Universul, ianuarie 1931 (Anul 49, nr. 1-328)
1931-01-01 / nr. 328
cuPOH Asigurarea 19FranCO-StOmână1’ Bucureşti, Griviţel 23. Fondată 1920 No. ti (M. O. 182 1920) Capital 9.000 000 ___________Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.554.444 Cititorii cari vor strânge ţi trimete Asig. Franco-Romfină 25 cupoane consecutive, dinpreunâ cu lei 103, vor primi o poliţa de lei 20.000 cu rata la de lei 163 acordată gratuit, cum chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp.____________________ CEL mai frumos cadou Un RADIO !» RATE MICI !» JEAN FEDER Contra guturaiului ajută armon 10PARTI frumoase, distractive preţuri ex- JUvAllfil trem de reduse RADIO Aparatul radioelectric „TITAN«precum şi tot felul de mărci cunoscute cu lămpi şi galenă la 11 Aţipi pentru Anul Nou, cristale, Bacvai/UUIll carat porţelanuri, tacâmuri, Christolle şi Alpaca Samovare ruseşti IRPTPP resouri, fiare de călcat, sobe, sal&Salvi, movare electrice Sobe de Incfilzit cu petrol, economice, cfildură plăcută, marca IRIS şi MATADOR Tot felul de articole de menaj, încălzit şi luminat cu preţuri excepţional de reduse La MAGAZINELE J. WAPPMER — BUCUREŞTI -CENTRALAl SUCURSALA I Calea Victoriei 49 Strada Lipscani 89 Cumpăraţi CAFEA cea mai bună .SULTArt“ Atamian Str. Regala No. 2 (sub Hotel Continental) Dr. I. BOTVINIC (special, la Berlin) GENITO- URINARE, VENERICE ŞI DE PIELE Diafermia, Raze ultraviolete Consult. 12-2 şi 5-8. TeL 341/93 Piaţa Rosetti 6 895 Dr. A. BARAKK GENITO-URINARE, PIELE, SIFILIS, BOALELE PARULUI, ÎNGRIJIREA FEŢEI, (Coşuri, pistrui, pete, negi, etc.). Consult 9—1014 şi 2—5. Strada Alexandru Lahovari 30 (Colţ B-dul Brătianu). Telefon 229/22. 949 Citiţi: Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor f UNIVERSUL Situaţia şoselelor şi podurilor Cu prilejul împlinirii unui an de la înfiinţarea Casei autonome a drumurilor de stat, d. ing. N. Hoisescu, directorul general al acestei case, a întocmit un raport asupra activităţii ei. STAREA ŞOSELELOR Rezultă din acest raport că pentru întreţinerea celor 13.958 km. şosea naţională se întrebuinţează 2242 oameni împărţiţi astfel: 231 personalul tehnic; 203 administrativ ; 251 picheri şi 1557 cantonieri. Dacă socotim şosele bune, acelea pe care automobilul ar putea merge cu o viteză continuă de 50—60 km. pe oră, atunci putem spune, că nu avem nici o şosea bună, ci numai crâmpee de şosele bune. Aceasta se datoreşte în bună parte faptului că în timpul războiului convoaele militare le-au stricat, fără să li se fi adus vre-o dată vre-o îmbunătăţire ; iar după război, timp de 10 ani, nu s’au alocat de stat pentru întreţinerea lor decât vreo 700 mii. lei, pe când întreţinerea întregei reţele ar necesita în sârsă rotundă, 800 mii. lei anual. DATORIA CASEI DRUMURILOR Faţă de această situaţie, datoria Casei drumurilor, era să aducă şoselele în stare bună de circulaţie, transformându-le îmbrăcămintea corespunzătoare vehiculelor în circulaţie, cu poverile şi viteza lor, să refacă podurile şi podeţele de lemn cu poduri definitive din beton, beton armat sau zidărie. Casa drumurilor nu a satisfăcut decât în parte acesta nevoi. Deşi statul s’a obligat prin lege să-i verse anual 200 mii. lei, totuşi nu s-au dat pe anul în curs decât 50 mii. lei, reducându-se astfel bugetul de la 600 la 450 mii. lei, care au fost întrebuinţaţi astfel: 101.800.000 lei pentru aprovizionări de materiale ; 8.500.000 lei pentru construcţii şi reparări de ziduri de sprijin ; 17.800.000 pentru construcţii şi reparaţii de poduri; 3.500.000 pentru întreţinerea cantoanelor. Suma destinată pentru întreţinerea totală a drumurilor fiind mică, 7293 lei de km., ar fi însemnat ca pe 1 km. de şosea să se repartizeze circa 15 m. c. de pietriş, în loc de 2.300 m. c. De aceea sumele s’au distribuit pe regiuni inegal, după intensitatea circulaţiei. SITUAŢIA VENITURILOR Până la 31 Octombrie 1930, adică în 10 luni dela aplicarea legii drumurilor, s’au încasat în coruptul casei 363.209.095 lei, ceeace însemnează că până la sfârşitul anului întreaga sumă prevăzută la venituri va fi complet realizată. Plăţile făcute in cele 10 luni, se ridică la circa 238.000.000 lei, iar lucrările angajate, dar neplătiite încă, la 1,35 mii. jumătate. LUCRĂRI NORI DE ŞOSELE ŞI PODURI In afară de lucrările ce se execută din veniturile propriu zis ale casei, se mai construesc din creditul extraordinar de 500 milioane, acordat Casei drumurilor din împrumutul de stabilizare, 216 km. de şosele noui în Basarabia ; 17 poduri definitive şi anume : peste lăut la Carmeaua şi Pământeni (Basarabia) ; la Horecea, Zacica, Oancea, Reni şi Albiţa peste Prut (intre Moldova şi Basarabia); la Moisei peste apa Vişeului Maramureş); la Mirceşti, Gheboaia, Lăculeţe şi Ţigăneşti peste Momilă ; la Copăceni pe Argeş ; la Hangu şi Zaborna peste Bisrita; la Fitiaşi peste Sadu, peste Valea Bătțâioaicei, cum și alte poduri mai mici. Comerţul şi moartea lui Vintilă Brătianu — Şedinţa Sfatului Negustoresc — Comitetul central al „Sfatului negustores“ a comemorat Luni seară, într’o , şedinţă specială, memoria lui Vintilă Brătianu. A prezidat d. CHR. D. STAICOVICI, vice-preşediite al comitetului central, care a relevat măriile însuşiri şi caldul patriotism, de care a fost amumat regretatul dispărut, îu toate acţiunile sale închinate ţării Prin moartea lui Vintilă Brătiatuu dispare încă unul din falanga marilor bărbaţi de stat, cari au contribuit la făurirea României şi întreaga ţară deplânge pierderea unuia din cei mai buni şi mai valoroşi fii ai săi. In numele comerţului organizat, aduce prinosul memoriei marelui defunct, care în toate ocaziile a sprijinit comerţul şi industria ţării. D. FR MICHELSOIN, vicepreşedinte, relevă golul produs în viaţa politică a ţării, prin dispariţia lui Vintilă Brătianu, căruia i se recunoaşte de toată lumea meritul şi munca depuse pe altarul patriei. D. DUMITRESCU - MILITARI face elogiul memoriei marelui patriot Vintilă Brătianu, care şi-a închinat toată activitatea binelui obştesc. D. N T. IONIŢIU descrie impresia jalnică produsă în ţară la aflarea tristei veşti a morţii lui Vintilă Brătianu. D. IOSIF D. LAZAR relevă serviciile aduse ţării, dictate de un înflăcărat patriotism. Mai vorbesc d-ndi. Mişu Teodorescu, N S. Penescu şi Ionică Weiss, după care d. Niculescu- Ritz, secretarul general al „Sfatului negustoresc“ a dat citire următoarei telegrame de condoleanţe, adresata familiei regretatului, din partea organizaţiei „Sfântului negustoresc" : „Sfatul negustoresc" central, împreună cu toate secţiunile din ţară, profund îndureraţi de ireparabila pierdere a marelui patriot Vintilă I. C. Brătianu, vă transmite omagiul lor pentru memoria defunctului şi vă roagă să primiţi respectoasele lor condoleanţe“. Şedinţa s-a ridicat apoi în semn de doliu. ■------ OXO —— Crima din Vlădeşti (Covurlul) Galaţi, 29 Dec. In com. Vlădeşti (Covurlui), agricultorul Enache Dolea a fost omorît, în timpul umed încăerări, de Constantin Munteanu. Victima a încetat din viaţă în spitalul israelit din Galaţi. Contra criminalului, cabinetu! I instrucţie a lansat mandat de arestare. „Veselia“ de Anul Nou Are pentru cititori o surpriză pe care o anunţă de acum să fie o mai surpriză. E vorba de Parada „Veseliei“ Revistă în mai multe acte criminale cu cântece, preziceri pe 1931, audiţie la Radio. Săptămâna cancerului (tratamentul cu ceapă). „Veselia“ şi un cititor în soare. Serenada către chioşenii, etc., etc. „Veselia“ de Anul Nou Care se va pune în vânzare Miercuri, 31 Decembrie, mai publică numeroase bucăţi literare în proză şi versuri (însoţite de desene) apropos de Anul Nou. Preţul 5 lei exemplarul, ca Am arătat că populaţia bulgară din judeţul Durostor şi Si- Betra n’ar avea motive de vrajbă împotriva românilor dacă n’ar fi zădărită de Agitatori protivniici intereselor şi aspiraţiilor româneşti. Aceştia sunt cei cari sabotează acţiunea românească la adăpostul învestiturii lor oficiale, căci unii dintre ei ocupă demnităţi importante sub actualul regim. Acţiunea nefastă a protitvotailor neamului se manifestă în consiliul judeţean, după cum am şi dat un exemplu în precedentul articol în care am enunţat cazul studenţilor români, cărora li s’a redus bursele judeţului LA JUMĂTATE, IN SCOPUL EVIDENT CA SA LE FACA IMPOSIBILA FRECVENTAREA CURSURILOR UNIVERSITARE. Noroc că în favoarea unuia dintre ei am putut obţine o cerere de înscriere din partea primăriei Silistra, către fundaţia universitară „Const. N. Vasiliu- Bolnavu" din Bucureşti, — aceasta graţie d-lui primar Tarcimilis, care a pus multă bunăvoinţă în această privinţă. In tot cazul, este evidentă atitudinea consilierilor judeţeni de minoritate bulgară cari din 11 burse, a acordat românilor numai trei, reducând apoi aceste burse la jumătate, adică la 1900 Iei pe lună, sumă cu care trebue să recunoaştem că nici un student nu poate trăi în Bucureşti, mai ales pe scumpelea de azi. In ce priveşte sabotarea acţiunii româneşti in consiliul comunal, aceasta se poate observa din faptul că se urmărea desfiinţarea dispensarului comunal din Silistra, care funcţionează în cele mai bune condiţiuni, sub conducerea d-lui dr. Ioan Turneanu, medicul primar al oraşului. ACEST DISPENSAR A ACORDAT APROAPE 10.000 DE CONSULTAŢIUNI ŞI ÎNGRIJIRI GRATUITE INTR’UN SINGUR AN, CEEA CE INSEAMNA HOTARIT CA ACTIUNEA SOCIALA A DOCTORULUI TURNEANU E VREDNICA DE TOATA LAUDA SI CA DECI NU TREBUE SABOTATA PENTRU CA EA SE DATORESTE UNUI ROMAN. Dispensarul n’a fost desfiinţat în urma atitudinii dârze a primarului şi a explicaţiilor date de medicul şef al oraşului. Unii corifei ai regimului au început să se dezmeticească din somnolenţa lor filo-bulgară şi să înceapă a simţi că orice încercare de a atrage pe minoritarii bulgari în sfera aspiraţiilor româneşti, este muncă prăpădită în deşert. Nu e vorba aci de populaţia în sine, ci de turbulenţii ei conducători. Din pricină că unii dintre exponenţii politici ai regimului s’au lepădat de satana, partidul naţional-ţărănesc se prezintă astăzi sub două aspecte la Silistra şi în judeţul Durostor: un aspect de coloratură pur românească, pe care-l înfăţişează cei cari au ajuns la înţelegerea că măcimnişul antiromânesc al şoviniştilor bulgari nu e sănătos pentru ţară, şi un alt aspect —acela de încadrare bolnăvicioasă în atmosfera intereselor bulgăreşti. Situaţia e, negreşit, destul de tristă, dar nu trebue uitat că, atât în fruntea judeţului cât şi la comună, sunt unele rare elemente ponderate, cari mai ţin în frâu frenezia ostilă nouă a bulgarilor, sfidând chiar atotputernicia la centru a parlamentarilor minoritari din Durostor. Dacă mai vorbim şi de elementele nepolitice din Silistra, intelectuali români cu drag de ţară, cari în sfera funcţiunilor lor, îşi fac întreaga datorie de buni români, înţelegem uşor că, dcă înfrăţirea e aproape imposibilă la Silistra între bulgari şi români, cel puţin ar putea fi cu putinţă o mai strânsă solidaritate între români. La sate se încearcă însă o apropiere între români şi minoritarii bulgari. Astfel, în regiunea Alfadăr-Acadânlar, lucrează cu multă pricepere pe tărâmul acesta, d. prim-pretor Hocong, sprijinit de unii cărturari din plasă. Dar despre această propagandă românească vom avea prilej să ne documentăm cât de curând, căci suntem de-abia la începutul anchetei noastre în jud. Durostor. Leontin Iliescu Cinci zile in Durostor Cum e sabotata acţiunea românească la Silistra — Corifeii regimului in două tabere. — Acţiunea din Consiliul judeţean şi comunal. — Cazul dispensarului din Silistra — ■— însemnările trimisului nostru special — D. dr. IOAN TURNEANU medicul primar al urbei Silistra ■ xox ----- In jurul exproprierilor pentru linia Serată Ploeşti-Târgovişte ÎNTRUNIREA COMISIUNEI DE ARBITRI. — O NOUA EXPERTIZA GEOLOGICA Ploeşti, 29 Dec. Zilele trecute s-a ţinut, în localul tribunalului jud. Prahova, o şedinţă a comisiunei de arbitri, relativ la exproprierile ce se fac pentru construirea liniei ferate loeşti-Târgovişte. A prezidat d. R. A. Carabasse, prim-preşedinte al trib. Prahova, arbitri fiind d-nii Const. Argetoianu, fost ministru, din partea principelui Calimaki, proprietar al terenului expropriat, nemulţumit cu suma oferită, iar din partea județuli, d. avocat George Ionescu. Terenul în litigiu are o suprafaţă de circa 10 mii ha. în marginea oraşului Ploeşti, pentru care judeţul a oferit 10 lei pe m. p. Comuisa de arbitri a fixat la 40 lei m. p., reprezentantul judeţului fiind nemulţumit, a declarat apel contra acestei hotărâri. Procesul judeţului Prahova cu moştenitorii Câmpeanu din Târgovişte, referitor tot la un teren expropriat, pentru care au cerut la început fabuloasa sumă de 70 mii. lei, iar acum 100 milioane, a fost scos de pe rol de la secţia II a Curţii de apel din Bucureşti, în urma pledoariilor d-lor avocaţi Gheni, Pompilie Ioaniţescu, P. Suciu, Gr. Ivănceanu şi Costel Spirescu, pentru ca experţii geologi, de la institutul geologic, în număr de nouă, să depună jurământul, după care urmează să se facă o nouă expertiză. In acest timp, lucrările se continuă pe toată lungimea liniei ; în Martie se vor începe lucrările de artă, astfel ca cel mai târziu în toamna viitoare, această importantă arteră de cale ferată să fie data circulaţiei. C. N. D. . xf*sw Un vapor ciocneşte o barcă portul Galaţi Galaţi, 29 Dec. Azi d. a., vaporul „Mastrandea“, sub pavilion grec, venind dela dana XI spre silozuri, să acosteze la cheiu, a lovit şi sfărâmat o barcă. Trei persoane din barcă au căzut In Dunăre. Ştiind să înoate, s’au salvat, venind la mal. Din ancheta căpităniei de port, reese că vaporul a executat manevra de acostare în docuri, fără a avea pe pilotul căpităniei pe bord. Vaporul nu a suferit nici o stricăciune. in Anul XLVII Nr. 328 Joi 1 Ianuar ii şi noi ©■ Recensământul general al populaţiei, fixat pentru 29 Decembrie, a dat rezultatele dorite şi aşteptate de toată lumea. Dr. bobim Menuilă, directorul general, a declarat Luni seară, că, dup ştirile telegrafice şi telefonice primite la acea direcţiune, în tot cursul zile de Luni operaţiunile recensământului au decurs în cele mai bune condiţiuni în tot cuprinsul ţării. După cum M. S. Regele Carol al II-lea, prim cetăţean al ţării, a ţinut să completeze singur foaia de rec înaltă pildă, populaţiuiiea fleţire ia apelul . Numai câtevea n'au vrut să se şl cetăţenilor ţării şi că nu-i poate priitul, refuzând să apă rarea recensoriilor c, 8 ■_ buletinele şi riecânt^ST porte consecinţele v * s la dispoziţiun de rege, care prevede Până la 2000 lei. 0 amendă STILUL IN ARTĂ Corelaţiunea dintre arhitectură şi celelalte manifestări artistice — Ua Stil poate fi considerat ca imaginea unui ideal al frumosului şi a unui aceluiaş principiu de orientare, într’o anumită epocă, reflectat in mod egal asupra oricărei producţii artistice. Când într’o egală măsură se întâlneşte un acelaş caracter, atât în arhitectura timpului, cât şi în celelalte arte plastice, precum chiar şi în muzică şi literatură, numai atunci se poate vorbi de un stil. Pentru a ne găsi într’adevăr în prezenţa unui asemenea fenomen artistic trebue să întâlnim o strânsă coesiune şi o reciprocă afinitate între toate artele. Aşa se explică cum însăşi moda unei anumite epoci, precum şi obiceiurile şi mentalitatea care a definit-o caută să se adapteze unui principiu conducător, participând astfel la un fenomen de mimetism spiritual. Aspectul ci-/ vlizaţiilor şi al artelor In diferitele faze ale istoriei s’a adaptat totdeauna unor mari principii ^ conducătoare, determinate intr’o conformaţie unică şi definitivă. Numai aşa putem înţelege — de ex. — gravitatea şi austeritatea spiritului antic roman tradus în frontoanele şi arhitravele severe ale templelor, în profilurile bonde de marmoră ale zeităţilor, în organizaţiile militare, în corporaţiunile muncitoreşti, în legislaţia lor. Aşa putem de asemenea pricepe fastul şi solemnitatea secolului ,,Regelui Soare" cu toată bogăţia palatelor somptuoase, cu parcurile şi fântânele monumentale, cu mătăsurile policrome, cu perucile albe buclate, cu dansurile şi manierele lor pline de ceremonial. De pretutindeni străluceşte luminoasă figura domnitoare a lui Ludovicus Rex şi se aud cuvintele lui ambiţioase şi egoiste: ,,apres moi le deluge“. Pentru ca arta unei epoci să se poată consolida într’un stil, este nevoie ca toate artele şi toate manifestările estetice să fie acordate la acelaş diapason, pen- tru a putea intona în aceleaşi acorduri imnul mare de glorificare a unui secol. Numai printr-o asemenea strânsă colaborare se ajunge cu adevărat la determinarea unui Stil. Când fiecare artă caută să se desvolte separat sau independent de mersul celorlalte arte, totul se destramă şi se anihilează. Orice tentativă în această direcţie este totdeauna nimicită şi nu dă nici un rezultat durabil. Dar, pentru a ajunge la formaţia unui stil nu este suficientă numai colaborarea şi secundarea tuturor artelor, ci trebuie ca să existe şi acel mare principiu de călăuză care să inspire într’o «. ceas vibraţiune pe toţi exponen- I ţii artei. Acest principiu îl găsim în însăşi spiritul timpului, în trebuinţele noi cari se nasc, în noile aşezări sociale în tendinţele economice, religioase, politice. Sunt etape în istoria artistică a lumii, precum este şi epoca noastră contimporană, când nici un popor nu se poate substrage in directivele manifestărilor lui artistice dela aceste principii mari, comune tuturora. Influenţa civilizaţiei secolului nostru cu nouile lui orientări, se revarsă pretutindei într’o aceeaş expresie şi fixează aceleaşi obiective precise pentru toţi. Arhitectura modernă, isvorîtă dintr’o nouă lege constructivă a betonului armat, trebue considerată ca un fenomen european, mondial chiar, iar nu ca o totalitate de manifestări locale susceptibile de a varia dela loc la foc după criterii opuse şi deosebite. Adevăraţi artişti de geniu, pe cari arta îi transportă într’o sferă supraumană, sunt singurii sacerdoţi ai frumosului, singurii dotaţi cu o sensibilitate cu totul excepţională cari au puterea de intuit substratul vremurilor şitetizând în operile lor o îatreai epocă ; ei sunt prevestitori As a fost un Bruneleschi care a deschis drumul renaşterii, aşa a fost un Michel Angelo, care a enptimat in opera lui tot destinul barocului. Şi astfel se suplică cum în timpul formaţiei unui nou stil arta nouă nu a fost nefoleasă de îndată de public şi dn această cauză a fost adeseori combătută. Omul în general este un conservator şi prin spiritul lui tomai -uu se poate ridica concouiţieni cu năzuinţele mari ale artei ,âni la acele orizonturi îndrăzneţe ş minunate contemplate numai d geniile creatoare. Nu este îuis mai puţin adevărat că într perioadă de metamorfoză ivesc alături de elemente de valoare excepţională altele de extremă negaţie. O putere creativă altele de disociaţie, odată mai mult ca în timpul asemenea fermentaţii, nu ar hai de discernut cu mai grijă cantităţile pozitive negative. Pe drumul unei conţin noiri, tot, ceea ce în artceput este „extravaga ..excentric”, apare apoi pentru a deveni mai târzi Urmând mereu poteci care prin ea însăşi escepere, arta rămâne să relaţie prin toate ţiile ei cu lluxul profusibilităţii noastre comun Pentru ca un stil nou - germina şi să se nască cu de vitalitate, mai este nev se producă într'un mediu , nie, care să-i asigure și Să vorizeze o desvoltare norma _ Dar, de un mediu prielnic t, tic depinde în mare parte bi:_, stare morală și materială a ur" popor precum și felul lui de co. ducere. In această privință, indferent de forma de guvernămân care a definit o ţară într’a, ammită epocă, numai atunci , în* arhitectura şi celelalte arte şi-a putut găsi o expresie de deplt vigoare când Statul şi-a atins a apogeu al forţei sale. O mărturie a acestui ade-^ este secolul de înflorire a Pericle, epoca de grandoare Romei sub imperiul lui Octavii renaşterea italiană sub papa Iliu al 11-lea, strălucirea Franţ sub stăpânirea lui Ludovic XIV-lea. Ce ar servi oare o semânţă sol într’un pământ steril ? Roai seci şi degenerate. Dr. arh. Mihail Urzică I Cătra toate organizatrlfi, L C. V. din ţară Asociaţia generală I. O. V. d'j România, cu sediul în B'd’lresl str. General Anghelescu 12, adj ce la cunoştinţa tuturo membilor săi şi în special şeilor de .ganizaţi’i că, potrivit Jegii e’i toraie şi legii administraţi toţi cei cari au fost omişi ’ şterşi din listele electorale tru comună, judeţ şi cort legiuitoare, pot fi trecuţi pei pe baza unei cereri numai la 31 Decembrie. Rugăm a se controla Este se stărui în special pentru cele de război cu sau fură de carte, cei toate au di vot să fie trecute din ofi liste. Facem apel către toţi ? organizaţii, cari rămân zătord de această opera. Vrem ca în viitoare!^ cele 500.000 de suflete crează lumea L O. V. şi cuvântul lor hotărâtor. ? cuceri mai uşor drept toate în picioare de poli Di pile ni lan si ti miri • •• -r- Moto dintr’o călătorie In furn! Pământului — de GH. FLAISLEN \ ____^ Consilier onorific la Înalta Curte de Casaţie •Luni, la 24 Martie dimineaţa, am acostat la Pierul din I MANILA. Acest nume va fi familiar agricultorilor noştri, fiindcă din cânepa de acolo se fac cele mai bune fringhii şi sfori , iar fumătorii vor şti că «tutunul de acolo are o bună reputaţie. Pierul dela Manila este o vastă clădire, în două etaje, cu multe prăvălii, şi unde se face şi un mare comerţ ambulant. Cu o macara gigantică s’a lăsat o paserelă (punte de trecere) de fier dela etajul de sus a pierului pe puntea noastră de promenadă, şi fiindcă Filipinele sunt sub protectoratul american, că vaporul nostru, deşi navigând sub pavilion german, venise dela New-York şi se întorcea acolo, şi că, în fine, majoritatea covârşitoare a pasagerilor era americană, s’a pus pe intrarea de la piei, deasupra paserelei, o mare ghirlandă de flori cu cuvântul „Welcome“ (bine aţi venit). A venit pe chei şi orchestra militară a poliţiei local®, care e renumită prin părţile astea a lumei, şi ne-a cântat. Cântau bine poliţiştii. Dar nu pot împărtăşi opinia unui american, , care asculta lângă mine pe punte, că este cea mai bună orchestră din lume. Aşi îndrăzni să cred că prin capitalele Europei onorabilul ar mai găsi orchestre militare tot aşa de bune, ba chiar superioare. Oraşul e destul de mare, are aproape 300.000 de locuitori, e foarte întins şi are străzi şi aleie frumoase. Dar clădiri mai însemnate nu prea sunt, chiar Catedrala nu e ceva deosebit. Iarba prin pieţi şi grădini publice era arsă roşie şi galbenă ca câmpul la noi după seceră. Am vizitat o fabrică de ţigări „Alhambra“. E o întreprindere mare, ocupând două mici lucrători. Ni s’a oferit câteva eşantilioane de probă; nu erau rele, dar ţigările de tutun nu se pot măsura cu ţigările turceşti, nici acele de foi cu produsele de la Habana. După dejunul la Manila Hotel am trecut prin fort, unde ofiţerii locuesc în vile elegante, şi am vizitat ruinele unei biserici mari de piatră, distrusă prin bombardament în timpul războiului americano-spaniol. Am fost şi la cimitir. Toate religiunile au acolo cartierul lor. De relevat este că zidul gros, care înconjură cimitirul, este plin de compartimente transversale, unde coşciugurile o depun, contra unei taxe, pe timp de 5 ani, şi că numai după acest timp morţii se scot de acolo şi se îngroapă în pământ. Cele mai multe firide erau ocupate, şi zidăria de închidere purta numele ocupantului, dar mai erau şi compartimente goale cari aşteptau chiriaşi. Apoi am mers la penitenciar. Foarte vast cu multe clădiri. La centrul un turn de observaţie, unde convergează toate curţile şi pavilioanele, încât de acolo se poate supraveghia întregul penitenciar. Prizonierii se prezintau bine. Au făcut nişte exerciţii gimnastice simultane în curţile lor respective. Era în occident aci într’o sală un mare bazar cu lucruri lucrate de prizonieri. S’a cumpărat mult. La Manila s’a reînviat de sexul feminin mode mânicilor-şunci, bufate în sus deasupra cotului, cum se purtau pe la sfârşitul secolului trecut. Numai că aci şuncile sunt din stofă transparentă, de par a fi nişte aripi de fluturi. Chiar uniforma prizonierilor din temniţă era prevăzută cu acest ornament. Am văzut în treacăt un cortegiu de înmormântare; mergea cu pas gimnastic, şi muzica cânta marşul funebru a lui Chopin allegro, ca un marş de petrecere. La Hotel am dat de un fruct nou pentru mine: mango“. E ca o pară mare galbenă, cu un miez de gust plăcut, dar după mine prea dulceag. Am mâncat şi „papaia“, un fruct asemănător cu pepenele nostru galben la formă şi la gust. Când se apropia ceasul plecărei a venit iarăşi muzica poliţiei de ne-a cântat de adio. La şase ore p. m- am părăsit Manila. Miercuri 27 Martie, dimineaţa am fost la Koj Pier din HONGKONG , Kowloon e o peninsulă a insulei Hong kan g- Hon^ ca şi Singapur, Shanghai şi Tarakan sunt siturte, nu tinent, ci pe insule. _ Iată-mă dar în China, marea enigmă » Extrerm ment, înfăţişarea Hongkognului este admirabilă, basmn de mare, Înconjurat în toate părţile de munţi stâncoşi cari se ridică drept din apa. Marţimile sunt acoperite până sus cu case şi vile, de grădini şi vegetaţie. Aspectul magic şi atunci cărcată cu fum de la vapoare, parcă vrea să trag peste acest tablou, asupra acestei porţi de intrar făcând misterul ascuns după ea încă mai impenetr acela încă mai atrăgător. Portul e plin de vapoare de toate naţiile, de dărăbii mai mari şi de şampane (luntre) chinezeşti zelelor făcute de rogojini, şi numai rar de stofa aceste vehicule aquatice se mişcă în toate direcţiile, cârcă şi descarcă la chei. E o activitate, un sgomoruit necontenit, din zori de zi până târziu la neamulte locuri ţine toată noaptea. Este pulsaţia port internaţional. url (Va