul!.... Dom Jósé M. S. Regele Carol, M. Sa Elena $i A. S. R. Prin- cipele Nicolae in faţa catedralei Curtea de Argeș 4 el*...