Universul, noiembrie 1930 (Anul 48, nr. 270-299)
1930-11-01 / nr. 270
2 CUPON No. 12 Asigurarea „FpailCO - Română” Bucureşti, Orivltei 23, fondată 1920 (M. O. 182 1920). Capital 9.000 000 ___________Rezerve bilanţ 1929 Lei 98.554 444 Cititorii cari vor strânge şi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive. (Împreună cu lei 103, vor primi o poliţă de lei 20.00 cu rata la de lei 163 acordata gratuit, curii Şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Banditul Cotorea a petrecut o noapte la Giurgiu Giurgiu, 29 îndrăzneţul bandit Petre Cotorea nici astăzi n’a putut fi prins cu toate măsurile luate împotriva lui. După cum au fost anunţate autorii taiţi de locaţie, aseară, pe la ora 9, Banditull apărând în comuna Malu s-a dlus la cârciumarul Ivan Urocu, de unde a cumpărat tutun şi chibrituri. Cântau marul recuinoscânduri, i-a dat înfricoşat cumpărăturile şi după plecarea lui a vestit jandarmii, însă era prea târziu. Cotarea dispăruse. Un alt amănunt interesant e următorul fapt: Astăzi, d. Dedu, poliţaiul oraşului, a primit o carte poştală expediată din Comuna Malu, locul natal al banditului, cu următorul conţinut: Domnule poliţai, Degeaba mă căutaţi prin ascunzătorile mele, că nu mă veţi găsi. Eu am venit şi am dormit în oraş în două rânduri. Odată şi odată trebuie să dau ochii cu d-ta. Cotorea Petre Azi d. a. s’a prezentat la poliţia locală un tânăr din comuna Slobozia, care a reclamat că aflându-se cu vitele prin viile din jurul acelei comune, i-a eşit înainte banditul Cotorea, care l-a căutat prin buzunare şi negăsind nimic, i-a cerut de mâncare. Cum băiatul n’avea decât o bucată de pâine pe care n‘a vrut sa i-o dea, a fost bărcut și după ce i-a luat șapca din cap, tâlharul a dispărut în apr© satul Jieviu. Salim șI BANDITUL COTOVEA Prinderea vestitului bandit Cap de fer Ploeşti, 29 Octombrie Am arătat la timp evadarea din arestul preventiv din Ploeşti a vestitului bandit Cap de fier. Acest bandit care are la activul său o mulţime de tâlhării şi spargeri comise în judeţul nostru, a reuşit să-şi procure o pilă, cu care şi-a tăiat lanţurile dela picioare şi gratiile dela ferestre. Şi apoi s’a făcut nevăzut. Astăzi un sergent rezervist ce fusese desconcentrat dala regimentul 32 Mircea din localitate, venind spre oraş, a văzut în câmp pe bandit pe care l’a recunoscut imediat întru cât făcuse armata activă la jandarmi şi l’a avut de mai multe ori sub pază. Imediat s’a dus de a cerut la regiment câţiva soldaţi cu arme cu care a căutat apoi pe bandit găsindu-l în câmpul din spatele regimentului. Fiind somat şi ameninţat cu armele, banditul s’a predat. A fost adus la regiment, iar de acolo la chestura poliţiei care l-a înaintat arestului. fiCronica Brăilei Populaţia la discreţia brutarilor.— Cum se vând covrigii?— 60 lei kg. de faină.— Specula măcelarilor — Brăila, 29 Oct. Cu toate măsurile luate de primăria municipiului, brutarii continuă să pună la consumaţie o pâine, care e foarte departe să întrunească corudiţia miile fixate prim ultima ordonanţă comunală. Brutarii n’au renunnţat udei acutit, când grâul e atât de eftin. In practicele lor vechi, cari comutau în amestecarea diferitelor calităţi de făină, cari dau o pâine de o calitate dubioasă O dovadă în această privinţa este faptul, că deşi există tipuri ,nume de făină, fixate de primărie prin ultima ordonanţă, tipuri mari ar trebui să dea la toţi brutarii aceeaşi calitate de pâine, totuş pâinea variază de la brutar la brutar. La umii brutari pâinea neagră este de nemâncat, întocmai ca in vremurile de restrişte, când pâinea populaţiei era făcută cu orice, numai cu făină de grâu nu. Abuzuil brutarilor se datoreşte lipsei de contrai. Avem doi consilieri delegaţi, cari neputând intra in delegaţia permanentă din Cauză că s’a opus ministerul, au fost însărcinaţi să supravegheze fabricarea pâinei, însărcinare pentru care sunt plătiţi destuli de bine. Din păcate, contribuţia acestor domni delegaţi nu se vede. CUM SE VÂND COVRIGII Odată cu brutarii, mai fac afaceri bune, poate chiar mai bune, proprietarii de simigerii, cari desfac pe zi o enormă cantitate d de covrigi. Aceste produse nu sunt supuse j »ici unui control din partea seriviciului sanitar. De fapt, nici o j dată nu sta făcut um asemenea J control la multe din industriile alimemtare. Dar ceeace este swam da tos dim cale afară, este faptul că până în prezent, primăria nu a luat măsuri să reglementeze preţurile covrigilor punându-i le de acord cu preţul grâului. Astfel covrigul de trei lei, cântărit zilele trecute în faţa unui membru al delegaţiei permanente, nu trecea de greutatea de 50 grame. E de prisos să facem calcule spre a vedea ce câştiguri fantastice realizează simigiii, datorită faptului că nimeni nu-i controlează. S’ar putea obiecta că produsele simigiitor sunt um lux. Inexact! Covrigul constătue hrana de dimineaţă a multor oameni nevoiaşi. Este hrana lucrătorului de uzină, ca şi a muncitorului, plecaţi în zori de zi la treabă, este tot aşa hrana şcolarului Sărac, care pleacă ila şcoallă cu un ban destinat covrigului, nutriţia lui până la ora prânzului. Dar mai este şi hrana ţăranului venit ila obor să-şi vândă grânele, grânele pe cari el le vinde cu preţuri derizorii, pentru ca de pe urma lui să profite simigiii şi brutarii Ţăranul vinde un kg. de grâu cu 2 lei în timp ce lui i se ia 3 ki pe®iru un covrig în care intră 50 de grame de faină, ceea ce revine la 60 lei kg. Măcar pentru considerentul acesta se impune ca administraţia comunală să ia măsuri, pentru a constrânge pe simigii să ofteneascâ preparatele lor. ŞI MĂCELĂRII SPECULEAZĂ Cu toate că preţul vitelor este în loiiitinită scădere, preţul cărnii este acelaş. Actualmente carnea de vacă se vinde cu 33 lei kg., preţ la care , se vindea şi pe vremea când vitele erau scumpe. Carnea de porc se vinde cu 43 lei kg., în timp ce în oraşele din sudul Basarabiei costă aproape jumătate. Anul trecut, când vitele s’au scumpit, măcelarii au venit, ca totdeauna să se plângă primarului şi d-sa m’a stat un minut la îndoială să le satisfacă cererile. Dealtfel, primăria sub toate administraţiunile şi sub toate regimele a fost totdeauna largă faţă de pretenţiunile furniorilor alimentari ai populaţiei. De îndată ce se producea o cât de mică urcare a preţului produsului respectiv, comuna aproba repede majorarea preţurilor. Dar niciodată nui s’a întâmplat ca primăria să ia iniţiativa de a reduce preţurile alimentelor atunci când se producea o oxtenire a produselor respective. Pentru aceasta era totdeauna sievoe ca populaţia să se agite şi să protesteze, iar măsurile de reducere a preţurilor se aplicau după ce cei interesaţi erau lăsaţi să facă afaceri nepermise pe spinarea publicului consumator. * Povestea se repetă şi cu pâinea. Poate că şi acum am fi plătit pâinea cu preţul de aista vară, dacă nu intervenea campania presei. Ceeflice se petrece cu câinei este însă din oale afară de scandalos. Preţul vitelor scade mereu dar preţul cărnei nu a fost schimbat mai bine de un an. Gurile rele şoptesc că un corifeu al regimului are interesul să protejeze pe măcelari, pentru faptul că mulţi dintre ei, au trecut în partidul naţional ţărănist. Nu ştim dacă această versiune este sau nu adevărată, dar credem că este chiar în interesul administraţiei comunale să nu ducă la exasperare populaţia care cere dreptate şi bună gospodărie. I. Nis. Cea mai bună! Cea mai eftină ! Cea mai veche! Cea mai răspândită revistă ştiinţifică, este ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR Citiţi-1 şi răspândiţi-1 Preţul numai 5 lei UNIVERSUL Miercuri s’a făcut instalarea consiliilor comunale a primăriilor de sectoare ale municipiului București. LA SECT.I GALBEN După programul dinainte stabilit, la ora 4 s’a început cu sectorul Galben. După ce d. Nicolau, director general la interne, a dat cetire ordinului de constituire, a fost proclamat preşedinta de vârstă d. colonel Şt. Balmez. S’a procedat apoi la luarea jurământului de către d. subsecretar de Stat C. Angelescu. După depunerea jurământului d. C. Angelescu a urat Consilierilor aleși ai sectorului I Galben, spor la muncă. D. GR. FILIPESCU, în numele opoziţiei, a cetit o declaraţie prin care arată că va conlucra cu majoritarii. S-a procedat apoi la vot. A fost ales primar A. Bolintineanu, ajutor de primar St. Romanescu , membri în delegaţia municipiului d-na Calypso Botez şi d. Lascar Catargi, iar în delegaţia sectorului dr. Ghiţă Dumitrescu, Virgil Serdaru şi dr. Lucian Stănculescu. La alegerea membrilor în delegaţia sectorului, opoziţia a cerut ca în conformitate cu legea să i se acorde un loc. După discuţii la care au participat d-nii Gr. Filipescu, Gh. M. Gheorghiade şi Marin Ştefănescu, consiliul a respins cererea opoziţiei LA SECTORUL III ALBASTRU După cetirea deciziei, d. dr. I Weisberg ocupă fotoliul prezidenţial, ea fiind cel mai în vârstă. După luarea jurământului se procedează la alegerea primarului şi a membrilor delegaţiei... Primar a fost ales d. Chiruţă Vasilescu, cu 19 voturi, ajutor de primar d. Andrei Ionescu cu 22 voturi ; membrii în delegaţia sect., d-nii g-ral I. Pavelescu Manole Constantiinescu şi Vasile Vasilescu , în delegaţia municipiului d. N. Vasilescu Văraru şi d-na Ortansa Satmary. LA SECTORUL IV VERDE A prezidat d. Em. Dan ca cel mai în vârstă dintre aleşi. După ce d. Nicolau a cetit decizia de convocare, înainte de luarea jurămâtului d. G. Orleanu, din partea liberalilor, a declarat că opoziţia va lua parte la lucrările consiliului spre a nu înpiedica activitatea. Totuş, nu va renunţa la contestaţia făcută la Curtea de casaţie. Totodată, declară că liberalaml se asociază la activitatea fostei comisiuni interimare. D. C. Angelescu, subsecretar de stat a urat spor la lucru consilierilor. D. Pompiliu Ioaniţescu a dat citire unei telegrame de omagiu pe care consiliul o trimite M. S. Regelui. D. Em Dan în numele liberalilor, declară că va conlucra cu guvernamentalii. După luarea jurământului s a procedat ln alegere. Au fost aleşi: primar d. C. Algiu Cu 17 voturi ; ajutor de primar d. dr. Dumitriu cu 17 voturi ; membri în delegaţia sect. d-na N. Marinescu, Petre Bruteanu şi C. Tunescu ; în delegaţia municipiului d-na M. Ghelmegeanu şi Em. Dan. cuţie in privinţa participării la vot a primarilor din com. suburbane. Se produce un schimb violent de cuvinte Intre cele două grupări. D. Al. Donescu, citeşte articolele referitoare din legea municipiului şi a administraţiei locale,* arătând că primarii comunelor suburbane n’au dreptul să participe şi să votez© la constituirea consiliului sectorului. D. Popescu-Zorica prin aceleaşi articole din lege, conchide că acei primari fac parte din consiliu. D. Mircea. Poemariu-Bordea arată că legea est© categorică în sensul că primarii comunelor suburbane, iau part© de drept la sectoare şi la municipiu numai după constituirea lor. După multe discuţii de ambele părţi se naşte scandal, trecându-se la ameninţări şi rostindu-se cuvinte tari. Candidaţii naţional-ţărănişti cer să se pună chestiunea la vot. Preşedintele pune chestiunea la vot, fără votul primarilor din comunele suburbane. In acest timp uşile sunt deschise cu forţa şi agenţii guvernamentali pătrund în sala consiliului. Masa consilierilor este înconjurată, unii din ei se urca pe scaune. Se naşte un scandal enorm. D. I. R. Ioaniţescu, primarul suburbanei Pantelimon, se repede la masa preşedintelui luând cu forţa urna şi o duce în colţul guvernamentalilor. In mijlocul acestui vacaram naţional ţărăniştii declară preşedinte pe d. Al. Protopopescu şi procedează la votarea primarului. Consilierii liberali depun voturile într'o urnă formată dintr'o pălărie tare. La despuierea scrutinului la naţional-ţărănişti s-a constatat că sunt 16 voturi, când de fapt nu erau decât 14 votanţi. D. Chr. Staicovici a anulat voturile celor 10 consilieri liberali cari au votat in urna a doua (în pălărie). Alegerea fiind nulă va fi supusă Consiliului central de revizuire care va decide. Guvernamentalii au procedat totuşi la alegerea ajutorului de primar şi proclamă ales pe d. Anghel Dumitrescu; în delegaţia permanentă a sect., pe d-nii I. Butză, G. Manea şi Sterie Ulineanu liberal; în delegaţie la municipiu pe d. dr. Nie Radulescu şi preot Marinescu Frăsinei. D. Chr. Staicovici redactează un proces-veral în care constată rezultatul alegerei. Solemnitatea constituirea consiliului comunal de negru ia sfârşit la ora 10,30, într’o învălmăşeală de hedeScris. Constituirea consiliilor comunale la sectoare Scandalul dela sect. II Negru Scandalul de la sectorul II Negru Constituirea consiliului comunal al sect. II Negru s’a făcut cu mare scandal provocat de agenţii elect© rali guvernamentali. Cei 10 consilieri liberalii în frunte cu d. Alex. Dornescu, au fost ameninţaţi şi împedicaţi să intre în localul primăriei de agenţii electorali guvernamentali. După ce au intrat, în urma intervenţiei d-lui Al. Protopopescu Consilierii liberali, au protestat vehement. In acest timp Sosind d. sub se- cretar deilia interne D. Angelescu a cerut scuze în numele d-sale şi al ministerului de intern© d-lui Alex. Donasem şi calaiilalţi consilieri liberalii. Trecând la constituire, a fost proclamat preşedinte de vârstă d. Chir. Steicovaci. S’a admis ca locul defunctului Oruţeiscu să fie ocupat df. d. Manea. După aceea toţi consilierii au defrus jurământul. D. C. Anghelescu — a spus, că situaţia generală a ţării este foarte grea şi de aceia să s® lase la o parte toate certurile, având du toţii datoria să lucrez© conştiincios spre a corespunde aşteptărilor cetăţenilor cari i-au ales. D. Alex. Donescu a răspuns d-lui C. Angelescu, spumând că a venit aci să lucrez© cu amicii săi în spiritul acestor convingeri. Cele petrecute însă la sosirea lor la primărie nu-i fac decât să se convingă că partizanii guvernamentali nu sunt tocmai mulţumiţi de o colaborare cinstită. Citeşte apoi o declaraţie prin care Critică felul de gospodărie al comisiei interimare calificând-o necinstită, D. Al. Frotopopescu regretă cele petrecute și asigură că s’au întâmplat fără știrea d-aate. ■ Trecându-ise la alegerea primărului se naște o lungă dis întâmplări din Capitală Nou. gen de escrocherie De câtva timp, un tânăr înalt, slab, cu o rană cicatrizată la frunte, se prezintă pe la locuinţele diferitelor persoane din lumea mai bună, cu o scrisoare adresată „D-nei prezidentă a soc. asistenţei sociale“. Tânărul întreabă servitoarea dacă nu cumva stăpâna casei este doamna pe Care o caută. In timp ce servitoarea se duce să întrebe pe stăpâna sa, tânărul, care nu este decât un hoţ, fură din antreu hainele Ce le găseşte şi dispare. In alte locuri, unde n’are posibilitatea să fure, începe să plângă, spunând că e din provincie, a fost victima unui accident de tren și acum fiind pus în libertate din spital, mare cu ce pleca acasă. Nu cere mult, numai câte 50 lei. Eri, acest pungaș a furat o blană dela o doamnă din strada Polonă, o tavă de argint dela altă doamnă din strada Caragea Vodă, iar dela vreo patru doamne miloase din acest cartier a adunat câte 50 lei. Vânzător delapidator D. comnisar Borentiniaîi a arestat ori pe Gh. Beza, distribuitor de pâine, dim str. Caraiani 14, care a delapidat 53 mii lei din banii ce l-a încasat în contulstăpânului său. El a fost înaintat parchetului. Un muncitor grav rănit de un paznic Eri d. a., paznicul Zabil Năsim, supus sârb, din serviciul fabricii de cărămidă, M. Teodorescu, din str. Principele Nicolae-Tei, 1, a. lovit cu un par le cap pe muncitorul Ion Dogaru, din aceeaș fabrică, fracturându-i baza cramiului. Rănitul a folsit internat la spitalul Calentina, iar agresorul arestat. Motivul acestei agresiuni este că muncitorul a reclamat pe paznic pentru că a lăsat să iasă din curte o căruţă cu nisip, fără a o trec© în contul cumpărătorului. Accident Şoferul Petre Coman, din fundătura Ursului, cu serviciul la moara Herdan, a căzut ieri, de pe o scară şi şi-a fracturat piciorul stâng. A fost dus la spitalul Brâncovanasc. încercări de sinucidere Maria Nasture, din str. Dr. Raţiu 16, cartierul Grand, s-a certat aseară cu părinţii şi a băut esenţă d© oţet. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. — Corna Finkelstein, de 18 ani, din str. Alba Iulia, s’a dus, ori d. a., în str. Ilerescu Năsturel 2, la un priatem al ei, anume Schonfeld. Negăsindu-1 acasă, a luat o cantitate mare de clorat de potasiu. Cu ambulanța Salvării, a fost dusă la spitalul Brâncovenesc. — Maria Ci rigor© Ion, de 13 ani, din str. Pascal 54 a încercat aseară să s© sinucidă bând apă oxigenată. Un totem al Salvării i-a diait îngrijiri. A înghiţit un ac Ana D. Vâlceanu, de 15 ani, de fel din com. Miteşti (Dolj), a fugit de acasă şi s’a angajat la un serviciu în str. Dr. Matropol. Eri d. a., fata a înghiţit, din nebăgare d© seamă, un an. A fost dusă la spitalul Brâncovenesc. Intoxicată Elisabeta Pusnicenco, din str. Isvor 6, a mâncat, eri, tft un birt din str. Matache Măcelaru, şi el a intoxicat. A fost dusă la spitalul Brâncovenesc. Crima dn comuna suburbană Principele Nîcolae Căruiţaişul Marin Gheorge, zis Marin Ştefănescu, dum comuna Principal© Nicola©, s’a luat la coahrtă cu cumnatul său, tot căruţaş, invalid de război, Gheorghe Petre de 44 anii, din aceeaş comună, pentru că-i bătuse soţia. Gheorighe Petre a căutat să se deeoteovăţească şi atunci a fost luat la bâta© de Marin Gheorghe. CRIMA In toiul certei Marin Gehorghe a scos un cuţit şi l-a lovit pe Gheorghe Petre în partea stângă a pieptului şi sub bătrbie. După câteva minute victima a murit. D. comisar Şurculescu a arestat pe (wimirvii eiw© v© ascusesc ! în Sinuciderea unui elev din Ploeşti 29 Octombrie. Elevul Cristescu G. Nicolae din clasa II curs seral al şcoalei elementarede comerţ s-a sinucis azi la ora 3 d. a., spânzurându-se cu un fular de un cui din closet, la dorabilul părinţilor săi din str. Tudor Vladimirescu. Servitoarea Eleria Ionescu, văzând că elevul întârziază prea mult ,a strigat şi nepumid nici un răspuns, a deschis uşa şi a văzut cu groază corpul neînsufleţit al tânărului atârnând în aer. Imediat a dat alarma şi ai casei venind au tăiat fularul. Totul însă a fost de prisos deoarece nefericitul tânăr încetase din viaţă. Autorităţile fiind anunţate au sosit la faţa locului de procuror de serviciu Pleşoianu şi comisar H. Turtureanu, care au dispus ridicarea cadavrului, trimiterea lui la morgă şi facerea cercetărilor. Cauzele sinucidere nu se cunosc. XX X PROPAGANDĂ AGRICOLA In zilele de 25, 26 si 27 Octombrie, in cominele Lehiu, T Ştefăneşti, Iloria, Sălcioara şi Săpunari jud. Ialomiţa, s-au făcut demonstraţii cinematografice cu subiecte agricole, organizate de ministerul agriculturii. Personalul didactic al şcoalei agricole Lehliu a condus aceste demomstraţiunni. D. N. Bălăşescu, directorul şcoalei agricole Lehliu, a lămurit pe săteni asupra rostului şcoalelor agricole d© iarnă, arătându-le totodată foloasele unei lucrări îngrijite a pământului şi dând exemple prin filmele proeratate, de cceia ce fac în alte ţări, plugarii luminaţi, harnici şi cu dragoste de meseria lor. Deşi sătenii n’au fost anunţaţi cu mult înainte, totuş au, răspuns la chemare în numai destul de mare. -------IQI------- D. FLANDIN LA ATENA Atena, 29 (Ullstein). — D. Flandin, ministrul de comerţ francez, a sosit azi aci, unde va rămâne 3 zile. El va duce tratative pentru desvoltarea relaţiilor comerciale eleno-franceze şi pentru retopirea tratatului comercial. —— OXO — De la contenciosul administrativ , Cântăreţii bisericeşti sunt funcţionari publici Inalta Curte de casaţie şi III, sub preşedinţia d-lui cons. Tătaru rezolvând procesul de contencios dintre d. Al. Gheorghiţă, cântăreţ bisericesc cu grad de şef de birou în cancelaria mitropoliei Moldovei şi ministerul cultelor, a precizat o jurisprudent©. D. Gheorghiţă fitted înaintat d© organul bisericesc de resort, în post, a cerut ministerului să-i ordonanţeze leafa conform încadrării noui. Ministerul a refuzat însă pe motiv că petiţionarul nefiind fumeţii dnalt public, nu s© poate bucura de regimul înaintării funcţionarilor publici şi nici de ocrotirea statutului. Cel nedreptăţit a făcut acţiune în contencios. Procesul s-a judecat la Curtea de apel din Iaşi. Curtea, sub preşedinţia d-lui Volanschi a admis acţiunea, a considerat că şi cântăreţii bisericeşti sunt funcţionari publici, a stabilit că se bucură deci de toate drepturile acestora conform statutului. In consecinţă , declarând ilegal refuzul ministerului T a obligat să intre în legalitate. Ministerul a făcut recurs în casare contra acestei decizii, spre a menţine şi valorifica punctul său de vedere (în sensul că nu sunt funcţionari publici cântăreţii bisericeşti), înalta Curte a respins recursul ca fără temei. Şi a confirmat astfel hotărîrea atacată. Anul XLVIII Nr. 270 Sâmbătă 1 Noembrie 1930 Solemnitatea dela înalta Curte de casaţie înalta Curte de casaţie şi justiţie, sub preşedinţia d-lui Em. Miclescu, s’a întrunit Miercuri în şedinţă solemnă spre a primi jurământul nouiilor membri d-nii consilieri I. E. Ionescu şi C. M. Ionescu (înaintaţi în recenta mişcare, în magistratură, în locul d-lor C. R. Marinescu, trecut prim-preşedinte al Curţii de apel din Craiova şi Erast. Mamdicenoisci, eşit la pensie) şi d. procuror I. G. Volenti (înaintat la s. II în locul d-lui I. E. Ionescu). * Deasemeni, tribunalul Ilfov s’a întrunit în vederea primirii jurământului d-lor Dim. Gerota, fost procuror în parchetul local, trecut ca judecător de şedinţă inamovibil în trib. Ilfov statele şi Tretinescu, numit procuror în locul celui dintâi. Şedinţa solemnă s’a ţinut în sala secţiunei I comerciale, de primii patroni şi încurajat de faptul că nu fusese predat parchetului pentru prima faptă, a reuşit sa se reangajeze la S. T. B. Pentru această însă, a folosit acte false ,spre a-și afirma alt nume și altă identitate. Vina lui Niculae Obreja, inculpatul nr. 2, e tocmai aceasta (de a-i fi procurat lui Tănase, actele false). Tănase îndată ce a intrat în slujbă, s’a apucat iar de hoţii. A fost însă prins şi direcţiunea generală a S. T. B.-ului, nu l-a mai iertat. Iar parchetul l-a pus sub urmărire penală. Criminalii vitezei D. jude instructor Stănescu a dat ordonanţă definitivă de urmărire, pentru omor şi rănire gravă, prin imprudenţă, contra şoferului Niculae Petrescu, zis Ţâru din str. Popa Istratei. Numitul e învinuit, că din cauza vitezei desordonate, cu care conducea automobilul, la şoseaua Kiselefi, în noaptea de 20 Septembrie şi mai ales din cauza nesocotirii regulilor circulaţiei (fiindcă ,,mergea" pe stânga), a izbit şi răsturnat un docar cazon, în care se aflau plutonierii activi Ioniţă R. Ion şi Năstase Florea, provocând moartea primului şi schilodirea secundului. Culpabilul a fost trimis în judecata tribunalului corecţional. Diverse înalta Curte de casaţie s. N a judecat recursul făcut de fostul expert contabil, traficant în afacerea impunerii societăţii Cioina, contra hotărîrii justiţiei de fond prin care a fost condamnat la patru luni Închisoare corecţională. Pronunţarea deciziei era emanat pe joi. * Trib. Ilfov fr. IV a condamnat la două luni închisoare şi 60000 lei despăgubiri, pentru abuz de încredere, pe plasatorul firmei de maşini de cusut I. Niculescu din calea Griviţei. * înalta Curte de Casaţie s. III u urma să pronunțe Miercuri decizia în afacerea de contencios administrativ a generalului intndent Mandrini. Judecata având nevoie de o serie de acte necesare edificării asupra cauzei ce a făcut obiectul desbaterilor a repus procesul pe rol, sorocind termen în ianuarie. CURIER JUDICIAR IOXOI înalta Curte * cenzurează excesele fiscului Imatitia Curte de casație s. III, 1 curmat unul din ceti© miai garactericistice procese, vădind excesele urgiei fiscale. E tipul chiair al interpretării excesiv© ce s’a dait textului legii. Iatăm Cu prilejul vânzării silite a Unui imobili la tribunalul motarial local, st a diat o primă ordonanţă de adjudecare provizorie a bunului, în favoarea d-lui Iulian M. Ionescu. Adjudiecaiiaruil a consemnat preţul şi taxa de timbru şi a aşteptat sarpinailiftiitaţii. La supralicitaţi© însă, darinidiu-s© prieţ superior celui realizat la prima licitaţi© şi consemnat de primul adjudecata* (numit in lege fals adjudecata*), adjudecarea definitivă s’a făieuit asupra supratlicitătorului, D. Ionescu, primul adjudecata* a ceruit restituirea preţului şi taxei. Tribunalul a admis cererea şi a ondamat liberarea. Administraţia financiară însă, care făcuse „venit la Stat" suma depusă drept taxă eventuală asupra vânzării viitoare, a refuzat restituirea, sub pretext că fiscului îi e indiferent, dacă adjudecarea definitiva, nu s'a făcut tot asupra celui care obţinuse adjudecarea provizorie. Dimpotrivă, e deajuns ca vânzarea să fi trecut în proprietatea cuiva numai o după şi oricât de provizoriu un bun, pentru ca taxa de timbru către fisc, a acestei vânzări, să fie irevocabil datorată statului. Zadarnic a arătat omul că de acest chip şi cu astfel de raţionament se compromit şi se sabotează vânzării© notariale, că se născoceşte dublu sistem de taxare a Vânzărilor silite, — în afară de litera legii, — ca preţul adjudecării provizorii nu e de fapt şi de drept un preţ de vânzare în accepţiunea legii timbrului, ci mai mult o garanţi© etc... Fiscul a încasat taxa şi a refuzat orie© discuţiune. De aici proices. Tribunalul a admis acţiunea la restituire făcuită de d. Iulian Ionescu şi înlăturând argumentele fiscului, a obligat ministerul finanţelor să restituie taxa, ilegal reţinută. Ministerul a făcut apel. După nenumărate amânări şi săptămâni de întârziere. Curtea de apel a respins apelul fiscului şi a menţinut sentinţa prima. Ministerul a făcuit recurs. Au trecut iarăşi săptămâni şi au urmat noul desbateri. înalta Curte a respins recursul confirmând temeiurile pentru care judecata de fond obligase ministerul să restituie suma. ^S’a curmat astfel Un abuz a cărui victimă s’a îndârjit să protestez© în justiţie contra acestor apucături d© fiscalism exagerat. Câte altele încă rămân nesacţionate, din cauză că acei cari suferă prigoana fiscului, n’au şi posibilitatea să reacţioneze în justiţie împotriva ei. * Au fost trimişi in judecată Parchetul a dispus trimiterea în judecata tribunalului corecţional a următorilor infractori: Ch. Calcan, din str. Sinagogii nr. 9, pentru abuz de încredere în dauna reclamantului Manea God, prin aceea că şi-a însuşit un depozit de vreo 15 mii lei ce primise; Harri Moscovici, din str. Obedeanu nr. 10, tot pentru abuz de încredere comis în dauna soc. Asigurarea Românească al cărei încasator era, prin încasarea şi irsuşirea primei.1.* lunare asupra poliţelor asiguraţilor; Lupu Piosenblat şi Lupu Katone, vânzători în magazinul de blănărie fraţii Grossmaim din str. Sfinţilor nr. 4, pe.v., furt din ele pâri. Cel dintâi a furat din magazinul de blănuri al patronilor lui un etec de blănuri lucrate, pe care le-a vândut apoi, pe piaţă, prin complicele său, Lupu Kahanne. Ambii au fost trimişi în stare de arest în cercetarea d-lui jude instructor Stănescu la cate. 7. Condamnată Trib. Ilfov e. I. a condamnat la 5000 lei amendă penală și la 20 mii lei despăgubiri pentru abuz de încredere, comis în dauna reclamantului D. Lax, p© Cleo Pictorisn din str. Polizu 2. încă o cerere de concordat Trib. Ilfov s. I comerţ, a primit o noua cerere de concordat preventiv. A cerut societatea anonimă „Cerul” pentru comerţul de lemne de foc, din Bucureşti (str. Petru Rareş 6). Bilanţul la zi arată activ de lei 3 milioane 371 mii şi pasiv de lei 3 milioane 244 mii. Propunerea de concordat oferă plaţi numai de 80 la sută eşalonate în rate, timp de doi ani şi jumătate. Firma funcţionează din 1925. , tribunalul a dispus să se facă de prealabil expertize şi reevaluări. Perseverenţă de infractor Au fost trimişi în judecată: Tăiias© Ion, fost vatman la S. T. B., pentru abuz de încredere şi escrocherie şi Niculae Obreja, pentru complicitate necesară la isprava celui dintâi. Faptul e interesant prin spiritul de perseverare un rău al infractorului. Tănase Ion funcţionase câtva ţipa la S. T. B., dar a fugit într’o bună zi dimpreună cu câteva mii de lei încasaţi pe vagon. După ce a schimbat câteva slujbe — în cari s’a comportat cu aceeaş... cinste ca şi la tramvaie şi-a adus aminte Canciumul pentru omor Deva, 29 Octombrie. Ion Guju, din corn. Coroeşti, a fost dat în judecată acuzat de crimă. Soţia lui plecase de acasă, la părinţii ei. Guju a cerut părinţilor să o trimită la gospodăria ei. Femeea n'a vrut însă şi nici părinţii n’au silit-o. Supărat Guju, că socru! său Gh. Lupşea nu-și trimite fata acasă, l-a înjunghiat cu cuțitul. Lupşea a murit. Tribunalul a condamnat pe criminal la 5 ani temniţă grea. D. procuror Traian Vlădescu a făcut apel pentru majorarea pedepsei. Manifeste comuniste la Silistra Constanţa, 29 Oct. latr’una din nopţile trecute, s’au răspândit pe Străzile oraşului Silistra, numeroase manifeste comuniste adresate muncitorilor, muncitoarelor, soldaţilor şi tineretului. Manifestele sunt semnate de 9 comitete, între cari al partidului comunist din România, comitetul central al partidului ucrainean revoluţionar din Bucovina „Vizovelen” şi cel din Basarabia, cum şi comitetul central al org. revoluţionare din Dobrogea D. R. O. Sinuciderea din Bălţeşti REZULTATUL ANCHETEI Ploeşti, 29 Octombrie Am arătat că Sâmbătă seara, 25 cor., d-ra Eugenia Vasilescu, farmacistă din corn.. Bălţeşti, a fost găsită căzută jos în farmacie în stare de nesimţire. S-a constatat că luase o cantitate de luminat. Adusă la spitalul Boldescu și dânidu-i-se îngrijiri, a fost pusă în afară de orice pericol. D-sa a declarat, că din greșală a luat acel toxic, crezând că este piramidon, cu care voia să-și potolească o durere de cap. Astăzi a părăsit spitalul complet restabilită. CINE A OMORÂT COPILUL ? Una din cele mai puternice descrieri ale PUBLICA REVISTA celebrului scriitor ANDRE DE LORDE ILUSTRAŢIUNEA ROMĂNĂ N-rul 45 care a apărat Joi 30 Oeidaabrîe IN ACELAŞ WPMflB Festivităţile de la Cluj. Salonul oficial Alba- Negru Misterioase nopţi din Montmarte 100 fotograffi itepa Sutgegal 85 articole de mare seazafie