Universul, februarie 1931 (Anul 49, nr. 28-55)
1931-02-01 / nr. 28
Victimele viscolului Tulcea, 29 Ian. A fost găsit îngheţat pe câmp Sebiu Hristu, de 56 ani, din comuna Mihai-Bravu. In ziua de 19 a. c. el se adapostise cu oile în pădure şi fiind apucat de viscol, n’a mai putut să-şi continue drumul spre casă. * Pe câmp în zăpadă, a fost găsit cadavrul unui băiat îngheţat. S’a stabilit că este al lui Niculae Ene I. Gheorghe, de 13 ani, din com. Mihai Bravu, care fiind apucat de viscol pe când se înapoia cu oile, spre casă a murit de frig. Tot pe câmp a fost găsit îngheţat cadavrul unui om. Din cercetările făcute, s’a stabilit că e Nichifor Arsene din Mahmudia, cioban în serviciul lui Dumitru Cuzi din satul Sf. Gheorghe și se afla cu oile la pășune pe raza comunei Mahmudia în timpul viscolului. * Miki will Iris, n’au primit leafa de 3 luni Şomcuta Marie, 29 Ian, învăţătorii din nordul Ardealului n'au primit salariile nici pe Noembrie şi aşteaptă zadarnic acreditivele. Au făcut împrumuturi pe cari nu le-au putut plăti, apoi au recurs la ajutoare, iar astăzi cerşesc. Ei sunt mâhniţi, că în unele judeţe, cum este Bihorul, d. Teianu, de frică să nu cadă in alegeri, sa du® cu acreditive de 30 milioane, achitând salariile tuturor categoriilor de funcţionari, pe când în alte judeţe, unde nu au fost alegeri, învăţătorii sunt lăsaţi pradă mizeriei. Toate intervenţiile au fost zadarnice,fiindcă nenumăratele ■telegrame trimise la Bucureşti, au rămas fără răspuns. D. Mihai Popovici, deputat de Sătmar, când a fost în judeţul Sătmar, s'a mirat când i s’a adus la cunoştinţă că învăţătorii n’au primit salariile. De ce nu se miră acum când i se aduce la cunoştinţă că n’au primit de 3 luni salariile . Prin ziarul „Chioarul", învăţătorii tineri au lansat un manifest în care cheamă corpul didactic la luptă. Sub paravanul industrializării Brăilei , înstrăinarea terenurilor untor creaţiuni Consiliul municipal va avea să soluţioneze în curând o cerere, care, de pe acum face obiectul discuţiilor şi indignării întregei opinii publice din localitate. Va vorbi de pretenţia Întreprinderilor industriale Haritopol din oraşul nostru, de a i se acorda, contra unui preţ infim, un teren de o întindere de 30 mii m. p. FICŢIUNI ŞI REALITĂŢI Fabrica Haritopol, care nu poate invoca în sprijinul cererii sale nici măcar argumentul că este o instalaţie, care, prin numărul mare de lucrători, ce i-ar avea ocupaţi, ar îndeplini o funcţie deosebită în viaţa economică şi binefăcătoare pentru populaţia brăileană, tinde să pue mâna pe această apreciabilă porţiune de teren, în baza unor făgădueli cari n’au nimic porţiun cu realitatea lucrurilor. Intr’adevăr, firma Haritopol, o întreprindere de cuie şi căldări, cu randament destul de redus, susţine că dacă va căpăta locul pe care a pus ochii, va fi în stare să aducă înflorirea activităţii industriale şi comerciale a oraşului nostru. Pe porţiunea pe care o solicita primăriei, vrea să facă o fabrică de sârmă, de căldări, de taibl‘3 de» In uzinele ei — spune întreprinderea rus pomenită — vor găsi de lucru sute de muncitori localnici, cari actualmente şomează sau sunt ameninţaţi să şomeze. Numita firmă însă, scapă din vedere că întreprinderi de aceia? natură se mai găsesc vreo câteva la Brăila. Avem aci, mari uzine pentru trasul sârmii şi fabricatul cu elor. Ele sunt înzestrate cu vaste mijloace tehnice ce dau posibilitate câtorva sute de lucrători să aibă ocupaţie. La temelia acestor uzine se găsesc capitaluri importante şi credite suficient de largi. Şi totuş fabricile existente au fost şi ele destul de greu lovite de criză. Magaziile lor sunt înţesate cu enorme cantităţi de marfă fabricată, care nu mai găsesc plasament. Producţia lor a trebuit să fie simţitor redusă, iar o bună parte din personal a fost concediat CE SE ASCUNDE IN DOSUL CERERII Iată de ce prin logica împrejurărilor, argumentările cu care firma Haritopol și-a înconjurat cererea de a i se da 50 mii m. p. din terenul orașului, nu pot fi luate în serios. In realitate, iată cum stau lucrurile : Terenul solicitat de Haritopol contra unui preţ destul de eftin, va ajunge în curând, la o valoare cu mult mai mare decât aceea de azi. Incul acesta se găseşte situat la bariera Călăraşilor şi face parte dintr’un lot care este afectat pentru înfiinţarea unui chriier eminamente industrial. Se ştie doar, — şi noi am vorbit în dese rânduri despre aceasta, — că s’a lansat paroli industrializării oraşului, menită să compenseze scăderea îngrijorătoare a traficului local de cereale. Spre a ajuta la infăptirea acestei transformări economice, administraţia comunală, e decisă să facă toate înelesnirile, începând cu cesionări, în condiţii cât mai avantajoase, de porţiuni din terenul de la bariera Călăraşilor. De această situaţie se pare că vrea să profite şi firma Haritopol. Ea îşi dă perfectii bine seama, că mai târani — dacă noiile instalaţii ce susţine că vrea să te ridice, nu vor da beneficiile scontate — Jocul va putea fi revândut la preţuri poate înzecite. Socoteala nu e de loc rău calculată, dat fiind că în curând »« vor cere autorizaţii pentru crea comerciale destinate maindustriale — însemnate. FIŢI MAI SGÂRCTŢI, D-LOR EDILI Ei bine, dacă terenurile comunei vor fi parcelate şi afectate cu atâta uşurinţă fabricilor de doage, de sârmă şi de cuie, cam de altfel abundă în toată ţara, depăşind necesităţile consumului, ce va mai rămâne atuncipentru uzinele şi marile şantiere, ce cată să se ridice la nod, în viitor ? Este vorba doar de un avut obştesc, care trebue folosit numai în interesul general. Cu toate că ştim, că se fac eforturi şi opintiri de unii interesaţi — aşa cum s-a mai făcut şi în alte cazuri similare — pentru ca cererea firmei Haritopol să fie favorabil soluţionată, nu ne îndoim că actualii edili se vor arăta, începând chiar cu acest caz, cât mai sgârciiţi cu distribuirea acestui teren de interes obştesc pentru economia locală. Cu deosebire ne punem toată nădejdea un d. primar Nicolae Orăşariu, a cărei dragoste pentru oraşul şi populaţia ce administrează e unanim apreciată şi de prieteni ca şi de adversarii politici, ca printr’un refuz net, să înăbuşe toate tentativele celor ce vor să trafice avutul comunei. Brăila, 29 Ianrea unor Industrii cu mult mei I. Nicolau --------ITj*ÎTI----------- Situaţia tristă a podgoriei Aradatui Arad, 30 Ianuarie Anul acesta, cu toate că recolta a fost mai bună ca altă dată, a fost pentru podgoria judeţului nostru cel mai rău an, ce s’a cunoscut vreodată. Recolta a fost abundentă, dar încasările n’au fost suficiente nici pentru ca să-şi scoată podgoreanu o parte a învestirilor, necum să mai poată face faţă sarcinilor fiscale. Strugurii s au vândut astă toamnă între 5—7 leî, iar mustul cu patru Iei, şi din această ridicolă sumă a trebuit plătit mai mult de jumătate fiscului, încât beneficiul podgorenilor n a fost nici de doi Iei la kgr. E de notat, că tot ce s-a putut vinde, s’a vândut ca must. ,DUJ.a rămas înmagazinat în pivniţi şi nimeni nu-l mai cumpără, pentrucă consumaţia s’a redus aproape la nimic, iar de exportat nu se exportă nimic. In condiţiunile acestea podgorenii au rămas şi cu învestirile de anul trecut pe cap, şi cu impozitele în imposibilitate de achitat Ca să pună vârf acestei tragedii, oficialitatea a venit în vremea din urmă cu încurajerile ce se cunosc, date fabricanţilor de spirt negru. După ce de încurajarea exportului vinului nu s’a îngrijit nimeni, încât acesta s’a redus cu totul din perspectivele podgoriei arfidene, vine acum concurența spirtului, sprijinită de aceea o oficialitate, care în loc să încurajeze pe podgoreni, îi distruge literalmente. Treben să adăogăm la cele de mai sus, un fapt care va încuraja într’un chip lesne de închipuit concurenţa spionului negru. Zilele din urmă, personalul administraţiei financiare a Ardealului, care se ocupa cu descoperirea producătorilor şi vânzătorilor de spirt, a fost redus simţitor, şi e vorba să se facă săptămâna viitoare alte reduceri, astfel ca dintre toţi agenţii de constatare ce-i are administraţia financiară a judeţului nostru, să rămână numai cu o jumătate de duzină ! In epoca aceasta a spirtului negru, reducerile de care vorbim sunt o adevărată pacoste, nu pentru personalul care urmează să fie desfiinţat, ci pentru miile de podgoreni, cari trebue să vadă în ele o încurajare directă la adresa fabricanților de kp. mum UNIVERSUL Sidei ipotatale cereale — Măsuri imediate şi măsuri pentru viitor — Titularul ministerului de agricultură a comunicat reprezentanţilor presei, unele măsuri pregătitoare în vederea aplicării încheierilor luate în conferinţa de la Geneva a comisiunei de studii pentru Uniunea europeană în vederea scurgerii suprastocurilor existente de cereale din ţările agricole ale Europei centrale şi orientale. Conferinţa aceasta de la Geneva, din 21 ianuarie, a adoptat o rezoluţie, prin care invită pe reprezentanţii autorizaţi ai ţărilor agricole exportatoare din Europa centrală şi orientală să se întâlnească din nou, spre a cerceta mijloacele pentru scurgerea surplusului de cereale disponibil azi. România a fost invitată să procure cât mai curând posibil, informaţiuni asupra excedentului cerealelor disponibil pentru export. Informaţiile acestea se raportă la mărimea şi natura stocurilor de cereale, precum şi la calităţile lor In afară de aceasta, e necesar să se precizeze dacă aceste stocuri se găsesc strânse laolaltă şi dacă sunt imediat disponibile, precum şi dacă sunt transportabile şi in ce condiţiuni. Se cere să comunicăm cam sunt preţurile actuale şi în ce condiţiuni se înţelege să se facă vânzarea acestor stocuri. Pentru ca această posibilitate de a desface în condiţiuni favorabile stocurile noastre de cereale, să poată fi folosită, este nevoie ca ministerul agriculturii să obţină toate aceste informaţiuni, îndeosebi în ce priveşte cantităţile şi calităţile de cereale disponibile, localităţile unde se găsesc depozitate, nu numai spre a comunica acestea „Societăţii Naţiunilor“, dar şi de a formula soluţia practică pentru realizarea acestei importante operaţiuni. Fără concursul agricultorilor mari şi mici, statul român nu va putea isbuti să înfăptuiască această acţiune. Ministerul a luat toate măsurile pentru strângerea acestor informaţiuni, prin serviciile statistice ale judeţelor, prin organele comerciale ale c. f. r. ale regiei porturilor ş. a. Dacă organizaţiile agricultorilor comitetele agricole săteşti, camerele de agricultură, sindicatele agricole, cooperativele ş. a. nu vor da concursul lor repede şi fără nici un fel de şovăială, sau dacă nu vom putea obţine date exacte, calea aceasta ce ni se deschide azi, va fi pentru noi închisă. Ministerul de agricultură face un călduros apel la toate cercurile agricole din ţară spre a-i oferi concursul în propriul lor folos. In ce priveşte realizarea comercială a acestei operaţiuni, delegaţiunea economică a guvernului, a hotărît să se adune în chip concentrat cu concursul „Uniunii exportatorilor de cereale" ce se va organiza în scurtă vreme, pe baza legii pentru valorificarea cerealelor, ce urmează să fie votata de Parlament, tot acest material. Operaţiunea aceasta priveşte scurgerea excedentului de cereale din acest an. CONFERINŢA INTERNAŢIONALA A GRÂULUI In ceea ce priveşte organizarea problemei exportului cerealelor pentru viitor, conferinţa „Uniunii europene” a pus-o în studiul şi deliberarea conferinţei internaţionale a grâului ce se va ţine la 26 Martie la Roma. Obiectivul principal al acestei conferinţe este să examineze soluţiile propuse, tratamentul preferenţial şi echilibrul pe bază de contingenţe, cum şi acela de a recomanda „Uniunii europene“ una sau alta din aceste soluţii România împreună cu celelalte state din Europa centrală şi orientală, care sunt angajate în acţiunea de la Varşovia, va participa la conferinţa de la Roma, de la care aşteaptă ultimul impuls către soluţiunea definitivă a problemei exportului produselor sale agricole, în condiţiuni echitabile. A. A. biirile inii wir sirii — Ziua O-a — — Şeâlnfa dimineaţă Eri, la ora 9 dimineaţa, au continuat în sala de festivitate a soc. „Progresul silvic” desbaterile consiliului superior silvic. A participat d. V. Potârcă, subsecretar de stat la domenii. POLITICA SILVICA A EXPLOATĂRILOR D. inginer C. P. GEORGESCU, consilier silvic ministerial, a desvoltat comunicarea privitoare la „Politica silvică a exploatăriior’*. D-sa a arătat că silvicultura s’a născut din necesitatea de a conserva pădurile, ca un bun ce aduce omenirii un complex imens de servicii, de care este strâns legată prosperitatea oricărei ţări. De aci intenţia de a impune, ca din toate pădurile să se exploateze anual numai posibilităţile normale, care, în ultima analiză, sunt" egale cu creşterile animalelor. Poporul românesc nu a ajuns încă la gradul de cultură, care să-l pună în situaţia de a aprecia importanţa pădurilor şi a silviculturii în genere; aşa se explică necontenitele asalturi ce se dau pădurilor — sub toate formele — spre a le desfiinţa, asalturi conduse numai de interese trecătoare. POLITICA AMFSTECATA PRETUTINDENI t D. consilier Georgescu a arătat că In țara noastră nu am avut şi nu avem încă o legislaţie silvică, care să conducă la atingerea acestui ideal; conducătorii politicei româneşti — deşi apreciază acest interes — n’a avut şi n’au curajul de a-l impune printr'o legiuire adevărată. TAXELE DE EXPORT ALTA PACOSTE Taxele de prohibire la export au provocat însă o criză ce au lovit mai greu pe proprietari, care, în cele din urmă s’au resemnat cu câştiguri mai mici; exportatorii cari ştiau să sorteze minunat stejarul pentru diferite pieţe europene, s’au acomodat şi ei la noua situaţie. Spre a-şi asi gura un câştig mai mare — cu care erau obişnuiţi — au dublat suprafeţele de exploatat anual. S’au pierdut astfel pentru averea naţională sute de milioane lei aur, ce puteau veni în ţară. De această situaţie încă nimeni n’a fost făcut răspunzător. Drumul urmărit pentru salvarea pădurilor particulare, nu trece pe la ministerul finanţelor, aşa că taxele de export prohibitive trebuesc revocate, ca njitieconomice şi anti financiare. Proprietarii pădurilor din acelaş bazin — indiferent de natura lor — să se asocieze pentru exploatarea în comun, obţinând astfel o continuitate pe bazine. O altă latură a acestei probleme este oprirea divizării pădurilor, care este o problemă mult mai grea. D. prof. STINGHIE propunerea abolirea taxelor de export pentru stejar şi micşorarea taxeor de transport pentru lemnele de lucru. D. inginer GROZESCU a făcut o comparaţie între impunerile făcute proprietăţii agricole şi forestiere. Impozitele grele asupra producţiei forestiere împiedecă exploatarea şi exportul lemnD. inginer GEORGE ORESCU, delegat al c. f. r. a protestat împotriva defrişărilor de păduri pentru crearea de islazuri comunale. Aceste defrişări făcute fără milă, schimbă natura terenurilor şi regimul apelor, provocând torenţi de apa, care spală liniile de cale ferată, distrug pădurile, expunând direcţia c. f. r.. Ia cheltueli imense de întreţinere, dar chiar şi la întreruperi de circulaţie foarte des repetate. D. M. PETRUŢ spune că iluzia în care ne-am obicinuit a ne complace , că suntem o ţară bogată" este departe de afi o realitate. Situaţia esta alta. In puţină vreme, vom începe să importăm lemne; dacă nu am făcut-o încă, se datoreşte pe de o parte faptului, că avem populaţie mai rară, cu nevoi mai restrânse, iar pe de altă parte şi rezervelor pe care le-am mai avut. Trebuie să ne impunem o politică de cruţare şi de economie a pădurilor, paralelă cu o acţiune de sporire a producţiei, prin împăduriri de terenuri degradate şi prin îmbunătăţirea factorilor de producţie, care stau în mâna omului. O acţiune de încurajare şi acolo unde nu există politica de îndrumare a industriilor noastre lemnoase, care s-a mărginit numai la exploatări extensive şi în cea mai mare parte cel mult la debitarea lemnului în cherestea către industriile înaintate de prelucrarea lemnului, pe de oparte spre a găsi de lucru şi pe de alta spre a ocupa populaţia din regimul de munte. Realităţile politice, sociale şi economice, au împiedecat consiliul tehnic să-şi exercite rolul său de regulator. Acţiunea de încurajare şi promovare a industriilor de prelucrare a lemnului, revine în cea mai mare măsură, politicii vamale şi numai în mică măsură statului, ca proprietar de pădure. Şedinţa se a ridicat la ora 12 a. m. ------n»n——’ Piaţa cerealelor In ţară BRAILA 80 Ianuarie Piaţa cerealelor e calmă, înregistrând scăderi de 1200 lei la vag. de oarze. S’a oferit: • orz linie cu 19500 şi porumb bordo cu 20.500. Celelalte produse ce menţin neştirbire. Până la amiază, nu s’a făcut nici o tranzacţie. » In obor, s’a vândut: 7 care orz cu 215 lei suta de kg.; 52 porumb cu 187—198 și 14 grâu cu 210—300. In străinătate 29 Ianuarie CHICAGO (închiderea) GRAU: Tendinţă fermă. Martie necotat; Mai 8275—827587; Iulie 87—8712. PORUMB: Tendinţă fermă. Martie 6375; Mai 6562; Iulie 6612; Sept. 6587. OVĂZ: Tendinţă fermă; Martie necotat; Mai 3287; Iulie 32. SECARA: Tendinţă, fermă. Martie 39; Mai 40; Iulie 4025; Sept. 4025. WINNIPEG (închiderea) GRAU: Tendință fermă. Martie 5887; Iulie 60; Octombrie 6137. SCHIMBUL Pe ziua de 30 Ianuarie BURSA OFICIALA DE DEVIZE PETROLIFERELE ROMANE , , , LA PARIS DEVIZE STREINE (Deschiderea) VALUTE EFECTIVE (Buc.) , Zurich I Paris Londra BURSA Bucureşti, 30 Ianuarie TARGUL OFICIAL (11—12% dim.) Renta impropriet. 43.7/8; Imprum. de stabiliz. 81.1/8; Urb. Bucureşti 48; Rurale 5 % 48.3/4; Banca Naţională 5875, 825, 875; Banca comerc. rom. 690; Banca românească pui 610; Idem vechi 620; Astra română vechi 585; Idem pui 530; Steaua română 335; Petrol Block 160; Credit minier 185; I. r. d. p. 80, 78; S. R. D. 440; Mica 485; S. T. B. 740, 50, 40; Reşiţa 275, 80. TÂRGUL LIBER După închiderea bursei oficiale, cursurile au oscilat între cifrele de mai jos. A doua cifră indică ultimul curs de încheiere sau cursul la care efectele au rămas oferite. Impr. na{ion. 5% 1916 66—6614 In.pr. Unirii 5% 1919 63—63% Impr. ref. 5% 1920 59—60 R-ta Impr. 5% 1922 45% — 44 Impr. stab. 7% dolari 81—81 % Oblig. jud. corn. 5% 57—57% Idem 4%$ 57%—58 Com. Buc. 5% 47—50 Idem 1% 47—50 Idem 3 %$ 52—53 Scris. urb. Buc. 5% ex. cup. Scris. urb. Iași 5% ex. cup. 47 %— 48 43—43% Oblig. soc. loc. ref. 5% 52%53% Scris. func. inr. 5% ex. cup. 48%—49 B-ca com. italo-română 700—720 Banca Viticolă 120—125 PETROLIFERE Astra Română veche 575—585 Idem pui 525—530 SOC DE ASTGURARE DIFERITE SOCIETĂȚI Idem 10% ex. cup. 90%—91 BĂNCI Banca Nat. cup. perf. 5825—5875 Banca Blank 700—710 Banca Agricolă 65—70 Bca Românească veche 615—620 Idem pui 605—610 Banca de cred. rom. 540—545 Banca Minelor 65—70 Banca de scont 150—160 Bank of Roum. 2100—2200 Cerealiștilor 250—260 Banca sind. agr. Ilfov. 400—425 Banca com. rom. 685—690 Banca com. Craiova part. 500—510 Banca Generală 315—320 Albina din Sibiu 680—700 Banca Carpaților 380—400 Steaua Română 325—330 Speranța, optată 520—525 Idem pui 240—250 Petrol Block 150—160 Petrolul Românesc 110—115 Rom. Belg. de petrol 95—100 Concordia 440—450 Credit Minier 180—185 I R. D. P. 75—80 Redevența 100—110 Sirius 370—380 România Petroliferă 40—45 Petrolul București 173—200 Petrol Govora 110—120 Subsolul rom. 40—50 Dacia România 3950—3975 Generala 1475—1500 Naţionala 640—650 Agricola Fondera 750—800 Urania 2300—2400 Steaua României 1225—1250 Franco-română 700—750 NAVIGAȚIE România navig. 500—510 S. R. D. 440—445 Maritima Brăila 50—60 Dunărea 200—220 (Uniffiiala fileiul P.U. La Casa de credit P. T. T. din motive ce nu se cunosc, nu se mai fac plăţi decât anumitor persoane, cu protecţie. Cu toate acestea, serviciul contabilităţii emite zilnic ordonanţe, care nu se pot achita. O mulţime de funcţionari aşteaptă în faţa casieriei să li se elibereze sumele, la care au dreptul, dar un domn casier, gras şi foarte nervos, îi bruschează şi-i dă afară. Eri, printre cei ce aşteptau, se aflau şi mai multe persoane din provincie, chemate să se prezinte la casierie să-şi ridice sumele, la care au dreptul. Acelaş domn casier a refuzat şi acestora să le elibereze vreun ban, achitând numai ordonanţa prezentată de o tânără doamnă, recomandată de d. subdirector al Casei de credit P. T. T. La protestele celorlalţi, d. casier s’a înfuriat rău de tot şi le-a răspuns : — „Eşiţi afară, că n’am bani“, întrebat, când are, d. casier cel nervos a trântit uşa biroului, încudind-o. Au urmat proteste sgomotoase şi bătăi în uşe. Un revoltat l-a reclamat pe d. casier direcţiei Casei de credit, dar s’a răspuns, că nu se poate lua măsuri contra sa, deoarece „e nervos şi face scandal". Hasiri imolrin eleik tomijti din Basarabia — închiderea liceului evreesc „Tartant" — Ministerul instrucţiei a dat următorul comunicat: „In urma constatărilor făcute de organele de control şcolar, ministerul instrucţiunii a dispus eliminarea pentru totdeauna din toate şcoalele de stat şi particulare fără drept de examen particular, a următorilor elevi dovediţi că sunt amestecaţi şi iau parte la mişcarea comunistă : Lesac Iţhoc, cl. VH, liceul „Xenopol“, Soroca. Melman Simica, d. Vili, liceul tehnic agricol. Stingher Toma, cl. V, şcoala de meserii actualmente liceul tehnic agricol. Axelind Golda, cl. VII, Matis Lea cl. VI, Ghendler Eder cl. VI, toate de la liceul de fete din Soroca. Ghercinean Sina din cl. V a liceului de fete particular „Tarbut“ din Soroca. In acelaș timp, ministerul a hotărît să se închidă liceul particular „Tarbut“ care funcţionează contra legilor şi regulamentelor şcolare şi de unde a pornit mişcarea comunistă printre elevi Maestrul de muzică Santachi Noel, de la liceul de fete şi şcoala profesională din Soroca, a fost pus în disponibilitate, pentru beţie şi sentimente antinaţionale“. ------------________ DEL AC F. R. Bilete de dus şi întors De la 15 Ianuarie, staţiile Leordeni, Salard, Viştea de jos, Borşa, Videle şi Căzăneşti, vor emite bilete de dus şi întors cl. H1 tren de persoane, pentru staţiile comunelor urbane, situate la o distanţă mai mare de 60 km. şi până la 100 km. inclusiv. Accident Pe când o maşină izolată staţiona în staţia Paşcani, a sărit piuliţa de la camera de fum, opărind mortal pe mecanicul Ghilban şi fochistul Iacob Simica din depoul local. Victimele au fost trimise la ipital în stare gravă. "Anul XLIX Nr. 28 Duminica 1 Februarie 1931 — "" .....I, III.I ,_JLJP. INFORMATIUNI R D. inginerr-şef Gheorghe Roşianu, din direcţiunea consiliului tehnic superior, a fost numit director al acelei direcţiuni. R. D. Nic. Alex. Constantinescu a fost confirmat ca primar al oraşului Focşani, în locul d-lui Alex. Alovra, demisionat, R D. Haim Herţanu a fost lăsat în disponibilitate din funcţiunea de sindic şi mijlocitor oficial ce ocupă pe lângă bursa de mărfuri din Cernăuţi. Cine are nevoe de purgativ, medicul îi recomandă dragoeurile Artin, fiindcă produc scaun normal, uşor şi curăţă intestinele fără crampe sau dureri. Artin eeftin. 3075 MUNCA INTENSIVA cere alimentaţie intensivă. Ovomaltine conţine, concentrat, materiile alimentare generatoare de energie. Fiecare om muncitor să ia în lapte dimineaţa şi la 4 Ovomaltine. 3075 CLINICA de CHIRURGIE ȘI GYNECOLOGIE Dr. MARIN IONESCO BOLI de FEMEI CHIRURGICALE SIFILIS si GENITO-URINARE Str. Romană 37 (fost 93) Tel. 207/47 Consul! 36 689 Te fereşti de © NI 1 P uk si te vindeci cu RINOL&INA Se găseşte la toate Farmaciile şi Drogheriile. Următorii elevi ai liceului „Spiru Haret” din Bucureşti făcându-se vinovaţi de abateri frave de la disciplina şcolară (atitudine ameninţătoare faţă de un profesor care i-a găsit fumând pe stradă şi acostând eleve de şcoală) au fost pedepsiţi de consiliul profesoral după cum urmează : Ionescu Alexandru din cl. VI, cu eliminarea definitivă din toate şcoalele statului şi particulare, cu drept de examen particular în anul şcolar viitor. Bălăşescu Teodor din d. VII, a fost eliminat până la finele anului din toate şcoalele statului şi particulare cu drept de examen particular in acest an. Ştefănescu Constantin d. ViI-a a fost pedepsit cu eliminarea până la 1 Martie 1931. Nicolae G. cl. V-a Oprescu Ion cl. VI şi Nicolau Aurel cl. VII au fost eliminaţi din şcoală până la 15 Februarie a. c. Ministerul a confirmat aceste eliminări. Comitetul şcoalei normale de conducătoare din Beuşi va ţine adunare generală Duminică, 8 Februarie, ora 4 d. a. Dacă la aceasă dată nu se va întruni jumătate, din numărul membrilor, se va ţine Duminica viitoare 15 Februarie, la aceeaş oră cu orice număr de membri. R D. Ioan Fried, dr. în drept, a fost numit secretar pe lângă bursa de mărfuri din Oradia. UNIVERSITARE R] înscrierile la examenele semestrului I (anul preparator de la facult. de litere din Bucureşti) din luna Februarie, se fac la ghişeul nr. 1, dela 3—10 Februarie. Studenţii vor prezenta : Cactul de cursuri (acei cărora li s’a liberat) ; recipisa de plata primei rate din taxa de înscriere (2100 Iei) ; recipisa de plata ratei a II din taxa de înscriere și cea de examen ; formularul eliberat gratuit de casierie, care trabue completat cu toate datele necesare. Nu se primesc formulare incomplete și scrise nedeslușit. Peste data fixată nu se mai primesc înscrieri. Sub nici un motiv, D. dr. Ştefan Secăreanu a fost numit docent de chimie analitică organică şi anorganică la facultatea de medicină din Cluj. A. D. dr. Virgil Troteanu a fost confirmat conferenţiar la facultatea de medicină din Bucureşti. A. D. Dan Simionescu a fost numit asistent la seminarul catedrei de istoria literaturii române vechi la facultatea de Litere din Bucureşti. MILITARE R] Examenul de şefi de muzică, ţinut în luna Octombrie 1930, e anulat. Locurile vacante de şef de muzică cl. IlI-a se vor ocupa pe cale de concurs Concursul va începe la 23 Februarie a. c., şi se va ţine în localul Şcoalei militare de infanterie Nr. 1 Bucureşti. Vor fi admişi la concurs : a) Absolvenţii cu diploma unui conservator, inclusiv secţia pedagogică de muzică de stat din ţară, sau străinătate, care au la bază bacalaureatul, certificat de absolvire a liceului complet sau a unei şcoli similare, afară de şcoala normală. h) Reangajaţii muzicanţi cu vechime de reangajare de minimum 5 ani şi cu cel puţin 4 clase de liceu, absolvenţi cu diplomă a unui conservator de muzică inclusiv secţia pedagogică de stat din ţară sau străinătate, înscrierile se fac până la 20 Februarie, la inspectoratul infanteriei ÎNTRUNIRI Societatea filantropică a veteranilor funcţionari şi pensionari convoacă pe toţi membri săi în adunare generală extraordinară, sub preşedinţia d-lui maior Al. Danielescu, pe Duminică 8 Februarie, ora 4 d. a., la sediul soc. (str. Viitorului 179). snmprrvTFSTi Soc. stud. în „fizico-chimice“ ţine adunare generală, extraordinară, azi. Sâmbătă 31 Ian., ora 6 luni d. a. Ucis de soţie şi fini sân Baziaş, 29 Ianuarie In satul Cruşîţa din Banatul iugoslav, trăia o familie compusă din mama şi fiul, în etate de 18 ani despre care locuitorii vorbeau că ar avea raporturi nepermise. Capul acestei familii, un anume D. Străinu, care stătuse mai bine de 20 ani în Statele Unite, la o uzină metalurgică, unde îşi argonsese şi o frumoasă avere, înştiinţat de locuitori asupra celor ce se petrec acasă, s-a întors acum câteva săptămâni la căminul lui. După câteva zile a avut o violentă ceartă cu soţia lui Ana, iar pe fiu hotărîse să-l isgonească din cauza purtării sale. Văzând pericolul şi Intenţionând a moşteni pe Străinu, mama şi fiul se hotărîră să-l suprime. In timp ce acesta dormea, a fost sugrumat,’ iar cadavrul aruncat într’un puţ părăsit la marginea unei păduri. Descoperindu-se sălbatica crimă, făptuitorii au fost arestați.Ei au făcut mărturisiri cu un cinism revoltător. —— 0X0 —— „Cei doisprezece apostoli ardeleni“ Arad, 30 Ianuarie Aşa numesc zi arele maghiare pe 12 scriitori şi conferenţiari maghiari din Ardeal, cari se află actualmente intr’un turneu de şezători prin judeţul nostru. Duminică au dat o şezătoare la Palatul cultural de aici, apoi au plecat in judeţ, despre care se ştie că este unul dintre cele mai româneştii judeţe din ţară. Trebue să remarcăm în legătură cu acest fapt, în aparenţi neînsemnat, că de câtăva vreme încoace, ungurii de la noi fac sub pretextul aridi o propagandă maghiară ce trebue să fie luată aminte. Aproape nu e săpătămână, să nu vină pe scena teatrului maghiar de aci un „oaspe“ de la Budapesta. Partidul maghiar a început apoi să dea şi el reprezentaţii artistice la Casa culturală a partidului, cu o trupă de amatori organizată în iarna aceasta. Scriitorii şi gazetarii maghiari au început la rândul lor turneul despre care vorbim. D-na Vitszonyi, soţia fostului ministru maghiar despre a cărei conferinţă dela Tg. Mureş s’a vorbit în coloanele ziarului nostru zilele trecute, a ţinut şi ea o conferinţă aici, tot săptămâna aceasta. Nu este ciudată această năvală de conferenţiari, de artişti, de cântăreţi şi de alţi apologeţi ai rezistenţa ungureşti ? tu ! Repartizarea inspectorilor şcolari primari Ministerul instrucţiunei a dat o decizie prin care se face următoarea repartizare a inspectorilor şcolari primari: DIRECTORATUL BUCUREŞTI (MUNTENIA) D-nii: Ilie Tulbureaua, secţia înv. primar şi şcoalele din judeţul Vlaşca; D. Apostol, judeţele Dâmboviţa şi Muscel; L. Lefescu, Capitala şi jud. Ilfov; Apstol Abătuţă, jud. Teleorman şi Argeş; I. Grigorescu, jud. Prahova, Buzău şi Brăila; D. SL.I.,escu, jud. R.Sărat, Putna şi Covurlui; D. Popescu, jud. Ialomiţa şi Constanţa; Achile Constantinescu, jud. Caliacra şi Tulcea; Al. Voinescu, comitetele şcolare şi înv. primar din Cadrilater. DIRECTORATUL BUCOVINEI D-nii: I. Ţigărea, şef al înv. primar şi jud. Cernăuţi; AL Ciucă, jud. Câmpulung, Suceava şi Storojineţ. DIRECTORATUL BASARABIEI D-nii: I. I. Berliba, şef al secţiei înv. primar şi jud. Lăpuşna; I. Mihail, jud. Cetatea Albă, Ismail, Cahiel, Tighina; V. Muscinschi, jud. Hotin, Soroca, Bălţi şi Orhei DIRECTORATUL ARDEALULUI D-nii: C. Enescu, şef al secţiei inv. primar şi jud. Cluj ; G. Tulbure, jud. Satul Mare, Sălaj şi Maramureş; N. Nistor, jud. Turda, Someş şi Năsăud; P. Petrescu, jud. Sibiu, Târnava Mică şi Alba; C. Stan, jud. Făgăraş, Târnava Mare şi Hunedoara; D. Marceli, jud. Mureş, Braşov şi Trei Scaune; N. Cates, jud. Odorhei şi Ciuc. DIRECTORATUL OLTENIEI D-nul S. Brădişteanu, şef al înv. primar şi jud. Dolj; I. Ciohor, jud. Mehedinţi şi Gorj; C. Popescu, jud. Romanaţi, Vâlcea şi Olt DIRECTORATUL MOLDOVEI : D-nii M. Bilănescu, şef al secţiei Invă, primar şi jud. Iaşi; V. Avram, jud. Tutova şi Tecuci; C Teodorescu, jud. Baia şi Neamţ; I. Dumitru, jud. Roman, Botoşani şi Bacău. DIRECTORATUL BANATULUI D-nii : Romulus Frateş, şef al înv. primar şi jud. Timiş-Torontal; I. Cioată, jud. Caraş şi Severin; I Bărbulescu, jud. Arad ş Bihor.