Universul, februarie 1931 (Anul 49, nr. 28-55)

1931-02-01 / nr. 28

Victimele viscolului T­ulcea, 29 Ian. A fost găsit îngheţat pe c­âmp Sebiu Hristu, de 56 ani, din comuna Mihai-Bravu. In ziua de 19 a. c. el se a­­dapostise cu oile în pădure şi fiind apucat de viscol, n’a mai putut să-şi continue dru­mul spre casă. * Pe câmp în zăpadă, a fost găsit cadavrul unui băiat în­gheţat. S’a stabilit că este al lui Niculae Ene I. Gheorghe, de 13 ani, din com. Mihai­ Bra­­vu, care fiind apucat de vis­col pe când se înapoia cu oile, spre casă a murit de frig. Tot pe câmp a fost găsit în­gheţat cadavrul unui om. Din cercetările făcute, s’a stabilit că e Nichifor Arsene din Mahmudia, cioban în servi­ciul lui Dumitru Cuzi din satul Sf. Gheorghe și se afla cu oile la pășune pe raza co­munei Mahmudia în timpul viscolului. * Mik­i­­ will Iris, n­’au primit leafa de 3 luni Şomcuta Marie, 29 Ian, învăţătorii din nordul Ardea­lului n'au primit salariile nici pe Noembrie şi aşteaptă zadar­nic acreditivele. Au făcut împrumuturi pe cari nu le-au putut plăti, apoi au recurs la ajutoare, iar astăzi cerşesc. Ei sunt mâhniţi, că în unele judeţe, cum este Bihorul, d. Te­­ianu, de frică să nu cadă in ale­geri, s­a du® cu acreditive de 30 milioane, achitând salariile tutu­ror categoriilor de funcţionari, pe când în alte judeţe, unde nu au fost alegeri, învăţătorii sunt lăsaţi pradă mizeriei. Toate intervenţiile au fost za­darnice,­­fiindcă nenumăratele ■telegrame trimise la Bucureşti, au rămas fără răspuns. D. Mihai Popovici, deputat de Sătmar, când a fost în judeţul Sătmar, s'a mirat când i s’a a­­dus la cunoştinţă că învăţătorii n’au primit salariile. De ce nu se miră acum când i se aduce la cunoştinţă că n’au primit de 3 luni salariile . Prin ziarul „Chioarul", învă­ţătorii tineri au lansat un ma­nifest în care cheamă corpul di­dactic la luptă. Sub paravanul industrializării Brăilei , înstrăinarea terenurilor untor creaţiuni Consiliul municipal va avea să soluţioneze în curând o ce­rere, care, de pe acum face o­­biectul discuţiilor şi indignării întregei opinii publice din loca­litate. Va vorbi de pretenţia Între­prinderilor industriale Hari­top­ol din oraşul nostru, de a i se a­­corda, contra unui preţ infim, un­ teren de o întindere de 30 mii m. p. FICŢIUNI ŞI REALITĂŢI Fabrica Haritopol, care nu poate invoca în sprijinul cererii sale nici măcar argumentul că este o instalaţie, care, prin nu­mărul mare de lucrători, ce i-ar avea ocupaţi, ar îndeplini o funcţie deosebită în viaţa eco­nomică şi binefăcătoare pentru populaţia brăileană, tinde să pue mâna pe această apreciabilă por­ţiune de teren, în baza­ unor fă­­gădueli cari n’au nimic porţiun cu realitatea lucrurilor.­­ Intr’adevăr, firma Haritopol, o întreprindere de cuie şi căldări, cu randament destul de redus, susţine că dacă va căpăta locul pe care a pus ochii, va fi în stare să aducă înflorirea acti­vităţii industriale şi comerciale a oraşului nostru. Pe porţiunea pe care o solicita primăriei, vrea să facă o fabri­că de sârmă, de căldări, de ta­­ibl‘3 de» In uzinele ei — spune între­prinderea rus pomenită — vor găsi de lucru sute de muncitori localnici, cari actualmente şo­mează sau sunt ameninţaţi să şomeze. Numita firmă însă, scapă din vedere că întreprinderi de ace­ia? natură se mai găsesc vre­o­ câteva la Brăila. Avem aci, mari uzine pentru trasul sârmii şi fabricatul cu e­­l­­or. Ele sunt înzestrate cu vaste mijloace tehnice ce dau posibi­litate câtorva sute de lucrători să aibă ocupaţie. La temelia acestor uzine se găsesc capitaluri importante şi credite suficient de largi. Şi totuş fabricile existente au fost şi ele destul de greu lovite de criză. Magaziile lor sunt în­ţesate cu enorme cantităţi de marfă fabricată, care nu mai găsesc plasament. Producţia lor a trebuit să fie simţitor redusă, iar o bună parte din personal a fost concediat CE SE ASCUNDE IN DOSUL CERERII Iată de ce prin logica împre­jurărilor, argumentările cu care firma Haritopol și-a înconjurat cererea de a i se da 50 mii m. p. din terenul orașului, nu pot fi luate în serios. In realitate, iată cum stau lu­crurile : Terenul solicitat de Ha­ritopol contra unui preţ destul de eftin, va ajunge în curând, la o valoare cu mult mai mare de­cât­ aceea de azi. Incul acesta se găseşte situat la bariera Călăraşilor şi face parte dintr’un lot care este afec­tat pentru înfiinţarea unui chr­­iier eminamente industrial. Se ştie doar, — şi noi am vor­bit în dese rânduri despre acea­sta, — că s’a lansat paroli in­dustrializării oraşului, menită să compenseze scăderea îngrijoră­toare a traficului local de ce­reale. Spre a ajuta la infăptirea ace­stei transformări economice, ad­ministraţia comunală, e decisă să facă toate înelesnirile, înce­pând cu cesionări, în condiţii cât mai avantajoase, de porţiuni din terenul de la bariera Călăraşilor. De această situaţie se pare că vrea să profite şi firma Harito­pol. Ea îşi dă perfect­ii bine seama, că mai târani — dacă noiile instalaţii ce susţine că vrea să te ridice, nu vor da be­neficiile scontate — Jocul va putea fi revândut la preţuri poa­­te înzecite. Socoteala nu e de loc rău cal­culată, dat fiind că în curând »« vor cere autorizaţii pentru crea­ comerciale destinate ma­­industriale — însemnate. FIŢI MAI SGÂRCTŢI, D-LOR EDILI Ei bine, dacă terenurile comu­nei vor fi parcelate şi afectate cu atâta uşurinţă fabricilor de doage, de sârmă şi de cuie, cam­ de altfel abundă în toată ţara, depăşind necesităţile consumu­lui, ce va mai rămâne atunci­­pentru uzinele şi marile şantie­re, ce cată să se ridice la nod, în viitor ? Este vorba doar de un avut obştesc, care trebue folosit nu­mai în interesul general. Cu toate că ştim, că se fac eforturi şi opintiri de unii in­teresaţi — aşa cum s-a mai fă­cut şi în alte cazuri similare — pentru ca cererea firmei Hari­topol să fie favorabil soluţionată, nu ne îndoim că actualii edili se vor arăta, începând chiar cu a­­cest caz, cât mai sgârciiţi cu dis­tribuirea acestui teren de inte­res obştesc pentru economia lo­cală. Cu deosebire ne punem toată nădejdea un d. primar Nicolae Orăşariu, a cărei dragoste pen­tru oraşul şi populaţia ce admi­nistrează e unanim apreciată şi de prieteni ca şi de adversarii politici, ca printr’un refuz net, să înăbuşe toate tentativele ce­lor ce vor să trafice avutul co­munei. Brăila, 29 Ian­­rea unor Industrii cu mult mei I. Nicolau --------ITj*ÎTI-----------­ Situaţia tristă a podgoriei Aradatui Arad, 30 Ianuarie Anul acesta, cu toate că recolta a fost mai bună ca altă dată, a fost pentru podgoria judeţului nostru cel mai rău an, ce s’a cunos­cut vreodată. Recolta a fost abun­dentă, dar încasările n’au fost suficiente nici pentru ca să-şi scoa­tă podgoreanu o parte a învesti­­rilor, necum să mai poată face faţă sarcinilor fiscale. Strugurii s au vândut astă toamnă între 5—7 leî, iar mustul cu patru Iei, şi din această ridicolă sumă a trebuit plătit mai mult de jumă­tate fiscului, încât beneficiul pod­gorenilor n a fost nici de doi Iei la kgr. E de notat, că tot ce s-a putut vinde, s’a vândut ca must. ,DUJ.a rămas înmagazinat în pivniţi şi nimeni nu-l mai cum­pără, pentrucă consumaţia s’a redus aproape la nimic, iar de exportat nu se exportă nimic. In condiţiunile acestea podgorenii au rămas şi cu învestirile de anul trecut pe cap, şi cu impozi­tele în imposibilitate de achitat Ca să pună vârf acestei trage­dii, oficialitatea a venit în vre­mea din urmă cu încurajerile ce se cunosc, date fabricanţilor de spirt negru. După ce de încura­jarea exportului vinului nu s’a îngrijit nimeni, încât acesta s’a redus cu totul din perspectivele podgoriei arfidene, vine acum concurența spirtului, sprijinită de aceea o oficialitate, care în loc să încurajeze pe podgoreni, îi dis­­truge literalmente. Treben să adăogăm la cele de mai sus, un fapt care va încu­raja într’un chip lesne de închi­puit concurenţa spionului negru. Zilele din urmă, personalul ad­ministraţiei financiare a Ardea­lului, care se ocupa cu descoperi­rea producătorilor şi vânzătorilor de spirt, a fost redus simţitor, şi e vorba să se facă săptămâna viitoare alte reduceri, astfel ca dintre toţi agenţii de constatare ce-i are administraţia financiară a judeţului nostru, să rămână numai cu o jumătate de duzină ! In epoca aceasta a spirtului ne­gru, reducerile de care vorbim sunt o adevărată pacoste, nu pen­tru personalul care urmează să fie desfiinţat, ci pentru miile de podgoreni, cari trebue să vadă în ele o încurajare directă la adresa fabricanților de kp. mum UNIVERSUL Sidei ipotatal­­e cereale — Măsuri imediate şi măsuri pentru viitor — Titularul ministerului de agri­cultură a comunicat reprezentan­ţilor presei, unele măsuri pregă­titoare în vederea aplicării în­cheierilor luate în conferinţa de la Geneva a comisiunei de studii pen­tru Uniunea europeană în vede­rea scurgerii supra­stocurilor existente de cereale din ţările agri­cole ale Europei centrale şi orien­tale. Conferinţa aceasta de la Gene­va, din 21 ianuarie, a adoptat o rezoluţie, prin care invită pe re­prezentanţii autorizaţi ai ţărilor agricole exportatoare din Europa centrală şi orientală să se întâl­nească din nou, spre a cerceta mijloacele pentru scurgerea sur­plusului de cereale disponibil azi. România a fost invitată să pro­cure cât mai curând posibil, in­­formaţiuni asupra excedentului cerealelor disponibil pentru ex­port. Informaţiile acestea se raportă la mărimea şi natura stocurilor de cereale, precum şi la calităţile lor In afară de aceasta, e necesar să se precizeze dacă aceste stocuri se găsesc strânse laolaltă şi dacă sunt imediat disponibile, precum şi dacă sunt transportabile şi in ce condiţiuni. Se cere să comunicăm cam­ sunt preţurile actuale şi în ce condi­ţiuni se înţelege să se facă vân­zarea acestor stocuri. Pentru ca această posibilitate de a desface în condiţiuni favo­rabile stocurile noastre de ce­reale, să poată fi folosită, este nevoie ca ministerul agricul­turii să obţină toate aceste in­­formaţiuni, în­deosebi în ce pri­veşte cantităţile şi calităţile de cereale disponibile, localităţile unde se găsesc depozitate, nu numai spre a comunica acestea „Societăţii Naţiunilor“, dar şi de a formula soluţia practică pentru realizarea acestei impor­tante operaţiuni. Fără concursul agricultorilor mari şi mici, statul român nu va putea isbuti să înfăptuiască această acţiune. Ministerul a luat toate măsu­rile pentru strângerea acestor informaţiuni, prin serviciile sta­tistice ale judeţelor, prin orga­nele comerciale ale c. f. r. ale regiei porturilor ş. a. Dacă organizaţiile agriculto­rilor comitetele agricole săteşti, camerele de agricultură, sindi­catele agricole, cooperativele ş. a. nu vor da concursul lor re­pede şi fără nici un fel de şovă­ială, sau dacă nu vom putea ob­ţine date exacte, calea aceasta ce ni se deschide azi, va fi pen­tru noi închisă. Ministerul de agricultură fa­ce un călduros apel la toate cer­curile agricole din ţară spre a-i oferi concursul în propriul lor folos. In ce priveşte realizarea co­mercială a acestei operaţiuni, de­­legaţiunea economică a guvernu­lui, a hotărît să se adune în chip concentrat cu concursul „Uniunii exportatorilor de cereale" ce se va organiza în scurtă vreme, pe baza legii pentru valorificarea cerealelor, ce urmează să fie vo­tata de Parlament,­­ tot acest material. Operaţiunea aceasta priveşte scurgerea excedentului de cerea­le din acest an. CONFERINŢA INTERNAŢIO­NALA A GRÂULUI In ceea ce priveşte organizarea problemei exportului cerealelor pentru viitor, conferinţa „Uniu­nii europene” a pus-o în studiul şi deliberarea conferinţei inter­naţionale a grâului ce se va ţine la 26 Martie la Roma. Obiectivul principal al acestei conferinţe este să examineze solu­ţiile propuse, tratamentul prefe­renţial şi echilibrul pe bază de contingenţe, cum şi acela de a recomanda „Uniunii europene“ una sau alta din aceste soluţii România împreună cu celelal­te state din Europa centrală şi orientală, care sunt angajate în acţiunea de la Varşovia, va parti­cipa la conferinţa de la Roma, de la care aşteaptă ultimul impuls către soluţiunea definitivă a pro­blemei exportului produselor sale agricole, în condiţiuni echitabile. A. A. biirile inii wir sirii — Ziua O-a — — Şeâlnfa dimineaţă Eri, la ora 9 dimineaţa, au continuat în sala de festivitate a soc. „Progresul silvic” desba­­terile consiliului superior silvic. A participat d. V. Potârcă, sub­secretar de stat la domenii. POLITICA SILVICA A EX­PLOATĂRILOR D. inginer C. P. GEO­RGESCU, consilier silvic ministerial, a des­­voltat comunicarea privitoare la „Politica silvică a exploatări­­ior’*. D-sa a arătat că silvicultura s’a născut din necesitatea de a conserva pădurile, ca un bun ce aduce omenirii un complex i­­mens de servicii, de care este strâns legată prosperitatea ori­cărei ţări. De aci intenţia de a impune, ca din toate pădurile să se exploateze anual numai posibilităţile normale, care, în ultima analiză, sunt" egale cu creşterile animalelor. Poporul românesc nu a ajuns încă la gradul de cultură, care să-l pună în situaţia de a apre­cia importanţa pădurilor şi a silviculturii în genere; aşa se explică necontenitele asalturi ce se dau pădurilor — sub toate formele — spre a le desfiinţa, asalturi conduse numai de inte­rese trecătoare. POLITICA AMFSTECATA PRE­TUTINDENI t D. consilier Georgescu a ară­tat că In țara noastră nu am avut şi nu avem încă o legis­laţie silvică, care să conducă la atingerea acestui ideal; condu­cătorii politicei româneşti — deşi apreciază acest interes — n’a a­­vut şi n’au curajul de a-l impu­ne printr'o legiuire adevărată. TAXELE DE EXPORT ALTA PACOSTE Taxele de prohibire la export au provocat însă o criză ce au lovit mai greu pe proprietari, care, în cele din urmă s’au re­semnat cu câştiguri mai mici; exportatorii cari ştiau să sorte­ze minunat stejarul pentru di­ferite pieţe europene, s’au aco­modat şi ei la noua situaţie. Spre a-şi asi gura un câştig mai mare — cu care erau obiş­nuiţi — au dublat suprafeţele de exploatat anual. S’au pierdut astfel pentru ave­rea naţională sute de milioane lei aur, ce puteau veni în ţară. De această situaţie încă nimeni n’a fost făcut răspunzător. Drumul urmărit pentru sal­varea pădurilor particulare, nu trece pe la ministerul finanţelor, aşa că taxele de export prohibi­tive trebuesc revocate,­­ ca njiti­­economice şi an­ti financiare. Proprietarii pădurilor din ace­­laş bazin — indiferent de natura lor — să se asocieze pentru ex­ploatarea în comun, obţinând astfel o continuitate pe bazine. O altă latură a acestei proble­me este oprirea divizării pădu­rilor, care­ este o problemă mult mai grea. D. prof. STINGHIE propune­rea abolirea taxelor de export p­entru stejar şi micşorarea taxe­­or de transport pentru lemnele de lucru. D. inginer GROZESCU a făcut o comparaţie între impunerile făcute proprietăţii agricole şi forestiere. Impozitele grele asu­­pra producţiei forestiere împie­decă exploatarea şi exportul lemnD. inginer GEORGE ORESCU, delegat al c. f. r. a protestat împotriva defrişărilor de păduri pentru crearea de islazuri co­munale. Aceste defrişări făcute fără milă, schimbă natura tere­nurilor şi regimul apelor, pro­vocând torenţi de apa, care spală liniile de cale ferată, dis­trug pădurile, expunând direcţia c. f. r.. Ia cheltueli imense de întreţinere, dar chiar şi la în­treruperi de circulaţie foarte des repetate. D. M. PETRUŢ spune că ilu­zia în care ne-am obicinuit a ne complace , că suntem o ţară bogată" este departe de a­­fi o realitate. Situaţia esta alta. In puţină vreme, vom începe să im­portăm lemne; dacă nu am fă­cut-o încă, se datoreşte pe de o parte faptului, că avem popula­ţie mai rară, cu nevoi mai res­trânse, iar pe de altă parte şi rezervelor pe care le-am mai avut. Trebuie să ne impunem o poli­tică de cruţare şi de economie a pădurilor, paralelă cu o acţi­une de sporire a producţiei, prin împăduriri de terenuri degradate şi prin îmbunătăţirea factorilor de producţie, care stau în mâna omului. O acţiune de încurajare şi a­­colo unde nu există politica de îndrumare a industriilor noastre lemnoase, care s-a mărginit nu­mai la exploatări extensive şi în cea mai mare parte cel mult la debitarea lemnului în cherestea către industriile înaintate de prelucrarea lemnului, pe de o­parte spre a găsi de lucru şi pe de alta spre a ocupa populaţia din regimul de munte. Realităţile politice, sociale şi economice, au împiedecat con­siliul tehnic să-şi exercite rolul său de regulator. Acţiunea de încurajare şi pro­movare a industriilor de prelu­crare a lemnului, revine în cea mai mare măsură, politicii va­male şi numai în mică măsură statului, ca proprietar de pă­dure. Şedinţa se a ridicat la ora 12 a. m. ------n»n——’ Piaţa cerealelor In ţară BRAILA 80 Ianuarie Piaţa cerealelor e calmă, în­registrând scăderi de 1200 lei la vag. de oarze. S’a oferit: • orz linie cu 19500 şi porumb bordo cu 20.500. Celelalte produse ce menţin neştirbire. Până la amiază, nu s’a făcut nici o tranzacţie. » In obor, s’a vândut: 7 care orz cu 215 lei suta de kg.; 52 porumb cu 187—198 și 14 grâu cu 210—300. In străinătate 2­9 Ianuarie CHICAGO (închiderea) GRAU: Tendinţă fermă. Mar­tie necotat; Mai 8275—827587; Iulie 87—8712. PORUMB: Tendinţă fermă. Martie 6375; Mai 6562; Iulie 6612; Sept. 6587. OVĂZ: Tendinţă fermă; Mar­tie necotat; Mai 3287; Iulie 32. SECARA: Tendinţă, fermă. Martie 39; Mai 40; Iulie 4025; Sept. 4025. WINNIPEG (închiderea) GRAU: Tendință fermă. Mar­tie 5887; Iulie 60; Octombrie 6137. S­CHIMBUL Pe ziua de 30 Ianuarie BURSA OFICIALA DE DEVIZE PETROLIFERELE ROMANE , , , LA PARIS DEVIZE STREINE (Deschiderea) VALUTE EFECTIVE (Buc.) , Zurich I Paris Londra B­URSA Bucureşti, 30 Ianuarie TARGUL OFICIAL (11—12% dim.) Renta impropriet. 43.7/8; Im­­prum. de stabiliz. 81.1/8; Urb. Bucureşti 48; Rurale 5 % 48.3/4; Banca Naţională 5875, 825, 875; Banca comerc. rom. 690; Banca românească pui 610; Idem ve­chi 620; Astra română vechi 585; Idem pui 530; Steaua ro­mână 335; Petrol Block 160; Credit minier 185; I. r. d. p. 80, 78; S. R. D. 440; Mica 485; S. T. B. 740, 50, 40; Reşiţa 275, 80. TÂRGUL LIBER După închiderea bursei ofici­ale, cursurile au oscilat între cifrele de mai jos. A doua cifră indică ultimul curs de înche­iere sau cursul la care efectele au rămas oferite. Impr. na{ion. 5% 1916 66—6614 In.pr. Unirii 5% 1919 63—63% Impr. ref. 5% 1920 59—60 R-ta Impr. 5% 1922 45% — 44 Impr. stab. 7% dolari 81—81 % Oblig. jud. corn. 5% 57—57% Idem 4%$ 57­%—58 Com. Buc. 5% 47—50 Idem 1% 47—50 Idem 3 %$ 52—53 Scris. urb. Buc. 5% ex. cup. Scris. urb. Iași 5% ex. cup. 47 %— 48 43—43­% Oblig. soc. loc. ref. 5% 52%­53% Scris. func. inr. 5% ex. cup. 48­%—49 B-ca com. italo-română 700—720 Banca Viticolă 120—125 PETROLIFERE Astra Română veche 575—585 Idem pui 525—530 SOC DE ASTG­URARE DIFERITE SOCIETĂȚI Idem 10% ex. cup. 90%—91 BĂNCI Banca Nat. cup. perf. 5825—5875 Banca Blank 700—710 Banca Agricolă 65—70 B­ca Românească veche 615—620 Idem pui 605—610 Banca de cred. rom. 540—545 Banca Minelor 65—70 Banca de scont 150—160 Bank of Roum. 2100—2200 Cerealiștilor 250—260 Banca sind. agr. Ilfov. 400—425 Banca com. rom. 685—690 Banca com. Craiova part. 500—510 Banca Generală 315—320 Albina din Sibiu 680—700 Banca Carpaților 380—400 Steaua Română 325—330 Speranța, optată 520—525 Idem pui 240—250 Petrol Block 150—160­­ Petrolul Românesc 110—115 Rom. Belg. de petrol 95—100 Concordia 440—450 Credit Minier 180—185 I R. D. P. 75—80 Redevența 100—110 Sirius 370—380 România Petroliferă 40—45 Petrolul București 173—200 Petrol Govora 110—120 Subsolul rom. 40—50 Dacia România 3950—3975 Generala 1475—1500 Naţionala 640—650 Agricola Fonder­a 750—800 Urania 2300—2400 Steaua României 1225—1250 F­ranco-română 700—750 NAVIGAȚIE România navig. 500—510 S. R. D. 440—445 Maritima Brăila 50—60 Dunărea 200—220 (Uniffiiala fileiu­l P.U. La Casa de credit P. T. T. din motive ce nu se cunosc, nu se mai fac plăţi decât anumitor per­soane, cu protecţie. Cu toate a­­cestea, serviciul contabilităţii e­­mite zilnic ordonanţe, care nu se pot achita. O mulţime de funcţionari aş­teaptă în faţa casieriei să li se e­­libereze sumele, la care au drep­tul, dar un domn casier, gras şi foarte nervos, îi bruschează şi-i dă afară. Eri, printre cei ce aşteptau, se aflau şi mai multe persoane din provincie, chemate să se prezinte la casierie să-şi ridice sumele, la care au dreptul. Acelaş domn casier a refuzat şi acestora să le elibereze vreun ban, achitând numai ordonanţa prezentată de o tânără doamnă, recomandată de d. subdirector al Casei de credit P. T. T. La protestele celorlalţi, d. ca­sier s’a înfuriat rău de tot şi le-a răspuns : — „Eşiţi afară, că n’am bani“, întrebat, când are, d. casier cel nervos a trântit uşa biroului, încudind-o. Au urmat proteste sgomotoase şi bătăi în uşe. Un revoltat l-a re­clamat pe d. casier direcţiei Ca­sei de credit, dar s’a răspuns, că nu se poate lua măsuri contra sa, de­oarece „e nervos şi face scan­dal". Hasiri imolrin eleik tomijti din Basarabia — închiderea liceului evreesc „Tartant" — Ministerul instrucţiei a dat următorul comunicat: „In urma constatărilor făcute de organele de control şcolar, ministerul instrucţiunii a dispus eliminarea pentru totdeauna din toate şcoalele de stat şi particu­lare fără drept de examen par­ticular, a următorilor elevi do­vediţi că sunt amestecaţi şi iau parte la mişcarea comunistă : Lesac Iţhoc, cl. VH, liceul „Xe­­nopol“, Soroca. Melman Simica, d. Vili, liceul tehnic agricol. Stingher Toma, cl. V, şcoala de meserii actualmente liceul tehnic agricol. Axelind Golda, cl. VII, Mat­is Lea cl. VI, Ghendler Ed­er cl. VI, toate de la liceul de fete din Soroca. Gh­ercinean Sina din cl. V a li­ceului de fete particular „Tar­but“ din Soroca. In acelaș timp, ministerul a hotărît să se închidă liceul par­ticular „Tarbut“ care funcţionea­ză contra legilor şi regulamen­telor şcolare şi de unde a por­nit mişcarea comunistă printre elevi Maestrul de muzică Santachi Noel, de la liceul de fete şi şcoa­la profesională din Soroca, a fost pus în disponibilitate, pen­tru beţie şi sentimente antina­ţionale“. ------------­________ DEL AC F. R. Bilete de dus şi întors De la 15 Ianuarie, staţiile Leor­­deni, Salard, Viştea de jos, Bor­­şa, Videle şi Căzăneşti, vor emi­te bilete de dus şi întors cl. H1 tren de persoane, pentru staţiile comunelor urbane, situate la o distanţă mai mare de 60 km. şi până la 100 km. inclusiv. Accident Pe când o maşină izolată sta­ţiona în staţia Paşcani, a sărit piuliţa de la camera de fum, o­­părind mortal pe mecanicul Ghilban şi fochistul Iacob Sim­i­ca din depoul local. Victimele au fost trimise la i­­pital în stare gravă. "Anul XLIX Nr. 28 Duminica 1 Februarie 1931 — "" .....I, III.I ,_JLJP. INFORMATIUNI R D. inginerr-şef Gheorghe Ro­­şianu, din direcţiunea consiliu­lui tehnic superior, a fost numit director al acelei direcţiuni. R. D. Nic. Alex. Constantines­­cu a fost confirmat ca primar al oraşului Focşani, în locul d-lui Alex. Alovra, demisionat,­­ R D. Haim Herţanu a fost lă­­­­sat în disponibilitate din func­ţiunea de sindic şi mijlocitor­­ oficial ce ocupă pe lângă bursa de mărfuri din Cernăuţi. Cine are nevoe de purgativ, medicul îi recomandă dragoeurile Artin, fiindcă produc scaun nor­mal, uşor şi curăţă intestinele fă­ră crampe sau dureri. Artin e­ef­tin. 3075 MUNCA INTENSIVA cere ali­mentaţie intensivă. Ovomaltine conţine, concentrat, materiile a­­limentare generatoare de energie. Fiecare om muncitor să ia în lapte dimineaţa şi la 4 Ovomal­tine. 3075 CLINICA de CHIRURGIE ȘI GYNECOLOGIE Dr. MARIN IONESCO BOLI de FEMEI CHIRURGICALE SIFILIS si GENITO-URINARE Str. Romană 37 (fost 93) Tel. 207/47 Consul! 3­6 689 Te fereşti de © NI 1 P uk si te vindeci cu RINOL&INA Se găseşte la toate Farmaciile şi Drogheriile. Următorii elevi ai liceului „Spiru Haret” din Bucureşti fă­­cându-se vinovaţi de abateri f­ra­­ve de la disciplina şcolară (atitu­dine ameninţătoare faţă de un profesor care i-a găsit fumând pe stradă şi acostând eleve de şcoală) au fost pedepsiţi de con­siliul profesoral după cum ur­mează : Ionescu Alexandru din cl. VI, cu eliminarea definitivă din toa­te şcoalele statului şi particula­re, cu drept de examen particu­lar în anul şcolar viitor. Bălăşescu Teodor din d. VII, a fost eliminat până la finele a­­nului din toate şcoalele statului şi particulare cu drept de exa­men particular in acest an. Ştefănescu Constantin d. ViI-a a fost pedepsit cu eliminarea până la 1 Martie 1931. Nicolae G. cl. V-a Oprescu Ion cl. VI şi Nicolau Aurel cl. VII au fost eliminaţi din şcoală până la 15 Februarie a. c. Ministerul a confirmat aceste eliminări.­­ Comitetul şcoalei normale de conducătoare din Beuşi va ţine adunare generală Dumini­că, 8 Februarie, ora 4 d. a. Dacă la aceasă dată nu se va întruni jumătate, din numă­rul membrilor, se va ţine Dumi­nica viitoare 15 Februarie, la aceeaş oră cu orice număr de membri. R D. Ioan Fried, dr. în drept, a fost numit secretar pe lângă bursa de mărfuri din Oradia. UNIVERSITARE R] înscrierile la examenele se­mestrului I (anul preparator de la facult. de litere din Bucureşti) din luna Februarie, se fac la ghi­şeul nr. 1, dela 3—10 Februarie. Studenţii vor prezenta : Cactul de cursuri (acei cărora li s’a liberat) ; recipisa de plata primei rate din taxa de înscriere (2100 Iei) ; recipisa de plata ratei a II din taxa de înscriere și cea de examen ; formularul e­libe­rat gratuit de casierie, care tra­­bue completat cu toate datele ne­cesare. Nu se primesc formulare incom­plete și scrise nedeslușit. Peste data fixată nu se mai pri­mesc înscrieri. Sub nici un mo­tiv,­­ D. dr. Ştefan Secăreanu a fost numit docent de chimie ana­litică organică şi anorganică la facultatea de medicină din Cluj. A. D. dr. Virgil Troteanu a fost confirmat conferenţiar la facul­tatea de medicină din Bucureşti. A. D. Dan Simionescu a fost numit asistent la seminarul cate­drei de istoria literaturii române vechi la facultatea de Litere din Bucureşti. MILITARE R] Examenul de şefi de muzi­că, ţinut în luna Octombrie 1930, e anulat. Locurile vacante de şef de muzică cl. IlI-a se vor ocupa pe cale de concurs Concursul va începe la 23 Fe­bruarie a. c., şi se va ţine în lo­calul Şcoalei militare de infan­terie Nr. 1 Bucureşti. Vor fi admişi la concurs : a) Absolvenţii cu diploma unui conservator, inclusiv secţia peda­gogică de muzică de stat din ţară, sau străinătate, care au la bază bacalaureatul, certificat de absolvire a liceului complet sau a unei şcoli similare, afară de şcoala normală. h) Reangajaţii muzicanţi cu vechime de reangajare de mini­mum 5 ani şi cu cel puţin 4 cla­se de liceu, absolvenţi cu diplo­mă a unui conservator de muzică inclusiv secţia pedagogică de stat din ţară sau străinătate, înscrierile se fac până la 20 Februarie, la inspectoratul in­fanteriei ÎNTRUNIRI Societatea filantropică a ve­teranilor funcţionari şi pensio­nari convoacă pe toţi membri săi în adunare generală extraordina­ră, sub preşedinţia d-lui maior Al. Danieles­cu, pe Duminică 8 Februarie, ora 4 d. a., la sediul soc. (str. Viitorului 179). snmprrvTFSTi Soc. stud. în „fizico-chimice“ ţine adunare generală, extraordi­nară, azi. Sâmbătă 31 Ian., ora 6 luni d. a. Ucis de soţie şi fini sân Baziaş, 29 Ianuarie In satul Cruşîţa din Banatul iugoslav, trăia o familie com­pusă din mama şi fiul, în etate de 18 ani despre care locuito­rii vorbeau că ar avea raporturi nepermise. Capul acestei familii, un anu­me D. Străinu, care stătuse mai bine de 20 ani în Statele­ Unite, la o uzină metalurgică, unde îşi argon­sese şi o frumoasă a­­vere, înştiinţat de locuitori asu­pra celor ce se petrec acasă, s-a întors acum câteva săptămâni la căminul lui. După câteva zile a avut o violentă ceartă cu so­ţia lui Ana, iar pe fiu hotărîse să-l isgonească din cauza pur­tării sale. Văzând pericolul şi Intenţio­nând a moşteni pe Străinu, mama şi fiul se hotărîră să-l suprime. In tim­p ce acesta dor­mea, a fost sugrumat,’ iar cada­vrul aruncat într’un puţ pără­sit la marginea unei păduri. Descoperindu-se sălbatica cri­mă, făptuitorii au fost arestați.Ei au făcut mărturisiri cu un cinism revoltător. ——­ 0X0 ——­ „Cei doisprezece apostoli ardeleni“ Arad, 30 Ianuarie Aşa numesc zi arele maghiare pe 12 scriitori şi conferenţiari maghiari din Ardeal, cari se află actualmente intr’un turneu de şezători prin judeţul nostru. Duminică au dat o şezătoare la Palatul cultural de aici, apoi au plecat in judeţ, despre care se ştie că este unul dintre cele mai româneştii judeţe din ţară. Trebue să remarcăm în legătu­ră cu acest fapt, în aparenţi ne­însemnat, că de câtăva vreme încoace, ungurii de la noi fac sub pretextul aridi o propagandă maghiară ce trebue să fie luată aminte. Aproape nu e săpătămâ­­nă, să nu vină pe scena teatrului maghiar de aci un „oaspe“ de la Budapesta. Partidul maghiar a început apoi să dea şi el repre­zentaţii artistice la Casa cultu­rală a partidului, cu o trupă de amatori organizată în iarna a­­ceasta. Scriitorii şi gazetarii ma­ghiari au început la rândul lor turneul despre care vorbim. D-na Vitszonyi, soţia fostului ministru maghiar despre a cărei conferin­ţă dela Tg. Mureş s’a vorbit în coloanele ziarului nostru zilele trecute, a ţinut şi ea o conferinţă aici, tot săptămâna aceasta. Nu este ciudată această năvală de conferenţiari, de artişti, de cân­tăreţi şi de alţi apologeţi ai rezis­tenţa ungureşti ? tu ! Repartizarea inspectorilor şcolari primari Ministerul instrucţiunei a dat o decizie prin care se face urmă­toarea repartizare a inspectorilor şcolari primari: DIRECTORATUL BUCUREŞTI (MUNTENIA) D-nii: Ilie Tulbureaua, secţia înv. primar şi şcoalele din judeţul Vlaşca; D. Apostol, judeţele Dâmboviţa şi Muscel; L. Lefescu, Capitala şi jud. Ilfov; Apstol A­­bătuţă, jud. Teleorman şi Argeş; I. Grigorescu, jud. Prahova, Bu­zău şi Brăila; D. SL.I.,escu, jud. R.­Sărat, Putna şi Covurlui; D. Popescu, jud. Ialomiţa şi Con­stanţa; Achile Constantinescu, jud. Caliacra şi Tulcea; Al. Voi­­nescu, comitetele şcolare şi înv. primar din Cadrilater. DIRECTORATUL BUCOVINEI D-nii: I. Ţigărea, şef al înv. primar şi jud. Cernăuţi; AL Ciu­­că, jud. Câmpulung, Suceava şi Storojineţ. DIRECTORATUL BASARABIEI D-nii: I. I. Berliba, şef al sec­ţiei înv. primar şi jud. Lăpuşna; I. Mihail, jud. Cetatea Albă, Is­mail, Cahiel, Tighina; V. Muscin­­schi, jud. Hotin, Soroca, Bălţi şi Orhei DIRECTORATUL ARDEALULUI D-nii: C. Enescu, şef al secţiei inv. primar şi jud. Cluj ; G. Tul­bure, jud. Satul Mare, Sălaj şi Maramureş; N. Nistor, jud. Tur­da, Someş şi Năsăud; P. Petres­­cu, jud. Sibiu, Târnava Mică şi Alba; C. Stan, jud. Făgăraş, Târ­nava Mare şi Hunedoara; D. Mar­celi, jud. Mureş, Braşov şi Trei­­ Scaune; N. Cates, jud. Odor­hei şi­­ Ciuc. DIRECTORATUL OLTENIEI D-nul­ S. Brădişteanu, şef al înv. primar şi­ jud. Dolj; I. Cio­h­­or, jud. Mehedinţi şi Gorj; C. Popescu, jud. Romanaţi, Vâlcea şi Olt DIRECTORATUL MOLDOVEI : D-nii M. B­ilănescu, şef al sec­ţiei Invă, primar şi jud. Iaşi; V. Avram, jud. Tutova şi Tecuci; C Teodorescu, jud. Baia şi Neamţ; I. Dumitru, jud. Roman, Boto­şani şi Bacău. DIRECTORATUL BANATULUI D-nii : Romulus Frateş, şef al înv. primar şi jud. Timiş-Toron­­tal; I. Cioată, jud. Caraş şi Se­verin; I Bărbulescu, jud. Arad ş­ Bihor.

Next