Universul, august 1930 (Anul 48, nr. 178-208)

1930-08-01 / nr. 178

t SERIA iiiCUPON N-rul 33 Cititorii ziarului „Universul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria Ill-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. „Franco-Românnă" de asigurări, Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000 care se va face la începutul lunii Septembrie a. c. Mişcare in armată Pe ziua de 1 Au­gu­st, se fac următoarele mutări de ofiţeri generali, în interesul serviciului: General de brigadă Todirescu Mihail, comandantul diviziei 3-a, în marele stat major; General Marţian Dumitru, de la comandamentul corpului 2 ar­mată la comanda diviziei 3-a. Următorii farmacişti subloco­tenenţi, obţinând titlul academic de licenţă în farmacie, se înalţă la gradul de farmacist locote­nent, pe ziua de 1 August : David Lad­isl­au, de la depozitul sanitar al corpului 4 armată,­­ acelaş depozit ; Kobori Ladislau, de la spitalul militar Iaşi la a­­celaş spital ; Drăgoi Iordan, de la spitalul militar Iaşi, la spi­talul militar Chişinău ; Birea Aurel de la spitalul militar „Re­gina Maria“. Ofiţerii inferiori, mai jos no­taţi confirmaţi de consiliul su­perior al armatei ca ofiţeri gu­arzi de artilerie şi geniu, se trec definitiv din arma de origină în corpul ofiţerilor guarzi, după cum urmează : IN CORPUL OFIŢERILOR­­ GUARZI, DE ARTILERIE Infanterie Căpitan Nicolae Nicolau, dela corpul 2 armată ; căpitan Ber­­lescu Gheorghe, dela dep. cen­tral de muniţii ; locot. Firţules­­cu Tancu, dela dep. central de muniţii. Artilerie Căpitan Ionescu C. Ioan dela dep. muniţii Vinţul de jos ; cătr. Ştefănescu Ştefan, dela dep. cen­tral de muniţii; locot. Petrini Constantin, dela dep. muniţii al C. 6 A.; locot. Boţianu Septimiu, dela dep. muniţii al C. 7 A. Administraţie Căpitan Irimescu St. Scor­lat, dela pirotechinia armatei ; cap. Ionescu G. loan, dela dep. nu­niţii al C. 1 A.; căp. Atanasiu loan, dela dep. numiţii Fântâ­­nele ; locot. Ancuţa Nicolae de la arsenalul armatei. IN CORPUL OFIŢERILOR GUARZI DE GENIU Administraţie Căpitan Nicolau Alexandru, dela C. 5 A. serv. domenii mi­litare ; căp. Munteanu Gh. dela C. 7 A. serv domenii militare. Următorii ofiţeri de rezervă au fost şterşi din controalele ar­matei, ca unii ce au pierdut ca­litatea de cetăţean român, deve­nind supuşi ai statului ungar : Sublo­ cot. de rezervă Szakacs Gh., din reg. Calafat 51 ; sub­­­locat. de­ rezervă .Muzna Iosef, din reg. Dol­­­j ; sublocat. de re­zervă Szakoly Victor, din reg. I infanterie. is­i sirii in vistiuii aerian de la Braşov Asupra condiţiunilor în care s-a desfăşurat meetingul aerian din Braşov, Duminica trecută, „Universul“ a publicat o dare de seamă obiectivă, spre deose­bire de alte ziare, care au in­ventat accidente catastrofale. Asociaţia română pentru propa­ganda aviaţiei (A. R. P. A.) ne trimite asupra acestei chestiuni următorul comunicat: „Comitetul de direcţie al Aso­ciaţiei române pentru propagan­da aviaţiei (A. R. P. A.), prin secretarul său general d. Ştefan Tătărescu, fost deputat, are onoare a informa opinia publi­că în ceea ce priveşte pretinsele accidente dela meetingul de aviaţie dela Braşov . 1) . Din eroare s’a publicat că Sborul A. S. Regale Principele Nicolae s'a produs în condiţiuni extrem de periculoase. A. S. R. a sosit la Braşov lu uri avion I­oţez, sburând la o altitudine de circa 2700 m. Atât shorn­ cât şi aterismrea s’au făcut în con­diţiuni normale 2) . întreaga desfăşurare a roertingu­lui, la care au partici­pat numeroase avioane militare şi civile, a­ avut loc în cele mai bune fundiţ­iuni. Atât aparatele cât şi piloţii, au corespuns în întregime aşteptărilor. M. S. Re­gele a felicitat personal pe toţi aviatorii. 3) . In decursul meetingului nu s’a înregistrat pe aerodrom de­cât un singur accident de pro­porţie extrem de redusă şi, anu­me, este vorba de capotarea unui avion Gourdon d­in cauza unui defect de aterisaj. Atât pilotul cât şi avionul n’au avut nimic de suferit 4) Acrobaţiile aeriene cari au avut loc : loopinguri, trapez ae­rian, carusel aerian, dublu salt de paraşută, etc., au pus încă odată în valoare soliditatea ma­terialului­­şi dibăcia piloţilor noştri. 5) . M. S. Regele a subliniat cu satisfacţiune constatarea celor de mai sus. 6) . Pretinsele avioa­te rătăcite pe drum s'a constatat că nici n’au plecat spre a participa la meeting. 7) . Aterizările forţate ale avio­­netelor particulare „Klemm- Daimler" privesc, exclusiv pe ini­ţiatorii acestor ■ zboruri. Aceste, avionete nu aparţin­ aviaţiei mi­litare, nici aviaţiei civile şi nici A. R. P. A.“ snail mis li Iasi (Grena) O operă lăudabilă După 46 ani de la in­fiinţarea sa, gimnaziul român din oraşul lanina (Grecia), a intrat într’o fază de dezvoltare remarcabilă. Cumpărarea unui local de şcoală în lanina, fapt azi înde­plinit, unde tinerele vlăstare să poată primi atât cultura nece­sară, cât şi locuinţa la şcoală, în momentele acestea de criză financiară, dovedeşte nu numai bunăvoinţă în opera de înfăptuit dar şi un gest, demn de laudă, din partea acelora cari văd pro­blema şcoalei de peste hotare sub adevăratul ei aspect. Acum, când localul gimnaziu­lui a fost cumpărat şi când se aşteaptă numai acordarea su­melor necesare reparaţiilor, ce­­­ea ce cred că nu va întârzia a se produce ţin, ca în numele întregului corp didactic al aces­tui gimnaziu, care încălzit de flacăra misiunii şi lăsând toate preocupările streine, nu urmă­reşte decât ridicarea acestui Sanctuar de lumină, precum şi în numele românilor din lanina şi împrejurimi, să aduc pe a­­ceastă cale, cele mai vii mulţu­miri ministerului instrucţiunii publice care a acordat suma ne­cesară pentru cumpărarea aces­tui local, arătând prin aceasta că, departe ca problema şcoli­lor de peste hotare să intre în­tr’o fază de decadenţă, caută s’o desvolte. Dealtfel, rezulta­tele se văd în mod evident, prin ceeace s’a înfăptuit cu gimna­ziul românesc din lanina cen­trul Epirului, unde elevi şi e­­leve din Epir, din Thesalia şi Macedonia, vin să primească a­­devărata cultură românească. Ca adevăraţi şi buni români, dornici de muncă persistentă şi constructivă, d. Langa Răşcanu, ministrul României la Atena şi c. C. Burtica­nu consulul gene­ral al ţării la lanina, prin ne­numărate şi repetate demersuri au demonstrat celor în drept, utilitatea şi importanţa acestui local la lanina. M­unca d-lor în această direc­ţie, unită cu interesul ce poarta totdeauna cauzei şcolare sunt pe deplin evidenţiate. Ţin deci ca în numele aceluiaşi corp di­dactic şi a bunilor români, să le aduc vii mulţumiri pe acea­stă cale, fiind convinşi că nu­­ mele d-lor s’au legat în chip indistructibil de opera ce s’a în­făptuit. Toţi cei cari, — profesori şi elevi, — se vor adăposti în a­­cest local de cultură românea­scă, vor purta recunoştinţa bine meritată, pentru fapta lăudabi­lă şi exemplară atât acelor cari conduc problema şcolară cât şi acelor cari se ocupă de bunul mers şi progresul ei. Gh. Dadami direct, gimnaz. român din lanina . Drepturile Casei corpului didactic DESTITUIREA UNUI DIREC­TOR DE ŞCOALA ABUZIV Ministerul instrucţiunii, în ur­ma reclamaţiei făcută de Casa corpului didactic, a destituit te­lefonic pe d. Dumitru Savin, din postul de director al şcoalei de meserii „Principele Carol“ din Cluj, care s-a făcut vinovat de următorul fapt : D. Dumitru Savin n’a trimis reţinerile făcute din salariile pro­fesorilor şi datorate Casei corpu­lui didactic, reţinându-le timp de 6 luni, şi dând astfel o altă în­trebuinţare decât cea legală su­melor reţiute de el, din salarii­le profesorilor, în calitate de di­rector al şcoalei. Această procedare a fost so­cotită de autoritatea şcolară su­perioară ca un abuz şi ca o pro­bare cu atât mai blamabilă cu cât loveşte o instituţie didacti­că, care are nevoe de solidaritate şi a­ju­torul tuturor membrilor corpului didactic. De la „Uniunea intelectuali română** In audienţa acordată in fina de 22 c„ delegaţiei „Uniunii in­telectuale române" compusă din d-nii prof. C. Rădulescu-Mo­nu şi Emil Riegler-Diii, Suveranul a binevoit a primi următoarea adresă omagială : ..SIRE, Fericitul eveninent al prcla­­mării Majjestăţi-Voastre ca Rege al Românie!, dă ,Uniunii intelec­tuale” prilejul de a-şi ridica ochii spre Tron cu credinţă reî nnoită în propăşirea culturală a ţării. E în tradiţia ctitorilor glo­rioşii Regi Carol I şi Ferdinand I, ca Dinastia românească a ilus­trei stirpe de Hohenzollern, să fie supremul sprijin al aşezămin­telor şi societăţilor culturale Majestatea Voastră aţi pornit ca Principe de Coroană in spiri­tul acelei tradiţii, o activitate intensă pentru ridicarea morală, fizică şi intelectuală a tinerii ge­neraţii, contimporană Majestăţii Voastre. Legiunea cercetaţilor Institutul de educaţie fizică pre­cum şi fundaţia Marelui Voevod Mihali s’au înfăptuit datorită ini­ţiativei şi exemplului Majestăţii Voastre. Nepierzând niciodată din ochi mişcarea culturală din România, aţi luat parte in străi­nătate la importante manifestări intelectuale, internaţionale. Generaţia României de azi Vă consideră simbolul spiritului de muncă pentru ridicarea presti­giului cultural românesc. „Uniu­nea intelectuală română“ înfiin­ţată în toamna anului 1926, sub preşedinţia de onoare a Maies­tăţii Sale Regina Maria, se face interpreta dorinţei unanime a membrilor Săi şi Vă roagă Sire, să binevoiţi a accepta, alături de Augusta Majestăţii Voastre Mame, suprema presidenţie de Onoare a Societăţii. Cu profund respect Sire, sun­tem ai Majestăţii Voastre prea plecaţi şi supuşi servitori". Semnează membrii : C. Basa­­rab-Brâncoveanu, I. Brătescu- Voineşti, E. Bucnţă, C. Beldie, Ecaterina Cerchez, Demetru Do­­brescu, Octavian Gog­a, Dimitrie Gusti, Eugen Filotti Dragomir Hurmuzescu, Ioan Lu­goşanu­, G. Marinescu, Sturion Mehedinţi, George Mi­ronescu, P. Negul­escu, loan Pillat C. Rădulescu­-Motru, E. Riegler-Dinu, I. Steriade, etc. etc. ­xCx- Protestul ziariştilor ploeşteni Ploeşti, 29 Iulie Am arătat mişelescul atentat săvârşit de trei derbedei asupra d-lui Eugen Ionescu, ziarist, din Ploeşti. Ziariştii ploeşteni s-au întrunit, astăzi, şi au redactat următorul protest prin care înfierează ata­cul şi cer prinderea autorilor: „Faţă de atacul banditesc, să­vârşit în seara zilei de 26 ort., contra colegului nostru avocatul Eugen Ionescu, directorul ziaru­lui „Ploeştii“, atac, care prin sălbăticia sa a indignat întreaga opinie publică ploeşteană, ţinem să aducem viul nostru protest şi indignare, contra unor asemenea procedee, cari dezonorează o so­cietate civilizată. Cerem d-lor miniştrii de justi­ţie şi interne să dispue­ de ur­genţă cercetări pentru prinderea autorilor” UNIVERSUL’ La Vama, şomajul ia proporţii Vama, un târguşor cu o popu­laţie de vreo 5.600 locuitori, a­­şezat. In valea Moldaviţei, in poa­lele munţilor, e renumit prin in­dustria forestieră, reprezentată prin cele şase fabrici de cheres­tea. Locuitorii satelor din impreju­­ruri lucrau, in număr conside­rabil, fie in fabrici, fie la trans­­portul lemnelor cu pluta sau cu carele, fie la tăiatul lemnelor, in pădure. Industria lemnului in regiunea de munte a Bucovinei, se folosit de mâna de lucru a țăranior, cari câştigau intre 80—120 lei pe n. Cei cari făceau cărăuşia câş­tigau Intre 800—1.000 lei pe *1. Astăzi, echiv Reţea fabricilor, din cauza crizei financiare, stag­nează, cărăuşie nu se mai tare şi în pădure lemnul rămâne ne­tăiat. Criza industriei forestiere a adus după sine şomajul în rândurile unei numeroase popu­laţii rurale, care s’a pomenit de­odată pradă mizeriei, fără nici o perspectivă de a găsi de lucru. Numai în Vama sunt vre-o 500 de şomeri, cari lucrau ca bra­ţe ie, râţiigrinde-şi zilnic exis­tenţa. Nu mai pomenim de cei cari făreau cărăuşie. Ca două perechi de hol, un gospodar câş­tiga zilnic între 1500— 2000 lei. Ca stagnarea industriei lemnu­lui, mulţi neputând să-şi mai întreţină vitele, le-au vândut. Deşi preţul lemnului in pădure a scăzut considerabil, dela 400— 500 lei metru cub la 100—200 lei, nefiind cereri, nu se mai ex­ploatează. Şomajul în aceste regiuni în­semnează foamete şi mizerie cum­plită, căci ţăranii nu pot găsi de lucru. Au încercat anii să se în­toarcă la creşterea vitelor, dar acestea neavând preţ bun, bilan­ţul se încheie cu pagube incal­culabile. Îmi spuneau ţăranii, că acum in tir­pul verii, mai au câte uin petec de iarbă pe care pot să-şi scoată o pâine, dar se gândesc cu groază, că vine toamna şi vor intra,în iarnă,, ameninţaţi de cea ■mai neagră mizerie. Lipitorile şatelor Dacă singurul neajuns ar fi lipsa de lucru! S’ar putea găsi an remediu, un mijloc de ame­liorare. Dar şi în regiunea de munte ţăranii sunt înglo­daţi în datorii. Băncile le iau dobânzi până la 35%, iar cămătarii ---- şi evrei şi români — chiar peste 50%—60%. E o greşală să se crea­dă, că ţăranii fac antise­mitism. Ei sunt porniţi cu aceeaş revoltă împo­triva cămătarilor fie e­­vrei, fie români. Nu-i in­teresează naţionalitatea cămătarului sau confesi­unea celor cari conduc băncile. Cămătarul, de orice naţie ar fi, în ochii ţăranului e una şi aceeaş lipitoare, care-i suge a­­goniseala muncii lui trud­nice, când e prins la a­­nanghie. Care este explicaţia datoriilor în care s-au în­glodat ţăranii ? GOSPODARI RUINAŢI DIN CAUZA PĂMÂNTU­LUI Pământul în aceste re­giuni e foarte scump. Se vindea acum câţiva ani cu un preţ extraordinar de ridicat : 300 mii lei T'iarrvyj -V-arx v~­, —r-nj-r 71*—*»«« - • —CW lir-» ■gl«ICCWS»«SSMl. t-J.W.U.'U’l Stâlpul lui Vodă Ștefan, ridicat in amintirea unei lupte, pe dealul din marginea Vămii Anul XLVIII Nr. 178 Vineri 1 August 1930 Prin regiunile de munte ale Bucovinei (Urmare din pagina l-a­ hectarul. S'au împrumu­tat şi­ au cumpărat pă­mânt, care n‘a produs, nici să-şi scoată dobânzi­le uzurate, necum să mai plătească din capete. Pământul azi a‘a devalo­rizat, căci nu se găsesc cumpărători. In afară de preţul exa­gerat al pământului, unii gospodari au încercat să se ocupe cu industria lemnului. Criza acestui fel de in­dustrie şi camăta i-au ruinat. Un gospodar, din Va­ma, cu avere imobiliară de 3 milioane, a cumpă­rat acum 4-5 ani un te­ren cu 300 mii lei împru­mutaţi, spre a-şi instala un ferăstrău, întreprin­derea mergând prost, nu și-a putut plăti datoria de 300 mii lei a cărei do­bândă s‘a ridicat la 1 milion jum. I s‘a vândut întreaga avere de bănci cu 600 mii lei, rămânând dator incă 900 mii lei. Alt gospodar cu avere de 2 milioane a împrumu­tat 300 mii lei, azi capi­talul cu dobânzile uzura­­te ridicându­-se la 700- 800 mii lei, iar valoarea proprietăţii lui scăzând la un milion. Cazurile acestea de ruină a gospodarilor fruntaşi, din cauza carne­ţei, se pot înmulţi. Se întâmplă, că ruina unui gospodar atrage şi pe a altor 2—3 cari şi-au dat girul, pierzân­­du-şi şi ei averile. Starea de spirit e mult mai îngrijitoare în satele dela munte, decât in cele dela şes. Ţăranii din Vama mi s'au plâns, că unele ziare caută să-i prezinte intr'o lumină foarte u­rătă, — ca duşmani neîmpăcaţi ai populaţiei evreeşti. Acei ziarişti sau parlamentari evrei, fie că nu cunosc stările de fapt şi de spirit din această parte, fie că sunt de rea credin­ţă. In Vama e şi populaţie ger­mană, şi românii trăesc in bune relaţii cu ea. N'au nici un motiv de vrajbă. Dar dacă în sat sunt cămătari evrei, cari terorizează populaţia şi pe cari anchetatorii ocazionali îi trec cu vederea, nu-i vina ţă­ranilor, că nu pot suferi pe a­­ceşti paraziţi ai satelor. Am însemnat aceste reflexii pornite din gîndul curat al unei populaţii rurale, urmaşă demnă a arcaşilor lui Ştefan Vodă, — reflexii din care se desprind no­bleţea sufletească ce-i stăpâneş­te, dar şi îngrijorarea ce-i con­sumă în faţa urgiei cămătari­lor, cari le adâncesc ruina... * Pe mâine, în capitala judeţu­lui Câmpulung, amaneta recoltele, aşa cum au făcut in unele regiuni, vor vinde mai puţin, cu nădejdea că va spart preţul cerealelor, vor găsi in fine, dacii se vor lua măsuri de infrdnirea cămilei care su­grumă viaţa satelor, uit mijloc de a străbate criia. In regionea de munte Insă a Bucovinei, situaţia devine şi ipai îngrijorătoare. Ţăranul în acele părţi e legat de Industria fores­tiera, care trece printr’o criză înspăimântătoare, din lipsă de capitel. Vom­ desprinde câteva aspecte din valea Mo­ldaviţei, unde era odinioară în floare industria fo­restieră, oprindu-mă la Vama. Curier judiciar Avort mortal Marţi s’a încheiat instrucţia judiciară — la cabinetul 2 — cu privire la causa şi împrejurări­le în cari s’a produs moartea femeei Chiriachiţa Damian, în urma tratamentului de avort şi rad­agiului administrat de d-na dr. Constanţa Ciochină, din str. Burghele 7. S’a stabilit şi raportul medi­­co-legal de autopsie constată, în mod decisiv, că mijloacele medi­cale utilizate şi condiţiunile în cari s’au utilizat, angajează răspunderea penală a docto­riţei. Cercetările au mai stabilit de asemenea, că victima a fost asistată — cu prilejul operaţiei din cabinetul d-nei Ciochină — şi de o altă medicinistă d-na dr. Elena Soin, colaboratoare ocazională a celei dintâi. Dosarul a fost predat parche­tului spre a aviza dacă este lo­cul la urmărire penală în cauză. D. procuror Stăncescu, în te­meiul actelor și mărturiilor din dosar — precum și pe baza concluziunilor medicului legist— a găsit că e locul a fi puse sub urmărire penală ambele făptui­toare ale avortului. In consecință, a deschis ori acţiune publică conf. art. 246 al. 1, 3 și 4 c. p. în contra d-nei dr. Ciochină — ori concluzii for­male de arestare — și conf. art. 246 al. 1, 3 și 4 și 49 c. p. împo­triva asistentei, dispunând ast­fel trimiterea ambelor în jude­cată corecţională pentru crimă de provoca­re de avort mortal. Cercetările continuă. Beza e student In continuarea cercetărilor, în afacerea atentatului de la inter­ne, magistratul instructor a in­trat ori în posesiunea unui do­cument ,de o semnificativă im­portanţă, cu privire la situaţia inculpatului Beza. Precum se ştie, primele cerce­tări nu dovedise temeinică a­­firmaţiunea că tânărul atenta­tor e macedonean şi­ nici că e student Or, ancheta judiciară, a pri­mit arestarea — însuşi a u­­nuia dintre profesori lui. d. T. Papahagi — în sensul că Beza e originar din Macedonia, şi încă din comuna Avdela, care e un centru de fervent românism, şi că e student la litere, şi încă dintre cei activi, distingându-se chiar cu o lucrare de seminar. Cercetările continuă. Fa­it fraudulos D. procuror Stăncescu a des­chis acţiune publică pentru o bancrută, simplă și frauduloasă împotriva comerciantului falit Jean Segall din str. Câmpinea­­nu 46. Segall e învinuit că după ce a aduiratj pe credit mărfuri de o considerabilă valoare — înşe­lând bunăcredinţa creditorilor săi — a transformat, într’o bu­nă zi, totul, în numerar pe care şi l-a însuşit şi a dispărut, a­­bandonând un pasiv neacoperit de peste un milion lei. Falitul a fost pus sub urmă­rire încă o tentativă... Fraţii Max şi Isidor Kalma­­novici comercianţi faliţi, compo­nenţi ai firmei cu acelaş nume din str. 10 Mese, fiind trimişi — în stare de arest — în judecata tribunalului corecţional­­ III pentru bancrută simplă şi frau­duloasă, au făcut ori o nouă în­cercare de liberare. De astădată, cererea de libera­re s’a bizuit şi pe un argument de drept. Au susţinut anume că, fiind asociaţi în nume colectiv — deci într’o alcătuire comercială în care vina şi răspunderea pena­lă nu e personală prin urmare nu e identificată — n’ar fi pa­sibili de prevederile legii penale referitoare la bancrută simplă. Parchetul a susţinut că teza nu e fondată, textele nefăcând vre-o disincţ­ie şi apoi, în speţă, nici nu e aplicabilă fiindcă chiar delictul de bancrută sim­plă e supus unei penalităţi ce permite legalmente mandate de arestare. Tribunalul, după foarte scur­tă deliberare, a respins cererea. Sechestru judiciar pe cale de verere Comerciantul G. Ciobanu din Bucureşti ceruse deunăzi —prin­­tr’o acţiune principală — disol­­varea unei societăţi comerciale intervenită între d-sa şi nepotul d-sale, d. M. Cioboată. Procesul e pendinte, judecân­­du-se cu urgenţă. Intre timp, în vedere de a se evita riscurile ce ar ameninţa fondul comun şi până la depli­na soluţionare a procesului, d. Ciobanu a cerut tribunalului comercial Ilfov s. II pe cale de refereu, înfiinţarea unui seques­­tru judii­car. Tribunalul a admis, dând în acest sens o ordonanţă presi­denţial conf. art. 66 bis proce­dura civilă, împotriva acestei măsuri — şi susţinând că art. 66 bis nu e apli­cabil în materie și deci că nu pe cale de refereu se pot stabili a­­semenea măsuri conservatorii— ci Cioboată a făcut apel, ce s’a judecat tot la trib. Ilfov s. II comercială. Apelul a fost Insă respins ca nefondat, — iar ordonanța con­firmată. Diverse D. judecător I. Stambulescu din trib. Ilfov s. II a fost dele­gat să gereze lucrările cabinetu­lui , instrucţie pe tot timpul cât titularul, d. judecător Stă­­r­escu­ desăvârşeşte ancheta ju­diciară în afacerile: bornelor, crimei din calea Călăraşilor, a­­tentatului de la interne şi a d-lui Corneliu Zelea Codreanu. ------ OXO ■■■ -C.---------------ȘOLDAN -------s0x Fabricile de cherestea de pe valea Moldoviţei, a căror activitate stagnează azi Adunarea generală a Uniunei func­ţionarilor particulari Uniunea funcţionarilor din co­merţ, industrie, bănci şi birouri şi-a ţinut, în sala sediului ei din str. Blănari 14, adunarea generală anuală. A prezidat d. Ioan Eftimescu, care face o interesantă incursiu­ne în domeniul luptelor duse de Uniune în privinţa revendicări­lor clasei funcţionarilor particu­lari. Relevă meritul Uniunii în câştigarea diferitelor deziderate funcţionăreşti şi ameliorarea di­feritelor deriziuni luate pripit de ministerul muncii. D. Marcel Mellison, secretarul general al Uniunei, face o largă expunere a activităţii Uniunei în cursul anului expirat. Acţiunea desfăşurată de Uniunea generală şi secţiunile ei din întreaga ţară nu a rămas în nici o direcţie fără folos. Multe din dezideratele sus­ţinute de Uniune au fost în parte satisfăcute.. Vorbind de situaţia şomerilor constată starea de mizerie în care se află şi lipsa de solicitu­dine din­ partea organelor de stat în ajutorarea lor. Uniunea şi-a făcut suficient datoria în pri­vinţa ajutorărei şomerilor acor­dând ajutoare în limita posibili­­tăţiilor ei. D. M. Allandary expune în mod larg programul de revendi­cări pe care U­niunea îşi propune pe viitor a-l susţine şi a conti­nu­a lupta până la completa lor în­făptuire. Prin noua organizare dată Comitetu­lui munca membri­lor a fost divizată şi roadele ace­stei descentralizări vor fi cunos­cute curând. Cere tuturora muncă şi solidaritate pentru a se ajunge cât mai curând la com­pleta emancipare a funcţionaru­lui. D. A. Schmartz laudă activita­tea desfăşurată a Uniunei. D. Jacob face un detailat ra­port asupra activităţei culturale desfăşurate de Uniune. D-nii Dandovici şi Zaidmann dau citire raportului material în­tocmit de censori, care este apro­bat. D. Filip Stopler aduce salutul secţiunilor din ţară, care aprobă în întregime acţiunea Uniunei. La urmă se procedează la ale­gerea noului comitet . Este aleasă lista în frunte cu d. Ioan Efti­mescu președinte, Marcel Melie­­scu, secretar general, ete. ---------|[i---------­ Luptele din Maroc Paris, 29. (telegr. part.)—Tru­­pele franceze din Maroc au ocu­pat oaza Uhled Zorah și-și con­tinuă înaintarea. ------ OXO -.ui- Campanie împotriva tratatului de comerţ greco-francez Atena, 29 (Rador). — La un congres al producătorilor de­ stafide, ţinut la Gyrges, s a vo­tat o rezoluţie prin care se cere guvernului să denunţe tratatul de comerţ greco-francez. D. Michalacopulot, ministrul afacerilor străine, a telegrafiet biroului congresului, că guver­nul nu va tolera intervenţii de acest fel. 22 D-na H. Wood Tainele labirintului Era vorba de văduva Jinks, care nu se gătise pentru a-1 primi pe pastor. Ar trebui să-i spună să se simtă, zise una din doamne. Ce înţepată pare! D-ra Blake mai aşeză ceva flori şi apoi se puseră să aştepte. Aşteptară cam mult şi nu veni ni­meni. In sfârşit d-ra Blake plecă acasă, unde găsi pe baronul şi lady Andimian. Toate erau pe dos. Voise să primească şi pe unul, şi pe altul şi îi scăpase pe amândoi. Lucy îi sări veselă înainte. — Doamne sfinte! strigă d-ra Blake, dar când aţi venit ? — Vai! Teresa, ce frumos e totul şi toate! Iţi mulţu­mesc, că ştiu că tu ai rânduit totul. Am venit cu trenul de 4 și am sburat acasă. Karl, a venit Tereza. Karl coborî spre ea. D-na Blake îl întâmpină cu răceală. — Bună ziua ! zise, întinzând mâna. El nu arăta tot așa de bine ca Lucy, ci era slab, tras şi parcă bolnav. Intrară în casă şi Lucy spuse că o găsește foarte plă­cută pentru locuit. — Cel mai mult îmi place odaia aceasta, zise d-ra Blake, ducându-i la odăița în care luase cafeaua cu d-na Cleeve. — Atunci să-i zicem a ta, Teresa — Imi pare că era odaia răposatei lady Andimian, zise Karl. Avea o terasă ce cobora în grădină. Lucy fugi jos într’a­­colo. Karl rămase singur cu d-ra Blake. — Mai e o odaie întocmai, în cealaltă parte a casei, zise d-ra Blake. Camera de lucru a baronului Hosef Hewitt spune că acolo fumezi dumneata seara. — Prea puțin. Nu sunt fumător pasionat. — Eu am văzut-o Karl ? întrebă Lucy. — Nu dragă, dar nu-i nimic de capul ei. — Dar dacă e a ta! Și mână în mână se duseră să o vadă. D-ra Blake îi urma, muşcându-și buzele. El nu părea deloc fericit și mai ales i s’a părut că nu prea s’a bucurat revăzându-o. Odaia avea o înfăţişare serioasă. Hărţi şi bibliotecă pli­nă de cărţi ocupau pereții. — Acesta va fi scaunul tău și acesta va fi al meu, zise Lucy. Căci aci mă vei lăsa să vin oricând! — Cât mai des, draga mea. Deschise ușa și coborî în grădină. Această odaie era în totul asemenea cu cealaltă. Se întoarse cu un trandafir, pe care-l dădu Lucy­ ei. Nu ziseră nici un cuvânt, dar privirile erau de-ajuns, ca s’o înebunească pe d-ra Blake. — Să vă arăt odăile de culcare ? întrebă pe Lucy. — Mulțumesc, i le voi arăta eu însumi, zise baronul Karl. Odăile de culcare erau spre terasa din față. Patru odăi mari, care dădeau una într’alta, cu uși mari, încât te puteai vedea de la un capăt la altul. Odaia de culcare avea alte două odăi de bae și încă una de culcare, alături. — Dar la ce ne trebue încă o odaie de culcare ? întrebă Lucy. Karl întârzie să-i răspundă, căci în această odaie îi făcu­se mama sa destăinuirea care îi stricase toată fericirea. — Lucy a rămas cum era. Eu n’am dat nici o dispoziție nouă. Mama stătea aci și avea alături un mic salonaș, unde dormea o servitoare. Putem schimba acum. Vrei să ai aci o odaie de lectură ? — Nu-i nevoie, Karl. De citit voi citi cu tine jos. Lasă să rămână așa. Acolo e Foxwood ? întrebă arătând la aco­perișurile ce se vedeau în zare. — Da. — Și dincoace ? se văd niște coșuri printre pomi. — Acolo era labirintul. — Drept să-ți spun, Lucy, zise Karl râzând silit, sunt tot atât de străin aci ca și tine. S’o chem pe Aglae să te a­­jute ? Vrei poate să te speli puțin ? — Aglae e aci. Mă duc eu la ea. Mulţumesc, Karl, pentru o casă aşa de frumoasă, zise, sărindu-i de gât. Cât de fericiţi vom fi în ea! — Să dea Domnul! zise cu glas dureros. Şi pe când o strângea la piept, i se umplea inima de jale. — Cât mă iubeşte! zise Lucy, care credea că toată emo­ţia era numai din iubire. Nu ştiu dacă mai poate fi aşa iu­bire. Aglae, dă-mi o rochie albă. Veni jos îmbrăcată în alb şi cu flori de liliac la ureche. Era ca o mireasă. Biata fată, cât era de dulce așa ! Sărmana ! La masă, numai Lucy vorbi. D-ra Blake era furioasă, căci nu se gătise pentru masă, crezând că nici Lucy şi Karl nu se vor îmbrăca. Văzându-i, se făcuse foc. Karl era tăcut, ca totdeauna, în ultima vreme. Lucy îşi da seama, că trebue să fie din cauza celor ce-i spusese în noaptea nunţii, sau din cauza sfârşitului nenorocit al fratelui său şi de aceea se fă­cea că nu bagă nimic de seamă. In sfârşit d-ra Blake începu să vorbească despre noua biserică şi felul ei. Karl se întu­necă. Era credincios, dar nu înţelegea credinţă cu atâta fast şi tabiet. — St. Jerome e pe moşia mea, par’că aşa ai spus ? — Da, dar în arenda fermierului Truefit. El trebuia să-şi dea învoirea, și a dat-o. — Nădăjduesc că vei ști să te oprești la vreme dela vreo greșală. D-ra Blake ceru, mânioasă, pâine, iar Lucy se uită la Karl. După cum o cunoștea pe Teresa, aceasta nu prea se o­­prea la vreme. — Când m’a rugat d-na Vleeve să vin aci, ca să-i ajut să aranjeze casa și să mai rămân și în urmă să o ajut pe Lucy, n’aș fi crezut că aci nu este biserică cu slujbă zilnică. Fără aceasta eu nu pot trăi, d-le Andinian. fe-te ce frumoasă era slujba de dimineață la Winchester! zise Karl, ironic. — A! da, era prea frumos. Despre aceasta să n’ai nici o grijă. (Va urma) !

Next