Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)

1930-10-01 / nr. 239

UNIVERSUl ir •Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 1930 ..UNIVERSUL” IN TARA ---------- — IM>^n . «■» Congresul preoţilor misionari la Cernăuţi Cernăuţi, 28 Sept. Al treilea congres al preoţilor misionari ortodozi din România s-a deschis astăzi la Cernăuţi. Au sosit la congres I. P. S. S. Mi­tropolitul Gurie al Basarabiei, P. S. Sa episcopul Grigore al Aradului, P. S. Sa arh. Grigore Congresul a început dimineaţa du­pă ce în Catedrală I. P. S. Sa Mitropolitul Nectarie al Bucovi­nei şi P. S. Sa Episcopul Grigore al Aradului şi arh. Grigore Leu, asistaţi de un sobor de 12 preoţi misionari, au oficiat slujba reli­gioasă. A urmat un concert reli­gios dat de corul metropolitan sub conducerea d-lui prof. Za­­vu­lo­viei. Congresul s-a deschis în sala Sinodală. Din deosebit de numeroasa asistenţă remarcăm pe: I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, P. S. S. Grigore al Aradului, P. S. S. arh. Grigore Leu, prof. univ. dr. G. Cristescu, delegatul Patriarhiei, prof dr. G. Şidlo­­veanu Arad), prof. dir. G. Popo­­vici (Arad), păr. Ţincoca, inspec­torul învăţământului religios, protopop Ţincra Timişoara, pro­topop Traian Cibian, pirchis protopop Mihail Cosma Ineu, mi­sionarii eparhiali Iorgu Postel­­nicu Roman, Ştefan Lungu Arad, Grigore Opreanu Cluj, Mihail Maidan Ismail, V. Spânu Huşi, Alexandru­ Scvorzincov Chişi­neu Botoşăneanul şi alţi chiriarhi Oaspeţii au vizitat diferite ins­tituţii culturale şi de binefacere din oraş. Seara, a oficiat în ca­pela semim­arială de la mitropo­lie un priveghiu I. P. S. Sa Gurie Răspunsurile au fost date de un cor de teologi din Chişinău, nou, consilierii eparhiali V. Ur­­săce­scu Huşi, Vlad Burjanovschi Chişinău, Gh. Şuşnea Huşi, prof. L. Trofimov Chişinău, T. Rudicov Chişinău, V. Rudicov Chişinău, Tomescu Chişinău, Arhimandri­tul Atanasie Di­mica Constanţa, protosincelul liane Martin Con­stanţa, păr. P. Savin Galaţi, păr. Dârvărescu R.­Vâlcea, păr. Cor­nel Magieru Oradea, păr. Silviu Oradea, păr. Ignatie Borza Ora­dea, un grup de studenţi teologi din Chişinău, sub conducerea d-lui Mihalovici, etc. Din eparhia Bucovinei: I. P.S. S, Mitropolitul Nectarie, d. Sau­­ciuc Săveanu, director ministe­rial, generalii Tănăsescu şi Stra­­tilescu, rectorul universităţii dr. Şesan, împreună cu profesorii dr. Cândea, dr. V-le Tarmavschi, Dim. Marmeliuc, Spânu, Guşu­­leac, Cotos, Reli, consilierii eparhiali, Gh. Sandru, Vasile­­scu, I. Tarinavschi, prim-preş. Curţii de Apel Tuşinschi, colo­nel Ghigorţ, păr. Popescu, prima­rul dr. Nicu Saveanu, cons. Bu­jor, păr. Popescu, păr. Puiu, păr. Tarangul, etc., etc. iniţiale ale creştinismului. Dar nu e acum timpul să ne criticam noi între noi, ci să luptăm. Avem lu­cruri mari de făptuit. Pentru a­­ceasta ne trebue mult curaj şi tenacitate. Trebue să fim milos­tivi şi să căutăm a ajuta pe ne­norociţii pe cari soarta i-a lovit cu diferite incapacităţi. La un congres adventist din Timişoara un preot adventist din Elveţia a arătat ce au făcut adventiştii ca operă calitativă. Să nu ne ară­tăm mai prejos nici noi Dacă 1900 de ani ham avut nevoe de străini ca­ să ne vorbească de Christos, ham nevoe nici acum. Să accentuăm românismul orto­doxiei noastre. Nu mai avem nici o clipă de pierdut, înainte cu cu­raj şi tenacitate ! Michel Angelo a lucrat patruzeci de ani să prin­dă în piatră chipul lui Moisi, noi, misionarii, să lucrăm vieţi întregi să zugrăvim în sufletele româ­neşti chipul blând al lui Iisus. Să ne aducem aminte de păgânul Ti­­mur-Leng, care, stând în faţa unei cetăţi ce se putea cuceri, a învăţat răbdare de la o furnică ce a urcat, cu o sarcină grea, de 25 de ori zidul cetăţii, până ce a ajuns sus. Ne trebue răbdare şi solidaritate. Să nu ne îngrădim în eparhii. Front unic să facem şi vom birui. Episcopia Aradului, gata de luptă, aduce salutul ei cel mai călduros. P. S. SA LEU, vicarul Iaşilor, aduce salutul eparhiei Moldovei. In numele I. P. S. Sale Mitro­politul Pimen aduce congresului binecuvântarea acestuia, invi­tând pe misionari să ţină con­gresul următor la Iaşi. La sfârşit P. S. Sa îndeamnă la frăţie şi unire, după îndem­nul lui Christos care a preconi­zat creştinismul ca o turmă şi un păstor. SALUTUL AUTORITĂŢILOR D. SAUCIUC-SAVEANU salu­­ tă congresul în numele guvernu­lui şi a autorităţilor locale ci­vile. Disa a vorbit de rolul bi­sericii în organizaţia de stat ro­mânească şi importanţa mare pe care o are în statul român, prin regenerarea naţiunii, pre­conizând o cât mai strânsă co­laborare între biserică şi auto­rităţi. D. general TANASESCU adu­ce salutul armatei străjer la graniţa de nord a ţării. Armata română e alături de biserică, să-i apere prestigiul cu sufletul şi mijloacele ce-i sunt la înde­mână. D. ŞESAN a vorbit de marile servicii ce le-a adus biserica ştiinţei. Salută congresul în ca­litate de rector al Universităţii Cernăuţi. Au vorbit apoi d. prof. univ. CRISTESCU, în numele Pa­triarhatului şi facultăţii de teo­logie din Bucureşti, d. dr. SPA­­NU, în numele facultăţii de teo­logie din Cernăuţi, d. TOMESCU în numele facultăţii din Chişi­nău, d. dr. NICU SAHLEANU, ca inspector şcolar, Dr. Ziua 1 Cuvântarea I. P. S. Sale Nectarie I. P. S.­ Sp Nectarie, mitropoli­tul Bucovinei, deschide congresul salutând asistenţa şi mulţumind ultimului sobor bisericesc, care a decis ca acest al Xl-lea congres al preoţilor misionari să se ţină în eparhia Bucovinei. La noi misionarismul e ceva cu totul nou. La noi, nu era nevoe de mi­sionarism.­­Poporul român e cre­dincios prin tradiţie şi nu era ne­voe să fie îndemnat spre creşti­nism. Războiul a schimbat men­talitatea. Diferitele curente sec­tare, comuniste, etc., au viciat atmosfera, şi aşa că s-a ivit şi la noi necesitatea de a face misio­narism. , Primul n­isionar creştin a fost însuş Mântuitorul, care a trimis în lume per apostoli şi pe preoţi să-i răspândească cuvântul. „Pre­cum m-a­m trimis pe mine ta­tăl, aşa vă trimit eu pe voi, a zis Mântuitorul şi noi trebue să-l urmăm. Misionarismul ortodox e de două feluri: extern, între ne­creştini, făr şi însă a face prose­­litism religios şi intern. Misiona­rismul intern urmăreşte întărirea credinţei între creştini, luptă con­tra corupţiei, şi a tuturor patime­­lor şi răzvrătirilor vremii. La noi în ţară, în special sectarismul este duşmanul cel mare al cre­dinţei. Agitatorii sectarilor nu simt numai­ omorâtorii de suflete dar şi vrăjimaşi ai statului şi nea­mului românesc. Pentru profe­siunea de pn­sionar trebue multă blândeţe şi­ mai ales multă dra­goste de oameni. Să învăţăm a ne însuşi aceste calităţi. Să creem instituţii şi societăţi de caritate, similare celor din străinătate, să căutăm a ipfiultra religia cât mai adânc în toate actele vieţii pu­blice şi particulare a credincioşi­lor. Problemele cari ar fi de discutat la­ acest congres, sunt şi mari şi multe. Să fim bucuroşi dacă vom­­ajunge la rezultate parţiale, măcar. I. P. S. Sa Nectarie îşi termină cuvântarea, aducând omagii M. S. Regelui, Carol II şi binecuvin­­tează adunarea, fe SALUTE ti. P. S. S. MITRO­POLITULUI GURIP­I. P. S. Sa­lurie al Basarabiei arată cu câtă bucurie a fost pri­mită în eparhia I. P. S. Sale vestea acestui congres misionar, pe pământul Bucovinei. Trebue o clarificare a metodelor. Vremile sunt tulburi şi în deosebi de la misionari, se cere un sistem de muncă. E nevoe de o consolidare in urma­­războiului mondial Noi nu avem numai sectari, cari cred greştt în ,Dumnezeu, avem şi atei ateismuli a dat comuniştii. Aceş­­ia sunte şi mari mari duşmani ai creştinismului. Dacă acei cu pre­­enţii de învăţătură nu pot face nimic împotriva comunismului, cu atât mai puţin ţăranii, cari unt lăsaţi pradă dezarmată în mâinile­­pericolului roşu, la sate, mai ales, în tineret începe a se ăspândi huliganismul. Nu mai e nimic sfânt, nimic espectat. Noi n’avem unitate în biserica ortodoxă română. Nici măcar serviciul divin nu se face n toate provinciile la fel. Am­bservat în serviciile divine la are am asistat la Cernăuţi, că vă întrebuinţaţi altă limbă bise­­rcească, decât a c­ea din Basara­­ia. Congresul, la care participă preoţii din toate colţurile ţării, o va ocupa desigur şi cu acea­­tă chestiune, pe care trebue să rezolve. La sfârşit I. P. S. Sa Gub­e i­­ată ca s’a făcut pe terenul mi­­tonah­ismului în eparhia Basa­­abiei. CUVÂNTAREA P. S. SA GRIGORE COMŞA. P. S. Episcop al Aradului, îşi xprimă bucuria că participă la cest congres. Biserica ortodoxă umână are nevoe de un front nic de apărare. Să ne inspirăm el,a marii noştri înaintaşi Ve­­lamin Costache şi Andrei Şagu­­a. In lupta noastră, asociaţia misionarilor va­­ fi o fortăreaţă, reime să ne creiem o comuni­­tte de gândire şi acţiune. Sunt­reştini cari, astăzi în timpul su­­remei civilizaţii, urmează ve­lini sistem al exploatării popoa­­ţi jigjuăs astf­el. jjiecepTele Scarlatina face ravagii T.­Măgurele, 28 Sept. Scarlatina a cu­prins brusc a­­proape tot orașul. De unde la început se credea că boala se mărginește la câteva cazuri izolate, astăzi se înregis­trează zilnic cazuri foarte nume­­roase iar mortalitatea este in creștere. La spitalul local nu mai sunt paturi pentru bolnavi cari sosesc zilnic. Mijloacele de combatere sunt complet reduse pentru că servi­ciul sanitar al oraşului nu are fonduri şi material sanitar des­tul. Ca primă măsură luată de au­torităţi, s’a închis liceul de fete. Socotim că ea nu este suficien­tă, trebue procedat la fel cu toa­te şcolile, şi să se organizeze se­rioase razii pentru descoperirea tuturor cazurilor nedeclarate, iar direcţia serviciului sanitar să ia măsuri pentru procurarea mij­loacelor de combatere a epidemiei. -N. H.­­ xpx------­ Conflict de muncă in portul Galaţi Galaţi, 29 Sept. Azi dimineaţă, s’a produs un nou conflict muncitoresc în port. Muncitorii dela cheiul cereale­lor s’au revoltat împotriva spe­culei la care sunt supuşi din partea vătafilor şi au refuzat să intre la lucru, până ce dolean­ţele lor nu vor fi satisfăcute. In­tre timp, zeci de vagoane de ce­reale aşteaptă să fie încărcate şi descărcate. La faţa locului, au venit de comandor Georgescu, comandan­tul portului şi procurorul de serviciu. S’a deschis o anchetă împotriva vătafilor. ..... OZO ------­ Pomenirea generalului David Praporgescu T'8 • • ■ - ’t ri T.­Măgurele, 28 Sept. Soc. demobilizaţilor, grade in­ferioare „G-ral David Prapor­­gescu”, a pomenit, astăzi, prin­­tr’o pioasă slujbă, oficiată la ca­tedrala „Sf. Haralambie”, memo­­ria viteazului general căzut la Coţi. Au asistat autorităţile, nume­ros public şi societa­tea demobi­lizat­iilor in frunte cu comducătorii ei, d-nii: Florian Cristescu, C. Poplăceanu, Gh. Calotescu, Ior­­dănescu, Manea, Stoica, Nicolau, etc. ijpa 1 ţi 1 ; I ’ După serviciul divin membrii societăţii s’au întrunit la sediu, unde d. Florian Cristescu, preşe­dinte, a reîmprospătat faptele de arme şi virtuţile generalului Da­vid Praporgescu. Societatea demobilizaţilor, gra­de inferioare, va fixa o placă pe casa, unde s’a­ născut, eroul. Rezultatul curselor de motocicletă, de pe dealul Feleacului Cluj, 29 Sept. La ora 12,30 s’au terminat cursele de motociclete. Rezultatul e următorul: 1) Cu­pa Gh. Nadu a fost câştigată de­­Băniciuleanu, Bucureşti; timpul parcurs 3 minute 17 sec. şi 32 pe întreg parcursul; revine la 91 km. 222 m. pe oră. 2) Sădearcu-Bucureştii în timp de 3 minute 30 sec. 347, revine to mediu la 85 km. pe oră. S­­loan Martin-Braşov în timp de 3 minute, 35 şi 8 sec., to me­diu 83 km. pe oră. 4) Samuel Ka­ret-Mediaş in me­diu 80 km. 296 pe oră. 5) Ionel Avriceanu-Braşov a fă­cut 74 km. 809 m. pe oră. Cu motocicleta-ataș primul a esit Iosef Wacheriel-București, în mediu 72 km. 484 m. pe oră. Preot reformat condamnat pentru agitaţie Deva, 29 Sept. Preotul reformat Sandor Ba­­boş, din Lupeni, pe timpul când au fost înmormântate victimele incidentelor sângeroase din acea comună, a ţinut asistenţei o cu­vântare, în care nu a făcut alt­ceva decât să agite pe muncitori contra autorităţilor. Printre al­tele, preotul reformat a spus: „Voi aţi cerut pâine şi vi s’au dat gloanţe”. Pentru acest fapt de agitaţie, tribunalul l-a judecat şi l-a con­damnat la 6 luni închisoare -------Xb­lx-----­ La o intrunire a grupării Gh. Brătianu Silistra, 29 Sept. Eri, 28 cor., grădina publică din Silistra, unde este localul „Dunării”, în care s’a ţinut întru­nirea georgiştilor, a fost înpă­­nată de o companie de jandarmi pedeştri din reg. 1 jandarmi, adu­să dela Bucureşti, peste garda personală a d-lui Gh. Brătianu. La 9 dim., d. Gheorghe Brătia­nu a sosit la Silistra, îndreptân­­du se spre grădina publică. S’a întâmplat, ca tot eroi, comitetul ju­­deţian al organizaţiei liberale de Durostor, de sub conducerea d-lui d­r. Pu­terea, să ţină o şedinţă pen­tru discutarea manifestului-pro­­gram lansat de d. Vintilă Bră­tianu. După şedinţă, comitetul jude­ţean şi organizaţia orăşenească, purtând portretele M. S. Regelui Carol al II-lea,şi al d-lui Vintilă Brătianu, a pornit în corpore spre gradina publică, unde se strânse­se câteva zeci de curioşi, cari ur­mau să asiste la exhibiţia d-lui Gh. Brătianu. După o manifestaţie ostilă cu încăerări, care au făcut ca cea mai mare parte din publicul din sală să plece, întrunirea d-lui Gh. Brătianu s-a terminat în chip la­mentabil. A fost nevoe de intervenţia con­tinuă a armatei. Au fost şi câţiva răniţi.­­• D. Gh. Brătianu a plecat de aci la­.Bazargjo­­­­­v O nouă urgie fiscală la Oradea — Pentru satisfacerea clientelei electorale, dele­gaţia permanentă înfiinţează şi votează noui taxe comunale.— Textul unui proect de regulament care va stârni revoltă — Oradea 28 Sept. Cu toate sforţările făcute de actualii conducători ai munici­piului Oradea de a „contracta" un împrumut pe piaţa locală, totuşi nu s’a realizat nimic în această direcţie. Bancherii minoritari nu dau un gologan oraşului dacă nu este readus în fruntea gospodă­riei oraşului Soos Pista, — ex­ponentul partidului maghiar de zece ani, în urmă, la primărie. Dar cum aceasta ar însemna sacrificarea actualului ajutor de primar român, dr. Romul Pop, rezultă clar că încercările edililor noştri vor rămâne şi pe viitor tot atât de sterile în re­zultate pentru finanţele comu­nale. Dar, cum iarna se apropie şi din negura ei şi fantoma peri­colului a aproape 10.000 de şo­meri (azi sunt oficial consta­taţi 4000!) iată, că domnii dela primărie s’au gândit că facă rost de ceva... bani pentru pre­întâmpinarea răului. Mai ales că în fruntea oraşului i-au a­­dus tocmai aceşti muncitori­­tovarăşi, cărora le promitea ma­rea cu sarea în vremea campa­niei electorale. E vorba deci de asistenţa soci­ală şi organizarea ei din vre­me? Pentru aceasta ei au în­tocmit şi votat un proect de re­gulament pe care l-a­ţi afişat, privitor la înfiinţarea unor taxe speciale pentru alimentarea fon­dului de asistenţa şi ocrotirii sociale. Prin urmare, iată că pe lân­gă urgia fiscală de până acum, se aruncă în spinarea cetățeni­lor o nouă serie de impozite, menite a satisface nevoile unor indivizi, cari se declară „șo­­meri‘‘ sau „săraci“, dar cari noi știm că au fost massa electora­lă a actualilor conducători ai primăriei Oradea. Cum era şi firesc, în masa populaţiunei orăşeneşti atinsă de sarcina acestor „taxe“ noui ştirea a produs o penibilă im­presie. Vom culege în alte arti­cole impresiile acestea ; deo­camdată dăm mai jos textul proectului de regulament care stabileşte taxele ce vor trebui plătite de cetăţeni pentru „aju­torarea săracilor“ din Oradea. PROECT DE REGULAMENT privitor la înfiinţarea taxelor speciale pentru alimentarea fondului de asistenţă şi ocrotiri sociale. Art. I. Municipiul Oradea, pentru mărirea fondului nece­sar la ajutorarea săracilor, care în prezent nu poate satisface nevoile actuale, înfiinţează ur­mătoarele taxe: 1) 2% după venitul încasat drept chirie după imobile. 2) După cârciumile şi bodegile cu brevet nelimitat 1000 lei anual. 3) După cârciumile şi bodegile cu brevet limitat Iei 500 anual. 4) Băncile şi întreprinderile in­dustriale şi comerciale după ve­nitul constatat la bilanţul final 5 la sută. 5) a) după 2 camere fără bae sau anticameră 50 lei; b) după 2 camere cu bae, sau cu anti­cameră de locuit deţinătorul va plăti o taxă anuală 100 lei; c) după 3 camere de locuit 500 lei ; d) după 4 camere de locuit 1500 lei; el după 5 camere de locuit 3000 lei; f) după mai multe de­cât 5 camere 5000 lei. Prin ca­mere de locuit nu se înţelege camerele, cari servesc de birou, ateliere, prăvălii şi cele ce ser­vesc pentru ocupaţiunea zilnică a profesioniştilor. 6) După automobile de per­soane, cari nu servesc la procu­rarea strictului necesar zilnic, se vor percepe următoarele taxe anual: a) automobilele cu 4 ci­lindri, cu mai puțin de 25 cai putere 500 lei; b) automobile cu 4 cilindri, cu 25 sau mai mult cai putere 800 lei; c) automo­bile cu 6 sau mai mulţi cilindri, cu mai puţin de 30 cai putere lei 2000 ; d) automobile cu 6 sau mai puţini cilindri, cu 30 sau mai mulţi cai putere 3000 lei. 7) După personalul de servi­ciu în gospodării particulare, servante, gospodine, bucătărese, bucătari, valeţi, îngrijitoare de copii, vizitii, șofeuri, etc.: a) după prima persoană nu se per­cepe taxă ; b) după a doua per­soană 1000 lei; c) după a teria persoană 3000 lei ; d) după a patra persoană 6000 lei; e) du­pă a cincea persoană 12000 lei ; f) de la a cincea persoană în sus ori­care ar fi numărul, anual 20000 lei. 8) După concerte cir­curi şi baluri 10% din valoa­rea biletelor vândute. Excepție for­mează cele aranjate în scopuri filantroipce înregistrate legal. 9) După bilete de intrare la cinematograf, după cum ur­mează: a) După bilete cu pre­ţul până la 20 lei se va percepe o taxă de 1 leu ; b) După bilete cu prețul între 20—30 lei, exclu­­siv se va percepe o taxă de 2 lei; c) După bilete cu prețul de 30 lei sau mai mult, se va pe­r­­cepe o taxă de 3 lei. 10) Pentru ori­ce persoană în­scrisă la vre­un curs de dans, se va percepe o taxă de 20 lei, după copii până la 18 ani, şi 50 lei după persoanele de la 18 ani în sus, pentru durata cursului respectiv. 11) După jocuri de cărţi de ori şi ce natură, se va percepe o taxă după fiecare persoană, după cum urmează: a) la clu­buri, taxa va fi de persoană 20 lei; b) la cafenele de pers. 10 lei; c) la casinouri de pers 50 Iei. 11) După jocurile de rummy, se va percepe de persoană, la cluburi 10 lei, la cafenele 5 lei, iar la casimouri 2 lei. 13) Asu­pra consumaţiei în localurile publice de lux, 10% socotite du­pă suma finală a notei de plată 14) După fiecare câine de lux, se va percepe anual 500 lei. 15) După trăsuri de lux cu excepţia birjelor de pe piaţă 1000 lei a­­nual. Art. 2. Cu impunerea, contro­lul şi înscrierea acestor taxe speciale este încredinţat servi­ciul financiar şi de contabilita­te a primăriei, în baza dispozi­­ţiunilor regulamentului de în­casare a taxelor comunale Art. 3. Fondul astfel realizat, se va administra sub un articol separat, atât la venit cât şi chel­­tueli, neputându-se da altă me­nire de­cât aceia pentru care a fost înfiinţat. efiri diferite GALAŢI SOSIREA D-LUI TRANCU­­IAŞI. — Duminică a fost în lo­calitate d. Gr. L. Trancu-Iaşi, fost ministru. D-sa a prezidat o întrunire la clubul partidului poporului şi a luat cunoştinţă d­e numeroasele sectoare înfiinţate în oraş şi judeţ. EPIZOOTII. — In comuna Va­meş s a declarat epizootia de variolă ovină la vitele mari cor­nute. La Independența epizootia a fost stinsă. - ^ FALIȚI. — Tribunalul co­mercial a declarat în stare de faliment pe comerciantul Marcu Behar din­ str. Braşoveni. — Comerciantul Leibu Marko­vici din Berești a fost condam­nat la 5000 lei amendă pentru bancrută simplă. INCAERARE DIN DOCURL— In legătură cu încăerarea dela poarta­­tocurilor, s’a numit ur­mătoarea comisiune mixtă, care să cerceteze cine sunt vinovaţi de rănirea celor doi grăniceri: colonel Stelian Lunculescu, din marele stat major, controlor Că­­prescu din partea căilor ferate şi comandantul batalionului de grăniceri. Din partea consiliului de răz­boi continuă cercetările de locat. Tretiacenco, substitut de comi­sar regal. Starea celor doi grăniceri­­ră­niţi se menţine gravă. CRIME. — Precupeţul Gheor­ghe Mazi­lu, din str. Tecuci 67, luându-se la bătae cu precupe­­ţul Ion Ilie, zis Capşa, a fost rănit de acesta la obrazul stâng. Intervenind precupeţul Cristea Iordan, a fost rănit şi acesta. Totuşi criminalul s-a ales cu grave leziuni. Cei trei răniţi au fost duşi la spitalul „Elisabeta Doamna“, unde au fost­­pansaţi.­­ Pe str. Nopţii, Ludovic Baum a fost lovit cu cuţitul de către Ghiulea Gheiser. Victima a fost du­să la spitalul,,Elisabeta Doamna“,, iar criminalul ares­tat. ATAC BANDITESC - Pe Str. Locomobilei a fost jefuit Alexe Mocanu din cartierul „Galaţii Noi“. Tâlharul, Şerban Huşanu, din cartierul Badalan, i-a furat hainele şi portmoneul cu bani. Poliţia anchetează. FURTURI. — Din locuinţa d-lui locot. Ştefan Brăilescu din str. Traian 46 sau furat haine şi alte lucruri. — D. Filip Gruenberg, din str. Trei Erarhi 14, a reclamat poli­ţiei pe Sava Constantin pentru furt. DIVERSE. — D. locot.-colonel Iordănescu din reg. 3 art. grea, trecând împreună cu soţia pe str. Câmpului ,era să fie lovit de un glonte rătăcit, tras probabil de vre­un soldat din cazarma re­gimentului. — D-na Ana Feingold, din str. Columb 72, a fost grav bătută pe str. Portului de către Mihail lo­­nescu din str. Romană 164. — Niculae Băncilă, din str. Bravilor 3, a fost adus la ches­tură pentru provocare de scan­dal. ACCIDENTE. — In dreptul pa­latului „N. F. R “, C. Arsenie, din serviciul „R. M. S.“ a fost grav lovit de vagonul de tramvai Nr. 17, condus de vatmanul C. Elef­­terescu. Arsenie voia să traverseze stra­da şi din cauza unor căruţe, ce veneau pe linie, n’a mai putut să se ferească de vagonul de tram­vai. A fost prins sub roţi, care i-au fracturat picioarele şi a fost dus, în stare gravă, la spital. — La rampa din Valea oraşu­lui, Gh. Roşea, din cartierul Ga­laţii Noui, a fost prins de o­ lo­comotivă, ce manevra pe linie. S’a ales cu leziuni grave pa corp şi faţă. A fost dus, în stare disperată, la spital. Ostrov (Durostor) MOARTE SUBITA. — A în­cetat subit din viaţă bătrânul veteran Pe­tre Cazacu. El suferea de inimă. v ' BRĂILA. RIDICARE DE FALIMENT.­­ Tribunalul s. N­ a ridicat starea de faliment a comerciantului Ma­rin Negulescu din str. Călăraşi 84, care a făcut dovada că și-a achitat creanţele. APEL.— Parchetul a făcut astfel contra sentinţei tribunalului ocal care a achitat pe Gh. Sta­nislav, directorul penitenciarului şi pe gardianul Iorga Ştefan, a­­cuzaţi de neglijenţă în serviciu. ACŢIUNE CAMBIALA.— Ban­ca „Dunărea Românească”, din localitate, a chemat în judecată pe Ion Nicolae şi Ion Trefilov, din Tulcea, spre a fi obligaţi la plata sumei de 400 mii lei, valoa­rea unei cambii protestată la 15 Septembrie. STAREA DE LA AREST.­ D. că­pitan Anagnoste, din reg. 38 in­fanterie, a înaintat comenduirei pieţei un raport asupra celor constatate cu prilejul unei ins­pecţii făcute ca ofiţer de rond la penitenciar. D-sa arată, că localul închisoa­­rei este insalubru, uşile şi feres­trele sunt putrede, iar cărămizile sunt gata să cadă în unele lo­curi. A cerut să se ia de urgenţă măsurile necesare, pentru repa­rarea arestului. ISPRAVA UNUI ALIENAT.­­ S. Mihai, muncitor în port, s-a a­runcat în faţa locomotivei nr. 140.340, spre a se sinucide. Boţul maşinei l-a tamponat şi l-a rănit grav. Mihai a fost tran­sportat la spitalul comunal, un­de i s-au dat îngrijiri. Sinucigaşul suferă de alienaţie mintală. JUDICIARE.— Parchetul a tri­mis în judecată pe Alexandru Puia, Ilie Udrea şi Oliţă Mihai pentru rănire. Nicu Burtea pen­tru lovire şi Neagu Borşan pen­tru ultraj. DIVERSE. — Stana Radu, din str. Hipodrom 25, a cerut par­chetului să dispue internarea în spitalul comunal a soţului ei Nicola Radu, suferind de aliena­ţie mintală. — Andrei Pântea, din com. Mircea-Vodă, a reclamat poliţiei că pe când se afla în oborul de cereale, i s’a furat din căruţă mai multe lucruri. — Agenţii poliţiei judiciare au arestat pe Mitică Mogoş, zis Bud­­oică, din str. Abatorului 255, con­damnat la 3 luni închisoare, de tribunalul local pentru furt. — Un incendiu a distrus o şiră de pac lui Dan Ciocârdia din sa­tul Iuliu Maniu. — Ion Popa, cârciumar din Brăilița, a reclamat poliției că a fost grav bătut de Const. Mircea din Pisc. T.-Severit, COLEGIUL MEDICAL JUDE­ŢEAN.—In sala de festivităţi a primăriei s’a făcut alegerea co­legiului medical al jud. Mehe­dinţi, în conformitate cu dispo­­ziţiunile ministerului sănătăţii şi asociaţiei generale a medici­lor. Au votat 30 medici. Rezultatul votului a fost: dr. Pănescu 27 voturi, colonel dr. Sicaru 27 voturi, dr. Frangopol 25 voturi, dr. Balaban 22 vo­turi şi dr. Trăilescu 15 voturi, cari au fost proclamaţi aleşi. D-nii Gruescu, Lecca, Mitică, Aniţescu şi Ionescu au obţinut mai puţine. LIGA CREŞTINA. — In loca­litate, s’au pus din nou bazele Ligii creştine, formându-se um comitet sub preşedinţia d-lui Alex. Resmeriţă profesor de li­ceu.­­ Azi au fost lipite pe străzi manifeste­­ prog­ram ale Ligii, semnate de d-nii A. C. Cuza şi dr. Paulescu. A BAUT SODA CAUSTICA.— Maria Mihăilescu, din str. Au­rora 8, a băut sodă caustică. In stare gravă a fost internată în spital. Spune că a băut-o din e­­roare. FURT.—Din casa d-lui prof. Silaghi, s’a furat. Agenții Adam și Meşteru au descoperit că furase lăptăreasa Elena Ursulescu. Obiectele furate au fost găsite la ea. TEATRALE. — Luni 6 Octom­brie, se va reprezenta în sala de teatru a palatului cultural revis­ta „Ai — Nai... Dai“.. Alba-lulia SINUCIDERE. — Zidarul Ioan Horan, din localitate, și-a pus capăt zilelor trăgându-și un glonte de revolver în tâmpla dreaptă. Cauza sinuciderii e o boală incurabilă HOT PRINS. — Individul Toader Popa al lui Ilia, din com. Vidra de jos, de abia is­păşise o pedeapsă de 3 ani juni. pentru furturi şi spargeri şi a fost arestat de postul de jan­darmi din Abrud-sat, pentru comiterea altor două furturi, prin spargere, şi anume: De la comerciantul Avram Kerekes din com­. Sohodol, de unde a furat 20.000 lei, iar dela sătea­nul Florian Jurca din Cărpiniş, obiecte în valoare de peste 25 mii lei. Hoţul a fost înaintat parche­tului. BAILEŞTI (Dolj) HOŢI DESCOPERII.­­ In localitate s’a spart în Septembrie 1929 chioşcul, de ziare al d-lui N. Dunăreanu, de unde s’a fu­rat bani şi diferite articole în va­loare de 20 mii lei; în Aprilie a. c. s’a mai spart ceasornicăria d-lui d. Dulamă, de unde s’a furat marfă în valoare de 40 mii lei şi bodega d-lui Petre P. Roşea, de unde s’a furat 2000 lei. Datorită d-lor H. Mavrogea, şe­ful poliţiei şi P. Iancu, subcomi­sar zilele acestea hoţii au fost i­­dentificaţi. Ei sunt minorii Gh. P. Stoicescu şi Gh. Ţenovici, cari, după ce au­ mărturisit, au fost a­­restaţi şi depuşi la arestul cen­tral din Craiova. ŞCOLARE. — Gimnaziul de băeţi din localitate a început re­gulat cursurile, sub noua direc­ţie a d-lui profesor Petre A. Po­pescu. Lecţiunile vor fi predate de d-nii profesori şi profesoare, după cum urmează : Petre A. Po­pescu, istoria şi dreptul ; pr. Const. Dragu, religia; d-ra El­vira Navarsari, matematica, fizi­­co-chimice şi naturale ; d-ra Aurelia Demetrescu, româna şi latina ; d-ra Iulia Negriţoiu, geo­grafia ; Iancu Florescu, muzica ; V. V. Ninulescu, desemn şi cali­grafia ; Antiopa­ Enculescu, edu­caţia fizică şi agronomia. Sighet PENSIA ORFANILOR DIN IEND.— Locuitorul Ştefan Chin­­driş al lui Vasile loan ne recla­mă, că pensia rămasă orfanilor după moartea în război a tatălui lor, Vasile Chindriş, nu s’a achi­tat tuturor fraţilor, şi anume : Au primit pensie 5 copii: Ga­­vriilă, Vasile, Grigore, Ileana şi Matricuţa, iar Ştefan n’a primit nimic în tot timpul celor 6 ani până la majorat. Ce s’a făcut cu aceşti bani ? Cui i s’au achitat ? Dacă e cineva vinovat, să se cerceteze şi să i se aplice pedeap­sa cuvenită. Să se facă o cercetare amănun­ţită asupra tuturor pensiilor ne­primite de invalizi, văduve şi orfani. TG.-MUREŞ RAZIE SANITARA. Medi­cul şef al oraşului făcând o razie cu ocazia târgului de joi, a gă­sit lapte alterat sau falsificat. Negustoresele sau negustorii ne­cinstiţi, au fost daţi în judecată. Astfel de razii ar trebui să fie făcute cât mai des, şi să se în­tindă chiar la comercianţi sta­bili, cu produse alimentare. TRĂSNET. — In comuna Sân Martin, în urma unei furtuni trăznetul a lovit casa locuitoru­lui Szabó Martin, aprinzând-o. Pa­gubele sunt cam vre’o 27.000 lei. Ocul a fost stins de săteni. — In comuna Găești, trăzne­tul a căzut asupra gospodăriei locuitorului Kiss Ghedor, arzân­­du-i grajdul și parte din casă. Pagube 40.000 lei. FURT DE EXPLOSIBILE.­­ Hoţi necunoscuţi încă, au furat din depozitul de explosibile, al fabricei de cherestea „Foresta”, de pe teritoriul comunei Lunca­ Bradului, depozit situat într’o pivniţă săpată pe munte, 950 de bucăţi capse, 5 kg. 800 gr. dina­mită şi 40 de metri fitil. Jandar­meria a început cercetări. FURTURI.— Josef Birş din com. Uila, cătunul Băila, a furat din casa lui Gheorghe Finu 500 lei în numerar şi diferite lucruri, iar din casa lui Mihail Tineş, a­­limente şi conserve de porc. Chelnerul Ioan Fodor, ac­tualmente fără ocupaţie, a fost arestat de poliţia Tg.-Mureş, pentru că a furat în str. Cuza- Vodă, haine, ghete, etc. — In corn. Şincai, flăcăii Pă­­tru Pavel şi Gota Jedeu au furat lui Teodor Cucută, 2240 de lei. Acuzaţii nu vor să recunoască nimic, din învinuirile păgubaşu­­lui.­­ Deva GĂSIT MORT.­­ In Com Dupăpiatră, a fost găsit mort locuitorul Jurca Ion al lui Ga­­vrila. Se fac cercetări spre a se stabili dacă la mijloc este vor­ba de crimă sau de un accident. BATAE CU ÎNJUNGHIERI.— La o petrecere în comuna Câi­nelui de jos, e’a încins o bătae între două tabere de flăcăi, par­te din ei lovind cu cuțitele. In învălmășeală, au fost grav ră­niţi de cuţit locuitorii I­oghin Trif şi Gaşpar Sens. Ambii au fost aduşi la spitalul judeţean din Deva. DELAPIDARE. — încă de mult timp, casierul de la gara Lupeni, Gavilă Gyurky, a sus­tras suma de 57319 lei, din ba­nii ce îi mânuia. Spre a nu fi descoperit, a în­trebuinţat falsuri, înscriind în cotoarele fru­telor sume mai mici decât cele pe care le eli­bera. Căutat de mult timp, în cele din urmă a fost prins şi înaintat judelui instructor, care a dispus arestarea lui. Tribunalul a confirmat ares­tarea pentru o lună, OFENSA M. S. REGINA MA­RIA.—Muncitorul Albert Micu, de la uzinele statului Cugir, a adus ofense M. S. Regina Ma­ria, faţă de mai mulţi muncitori. Tribunalul judecând proce­sul l-a condamnat la 5000 lei amendă. ^ Reni ANCHETA. — Zilele acestea a sosit în localitate d. Nicolescu, sub inspector g-ral de poliţie din Bucureşti, spre a ancheta un de­nunţ contra d-lui comisar aju­tor Ioan Popescu, că ar fi elibe­rat un certificat fals lui T. Ste­panov, comerciant din acest o­­raş. S’a dovedit că denunţul a fost neîntemeiat. SOŢ AGRESIV. — Const. Sâr­­bu, plugar din acest oraş, elibe­rat la 1 Septembrie din închi­soarea Ismail, unde şi-a ispăşit o pedeapsă pentru că şi-a dat foc casei şi-a părăsit soţia legi­timă de mult, întâlnind-o acum câtva timp a bătut-o în mod bar­bar, Strefiaia NUMIRE.­­ D. Virgil Ciochi­nă, fost primar şi deputat, a fost numit institutor la şcoala prima­ră N-rul 1 din T.­Severin. ÎMPUNSĂ DE BOU.­­ Maria Guţescu, din comuna Pluta, a fost împunsă de un bou. A fost internată în spitalul lo­cal. NENOROCIRE. - Const. Len­­ean, din Gârbovăţu-de-jos, suin­­du-se într’un nuc, a căzut fractu­­rându-şi piciorul drept. CULESUL VIILOR. - Atât în localitate cât şi în împrejurimi a început şi continuă culesul vi­ilor. Rezultatul atât calitativ cât şi cantitativ este mulţumitor. Constanţa­­ BACALAUREAŢI. — Pandico­­pol Penelopa, Nuşi Atanasie, Bră­­tucu Ion, Sapira Suzeta, Vodislav Alexandrina, Dlinovschi Niculi­­na, Făcăianui D-tru, Greavu Du­mitru, Vasilescu Victor, Vaisman Avram, Delea Cristu, Dicu Nata­lia, Sava Ion, Alexandrescu Ion, Constantinescu Elena, Hagi Sadi, Papahagi Elisabeta, Stăndulea Nicolae, Valache Constantin, Bo­­iadjef Anton, Ene Ion, Furculeș­­teanu Iosif, Ionescu Nicolae, Min­­gheru Vasile, Napam­ Stefan, Po­pa Constantin, Avram Constan­tin, Balicescu Nicolae, Done Pas­­cu, Dumitru Marin, Filip Zanfi­­ra, Zipa Maria, Lungu Ion, Ma­nole Octavian, Moroianu Virgi­nia, Ohanezian Ohanez, Popescu Eliade, Popof Nicola, Repezeanu Nicolae, Titom­an Ovidiu, Blajer Dincu, Borşaru Alexandru, Boboc Marin, Celea Decebal Clenciu Ilie, Ciutacu Ghe, Dragomirescu Eugeniu, Dăneţ Constantin, Decu Adriana, Dropol Traian, Dumitru Petre, Georgescu Leon, Iliescu Ve­ronica, Levi Nisim, Manta Mir­cea, Manolescu Aurel, Mohor Ion, Muharem Husein, Nastu Dora, Ni­­colescu Glichera, Azun Stelian, Pasi Haim, Petru Romulus, Peet­ Dumitru, Popescu C-tin, Raiu Ma­ria, Spânu Dumitru, Scodreanu Florea, Stănescu Dumitru, Senco­­vici Ghe, Stoian Stoian, Stoices­cu Ortansa, Teodorescu Nicolae, Teodorescu Paraschiva, Tudor Tudor­ ,­u­­ Chilia-Nouă PREŢURI MAXIMALE. D­ef­­tinindu-se făina de grâu pe piaţa oraşului nostru, delegaţia per­manentă a consiliului comunal a hotărît ca de la 1 Octombrie franzela să se vândă cu 9 lei kilogramul, pâinea fabricată din făină cal. I cu 8 lei şi pâiinea din făină cal. II cu 6 lei. PREŢUL CEREALELOR. — Scăzând preţul cerealelor, locui­torii se abţin de la orice tran­zacţie. Orzul se vinde cu 17—18 m­ii lei vagonul, iar porumbul cu 28—29 mii lei. DIN PORT. — In cursul săp­­tămânei s a încărcat cu orz car­­gobotul Bozga-Ada sub pavilion Otoman. MILT­­­ARE. — Conform ins­trucţiunilor cercului de recru­tare Ismail, delegatul comisa­riatului local a început forma­rea tabelelor de recensământ a tinerilor din clasa 1934; de a­­sememea se revizuiesc şi com­pletează tabelele claselor 1932 şi 1933. Se întocmesc tabele-formulare pentru animalele şi vechii uleie ce urmează a fi rechiziţionate în caz de război. Cetatea Albă ! MUŞCAT DE CAINE TURBAT. — Copilul Bondarenco Grigore din com. Faraoni a fost muşcat de un câine turbat POLITICE. — In ziua de 26 Oct., partidul liberal va ţine congresul general cu organiza­ţiile judeţene. ŞCOLARE. — D. Botez revizor şcolar, a demisionat din postul său. In locuil său a fost numit d. Buricea. INSPECŢIE CANONICA. P. S. S. Grigorie, episcop al A­­radului a făcut inspecţie cano­nică la Răpisig, Ineu-Colonie,­ Şicula şi Gurba-Colonie. A fos însoţit de d-nii Mihail Păcăţian, asesor consistorial şi Ioan Geor­gia, revizor­ eparhial. TEATRALE. — Din iniţiativa câtorva intelectuali de aci se lucrează pentru înjghebarea unei trupe de teatru, formată din diletanţi locali, care să poată da câte o reprezentaţie, în fie­care săptămână, sau lunar. — Iniţiativa binevenită, dar va în­tâmpina greutăţi deoarece în dos se ascunde programul maghiari­lor, pentru o intensă propagandă. Până în prezent, s’a format nu­mai o comisie, din care face parte d-nii: Kory Francisc profesor, Haileczky Ioan, şi vreo trei doamne SPORTIVE. — Duminică 21 Sept. echipele de foot-ball „Spar­ta” din Pâncota şi „Victoria” din Ineu, au jucat lin match amical, pe arena din Ineu. Rezultatul a fost 4:3 Goalurile au fost în­registrate de Teodor Caba şi Horia Bortoş. MONUMENTUL ISTORIC, din centrul comunei Moscheia Tur­cească se dărăpănă mereu. Zile- Sinuciderea unui elev Constantin D­umitrescu, elev în şcoala comerciali superioară No. 2, din Bucureşti, de fel din oraşul nostru, s’a împuşcat, tră­­găndu-şi un foc de revolver în vârtej stângă a pântecului, Oradea .. .­n MIDRT IN STRADA.— Pe str. Dimitrie Cantemir, în dreptul caselor cu nr. 10, s’a găsit de trecători cadavrul muncitorului György Racz. Cercetările auto­rităţilor au stabilit că el a murit subit. FURT.— Din laboratorul den­tistului tehnician Victor Samuel, hoţi necunoscuţi au furat prin spargere, suma de 5000 lei si alte materiale dentistice. ACCIDENT DE MUNCA.­ Gh. Pantea, muncitor într-o echipă aflată la reparatul terasamentu­­lui și refacerea liniei de cale fe­rată în gara Tileagd, a fost vic­tima unui accident care l-a adus în spitalul evreesc din Oradea. In timpul lucrului, o şină de mare greutate i-a căzut pe mâini şi i-a sdrobit complet mâna şi i-a sfărâmat degetele. ÎNCHIDEREA CASELOR DE TOLERANŢA.— In conformitate cu dispoziţiunile legei sanitare în vigoare, casele de toleranţă ur­mează a fi desfiinţate şi pensio­narele lor concediate, în chiar cursul acestei luni. Pentru îndeplinirea formală a prevederilor legii, autorităţile poliţieneşti şi medicale de act, au avut o consfătuire pentru pu­nerea la punct a măsurilor ce trebue luate pentru desfiinţarea completă şi de drept a caselor de toleranţă. Unea (Arad) Strehaia 29

Next