Universul, noiembrie 1930 (Anul 48, nr. 270-299)

1930-11-01 / nr. 270

2 CUPON No. 12 Asigurarea „FpailCO - Român­ă” Bucureşti, Orivltei 23, fondată 1920 (M. O. 182 1920). Capital 9.000 000 ___________Rezerve bilanţ 1929 Lei 98.554 444 Cititorii cari vor strânge şi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive. (Împreună cu lei 103, vor primi o poliţă de lei 20.0­0 cu rata l­a de lei 163 acordata gratuit, curii Şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Banditul Cotorea a petrecut o noapte la Giurgiu Giurgiu, 29 îndrăzneţul bandit Petre Co­torea nici astăzi n’a putut fi prins cu toate măsurile luate îm­potriva lui. După cum au fost anunţate autorii taiţi de­ locaţie, aseară, pe la ora 9, Bandit­u­ll apărând în co­muna Malu s-a dlus la cârciuma­rul Ivan Urocu, de unde a cum­părat tutun şi chibrituri. Cântau marul r­ec­uin­oscând­u­ri, i-a dat înfricoşat cumpărăturile şi după plecarea lui a vestit jandarmii, însă era prea târziu. Cotarea dispăruse. Un alt amănunt interesant e următorul fapt: Astăzi, d. Dedu, poliţaiul ora­şului, a primit o carte poştală expediată din Comuna Malu, lo­cul natal al banditului, cu ur­mătorul conţinut: Domnule poliţai, De­geaba mă căutaţi prin as­­cunzătorile mele, că nu mă veţi găsi. Eu am venit şi am dor­mit în oraş în două rânduri. O­­dată şi odată trebuie să dau o­­chii cu d-ta. Cotorea Petre Azi d. a. s’a prezentat la po­liţia locală un tânăr din comuna Slobozia, care a reclamat că a­­flându-se cu vitele prin viile din jurul acelei comune, i-a eşit îna­inte banditul Cotorea, care l-a căutat prin buzunare şi negă­sind nimic, i-a cerut de mânca­re. Cum băiatul n’avea decât o bucată de pâine pe care n‘a vrut sa i-o dea, a fost băr­cut și după ce i-a luat șapca din cap, tâlha­rul a dispărut în apr© satul Jieviu. Sal­im șI BANDITUL COTOVEA Prinderea ves­titului bandit Cap de fer Ploeşti, 29 Octombrie Am arătat la timp evadarea din arestul preventiv din Plo­eşti a vestitului bandit Cap de fier. Acest bandit care are la acti­vul său o mulţime de tâlhării şi spargeri comise în judeţul nostru, a reuşit să-şi procure o pilă, cu care şi-a tăiat lanţurile dela picioare şi gratiile dela fe­restre. Şi apoi s’a făcut nevăzut. Astăzi un sergent rezervist ce fusese desconcentrat dala regi­mentul 32 Mircea din localitate, venind spre oraş, a văzut în câmp pe bandit pe care l’a re­cunoscut imediat întru cât fă­cuse armata activă la jandarmi şi l’a avut de mai multe ori sub pază. Imediat s’a dus de a cerut la regiment câţiva soldaţi cu arme cu care a căutat apoi pe bandit găsindu-l în câmpul din spatele­ regimentului. Fiind somat şi ameninţat cu armele, banditul s’a predat. A fost adus la regiment, iar de acolo la chestura poliţiei care l-a înaintat arestului. fiCronica Brăilei Populaţia la discreţia brutarilor.— Cum se vând covrigii?— 60 lei kg. de faină.— Specula­­ măcelarilor — Brăila, 29 Oct. Cu toate măsurile luate de pri­măria municipiului, brutarii con­tinuă să pună la consumaţie o pâine, care e foa­rte departe să întrunească corudiţia miile fixate prim ultima ordonanţă comunală. Brutarii n’au ren­unnţa­t udei a­­cutit, când grâul e atât de eftin. In practicele lor vechi, cari com­utau în amestecarea diferitelor calităţi de făină, cari dau o pâi­ne de o calitate dubioasă O dovadă în această privinţa este faptul, că deşi există tipuri ,nume de făină, fixate de primă­rie prin ultima ordonanţă, tipuri mari a­r trebui să dea la toţi bru­tarii aceeaşi calitate de pâine, totuş pâinea variază de la brutar la brutar. La umii brutari pâinea neagră este de nemâncat, întocmai ca in vremurile de restrişte, când pâi­nea populaţiei era făcută cu ori­ce, numai cu făină de grâu nu. Abuzuil brutarilor se datoreşte lipsei de contrai. Avem doi con­silieri delegaţi, cari neputând in­tra in­ delegaţia permanentă din Cauză că s’a opus ministerul, au fost însărcinaţi să supravegheze fabricarea pâinei, însărcinare pen­tru care su­nt plătiţi destuli de bine. Din păcate, contribuţia acestor domni delegaţi nu se vede. CUM SE VÂND COVRIGII Odată cu brutarii, mai fac afa­ceri bune, poate chiar mai bune, proprietarii de simigerii, cari desfac pe zi o enormă cantitate d de covrigi. Aceste produse nu sunt supuse j »ici unui control din partea ser­­i­viciului sanitar. De fapt, nici o­ j dată nu sta făcut um asemenea J control la multe din industriile alimemtare. Dar ceeace este swam da tos dim cale afară, este faptul că până în prezent, primăria nu a luat măsuri să reglementeze preţurile covrigilor punân­du-i le de acord cu preţul grâului. Astfel covrigul de trei lei, cân­tărit zilele trecute în faţa unui membru al delegaţiei permanen­te, nu trecea de greutatea de 50 grame. E de prisos să facem cal­cule spre a vedea ce câştiguri fantastice realizează simigiii, da­torită faptului că nimeni nu-i controlează. S’a­r putea obiecta că produ­sele simigiitor sunt um lux. Ine­xact! Covrigul constă­tue hrana de dimineaţă a multor oameni nevoiaşi. Este hrana lucrătoru­lui de uzină, ca şi a muncitoru­lui, plecaţi în zori de zi la trea­bă, este tot aşa hrana şcolarului Sărac, care pleacă ila şcoallă cu un ban destinat covrigului, nu­­triţia lui până la ora prânzului. Dar mai este şi hrana ţăranu­lui venit ila obor să-şi vândă grâ­­nele, grânele pe cari el le vinde cu preţuri derizorii, pentru ca de pe urma lui să profite simi­giii şi brutarii Ţăranul vinde un kg. de grâu cu 2 lei în timp ce lui i se ia 3 ki pe®iru un covrig în care intră 50 de grame de faină, ceea ce revine la 60 lei kg. Măcar pentru considerentul a­­ces­ta se impune ca administraţia comunală să ia măsuri, pentru a constrânge pe simigii să ofte­­neascâ preparatele lor. ŞI MĂCELĂRII SPECULEAZĂ Cu toate că preţul vitelor este în loiiitinit­ă scădere, preţul căr­nii este acelaş. Actualmente car­nea de vacă se vinde cu 33 lei kg., preţ la care , se vindea şi pe vremea când vitele erau scumpe. Carnea de porc se vinde cu 43 lei kg., în timp ce în oraşele din sudul Basarabiei costă a­­proape jumătate. Anul trecut, când vitele s’au scumpit, măcelarii au venit, ca totdeauna să se plângă primaru­lui şi d-sa m’a stat un minut la îndoială să le satisfacă cererile. Dealtfel, primăria sub toate ad­­ministr­aţiuni­le şi sub toate re­gim­­ele a fost totdeauna l­argă faţă de pretenţ­iun­­ile furniorilor alimentari ai populaţiei. De înd­ată ce se producea o cât de mică urcare a preţului produsului respectiv, comuna a­­pro­ba repede majorarea preţuri­lor. Dar niciodată nui s’a întâm­plat ca primăria să ia iniţiativa de a reduce preţurile alimente­lor atunci când se producea o oxtenire a produselor respective. Pentru aceasta era totdeauna sievoe ca populaţia să se agite şi să protesteze, iar măsurile de reducere a preţurilor se aplicau după ce cei interesaţi erau lă­saţi să facă afaceri nepermise pe spinarea publicului consuma­tor. * Povestea se repetă şi cu pâi­nea. Poate că şi acum am fi plă­tit pâinea cu preţul de aista vară, dacă nu intervenea campania presei. Ceeflice se petrece cu câinei este însă din oale afară de scan­dalos. Preţul vitelor scade mereu dar preţul cărnei nu a fost schimbat mai bine de un an. Gurile rele şoptesc că un co­rifeu al regimului are interesul să protejeze pe măcelari, pentru faptul că mulţi dintre ei, au tre­cut în partidul naţional ţărănist. Nu ştim dacă această versi­une este sau nu adevărată, dar credem că este chiar în intere­sul administraţiei comunale să nu ducă la exasperare popu­laţia care cere dreptate şi bună gospodărie. I. Nis. Cea mai bună! Cea mai eftină ! Cea mai veche! Cea mai răspândită revistă ştiinţifică, este ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR Citiţi-1 şi răspândiţi-1 Preţul numai 5 lei UNIVERSUL Miercuri s’a făcut instalarea consiliilor comunale a primării­lor de sectoare ale municipiului București. LA SECT.­I GALBEN După programul dinainte sta­bilit, la ora 4 s’a început cu sec­torul Galben. După ce d. Nicolau, director general la interne, a dat cetire ordinului de constituire, a fost proclamat preşedinta de vârstă d. colonel Şt. Balmez. S’a proce­dat apoi la luarea jurământu­lui de către d. subsecretar de Stat C. Angelesc­u­. După depunerea jurământu­lui d. C. Angelescu a urat Con­silierilor aleși ai sectorului I Galben, spor la muncă. D. GR. FILIPESCU, în nume­le opoziţiei, a cetit o declaraţie prin care arată că va conlucra cu majoritarii. S-a procedat apoi la vot. A fost ales primar A. Bolinti­­neanu­, ajutor de primar St. Ro­­manescu , membri în delegaţia municipiului d-na Calypso Bo­tez şi d. Lascar Catargi, iar în delegaţia sectorului dr. Ghiţă Dumitrescu, Virgil Serdaru şi dr. Lucian Stănculescu. La alegerea membrilor în de­legaţia sectorului, opoziţia a ce­rut ca în conformitate cu legea să i se acorde un loc. După discuţii la care au par­ticipat d-nii Gr. Filipescu, Gh. M. Gheorghiade şi Marin Ştefă­­nescu, consiliul a respins cere­rea opoziţiei LA SECTORUL III ALBASTRU După cetirea deciziei, d. dr. I Weisberg ocupă fotoliul preziden­ţial, ea fiind cel mai în vârstă. După luarea jurământului se procedează la alegerea prima­rului şi a membrilor delegaţiei... Primar a fost ales d. Chiru­ţă Vasilescu, cu 19 voturi, ajutor de primar d. Andrei Ionescu cu 22 voturi ; membrii în delegaţia sect., d-nii g-ral I. Pavelescu Manole Constantiinescu şi Vasile Vasilescu , în delegaţia munici­piului d. N. Vasilescu Văraru şi d-na Ortansa Satmary. LA SECTORUL IV VERDE A prezidat d. Em. Dan ca cel mai în vârstă dintre aleşi. După ce d. Nicolau a cetit de­cizia de convocare, înainte de luarea jurămâtului d. G. Orlea­­nu, din partea liberalilor, a de­clarat că opoziţia va lua parte la lucrările consiliului spre a nu înpiedica activitatea. Totuş, nu va renunţa la contestaţia făcută la Curtea de casaţie. Totodată, declară că liberala­­ml se asociază la activitatea fos­tei comisiuni interimare. D. C. Angelescu, subsecretar de stat a urat spor la lucru con­­silierilor. D. Pompiliu Ioaniţescu a dat citire unei telegrame de omagiu pe care consiliul o trimite M. S. Regelui. D. Em Dan în numele libera­lilor, declară că va conlucra cu guvernamentalii. După luarea jurământului s a procedat ln alegere. Au fost aleşi: primar d. C. Al­­giu Cu 17 voturi ; ajutor de pri­mar d. dr. Dumitriu cu 17 vo­turi ; membri în delegaţia sect. d-na N. Marinescu, Petre Bru­­teanu şi C. Tunescu ; în delega­ţia municipiului d-na M. Ghel­­megeanu şi Em. Dan. cuţie in privinţa participării la vot a primarilor din com. suburbane. Se produce un schimb violent de cuvinte In­tre cele două grupări. D. Al. Donescu, citeşte artico­lele referitoare din legea muni­­cipiului şi a administraţiei lo­cale,* arătând că primarii co­munelor suburbane n’au drep­tul să participe şi să votez© la constituirea consiliului secto­rului. D. Popescu-Zorica prin aceleaşi articole din lege, conchide că a­­cei primari fac parte din con­siliu. D. Mircea. Poem­ariu-Bordea a­­rată că legea est© categorică în sensul că primarii comune­lor suburbane, iau part© de drept la sectoare şi la munici­piu numai după constituirea lor. După multe discuţii de ambele părţi se naşte scandal, trecân­­du-se la ameninţări şi rostindu-se cuvinte tari. Candidaţii naţional-ţărănişti cer să se pună chestiunea la vot. Preşedintele pune chestiunea la vot, fără votul primarilor din comunele suburbane. In acest timp uşile sunt des­chise cu forţa şi agenţii guverna­mentali pătrund în sala consiliu­lui. Masa consilierilor este înconju­rată, unii din ei se urca pe scaune. Se naşte un scandal e­­norm. D. I. R. Ioaniţescu, pri­marul sub­urbanei Pantelimon, se repede la masa preşedintelui luând cu forţa urna şi o duce în colţul guvernamentalilor. In mijlocul acestui vacaram naţional­ ţărăniştii declară preşe­dinte pe d. Al. Protopopescu şi procedează la votarea primaru­lui. Consilierii liberali depun vo­turile într'o urnă formată dintr'o pălărie tare. La despuierea scrutinului la naţional-ţărănişti s-a constatat că sunt 16 voturi, când de fapt nu erau decât 14 votanţi. D. Chr. Staicovici a anulat vo­turile celor 10 consilieri liberali cari au votat in urna a doua (în pălărie). Alegerea fiind nulă va fi su­pusă Consiliului central de re­vizuire care va decide. Guvernamentalii au procedat totuşi la alegerea ajutorului de primar şi proclamă ales pe d. Angh­el Dumitrescu; în delega­ţia permanentă a sect., pe d-nii I. Butză, G. Manea şi Sterie Ul­­ineanu liberal; în delegaţie la municipiu pe d. dr. N­ie Radu­­lescu şi preot Marinescu Frăsinei. D. Ch­r. Staicovici redactează un proces-veral în care constată rezultatul alegerei. Solemnitatea constituirea consi­liului comunal de negru ia sfârşit la ora 10,30, într’o învălmăşeală de hedeScris. Constituirea consiliilor comunale la sectoare Scandalul dela sect. II Negru Scandalul de la sectorul II Negru Constituirea consiliului comu­nal al sect. II Negru s’a făcut cu mare scandal provocat de agenţii elect© rali guvernamentali. Cei 10 consilieri liberalii în frunte cu d. Alex. Dornescu, au fost ameninţaţi şi împedicaţi să intre în localul primăriei de a­­genţii electorali guvernamentali. După ce au intrat, în urma in­tervenţiei d-l­ui Al. Protopope­scu Consilier­ii liberali, au protestat­ vehement.­­ In acest timp Sosind d. sub se-­ cretar deilia interne D. Angelescu a cerut scuze în numele d-sale şi al minister­ului de intern© d-lui Alex. Donasem şi calaiilalţi consi­lieri liberalii. Trecând la constituire, a fost proclamat preşedinte de vârstă d. Chir. Stei­covaci. S’a admis ca locul defunc­tului Oruţeiscu să fie ocupat df. d. Manea. După aceea toţi consi­­lierii au defrus jurământul. D. C. Anghelescu — a spus, că situaţia generală a ţării este foarte grea şi de aceia să s® lase la o parte toate certurile, având du­ toţii datoria să lucrez© con­ştiincios spre a corespunde aş­teptărilor cetăţenilor cari i-au ales. D. Alex. Donescu a răspuns d-lui C. Angele­scu, spumând că a venit aci să lucrez© cu amicii săi în spiritul acestor convingeri. Cele petrecute însă la sosirea lor la primărie n­u-i fac decât să se convingă că partizanii guverna­mentali nu sunt tocmai mulţu­miţi de o colaborare cinstită. Citeşte apoi o declaraţie prin care Critică felul de gospodărie al comisiei interimare califi­când-o necinstită, D. Al. Frotopopescu regretă cele petrecute și asigură că s’au întâmplat fără știrea d-aate. ■ Trecându-ise la alegerea pri­­­mărului se naște o lungă dis­ întâmplări din Capitală Nou. gen de escrocherie De câtva timp, un tânăr înalt, slab, cu o rană cicatrizată la frunte, se prezintă pe la locuinţe­le diferitelor persoane din lu­mea mai bună, cu o scrisoare a­­dresată „D-nei prezidentă a soc. asistenţei sociale“. Tânărul în­treabă servitoarea dacă nu cum­va stăpâna casei este doamna pe Care o caută. In timp ce servitoarea se duce să întrebe pe stăpâna sa, tână­rul, care nu este decât un hoţ, fură din antreu hainele Ce le gă­seşte şi dispare. In alte locuri, unde n’are po­sibilitatea să fure, începe să plângă, spunând că e din pro­vincie, a fost victima unui acci­dent de tren și acum fiind pus în libertate din spital, m­are cu ce pleca acasă. Nu cere mult, numai câte 50 lei. Eri, acest pungaș a furat o blană dela o doamnă din strada Polonă, o tavă de argint dela altă doamnă din strada Caragea Vodă, iar dela vre­o patru doam­ne miloase din acest cartier a adunat câte 50 lei. Vânzător delapidator D. comnisar Borentiniaî­i a a­­restat ori pe Gh. Beza, distribui­tor de pâine, dim str. Ca­raiani 14, care a delapidat 53 m­ii lei din banii ce l-a încasat în con­tul­­stăpânului său. El a fost înaintat parchetului. Un muncitor grav rănit de un paznic Eri d. a., paznicul Zabil Nă­sim, supus sârb, din serviciul fabricii de cărămidă, M. Teodo­­rescu, din str. Principele Nico­­lae-Tei, 1, a. lovit cu un par le cap pe muncitorul Ion Dogaru­, din aceeaș fabrică, fracturându-i baza cramiului. Rănitul a folsit internat la spi­talul Calentina, iar agresorul a­restat. Motivul acestei agresiuni este că muncitorul a reclamat pe paznic pentru că a lăsat să iasă din curte o căruţă cu nisip, fără a o trec© în contul cumpărăto­rului. Accident Şoferul Petre Coman, din fun­dătura Ursului, cu serviciul la moara Herdan, a căzut i­eri, de pe o scară şi şi-a fracturat pi­ciorul stâng. A fost dus la spitalul Brân­­covanasc. încercări de sinucidere Maria Nasture, din str. Dr. Raţiu 16, cartierul Grand, s-a certat aseară cu părinţii şi a băut esenţă d© oţet. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. — Corna Finke­lstein, de 18 ani, din str. Alba Iulia, s’a dus, ori d. a., în str. Ilerescu Năstu­rel 2, la un priatem al ei, anu­me Schonfeld. Negăsindu-1 acasă, a luat o cantitate mare de clorat de po­tasiu. Cu ambulanța Salvării, a fost dusă la spitalul Brâncovenesc. — Maria Ci rigor© Ion, de 13 ani, din str. Pascal 54 a încercat aseară să s© sinucidă bând apă oxigenată. Un totem al Salvării i-a diait îngrijiri. A înghiţit un ac Ana D. Vâlceanu, de 15 ani, de fel din com. Miteşti (Dolj), a fugit de acasă şi s’a anga­jat la un serviciu în str. Dr. Matropol. Eri d. a., fata a înghiţit, din nebăgare d© seamă, un an. A fost dusă la spitalul Brân­covenesc. Intoxicată E­lisa­be­ta Pusnicenco, din str. Isvor 6, a mâncat, eri, tft un birt din str. Matache Mă­­celaru, şi el a intoxicat. A fost dusă la spitalul Brân­covenesc. Crima dn comuna suburbană Principele Nîcolae Căr­uiţaişul Marin Gheo­rge, zis Marin Ştefă­nescu, du­m comuna Principal© Nicola©, s’a luat la coahrtă cu cumnatul său, tot că­ruţaş, invalid de război, Gheo­r­­ghe Petre de 44 anii, din aceeaş comună, pentru că-i bătuse soţia. Gheorighe Petre a căutat să se deeoteovăţea­scă şi atunci a fost luat la bâta© de Marin Gheorghe. CRIMA In toiul certei Marin Gehorghe a scos un cuţit şi l-a lovit pe Gheorghe Petre în partea stângă a pieptului şi sub bătrbie. După câteva minute victima a murit.­­ D. comisar Şurculescu a ares­tat pe (wimirvii eiw© v© ascusesc ! în Sinuciderea unui elev din Ploeşti 29 Octombrie. Elevul Cristescu G. Nicolae din clasa II curs seral al şcoa­­lei elementare­­de comerţ s-a si­nucis azi la ora 3 d. a., spânzu­­rându-se cu un fular de un cui din closet, la dorab­ilul părinţi­lor săi din str. Tudor Vladimi­­rescu. Servitoarea Eleria Ionescu, văzând că elevul întârziază prea mult ,a strigat şi nepumi­­d nici un răspuns, a deschis uşa şi a văzut cu groază corpul ne­însufleţit al tânărului atârnând în aer. Imediat a dat alarma şi ai casei venind au tăiat fularul. Totul însă a fost de prisos de­oarece nefericitul tânăr înceta­se din viaţă. Autorităţile fiind anunţate au sosit la faţa locului de procuror de serviciu Pleşoianu şi comi­sar H. Turtureanu, care au dis­­pus ridicarea cadavrului, trimi­terea lui la morgă şi facerea cercetărilor. Cauzele sinucidere­ nu se cu­nosc. X­X X PROPAGANDĂ AGRICOLA In zilele de 25, 26 si 27 Oc­tombrie, in com­inele Lehi­­­u­, T Ştefăneşti, Iloria, Sălcioara şi Săpunari jud. Ialomiţa, s-au făcut demonstraţii cinemato­grafice cu subiecte agricole, or­­ganizate de ministerul agricul­turii. Personalul didactic al şcoalei agricole Lehliu a condus aceste demomstraţiunni. D. N. Bălăşescu, directorul şcoalei agricole Lehliu, a lămu­rit pe săteni asupra rostului şcoalelor agricole d© iarnă, a­­rătându-le totodată foloasele u­­nei lucrări îngrijite a pămân­tului şi dând exemple prin fil­mele proeratate, de cceia ce fac în alte ţări, plugarii luminaţi, har­nici şi cu dragoste de meseria lor. Deşi sătenii n’au fost anun­ţaţi cu mult înainte, totuş au, răspuns la chemare în numai destul de mare. -------IQI-------­ D. FLANDIN LA ATENA Atena, 29 (Ullstein). — D. Flandin, ministrul de comerţ francez, a sosit azi aci, unde va rămâne 3 zile. El va duce tratative pentru d­esvol­tarea relaţiilor comerciale eleno-franceze şi pentru retopi­rea tratatului comercial. —— OXO — De la contenciosul administrativ , Cântăreţii bisericeşti sunt funcţionari publici Ina­lta Curte de casaţie şi III, sub preşedinţia d-lui cons. Tătaru rezolvând procesul de contencios dintre d. Al. Gheorghiţă, cântăreţ bisericesc cu grad de şef de birou în cancelaria mitropoliei Moldovei şi ministerul cultelor, a precizat o jurisprudent©. D. Gheor­gh­iţă fitted înaintat d© organul bisericesc de resort, în post, a cerut ministerului să-i or­donanţeze leafa conform încadră­rii noui. Ministerul a refuzat însă pe motiv că petiţionarul ne­fi­ind fumeţii d­n­alt public, nu s© poate bu­cura de regimul înaintării func­ţionarilor publici şi nici de ocro­tirea statutului. Cel nedreptăţit a făcut acţiune în contencios. Procesul s-a judecat la Curtea de apel din Iaşi. Curtea, sub preşedinţia d-lui Volanschi a­ admis acţiunea, a considerat că şi cântăreţii biseri­ceşti sunt funcţionari publici, a stabilit că se bucură deci de toate drepturile acestora conform sta­tutului. In consecinţă , decla­rând ilegal refuzul ministerului T a obligat să intre în legalitate. Ministerul a făcut recurs în casare contra acestei decizii, spre a menţine şi valorifica punctul său de vedere (în sensul că nu sunt funcţionari publici cântăreţii bisericeşti), înalta Curte a respins recursul ca fără temei. Şi a confirmat astfel hotărîrea atacată. Anul XLVIII Nr. 270 Sâmbătă 1 Noembrie 1930 Solemnitatea d­ela înalta Curte de c­asaţie înalta Curte de casaţie şi justi­ţie, sub preşedinţia d-lui Em. Mi­clescu, s’a întrunit Miercuri în şedinţă solemnă spre a primi jurământul nouiilor membri d-nii consilieri I. E. Ionescu şi C. M. Io­­nescu (înaintaţi în recenta miş­care, în magistratură, în locul d-lor C. R. Marin­escu, trecut prim-preşedinte al Curţii de apel din Craiova şi Erast. Mamdice­­noisci, e­şit la pensie) şi d. procu­ror I. G. Volenti (înaintat la s. II în locul d-lui I. E. Ionescu). * Deasemeni, tribunalul Ilfov s’a întrunit în vederea primirii jură­mântului d-lor Dim. Gerota, fost procuror în parchetul local, tre­cut ca judecător de şedinţă ina­movibil în trib. Ilfov s­­tatele şi Tretinescu, numit procuror în lo­cul celui dintâi. Şedinţa solemnă s’a ţinut în sala secţiunei I comerciale, de primii patroni şi încurajat de faptul că nu fusese predat parchetului pentru prima fap­tă, a reuşit sa se reangajeze la S. T. B. Pentru această însă, a folosit acte false ,spre a-și afirma alt nume și altă identitate. Vina lui Niculae Obreja, in­culpatul nr. 2, e tocmai acea­sta (de a-i fi procurat lui Tă­nase, actele false). Tănase îndată ce a intrat în slujbă, s’a apucat iar de hoţii. A fost însă prins şi direcţiu­nea generală a S. T. B.-ului, nu l-a mai iertat. Iar parchetul l-a pus sub ur­mărire penală. Criminalii vitezei D. jud­e instructor Stănescu a dat ordonanţă definitivă de urmărire­, pentru omor şi rănire gravă, prin imprudenţă, contra şoferului Niculae Petrescu, zis Ţâru din str. Popa Istrate­i. Numitul e învinuit, că din cauza vitezei desordonate, cu care conducea automobilul, la şoseaua Kiselefi, în noaptea de 20 Septembrie şi mai ales din cauza nesocotirii regulilor cir­culaţiei (fiindcă ,,mergea" pe stânga), a izbit şi răsturnat un docar cazon, în care se aflau plutonierii activi Ioniţă R. Ion şi Năstase Florea, provocând moartea primului şi schilodi­rea secundului. Culpabilul a fost trimis în judecata tribunalului corecţio­­nal. Diverse înalta Curte de casaţie s. N­ a judecat recursul făcut de fos­tul expert contabil, traficant în afacerea impunerii societăţii Cioina, contra hotărîrii justiţiei de fond prin care a fost con­damnat la patru luni Închisoa­re corecţională. Pronunţarea deciziei era e­­manat pe joi. * Trib. Ilfov fr. IV a condamnat la două luni închisoare şi 60000 lei despăgubiri, pentru abuz de încredere, pe plasatorul firmei de maşini de cusut I. Nicu­lescu din calea Griviţei. * înalta Curte de Casaţie s. III u ur­­ma să pronunțe Miercuri decizia în afacerea de contencios admi­nistrativ a generalului int­n­­­dent Mandrini. Judecata având nevoie de o serie de acte nece­sare edificării asupra cauzei ce a făcut obiectul desba­terilor a repus procesul pe rol, soro­cind termen în ianuarie. CURIER JUDICIAR IOXOI înalta Curte * cenzurează excesele fiscului Imatitia Cur­te de casație s. III, 1 curmat unul din ceti© miai ga­­ractericistice procese, vădind ex­cesele urgiei fiscale. E ti­pul chiair al interpretării excesiv© ce s’a dait textului legii. Iatăm­ Cu prilejul vânzării silite a Unui imobili la tribunalul mota­­rial loca­l, st a diat o primă ordo­nanţă de adjudecare provizorie a bunului, în favoarea d-lui Iulian M. Io­nescu. Adjudiecaiiaruil a consemnat preţul şi taxa de timbru şi a aşteptat sarpinailiftiitaţii­. La supralicitaţi© însă, d­­arini­­diu-s© prieţ superior celui reali­za­t la prima licitaţi© şi consem­nat de primul adjudecata*­ (nu­mit in lege fals adjudecata*), adjudecarea definitivă s’a făieuit asupra supratlicitătorului, D. Ionescu, primul adjudecata* a cer­uit restituirea preţului şi taxei. Tribunalul a admis cere­rea­­ şi a ondamat liberarea. Ad­ministraţia financiară însă, care făcuse „venit la Stat" suma de­pusă d­rept taxă eventuală asu­pra vânzării viitoare, a refuzat restituirea, sub pretext că fiscu­lui îi e indiferent, dacă adjude­carea definitiva, nu s'a făcut tot asupra celui care obţinuse ad­judecarea provizorie. Dimpotrivă, e deajuns ca vânzarea să fi tre­cut în proprietatea cuiva numai o după şi oricât de provizoriu un bun, pentru ca taxa de timbru către fisc, a acestei vânzări, să fie irevocabil datorată statului. Zadarnic a arătat omul că de aces­t chip şi cu astfe­l de raţio­nament se compromit şi se sabo­tează vânzării© notariale, că se născoceşte dublu sistem de taxa­re a Vânzărilor silite, — în afară de litera legii, — ca preţul ad­judecării provizorii nu e de fapt şi de drept un preţ de vânzare în accepţiunea legii timbrului, ci mai mult o garanţi© etc... Fis­cul a încasat taxa şi a refuzat orie© discuţi­une. De aici pr­oices. Tr­ib­­unalul a admis acţiunea la restituire făcuită de d. Iulian Ionescu şi înlăturând argumen­tele fiscului, a obligat ministerul finanţelor să restituie taxa, ilegal reţinută. Ministerul a făcut apel. După nenumărate amânări şi săptămâni de întârziere. Curtea de apel a respins apelul fiscului şi a menţinut sentinţa prima. Ministerul a făcuit recurs. Au trecut iarăşi săptămâni şi au urmat noul desbateri. înalta Curte a respins recursul confirmând temeiurile pentru care judecata de fond obligase mi­nisterul să restituie suma. ^S’a curmat astfel Un abuz a cărui victimă s’a îndârjit să pro­testez© în justiţie contra acestor apucături d© fiscalism exagerat. Câte altele încă rămân nesac­­ţionate, din cauză că acei cari su­feră prigoana fiscului, n’au şi po­sibilitatea să reacţioneze în justi­ţie împotriva ei. * Au fost trimişi in ju­decată Parchetul a dispus trimiterea în judecata tribunalului corec­­ţional a următorilor infractori: Ch. Calcan, din str. Sinagogii nr. 9, pentru abuz de încredere în dauna reclamantului Manea God, prin aceea că şi-a însuşit un depozit de vre­o 15 mii lei ce primise; Harri Mosco­vici, din str. O­­bedeanu nr. 10, tot pentru a­­buz de încredere comis în dau­na soc. Asigurarea Românească al cărei încasator era, prin în­casarea şi irsuşirea primei.1.* lunare asupra poliţelor asigu­raţilor; Lupu Piosenblat şi Lupu Ka­­­tone, vânzători în magazinul de blănărie fraţii Grossmaim din str. Sfinţilor nr. 4, pe.v.,­­ furt din ele pâri. Cel dintâi a furat din ma­gazinul de blănuri al patroni­lor lui un etec de blănuri lu­crate, pe care le-a vândut apoi, pe piaţă, prin complicele său, Lupu Kahanne. Ambii au fost trimişi în stare de arest în cercetarea d-lui jude instructor Stănescu la cate. 7. Condamnată Trib. Ilfov e. I. a condamnat la 5000 lei amendă penală și la 20 mii lei despăgubiri pentru abuz de încredere, comis în dauna reclamantului D. Lax, p© Cleo Pictorisn din str. Poli­­zu 2. încă o cerere de con­cordat Trib. Ilfov s. I comerţ, a primit o noua cerere de concordat pre­ventiv. A cerut societatea anonimă „Cerul” pentru comerţul de lem­ne de foc, din Bucureşti (str. Pe­tru Rareş 6). Bilanţul la zi arată activ de lei 3 milioane 371 mii şi pasiv de lei 3 milioane 244 mii. Propunerea de concordat oferă plaţi numai de 80 la sută eşalo­nate în rate, timp de doi ani şi jumătate. Firma funcţionează din 1925. , tribunalul a dispus să se facă de prealabil expertize şi reeva­luări. Perseverenţă de in­fractor Au fost trimişi în judecată: Tăiias© Ion, fost vatman la S. T. B., pentru abuz de încredere şi escrocherie şi Niculae Obre­­ja, pentru complicitate necesa­ră la isprava celui dintâi. Faptul e interesant prin spi­ritul de perseverare un rău al infractorului. Tănase Ion funcţionase câtva ţi­pa la S. T. B., dar a fugit în­tr’o bună zi dimpreună cu câ­teva mii de lei încasaţi pe va­gon. După ce a schimbat câ­teva slujbe — în cari s’a com­portat cu aceeaş... cinste ca şi la tramvaie şi-a adus­­ aminte Canciumul pentru omor Deva, 29 Octombrie. Ion Guju, din corn. Coroeşti, a fost dat în judecată acuzat de crimă. Soţia lui plecase de acasă, la părinţii ei. Guju a cerut părin­ţilor să o trimită la gospodăria ei. Femeea n'a vrut însă şi nici părinţii n’au silit-o. Supărat Guju, că socru! său Gh. Lupşea nu-și trimite fata a­­casă, l-a înjunghiat cu cuțitul. Lupşea a murit. Tribunalul a condamnat pe criminal la 5 ani temniţă grea. D. procuror Traian Vlăd­escu a făcut apel pentru majorarea pedepsei. Manifeste comuniste la Silistra Constanţa, 29 Oct.­­ latr’una din nopţile trecute, s’au răspândit pe Străzile oraşului Silistra, numeroase manifeste co­muniste adresate muncitorilor, muncitoarelor, soldaţilor şi tine­retului. Manifestele sunt semnate de 9 comitete, între cari al parti­dului comunist din România, co­mitetul central al partidului u­­crainean revoluţionar din Buco­vina „Vizovelen” şi cel din Basa­rabia, cum şi comitetul central al org. revoluţionare din Dobrogea D. R. O. Sinuciderea din Bălţeşti REZULTATUL ANCHETEI Ploeşti, 29 Octombrie Am arătat că Sâmbătă seara, 25 cor., d-ra Eugenia Vasilescu, farmacistă din corn.. Bălţeşti, a fost găsită căzută jos în farma­cie în stare de nesimţire. S-a constatat că luase o can­titate de luminat. Adusă la spitalul Boldescu și dânidu-i-se îngrijiri, a fost pusă în afară de orice pericol. D-sa a declarat, că din greșală a luat acel toxic, crezând că este pira­­midon, cu care voia să-și poto­lească o durere de cap. Astăzi a părăsit spitalul com­plet restabilită. CINE A OMORÂT COPILUL ? Una din cele mai puter­­nice des­crieri ale PUBLICA REVISTA celebrului scriitor ANDRE DE LORDE ILUSTRAŢIUNEA ROMĂNĂ N-rul 45 care a apărat Joi 30 Oeid­aabrîe IN ACELAŞ WPMflB Festivităţile de la Cluj. Sa­lonul oficial Alb­a- Negru Misterioase nopţi din Montmarte 100 fotograffi itepa Sutgegal 85 articole de mare seazafie

Next