Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)
1930-10-01 / nr. 239
UNIVERSUl ir •Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 1930 ..UNIVERSUL” IN TARA ---------- — IM>^n . «■» Congresul preoţilor misionari la Cernăuţi Cernăuţi, 28 Sept. Al treilea congres al preoţilor misionari ortodozi din România s-a deschis astăzi la Cernăuţi. Au sosit la congres I. P. S. S. Mitropolitul Gurie al Basarabiei, P. S. Sa episcopul Grigore al Aradului, P. S. Sa arh. Grigore Congresul a început dimineaţa după ce în Catedrală I. P. S. Sa Mitropolitul Nectarie al Bucovinei şi P. S. Sa Episcopul Grigore al Aradului şi arh. Grigore Leu, asistaţi de un sobor de 12 preoţi misionari, au oficiat slujba religioasă. A urmat un concert religios dat de corul metropolitan sub conducerea d-lui prof. Zavuloviei. Congresul s-a deschis în sala Sinodală. Din deosebit de numeroasa asistenţă remarcăm pe: I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, P. S. S. Grigore al Aradului, P. S. S. arh. Grigore Leu, prof. univ. dr. G. Cristescu, delegatul Patriarhiei, prof dr. G. Şidloveanu Arad), prof. dir. G. Popovici (Arad), păr. Ţincoca, inspectorul învăţământului religios, protopop Ţincra Timişoara, protopop Traian Cibian, pirchis protopop Mihail Cosma Ineu, misionarii eparhiali Iorgu Postelnicu Roman, Ştefan Lungu Arad, Grigore Opreanu Cluj, Mihail Maidan Ismail, V. Spânu Huşi, Alexandru Scvorzincov Chişineu Botoşăneanul şi alţi chiriarhi Oaspeţii au vizitat diferite instituţii culturale şi de binefacere din oraş. Seara, a oficiat în capela semimarială de la mitropolie un priveghiu I. P. S. Sa Gurie Răspunsurile au fost date de un cor de teologi din Chişinău, nou, consilierii eparhiali V. Ursăcescu Huşi, Vlad Burjanovschi Chişinău, Gh. Şuşnea Huşi, prof. L. Trofimov Chişinău, T. Rudicov Chişinău, V. Rudicov Chişinău, Tomescu Chişinău, Arhimandritul Atanasie Dimica Constanţa, protosincelul liane Martin Constanţa, păr. P. Savin Galaţi, păr. Dârvărescu R.Vâlcea, păr. Cornel Magieru Oradea, păr. Silviu Oradea, păr. Ignatie Borza Oradea, un grup de studenţi teologi din Chişinău, sub conducerea d-lui Mihalovici, etc. Din eparhia Bucovinei: I. P.S. S, Mitropolitul Nectarie, d. Sauciuc Săveanu, director ministerial, generalii Tănăsescu şi Stratilescu, rectorul universităţii dr. Şesan, împreună cu profesorii dr. Cândea, dr. V-le Tarmavschi, Dim. Marmeliuc, Spânu, Guşuleac, Cotos, Reli, consilierii eparhiali, Gh. Sandru, Vasilescu, I. Tarinavschi, prim-preş. Curţii de Apel Tuşinschi, colonel Ghigorţ, păr. Popescu, primarul dr. Nicu Saveanu, cons. Bujor, păr. Popescu, păr. Puiu, păr. Tarangul, etc., etc. iniţiale ale creştinismului. Dar nu e acum timpul să ne criticam noi între noi, ci să luptăm. Avem lucruri mari de făptuit. Pentru aceasta ne trebue mult curaj şi tenacitate. Trebue să fim milostivi şi să căutăm a ajuta pe nenorociţii pe cari soarta i-a lovit cu diferite incapacităţi. La un congres adventist din Timişoara un preot adventist din Elveţia a arătat ce au făcut adventiştii ca operă calitativă. Să nu ne arătăm mai prejos nici noi Dacă 1900 de ani ham avut nevoe de străini ca să ne vorbească de Christos, ham nevoe nici acum. Să accentuăm românismul ortodoxiei noastre. Nu mai avem nici o clipă de pierdut, înainte cu curaj şi tenacitate ! Michel Angelo a lucrat patruzeci de ani să prindă în piatră chipul lui Moisi, noi, misionarii, să lucrăm vieţi întregi să zugrăvim în sufletele româneşti chipul blând al lui Iisus. Să ne aducem aminte de păgânul Timur-Leng, care, stând în faţa unei cetăţi ce se putea cuceri, a învăţat răbdare de la o furnică ce a urcat, cu o sarcină grea, de 25 de ori zidul cetăţii, până ce a ajuns sus. Ne trebue răbdare şi solidaritate. Să nu ne îngrădim în eparhii. Front unic să facem şi vom birui. Episcopia Aradului, gata de luptă, aduce salutul ei cel mai călduros. P. S. SA LEU, vicarul Iaşilor, aduce salutul eparhiei Moldovei. In numele I. P. S. Sale Mitropolitul Pimen aduce congresului binecuvântarea acestuia, invitând pe misionari să ţină congresul următor la Iaşi. La sfârşit P. S. Sa îndeamnă la frăţie şi unire, după îndemnul lui Christos care a preconizat creştinismul ca o turmă şi un păstor. SALUTUL AUTORITĂŢILOR D. SAUCIUC-SAVEANU salu tă congresul în numele guvernului şi a autorităţilor locale civile. Disa a vorbit de rolul bisericii în organizaţia de stat românească şi importanţa mare pe care o are în statul român, prin regenerarea naţiunii, preconizând o cât mai strânsă colaborare între biserică şi autorităţi. D. general TANASESCU aduce salutul armatei străjer la graniţa de nord a ţării. Armata română e alături de biserică, să-i apere prestigiul cu sufletul şi mijloacele ce-i sunt la îndemână. D. ŞESAN a vorbit de marile servicii ce le-a adus biserica ştiinţei. Salută congresul în calitate de rector al Universităţii Cernăuţi. Au vorbit apoi d. prof. univ. CRISTESCU, în numele Patriarhatului şi facultăţii de teologie din Bucureşti, d. dr. SPANU, în numele facultăţii de teologie din Cernăuţi, d. TOMESCU în numele facultăţii din Chişinău, d. dr. NICU SAHLEANU, ca inspector şcolar, Dr. Ziua 1 Cuvântarea I. P. S. Sale Nectarie I. P. S. Sp Nectarie, mitropolitul Bucovinei, deschide congresul salutând asistenţa şi mulţumind ultimului sobor bisericesc, care a decis ca acest al Xl-lea congres al preoţilor misionari să se ţină în eparhia Bucovinei. La noi misionarismul e ceva cu totul nou. La noi, nu era nevoe de misionarism.Poporul român e credincios prin tradiţie şi nu era nevoe să fie îndemnat spre creştinism. Războiul a schimbat mentalitatea. Diferitele curente sectare, comuniste, etc., au viciat atmosfera, şi aşa că s-a ivit şi la noi necesitatea de a face misionarism. , Primul nisionar creştin a fost însuş Mântuitorul, care a trimis în lume per apostoli şi pe preoţi să-i răspândească cuvântul. „Precum m-am trimis pe mine tatăl, aşa vă trimit eu pe voi, a zis Mântuitorul şi noi trebue să-l urmăm. Misionarismul ortodox e de două feluri: extern, între necreştini, făr şi însă a face proselitism religios şi intern. Misionarismul intern urmăreşte întărirea credinţei între creştini, luptă contra corupţiei, şi a tuturor patimelor şi răzvrătirilor vremii. La noi în ţară, în special sectarismul este duşmanul cel mare al credinţei. Agitatorii sectarilor nu simt numai omorâtorii de suflete dar şi vrăjimaşi ai statului şi neamului românesc. Pentru profesiunea de pnsionar trebue multă blândeţe şi mai ales multă dragoste de oameni. Să învăţăm a ne însuşi aceste calităţi. Să creem instituţii şi societăţi de caritate, similare celor din străinătate, să căutăm a ipfiultra religia cât mai adânc în toate actele vieţii publice şi particulare a credincioşilor. Problemele cari ar fi de discutat la acest congres, sunt şi mari şi multe. Să fim bucuroşi dacă vomajunge la rezultate parţiale, măcar. I. P. S. Sa Nectarie îşi termină cuvântarea, aducând omagii M. S. Regelui, Carol II şi binecuvintează adunarea, fe SALUTE ti. P. S. S. MITROPOLITULUI GURIPI. P. S. Salurie al Basarabiei arată cu câtă bucurie a fost primită în eparhia I. P. S. Sale vestea acestui congres misionar, pe pământul Bucovinei. Trebue o clarificare a metodelor. Vremile sunt tulburi şi în deosebi de la misionari, se cere un sistem de muncă. E nevoe de o consolidare in urmarăzboiului mondial Noi nu avem numai sectari, cari cred greştt în ,Dumnezeu, avem şi atei ateismuli a dat comuniştii. Aceşia sunte şi mari mari duşmani ai creştinismului. Dacă acei cu preenţii de învăţătură nu pot face nimic împotriva comunismului, cu atât mai puţin ţăranii, cari unt lăsaţi pradă dezarmată în mâinilepericolului roşu, la sate, mai ales, în tineret începe a se ăspândi huliganismul. Nu mai e nimic sfânt, nimic espectat. Noi n’avem unitate în biserica ortodoxă română. Nici măcar serviciul divin nu se face n toate provinciile la fel. Ambservat în serviciile divine la are am asistat la Cernăuţi, că vă întrebuinţaţi altă limbă bisercească, decât a cea din Basaraia. Congresul, la care participă preoţii din toate colţurile ţării, o va ocupa desigur şi cu aceată chestiune, pe care trebue să rezolve. La sfârşit I. P. S. Sa Gube iată ca s’a făcut pe terenul mitonahismului în eparhia Basaabiei. CUVÂNTAREA P. S. SA GRIGORE COMŞA. P. S. Episcop al Aradului, îşi xprimă bucuria că participă la cest congres. Biserica ortodoxă umână are nevoe de un front nic de apărare. Să ne inspirăm el,a marii noştri înaintaşi Velamin Costache şi Andrei Şagua. In lupta noastră, asociaţia misionarilor va fi o fortăreaţă, reime să ne creiem o comunitte de gândire şi acţiune. Suntreştini cari, astăzi în timpul suremei civilizaţii, urmează velini sistem al exploatării popoaţi jigjuăs astfel. jjiecepTele Scarlatina face ravagii T.Măgurele, 28 Sept. Scarlatina a cuprins brusc aproape tot orașul. De unde la început se credea că boala se mărginește la câteva cazuri izolate, astăzi se înregistrează zilnic cazuri foarte numeroase iar mortalitatea este in creștere. La spitalul local nu mai sunt paturi pentru bolnavi cari sosesc zilnic. Mijloacele de combatere sunt complet reduse pentru că serviciul sanitar al oraşului nu are fonduri şi material sanitar destul. Ca primă măsură luată de autorităţi, s’a închis liceul de fete. Socotim că ea nu este suficientă, trebue procedat la fel cu toate şcolile, şi să se organizeze serioase razii pentru descoperirea tuturor cazurilor nedeclarate, iar direcţia serviciului sanitar să ia măsuri pentru procurarea mijloacelor de combatere a epidemiei. -N. H. xpx------ Conflict de muncă in portul Galaţi Galaţi, 29 Sept. Azi dimineaţă, s’a produs un nou conflict muncitoresc în port. Muncitorii dela cheiul cerealelor s’au revoltat împotriva speculei la care sunt supuşi din partea vătafilor şi au refuzat să intre la lucru, până ce doleanţele lor nu vor fi satisfăcute. Intre timp, zeci de vagoane de cereale aşteaptă să fie încărcate şi descărcate. La faţa locului, au venit de comandor Georgescu, comandantul portului şi procurorul de serviciu. S’a deschis o anchetă împotriva vătafilor. ..... OZO ------ Pomenirea generalului David Praporgescu T'8 • • ■ - ’t ri T.Măgurele, 28 Sept. Soc. demobilizaţilor, grade inferioare „G-ral David Praporgescu”, a pomenit, astăzi, printr’o pioasă slujbă, oficiată la catedrala „Sf. Haralambie”, memoria viteazului general căzut la Coţi. Au asistat autorităţile, numeros public şi societatea demobilizatiilor in frunte cu comducătorii ei, d-nii: Florian Cristescu, C. Poplăceanu, Gh. Calotescu, Iordănescu, Manea, Stoica, Nicolau, etc. ijpa 1 ţi 1 ; I ’ După serviciul divin membrii societăţii s’au întrunit la sediu, unde d. Florian Cristescu, preşedinte, a reîmprospătat faptele de arme şi virtuţile generalului David Praporgescu. Societatea demobilizaţilor, grade inferioare, va fixa o placă pe casa, unde s’a născut, eroul. Rezultatul curselor de motocicletă, de pe dealul Feleacului Cluj, 29 Sept. La ora 12,30 s’au terminat cursele de motociclete. Rezultatul e următorul: 1) Cupa Gh. Nadu a fost câştigată deBăniciuleanu, Bucureşti; timpul parcurs 3 minute 17 sec. şi 32 pe întreg parcursul; revine la 91 km. 222 m. pe oră. 2) Sădearcu-Bucureştii în timp de 3 minute 30 sec. 347, revine to mediu la 85 km. pe oră. Sloan Martin-Braşov în timp de 3 minute, 35 şi 8 sec., to mediu 83 km. pe oră. 4) Samuel Karet-Mediaş in mediu 80 km. 296 pe oră. 5) Ionel Avriceanu-Braşov a făcut 74 km. 809 m. pe oră. Cu motocicleta-ataș primul a esit Iosef Wacheriel-București, în mediu 72 km. 484 m. pe oră. Preot reformat condamnat pentru agitaţie Deva, 29 Sept. Preotul reformat Sandor Baboş, din Lupeni, pe timpul când au fost înmormântate victimele incidentelor sângeroase din acea comună, a ţinut asistenţei o cuvântare, în care nu a făcut altceva decât să agite pe muncitori contra autorităţilor. Printre altele, preotul reformat a spus: „Voi aţi cerut pâine şi vi s’au dat gloanţe”. Pentru acest fapt de agitaţie, tribunalul l-a judecat şi l-a condamnat la 6 luni închisoare -------Xblx----- La o intrunire a grupării Gh. Brătianu Silistra, 29 Sept. Eri, 28 cor., grădina publică din Silistra, unde este localul „Dunării”, în care s’a ţinut întrunirea georgiştilor, a fost înpănată de o companie de jandarmi pedeştri din reg. 1 jandarmi, adusă dela Bucureşti, peste garda personală a d-lui Gh. Brătianu. La 9 dim., d. Gheorghe Brătianu a sosit la Silistra, îndreptându se spre grădina publică. S’a întâmplat, ca tot eroi, comitetul judeţian al organizaţiei liberale de Durostor, de sub conducerea d-lui dr. Puterea, să ţină o şedinţă pentru discutarea manifestului-program lansat de d. Vintilă Brătianu. După şedinţă, comitetul judeţean şi organizaţia orăşenească, purtând portretele M. S. Regelui Carol al II-lea,şi al d-lui Vintilă Brătianu, a pornit în corpore spre gradina publică, unde se strânsese câteva zeci de curioşi, cari urmau să asiste la exhibiţia d-lui Gh. Brătianu. După o manifestaţie ostilă cu încăerări, care au făcut ca cea mai mare parte din publicul din sală să plece, întrunirea d-lui Gh. Brătianu s-a terminat în chip lamentabil. A fost nevoe de intervenţia continuă a armatei. Au fost şi câţiva răniţi.• D. Gh. Brătianu a plecat de aci la.Bazargjov O nouă urgie fiscală la Oradea — Pentru satisfacerea clientelei electorale, delegaţia permanentă înfiinţează şi votează noui taxe comunale.— Textul unui proect de regulament care va stârni revoltă — Oradea 28 Sept. Cu toate sforţările făcute de actualii conducători ai municipiului Oradea de a „contracta" un împrumut pe piaţa locală, totuşi nu s’a realizat nimic în această direcţie. Bancherii minoritari nu dau un gologan oraşului dacă nu este readus în fruntea gospodăriei oraşului Soos Pista, — exponentul partidului maghiar de zece ani, în urmă, la primărie. Dar cum aceasta ar însemna sacrificarea actualului ajutor de primar român, dr. Romul Pop, rezultă clar că încercările edililor noştri vor rămâne şi pe viitor tot atât de sterile în rezultate pentru finanţele comunale. Dar, cum iarna se apropie şi din negura ei şi fantoma pericolului a aproape 10.000 de şomeri (azi sunt oficial constataţi 4000!) iată, că domnii dela primărie s’au gândit că facă rost de ceva... bani pentru preîntâmpinarea răului. Mai ales că în fruntea oraşului i-au adus tocmai aceşti muncitoritovarăşi, cărora le promitea marea cu sarea în vremea campaniei electorale. E vorba deci de asistenţa socială şi organizarea ei din vreme? Pentru aceasta ei au întocmit şi votat un proect de regulament pe care l-aţi afişat, privitor la înfiinţarea unor taxe speciale pentru alimentarea fondului de asistenţa şi ocrotirii sociale. Prin urmare, iată că pe lângă urgia fiscală de până acum, se aruncă în spinarea cetățenilor o nouă serie de impozite, menite a satisface nevoile unor indivizi, cari se declară „șomeri‘‘ sau „săraci“, dar cari noi știm că au fost massa electorală a actualilor conducători ai primăriei Oradea. Cum era şi firesc, în masa populaţiunei orăşeneşti atinsă de sarcina acestor „taxe“ noui ştirea a produs o penibilă impresie. Vom culege în alte articole impresiile acestea ; deocamdată dăm mai jos textul proectului de regulament care stabileşte taxele ce vor trebui plătite de cetăţeni pentru „ajutorarea săracilor“ din Oradea. PROECT DE REGULAMENT privitor la înfiinţarea taxelor speciale pentru alimentarea fondului de asistenţă şi ocrotiri sociale. Art. I. Municipiul Oradea, pentru mărirea fondului necesar la ajutorarea săracilor, care în prezent nu poate satisface nevoile actuale, înfiinţează următoarele taxe: 1) 2% după venitul încasat drept chirie după imobile. 2) După cârciumile şi bodegile cu brevet nelimitat 1000 lei anual. 3) După cârciumile şi bodegile cu brevet limitat Iei 500 anual. 4) Băncile şi întreprinderile industriale şi comerciale după venitul constatat la bilanţul final 5 la sută. 5) a) după 2 camere fără bae sau anticameră 50 lei; b) după 2 camere cu bae, sau cu anticameră de locuit deţinătorul va plăti o taxă anuală 100 lei; c) după 3 camere de locuit 500 lei ; d) după 4 camere de locuit 1500 lei; el după 5 camere de locuit 3000 lei; f) după mai multe decât 5 camere 5000 lei. Prin camere de locuit nu se înţelege camerele, cari servesc de birou, ateliere, prăvălii şi cele ce servesc pentru ocupaţiunea zilnică a profesioniştilor. 6) După automobile de persoane, cari nu servesc la procurarea strictului necesar zilnic, se vor percepe următoarele taxe anual: a) automobilele cu 4 cilindri, cu mai puțin de 25 cai putere 500 lei; b) automobile cu 4 cilindri, cu 25 sau mai mult cai putere 800 lei; c) automobile cu 6 sau mai mulţi cilindri, cu mai puţin de 30 cai putere lei 2000 ; d) automobile cu 6 sau mai puţini cilindri, cu 30 sau mai mulţi cai putere 3000 lei. 7) După personalul de serviciu în gospodării particulare, servante, gospodine, bucătărese, bucătari, valeţi, îngrijitoare de copii, vizitii, șofeuri, etc.: a) după prima persoană nu se percepe taxă ; b) după a doua persoană 1000 lei; c) după a teria persoană 3000 lei ; d) după a patra persoană 6000 lei; e) după a cincea persoană 12000 lei ; f) de la a cincea persoană în sus oricare ar fi numărul, anual 20000 lei. 8) După concerte circuri şi baluri 10% din valoarea biletelor vândute. Excepție formează cele aranjate în scopuri filantroipce înregistrate legal. 9) După bilete de intrare la cinematograf, după cum urmează: a) După bilete cu preţul până la 20 lei se va percepe o taxă de 1 leu ; b) După bilete cu prețul între 20—30 lei, exclusiv se va percepe o taxă de 2 lei; c) După bilete cu prețul de 30 lei sau mai mult, se va percepe o taxă de 3 lei. 10) Pentru orice persoană înscrisă la vreun curs de dans, se va percepe o taxă de 20 lei, după copii până la 18 ani, şi 50 lei după persoanele de la 18 ani în sus, pentru durata cursului respectiv. 11) După jocuri de cărţi de ori şi ce natură, se va percepe o taxă după fiecare persoană, după cum urmează: a) la cluburi, taxa va fi de persoană 20 lei; b) la cafenele de pers. 10 lei; c) la casinouri de pers 50 Iei. 11) După jocurile de rummy, se va percepe de persoană, la cluburi 10 lei, la cafenele 5 lei, iar la casimouri 2 lei. 13) Asupra consumaţiei în localurile publice de lux, 10% socotite după suma finală a notei de plată 14) După fiecare câine de lux, se va percepe anual 500 lei. 15) După trăsuri de lux cu excepţia birjelor de pe piaţă 1000 lei anual. Art. 2. Cu impunerea, controlul şi înscrierea acestor taxe speciale este încredinţat serviciul financiar şi de contabilitate a primăriei, în baza dispoziţiunilor regulamentului de încasare a taxelor comunale Art. 3. Fondul astfel realizat, se va administra sub un articol separat, atât la venit cât şi cheltueli, neputându-se da altă menire decât aceia pentru care a fost înfiinţat. efiri diferite GALAŢI SOSIREA D-LUI TRANCUIAŞI. — Duminică a fost în localitate d. Gr. L. Trancu-Iaşi, fost ministru. D-sa a prezidat o întrunire la clubul partidului poporului şi a luat cunoştinţă de numeroasele sectoare înfiinţate în oraş şi judeţ. EPIZOOTII. — In comuna Vameş s a declarat epizootia de variolă ovină la vitele mari cornute. La Independența epizootia a fost stinsă. - ^ FALIȚI. — Tribunalul comercial a declarat în stare de faliment pe comerciantul Marcu Behar din str. Braşoveni. — Comerciantul Leibu Markovici din Berești a fost condamnat la 5000 lei amendă pentru bancrută simplă. INCAERARE DIN DOCURL— In legătură cu încăerarea dela poartatocurilor, s’a numit următoarea comisiune mixtă, care să cerceteze cine sunt vinovaţi de rănirea celor doi grăniceri: colonel Stelian Lunculescu, din marele stat major, controlor Căprescu din partea căilor ferate şi comandantul batalionului de grăniceri. Din partea consiliului de război continuă cercetările de locat. Tretiacenco, substitut de comisar regal. Starea celor doi grănicerirăniţi se menţine gravă. CRIME. — Precupeţul Gheorghe Mazilu, din str. Tecuci 67, luându-se la bătae cu precupeţul Ion Ilie, zis Capşa, a fost rănit de acesta la obrazul stâng. Intervenind precupeţul Cristea Iordan, a fost rănit şi acesta. Totuşi criminalul s-a ales cu grave leziuni. Cei trei răniţi au fost duşi la spitalul „Elisabeta Doamna“, unde au fostpansaţi. Pe str. Nopţii, Ludovic Baum a fost lovit cu cuţitul de către Ghiulea Gheiser. Victima a fost dusă la spitalul,,Elisabeta Doamna“,, iar criminalul arestat. ATAC BANDITESC - Pe Str. Locomobilei a fost jefuit Alexe Mocanu din cartierul „Galaţii Noi“. Tâlharul, Şerban Huşanu, din cartierul Badalan, i-a furat hainele şi portmoneul cu bani. Poliţia anchetează. FURTURI. — Din locuinţa d-lui locot. Ştefan Brăilescu din str. Traian 46 sau furat haine şi alte lucruri. — D. Filip Gruenberg, din str. Trei Erarhi 14, a reclamat poliţiei pe Sava Constantin pentru furt. DIVERSE. — D. locot.-colonel Iordănescu din reg. 3 art. grea, trecând împreună cu soţia pe str. Câmpului ,era să fie lovit de un glonte rătăcit, tras probabil de vreun soldat din cazarma regimentului. — D-na Ana Feingold, din str. Columb 72, a fost grav bătută pe str. Portului de către Mihail lonescu din str. Romană 164. — Niculae Băncilă, din str. Bravilor 3, a fost adus la chestură pentru provocare de scandal. ACCIDENTE. — In dreptul palatului „N. F. R “, C. Arsenie, din serviciul „R. M. S.“ a fost grav lovit de vagonul de tramvai Nr. 17, condus de vatmanul C. Elefterescu. Arsenie voia să traverseze strada şi din cauza unor căruţe, ce veneau pe linie, n’a mai putut să se ferească de vagonul de tramvai. A fost prins sub roţi, care i-au fracturat picioarele şi a fost dus, în stare gravă, la spital. — La rampa din Valea oraşului, Gh. Roşea, din cartierul Galaţii Noui, a fost prins de o locomotivă, ce manevra pe linie. S’a ales cu leziuni grave pa corp şi faţă. A fost dus, în stare disperată, la spital. Ostrov (Durostor) MOARTE SUBITA. — A încetat subit din viaţă bătrânul veteran Petre Cazacu. El suferea de inimă. v ' BRĂILA. RIDICARE DE FALIMENT. Tribunalul s. N a ridicat starea de faliment a comerciantului Marin Negulescu din str. Călăraşi 84, care a făcut dovada că și-a achitat creanţele. APEL.— Parchetul a făcut astfel contra sentinţei tribunalului ocal care a achitat pe Gh. Stanislav, directorul penitenciarului şi pe gardianul Iorga Ştefan, acuzaţi de neglijenţă în serviciu. ACŢIUNE CAMBIALA.— Banca „Dunărea Românească”, din localitate, a chemat în judecată pe Ion Nicolae şi Ion Trefilov, din Tulcea, spre a fi obligaţi la plata sumei de 400 mii lei, valoarea unei cambii protestată la 15 Septembrie. STAREA DE LA AREST. D. căpitan Anagnoste, din reg. 38 infanterie, a înaintat comenduirei pieţei un raport asupra celor constatate cu prilejul unei inspecţii făcute ca ofiţer de rond la penitenciar. D-sa arată, că localul închisoarei este insalubru, uşile şi ferestrele sunt putrede, iar cărămizile sunt gata să cadă în unele locuri. A cerut să se ia de urgenţă măsurile necesare, pentru repararea arestului. ISPRAVA UNUI ALIENAT. S. Mihai, muncitor în port, s-a aruncat în faţa locomotivei nr. 140.340, spre a se sinucide. Boţul maşinei l-a tamponat şi l-a rănit grav. Mihai a fost transportat la spitalul comunal, unde i s-au dat îngrijiri. Sinucigaşul suferă de alienaţie mintală. JUDICIARE.— Parchetul a trimis în judecată pe Alexandru Puia, Ilie Udrea şi Oliţă Mihai pentru rănire. Nicu Burtea pentru lovire şi Neagu Borşan pentru ultraj. DIVERSE. — Stana Radu, din str. Hipodrom 25, a cerut parchetului să dispue internarea în spitalul comunal a soţului ei Nicola Radu, suferind de alienaţie mintală. — Andrei Pântea, din com. Mircea-Vodă, a reclamat poliţiei că pe când se afla în oborul de cereale, i s’a furat din căruţă mai multe lucruri. — Agenţii poliţiei judiciare au arestat pe Mitică Mogoş, zis Budoică, din str. Abatorului 255, condamnat la 3 luni închisoare, de tribunalul local pentru furt. — Un incendiu a distrus o şiră de pac lui Dan Ciocârdia din satul Iuliu Maniu. — Ion Popa, cârciumar din Brăilița, a reclamat poliției că a fost grav bătut de Const. Mircea din Pisc. T.-Severit, COLEGIUL MEDICAL JUDEŢEAN.—In sala de festivităţi a primăriei s’a făcut alegerea colegiului medical al jud. Mehedinţi, în conformitate cu dispoziţiunile ministerului sănătăţii şi asociaţiei generale a medicilor. Au votat 30 medici. Rezultatul votului a fost: dr. Pănescu 27 voturi, colonel dr. Sicaru 27 voturi, dr. Frangopol 25 voturi, dr. Balaban 22 voturi şi dr. Trăilescu 15 voturi, cari au fost proclamaţi aleşi. D-nii Gruescu, Lecca, Mitică, Aniţescu şi Ionescu au obţinut mai puţine. LIGA CREŞTINA. — In localitate, s’au pus din nou bazele Ligii creştine, formându-se um comitet sub preşedinţia d-lui Alex. Resmeriţă profesor de liceu. Azi au fost lipite pe străzi manifeste program ale Ligii, semnate de d-nii A. C. Cuza şi dr. Paulescu. A BAUT SODA CAUSTICA.— Maria Mihăilescu, din str. Aurora 8, a băut sodă caustică. In stare gravă a fost internată în spital. Spune că a băut-o din eroare. FURT.—Din casa d-lui prof. Silaghi, s’a furat. Agenții Adam și Meşteru au descoperit că furase lăptăreasa Elena Ursulescu. Obiectele furate au fost găsite la ea. TEATRALE. — Luni 6 Octombrie, se va reprezenta în sala de teatru a palatului cultural revista „Ai — Nai... Dai“.. Alba-lulia SINUCIDERE. — Zidarul Ioan Horan, din localitate, și-a pus capăt zilelor trăgându-și un glonte de revolver în tâmpla dreaptă. Cauza sinuciderii e o boală incurabilă HOT PRINS. — Individul Toader Popa al lui Ilia, din com. Vidra de jos, de abia ispăşise o pedeapsă de 3 ani juni. pentru furturi şi spargeri şi a fost arestat de postul de jandarmi din Abrud-sat, pentru comiterea altor două furturi, prin spargere, şi anume: De la comerciantul Avram Kerekes din com. Sohodol, de unde a furat 20.000 lei, iar dela săteanul Florian Jurca din Cărpiniş, obiecte în valoare de peste 25 mii lei. Hoţul a fost înaintat parchetului. BAILEŞTI (Dolj) HOŢI DESCOPERII. In localitate s’a spart în Septembrie 1929 chioşcul, de ziare al d-lui N. Dunăreanu, de unde s’a furat bani şi diferite articole în valoare de 20 mii lei; în Aprilie a. c. s’a mai spart ceasornicăria d-lui d. Dulamă, de unde s’a furat marfă în valoare de 40 mii lei şi bodega d-lui Petre P. Roşea, de unde s’a furat 2000 lei. Datorită d-lor H. Mavrogea, şeful poliţiei şi P. Iancu, subcomisar zilele acestea hoţii au fost identificaţi. Ei sunt minorii Gh. P. Stoicescu şi Gh. Ţenovici, cari, după ce au mărturisit, au fost arestaţi şi depuşi la arestul central din Craiova. ŞCOLARE. — Gimnaziul de băeţi din localitate a început regulat cursurile, sub noua direcţie a d-lui profesor Petre A. Popescu. Lecţiunile vor fi predate de d-nii profesori şi profesoare, după cum urmează : Petre A. Popescu, istoria şi dreptul ; pr. Const. Dragu, religia; d-ra Elvira Navarsari, matematica, fizico-chimice şi naturale ; d-ra Aurelia Demetrescu, româna şi latina ; d-ra Iulia Negriţoiu, geografia ; Iancu Florescu, muzica ; V. V. Ninulescu, desemn şi caligrafia ; Antiopa Enculescu, educaţia fizică şi agronomia. Sighet PENSIA ORFANILOR DIN IEND.— Locuitorul Ştefan Chindriş al lui Vasile loan ne reclamă, că pensia rămasă orfanilor după moartea în război a tatălui lor, Vasile Chindriş, nu s’a achitat tuturor fraţilor, şi anume : Au primit pensie 5 copii: Gavriilă, Vasile, Grigore, Ileana şi Matricuţa, iar Ştefan n’a primit nimic în tot timpul celor 6 ani până la majorat. Ce s’a făcut cu aceşti bani ? Cui i s’au achitat ? Dacă e cineva vinovat, să se cerceteze şi să i se aplice pedeapsa cuvenită. Să se facă o cercetare amănunţită asupra tuturor pensiilor neprimite de invalizi, văduve şi orfani. TG.-MUREŞ RAZIE SANITARA. Medicul şef al oraşului făcând o razie cu ocazia târgului de joi, a găsit lapte alterat sau falsificat. Negustoresele sau negustorii necinstiţi, au fost daţi în judecată. Astfel de razii ar trebui să fie făcute cât mai des, şi să se întindă chiar la comercianţi stabili, cu produse alimentare. TRĂSNET. — In comuna Sân Martin, în urma unei furtuni trăznetul a lovit casa locuitorului Szabó Martin, aprinzând-o. Pagubele sunt cam vre’o 27.000 lei. Ocul a fost stins de săteni. — In comuna Găești, trăznetul a căzut asupra gospodăriei locuitorului Kiss Ghedor, arzându-i grajdul și parte din casă. Pagube 40.000 lei. FURT DE EXPLOSIBILE. Hoţi necunoscuţi încă, au furat din depozitul de explosibile, al fabricei de cherestea „Foresta”, de pe teritoriul comunei Lunca Bradului, depozit situat într’o pivniţă săpată pe munte, 950 de bucăţi capse, 5 kg. 800 gr. dinamită şi 40 de metri fitil. Jandarmeria a început cercetări. FURTURI.— Josef Birş din com. Uila, cătunul Băila, a furat din casa lui Gheorghe Finu 500 lei în numerar şi diferite lucruri, iar din casa lui Mihail Tineş, alimente şi conserve de porc. Chelnerul Ioan Fodor, actualmente fără ocupaţie, a fost arestat de poliţia Tg.-Mureş, pentru că a furat în str. Cuza- Vodă, haine, ghete, etc. — In corn. Şincai, flăcăii Pătru Pavel şi Gota Jedeu au furat lui Teodor Cucută, 2240 de lei. Acuzaţii nu vor să recunoască nimic, din învinuirile păgubaşului. Deva GĂSIT MORT. In Com Dupăpiatră, a fost găsit mort locuitorul Jurca Ion al lui Gavrila. Se fac cercetări spre a se stabili dacă la mijloc este vorba de crimă sau de un accident. BATAE CU ÎNJUNGHIERI.— La o petrecere în comuna Câinelui de jos, e’a încins o bătae între două tabere de flăcăi, parte din ei lovind cu cuțitele. In învălmășeală, au fost grav răniţi de cuţit locuitorii Ioghin Trif şi Gaşpar Sens. Ambii au fost aduşi la spitalul judeţean din Deva. DELAPIDARE. — încă de mult timp, casierul de la gara Lupeni, Gavilă Gyurky, a sustras suma de 57319 lei, din banii ce îi mânuia. Spre a nu fi descoperit, a întrebuinţat falsuri, înscriind în cotoarele frutelor sume mai mici decât cele pe care le elibera. Căutat de mult timp, în cele din urmă a fost prins şi înaintat judelui instructor, care a dispus arestarea lui. Tribunalul a confirmat arestarea pentru o lună, OFENSA M. S. REGINA MARIA.—Muncitorul Albert Micu, de la uzinele statului Cugir, a adus ofense M. S. Regina Maria, faţă de mai mulţi muncitori. Tribunalul judecând procesul l-a condamnat la 5000 lei amendă. ^ Reni ANCHETA. — Zilele acestea a sosit în localitate d. Nicolescu, sub inspector g-ral de poliţie din Bucureşti, spre a ancheta un denunţ contra d-lui comisar ajutor Ioan Popescu, că ar fi eliberat un certificat fals lui T. Stepanov, comerciant din acest oraş. S’a dovedit că denunţul a fost neîntemeiat. SOŢ AGRESIV. — Const. Sârbu, plugar din acest oraş, eliberat la 1 Septembrie din închisoarea Ismail, unde şi-a ispăşit o pedeapsă pentru că şi-a dat foc casei şi-a părăsit soţia legitimă de mult, întâlnind-o acum câtva timp a bătut-o în mod barbar, Strefiaia NUMIRE. D. Virgil Ciochină, fost primar şi deputat, a fost numit institutor la şcoala primară N-rul 1 din T.Severin. ÎMPUNSĂ DE BOU. Maria Guţescu, din comuna Pluta, a fost împunsă de un bou. A fost internată în spitalul local. NENOROCIRE. - Const. Lenean, din Gârbovăţu-de-jos, suindu-se într’un nuc, a căzut fracturându-şi piciorul drept. CULESUL VIILOR. - Atât în localitate cât şi în împrejurimi a început şi continuă culesul viilor. Rezultatul atât calitativ cât şi cantitativ este mulţumitor. Constanţa BACALAUREAŢI. — Pandicopol Penelopa, Nuşi Atanasie, Brătucu Ion, Sapira Suzeta, Vodislav Alexandrina, Dlinovschi Niculina, Făcăianui D-tru, Greavu Dumitru, Vasilescu Victor, Vaisman Avram, Delea Cristu, Dicu Natalia, Sava Ion, Alexandrescu Ion, Constantinescu Elena, Hagi Sadi, Papahagi Elisabeta, Stăndulea Nicolae, Valache Constantin, Boiadjef Anton, Ene Ion, Furculeșteanu Iosif, Ionescu Nicolae, Mingheru Vasile, Napam Stefan, Popa Constantin, Avram Constantin, Balicescu Nicolae, Done Pascu, Dumitru Marin, Filip Zanfira, Zipa Maria, Lungu Ion, Manole Octavian, Moroianu Virginia, Ohanezian Ohanez, Popescu Eliade, Popof Nicola, Repezeanu Nicolae, Titoman Ovidiu, Blajer Dincu, Borşaru Alexandru, Boboc Marin, Celea Decebal Clenciu Ilie, Ciutacu Ghe, Dragomirescu Eugeniu, Dăneţ Constantin, Decu Adriana, Dropol Traian, Dumitru Petre, Georgescu Leon, Iliescu Veronica, Levi Nisim, Manta Mircea, Manolescu Aurel, Mohor Ion, Muharem Husein, Nastu Dora, Nicolescu Glichera, Azun Stelian, Pasi Haim, Petru Romulus, Peet Dumitru, Popescu C-tin, Raiu Maria, Spânu Dumitru, Scodreanu Florea, Stănescu Dumitru, Sencovici Ghe, Stoian Stoian, Stoicescu Ortansa, Teodorescu Nicolae, Teodorescu Paraschiva, Tudor Tudor ,u Chilia-Nouă PREŢURI MAXIMALE. Deftinindu-se făina de grâu pe piaţa oraşului nostru, delegaţia permanentă a consiliului comunal a hotărît ca de la 1 Octombrie franzela să se vândă cu 9 lei kilogramul, pâinea fabricată din făină cal. I cu 8 lei şi pâiinea din făină cal. II cu 6 lei. PREŢUL CEREALELOR. — Scăzând preţul cerealelor, locuitorii se abţin de la orice tranzacţie. Orzul se vinde cu 17—18 mii lei vagonul, iar porumbul cu 28—29 mii lei. DIN PORT. — In cursul săptămânei s a încărcat cu orz cargobotul Bozga-Ada sub pavilion Otoman. MILTARE. — Conform instrucţiunilor cercului de recrutare Ismail, delegatul comisariatului local a început formarea tabelelor de recensământ a tinerilor din clasa 1934; de asememea se revizuiesc şi completează tabelele claselor 1932 şi 1933. Se întocmesc tabele-formulare pentru animalele şi vechii uleie ce urmează a fi rechiziţionate în caz de război. Cetatea Albă ! MUŞCAT DE CAINE TURBAT. — Copilul Bondarenco Grigore din com. Faraoni a fost muşcat de un câine turbat POLITICE. — In ziua de 26 Oct., partidul liberal va ţine congresul general cu organizaţiile judeţene. ŞCOLARE. — D. Botez revizor şcolar, a demisionat din postul său. In locuil său a fost numit d. Buricea. INSPECŢIE CANONICA. P. S. S. Grigorie, episcop al Aradului a făcut inspecţie canonică la Răpisig, Ineu-Colonie, Şicula şi Gurba-Colonie. A fos însoţit de d-nii Mihail Păcăţian, asesor consistorial şi Ioan Georgia, revizor eparhial. TEATRALE. — Din iniţiativa câtorva intelectuali de aci se lucrează pentru înjghebarea unei trupe de teatru, formată din diletanţi locali, care să poată da câte o reprezentaţie, în fiecare săptămână, sau lunar. — Iniţiativa binevenită, dar va întâmpina greutăţi deoarece în dos se ascunde programul maghiarilor, pentru o intensă propagandă. Până în prezent, s’a format numai o comisie, din care face parte d-nii: Kory Francisc profesor, Haileczky Ioan, şi vreo trei doamne SPORTIVE. — Duminică 21 Sept. echipele de foot-ball „Sparta” din Pâncota şi „Victoria” din Ineu, au jucat lin match amical, pe arena din Ineu. Rezultatul a fost 4:3 Goalurile au fost înregistrate de Teodor Caba şi Horia Bortoş. MONUMENTUL ISTORIC, din centrul comunei Moscheia Turcească se dărăpănă mereu. Zile- Sinuciderea unui elev Constantin Dumitrescu, elev în şcoala comerciali superioară No. 2, din Bucureşti, de fel din oraşul nostru, s’a împuşcat, trăgăndu-şi un foc de revolver în vârtej stângă a pântecului, Oradea .. .n MIDRT IN STRADA.— Pe str. Dimitrie Cantemir, în dreptul caselor cu nr. 10, s’a găsit de trecători cadavrul muncitorului György Racz. Cercetările autorităţilor au stabilit că el a murit subit. FURT.— Din laboratorul dentistului tehnician Victor Samuel, hoţi necunoscuţi au furat prin spargere, suma de 5000 lei si alte materiale dentistice. ACCIDENT DE MUNCA. Gh. Pantea, muncitor într-o echipă aflată la reparatul terasamentului și refacerea liniei de cale ferată în gara Tileagd, a fost victima unui accident care l-a adus în spitalul evreesc din Oradea. In timpul lucrului, o şină de mare greutate i-a căzut pe mâini şi i-a sdrobit complet mâna şi i-a sfărâmat degetele. ÎNCHIDEREA CASELOR DE TOLERANŢA.— In conformitate cu dispoziţiunile legei sanitare în vigoare, casele de toleranţă urmează a fi desfiinţate şi pensionarele lor concediate, în chiar cursul acestei luni. Pentru îndeplinirea formală a prevederilor legii, autorităţile poliţieneşti şi medicale de act, au avut o consfătuire pentru punerea la punct a măsurilor ce trebue luate pentru desfiinţarea completă şi de drept a caselor de toleranţă. Unea (Arad) Strehaia 29