Universul, martie 1931 (Anul 49, nr. 56-86)

1931-03-01 / nr. 56

ÜÍÉÉJN­ BILANŢUL fundaţiunei IN­GINER PETRE LUCACI ŞI MA­RIA LUCACIPENTRU ANUL 1930 I. Capital : a) Acţiuni şi efecte de stat producătoare de venit lei 1 mili­on 705.350; acţiuni petrolifere care nu au dat devidend pe a­­nul 1929 lei 1.994.500 şi acţiuni care nu au dat venit dela primi­rea fundaţiunei lei 144.000, în total nominal lei 3.843.850 și b) Imobilul din strada Roma­nă No. 47. II. Venituri : a) Chirii lei 645.400; b) Spor din efecte esite la sorti lei 32.844 și dobânzi lei 4,85; c) Creanţe lei 16.000; d) Cupoane lei 258 mii 939,84 — total lei 937.997,84. III. Cheltueli: a) întreţinerea imobilului lei 211.896; b) amortizare din costul construcţiei imobiluilui din str. Romană No. 47 lei 339.867; c) onorar de avocat şi altele lei 23.060; d) acoperit deficit din 1929 lei 1.294,20; e) prelevări cu­venite Academiei, lei 152.442 ; f) capitalizări Iei 26.429,80, în total lei 754.989. IV. Rămâne pentru aplicarea dispozițiunilor testamentare su­ma de lei: 205.008.84. 5 AU SOSIT MARTISOARE EFTINE-NOUTATI CEASORNICĂRIA 31COITEI 31 Bărbaţi slabi (Impotenţi) Comunicaţi adresa Dvs. şi trimit gratuit (contra­porto pentru răspuns) prospectul meu asupra invenţiei mele senzaţionale. Adresaţi «PATENTA 605, Cluj, Căsuţa Poştală NoM BLENORAGIA prin metod« modern« trateită d-rul T. BLANC CALEA GRAVIŢEI 63 Consult 9—12 şi 2—8. VIHDEOAEEA se confirmă prin •laborator după sa scurt timp de tratare. ? CompBcatiile hi prostata, ovare, re­­sică, pichite cedearS în cateva file. Dumineca, gratuit pentru sâracL ^ GRATIS GATnLISUL 1LUSTR8T apărut de curând, despre Aparate fotogra­fice și Acce­sorii cu pr*tur» a* taRHcA. I. POLITZER Magazin de articole foto­­lografice Careil-Mari,Transilvania Fon­dat 1896. Furnizează pentru Întreaga Botrânia-Mare CERETINUMAI LAMELE DE PAI r N^e.DUHREP.6 'BUCUREȘTI «TR. CAROL’NI 9. Experţii contabili şi impunerile Intr’o circulară trimisă ori ad­ministraţiilor financiare, ministe­rul de finanţe precizează rolul experţilor contabili. Aceştia nu vor fi utilizaţi la impunerile întreprinderilor par­ticulare, decât acolo, unde fiscul va fi introdus apel şi va fi ne­voie să se examineze registrele comerciale, pentru formularea motivelor de apel. Ei vor lucra la instanţa spe­cială, când necesităţile vor cere, vor participa însă, efectiv la lu­crările instanţelor de impunere, atunci când acestea procedează la examinarea cazurilor neimpuse pe 1930 şi care, potrivit legii spe­­ciale, privind impunerile pe 1931, urmează a fi impuse pe baza si­tuaţiei ce prezintă acum. Verificarea registrelor de ex­perți se va face numai în a­­sistența unui funcționar al fiscu­lui, priceput în cetirea registre­lor; procesul-verbal semnat de expert şi de funcţionarul respec­tiv, va servi la motivarea apelu­lui introdus de fisc. Impunerile societăţilor anonime se va face după 1 Mai 1931. Experţii vor asista la lucrările instanţelor de impunere, verifi­când registrele ce se vor pre­zenta. I OXO —— Cum a decurs „Ziua roşie” la Timişoara GREVA DE LA „INDUSTRIA TEXTILA BANATEANA“.­­ ARESTAREA A 3 COMUNIŞTI Timişoara, 26 Febr. Datorită măsurilor de ordine luate din vreme, cu ocazia zilei de 25 Februarie (ziua, internaţio­nală a şomerilor), nu s-a petre­cut nici un incident serios în o­­raşul nostru. Raziile poliţiei de siguranţă, făcute trei nopţi consecutive, au avut ca rezultat prinderea a trei inşii cu numele de Ludovic Szi-­­mini, Petru Acs şi Tereza Szimi­­nii, sora celui dintâi, la care s-au găsit mai­ multe pachete de manifeste comuniste scrise în limbile română, germană şi un­gară. Pe baza celor declarate de cei arestaţi, au fost puşi sub supra­veghere 50 agitatori din ateliere şi fabrici. Un număr de 12 .­duşi dintre aceştia, angajaţi ca mun­citori la fabrica „Industria tex­tilă bănăţeană", au fost imediat concediaţi din serviciu. Faptul acesta ajungând ani di­­mineaţă la cunoştinţa celor 80 de lucrători ai numitei fabrici, ei au declarat grevă. Poetiv a luat imediat măsuri ca greviştii să nu se dedea la demonstraţii, înconjurând cămi­nul muncitoresc, unde aceştia se adunaseră spre a se consfătui. —— OZO —— Impunerea funcţionarilor de la intre­­prinderile particulare Ministerul de finanţe a dispus ca toate întreprinderile particu­lare să întocmească liste de con­tabilii aflati în serviciul acelor întreprinderi, cu arătarea sume­lor datorite fiscului de fiecare dintre ei urmând conform comu­nicărilor făcute la vreme de in­stantele de impunere, să reţină şi să verse la stat sumele cu care funcţionarii respectivi sunt în­scrişi în roluri. Sumele ce se vor primi In con­tul impozitelor datorate, se vor vărsa la Stat, emiţându-se chi­tanţe Individuale, cari prin in­termediul firmelor sau întreprin­derilor respective, vor fi remise celor în drept. Nu se vor putea aplica seche­stre — conform legii contribuţii­lor directe — pentru neplata im­pozitelor decât pentru o treime din salariile funcţionarilor şi o cincime din cele ale lucrătorilor. in VESELIA le Joi 21 Firide: Legenda mărţişorului.— „Noi—ju­mătate“.— Abecedarul Naţional.— Ce s’a întâmplat la Botoşani. — Aeroplanul Papei. — Papa şi Ra­dio.—O glumă a luî Einstein.— Cronica de ocazie. — Teatrul fo­­nografic. — In ascensor, de Henri lauvernois.—G­uime, hazuri, mofturi Epigrame.—Numeroase desene.— vr 16 pagini 5 Bei ii hm—i Mii­rii—lpi UNIVERS Oti Curier judiciar Nu se pot face înain­tări pe loc fără­ preve­deri bugetare înalta Curte de casaţie, secţia IlI-a, rezolvind tot recursul mi­nisterului de interne în proces de contencios cu d-na Aurelia Măr­­gineanu şi cu d. Szabó Gáspár, funcţionari ai prefecturii jud. Târnava Mică, a statornicit o in­teresantă jurisprudența în mate­ria salarizării înaintaților pe Ioc. Procesul e următorul ? Cei doi intimați au fost înain­taţi pe loc, în posturile ce aveau, recunoscându-se un drept de sa­larizare corespunzător înaintării, adică de la 200 la 300 lei lunar, salariu de bază, înaintarea s'a făcut­ cu paza tuturor formelor legale şi a fost comunicată ministerului de in­terne. Ministerul însă a refuzat apro­barea ei şi a anulat dispoziţiu­nea autorităţii Spre a da această deriziune a considerat anume, că potrivit le­gii de organizare administrativă şi statutului, avansările pe loc nu sunnt admisibile decât cu autori­­zate expresă şi numai în limita prevederilor bugetare existente. Cei­ doi funcţionari au făcut acţiune în contencios. Curtea de fond, din Tg. Mureş a admis-o şi constatând, că îna­intările făcându-se cu paza tutu­ror legilor nu se pot invoca alte consideraţiuni bugetare, străine de drepturile înaintaţilor, aşa cum au fost recunoscute de or­ganele competente ale autorităţii respective, a declarat ilegal refu­zul ministerului Ministerul de interne a făcut recurs în casare, contra acestei hotărîri. Recursul acesta s’* judecat ori înalta Curte l-a admis, pe te­meiul obiecţiunilor cuprinse In decizia de revocarea înaintării și casând a evocat fondul, spre a respinge apoi acțiunile ca nefon­date. Osândit Trib. Ilfov s. III — în comple­tul d-lor preşed. Stoenescu, jude Duma şi procuror Ben. Stoenes­­cu—a judecat joi procesul frau­dei de 600 mii lei făptuită de fostul administrator al spitalu­lui Colentina în dauna institu­ţiei şi a suferinzilor din acest aşezământ­­de­oarece fondul prădat era destinat Întreţinerii lori. Culpabilul — precum a arătat rechizitoriul procurorului — a sustras, treptat, din casa admi­nistraţiei suma de lei 600.000 prin felurite manopere şi falsuri de scripte. Tribunalul l-a osândit la 2 ani închisoare. Liberaţi­ e. Jude instructor Stănescu a admis cererea de­ liberare provi­zorie a lui Mandy Antonier şi Leon Colier, învinuiţi de contra­bandă. Liberarea­­ condiţionată de depunerea unei cauţiuni de 400 mii lei. Abuz de încredere Parchetul a dat joi rechizitor definitiv de urmărire — pentru abuz de încredere—contra func­ţionarului comercial Dim. Bă­­descu, zis I. Georgescu. Numitul e învinuit că s’a pre­zentat la diverse magazine dându-se drept delegat al Casei de ajutor a funcţionarilor şi aii Casei de credit a corpului didac­tic şi înfăţişând adrese false, a obţinut stocuri însemnate de măr­furi pe credit. In ăst chip a reuşit să ridice mărfuri de vreo 16 mii lei dela fabrica Cehoslovacă, de 8000 lei dela firma Pop şi Bunescu ş. a. * Dosarul s’a trimis la cab. 7 instrucţie in vederea ordonanţei definitive. Ultraj Comunista Maria Drăgoescu— din Bir. Filare 1 39 —a fost tri­misă în judecata ocolului 7 ur­ban Bucureşti pentru vina că a ultragiat pe gardiştii cari asi­gurau ordinea cu prilejul „zilei şomerilor“, în cartierul ei, adm­sându-le ofense grosolane. Logodnă-escrocherie Incheindu-se joi instrucţia ju­diciară în afacerea escrocherii­lor făcute de tânărul dentist Ro­bert Garfunckel, din parcul Ra­­dorin (str. Pascal 7 bis), s’a dat ordonanţă definitivă de urmări­re impotrivă-i. Precum am scris la vreme, el e învinuit că — nemulţumit de reţetele dentisticei — a încercat să... îmbrăţişeze altă meserie. Se logodea. Des—cât mai des—şi pe­­ales®, îşi recruta logodnice din rangu­rile evreicelor bogate mai ales, şi după ce le uşura dota cu aconturi — mai mult sau mai puţin copioase — le abandona, declarând că nu e mulţumit de partidă. Ultima cucerire l-a dus însă la parchet. D-ra Sei­a (Raşela) Flicker, după ce l-a dat 70 mii lei—ca să cumpere automobil în preţul zestrei, spre a-şi legăna bucuria primului voiaj de nuntă, —­e’a trezit şi fără be­ni şi fără logod­nic, fiindcă junele trecuse la alta, alta. Victima a­ a adresat atunci parchetului. Cazul a ajuns la pab. 7 In­strucţie. Şi, după îndelungate cerce­tări, d. Jude Stănescu dovedind vinovăția iscusitului profesio­nist al acestui gen interesant de pradă, a daut joi contra­rui ordo­nanţă de urmărire pentru es­crocherie calificată. Alegerile comunale din Chişinău au fost defi­nitiv invalidate Precum am scris la timp, la, a­­legerile comunale, din Martie 1930, ce s'au făcut în vederea constituirii consiliului comunal al municipiului Chişinău, s’au pre­zentat numeroase candidaturi. Preşedintele biroului­­ electoral însă, pentru diverse motive, a res­pins câteva dintr’însele şî a în­scris numai pe a d-lui Pan­ Ha­­lippe (guvernamentală), pe a blocului Ciugureanu, Chiorăscu, Cazaeliu, ş. a., pe a evreil­or şi pe a ruşilor (cori­ou şi reuşit), intervenind astfel formarea unui consiliu comunal, compus din d-nii: Halippa, A. Silbermann, D. Bogos, Sur Solomon, D. Lu­pescu, Cazimir Iosif, Iţic Fin­­kelstein, I. Cojinharev, Be­oter­­covschi, Sim­eschi, Iosif Paghis, Mocanu­, Zeltzmann, ş. a. Intre alte liste, a fost res­pinsă și aceea — independentă — în frunte cu d. Sebastian Teo­­dorescu. Temeiul refuzului a fost că, deşi depusă în timp util, totuş verificarea propunătorilor în­târziind mai mult de un ceas peste ora închiderii formalită­ţilor, ar deveni nevalabilă. • D. Teodorescu a făcut contes­taţie contra rezultatului alege­rilor. Procesul s’a judecat la comi­tetul local de revizuire. Aci s’a învederat că pricina întârzierii nu poate fi imputată candidaţilor, ci procedurii gre­oaie şi nelegale adoptată de bi­roul electoral. Iarr în fond s’a stabilit că for­malităţile premergătoare alegerii au fost iiţiate. De aceea, comitetul a admis contestaţia şi a invalidat rezul­tatele alegerii , hotărînd con­vocarea cetăţenilor la o nouă alegere. Aleşii au făcut apel la comi­tetul central de revizuire. Dar apelul a fost respins, ins­tanţa menţinând şi confirmând invalidarea. împotrivia acestei deriziuni, a’a făcut şi recurs la casare, ce a* a judecat la înalta Curte de ca­saţie s. r. Dar nici ali n’au avut mai mul noroc aleşii procedurii e­­lectorale greşite, dela Chişinău, fiindcă — după desbateri ample — înalta Curte a respins şi re­cursul ca nefondat Invalidarea rezultatelor ale­gerii municipale din Chișinău e definitivă . Dosarele s’au restitu­it locului în drept, spre a se proceda la efectuarea unei noui alegeri. Retragere de Concordat Cererea de concordat preven­tiv făcută de d. Mihail Petrescu ca reprezentând firma MIHAIL PETRESCU, IOAN CREŢU & Co. a fost retrasă, deoarece fir­ma înţelege să-şi respecte în în­tregime obligaţiunile luate. Tribunalul a luat act de acea­stă retragere şi a dispus închi­derea dosarului. 10­­OX — Mină inundată Newr-York, 26 (Rador). — La o mină din localitatea Sp­­rint s’a produs o puternică inundație a galeriilor minei. Un miner a fost omorit 4 mineri sunt lipsă, și 25 au pu­tut fi salvați. .................................M l'XHIW-l—M Sillia [filai a­l-ffl BillCriza de pe piaţa Galaţilor Ermara­t din pag. I E formidabil d. Răducanu. Parcă ar fi Plausius Andronescu. D. Răducanu spune la 26 Fe­bruarie, că a sesizat parchetul în Ianuarie, asupra dispariţiei lui Nicolae Iile. Dar iată ce-a spus acel­aş d. Răducanu, la 11 Februarie, des­pre Nicolae Ilie: „Domnilor, nu eu voi lua­ a­­­păr­ea acelui domn, pe care nu am onoarea să-l cunosc. Nico­lae Ilie a fost un funcţionar care nu a avut nici o gestiune bănească în această instituţie“. Clar. N’a avut gestiune bă­nească. Dar Nicolae Die a în­casat milioane. A avut împu­ternicirea de a ridica bani. A ridicat bani cu ştirea şefilor săi şi a fugit. A fugit de mult­ D. ministru Răducanu a spus însă în acelaş discurs monu­mental, că Nicolae Ilie „de un an şi mai bine nu mai este în serviciul Casei mun­cii c. f. r." Sfruntat neadevăr. Patentă minciună, căci la 3 Mai 1930, Nicolae Ilie obţinuse autori­zaţia de a încasa pentru Casa muncii c. f. r., orice sume de bani. Era prin urmare anul trecut, în Mai, funcţionar şi a fost până în Octombrie. Cu aşa date se prezintă un ministru în faţa Camerei? încă odată, d. ministru Ră­ducanu e­rau obosit, sau ener­vat, sau ca Plauţius Andro­nescu, sau dacă vrea să fie responsabil, atunci să suporte şi să­­ se aplice sancţiunile răspunderii ministeriale. Dar de situaţia d-lui Rădu­canu ne vom mai ocupa, căci dacă a scăpat de Lupeni plimbându-se cu banii statu­lui în străinătate, de data a­­ceasta nu va putea să scape. • Pentru moment, adăogăm, că d. ministru Răducanu a fost înştiinţat de poliţie, ca un domn cu situaţie mare la Casa muncii c. f. r. joacă pe sume mari — inexplicabile—, cărţi şi d. ministru Răducanu n’a găsit nimic suspect. Nici de aceasta nu-i răs­punzător ? Soluţia de a alunga pe d. Vogtberg e numai începutul. Trebue să urmeze alunga­rea d-lui ministru Răducanu. B. CECROPIDE Proectul pentru reforma învăţământului superior Joi seară, la ora 9, profesorii parlamentari s-au întrunit la Se­nat şi au luat în discuţie proec­tul pentru reforma învăţământu­­lui superior. Discuţia a început asupra defi­niţiei catedrelor şi a rămas sta­bilit ca în viitoarea lege, să fie socotite fundamentale cursurile, nu catedrele. PERSONALITATEA JURIDICA A FACULTĂŢILOR înainte de a fi îmbrăţişată problema autonomiei universitare s’a discutat personalitatea juri­dică a facultăţilor. D. ministru Costăchescu a ară­tat că proectul tinde spre unita­tea tuturor forţelor universitare, nu spre descentralizarea lor. To­tuş unii ,au făcut obiecţiuni, ară­tând că facultăţile nu pot fi re­prezentate în justiţie şi nu pot primi legate. Pe de altă parte, mă tem — a spus d-sa —, ca autonomia facul­tăţilor să nu devină profund dău­nătoare şi cu tendinţe diver­gente de făgaşul comun pe care trebue să îndreptăm activitatea universităţii. •• ’­­Aşa bună oară, unele vor re­fuza să depună contribuţiile cu­venite universităţii; din taxele studenţilor, altele vor provoca conflicte de ordin personal, re­fuzând să se supună hotărîrilor senatului universitar sau ale mi­nisterului. In faţa unor asemenea acte a­narhice, ce măsuri s'ar putea lua ? Această problemă va provoca discuţii largi atât în secţiuni cât şi în faţa Senatului. FACULTATEA DE DREPT DIN ORADEA La întocmirea acestui proect, ministerul instrucţiunii a primit o întâmpinare din partea univer­sităţii din Cluj, care a cerut ali­pirea facultăţii de drept din Ora­dea celei din­­Cluj, sau să fie transformată într’o secţie a ace­steia, aşa după cum facultatea de teologie din Chişinău depinde de universitatea din Iaşi. Dacă acordăm facultăţilor per­sonalitate juridică __ au spus unii_ parlamentari ■, atunci si­tuaţia de astăzi a facultăţii din Oradea se clarifică, însă împo­triva concentrării facultăţilor; dacă nu, atunci se pune pro­blema unei universităţi de vest la Timişoara. Aceasta, nu va pu­tea avea însă senat Universitar şi nici reprezentant în Senatul târk­, mob­it. Greutăţile de funcţionare sunt destul de mari şi situaţia­ acestei facultăţi, înfiinţată după legiui­rile, ungare, va trebui clarificată prin, actuala lege. Discuţia, a ra­mat în continuare pentru astă seară, la ora 9. Consfătuirea s-a terminat la ora 11.30. * Tranzacţii încheiate prin bursa Galaţi Cerealei© intrate în vapor,— Situaţia silozurilor Galaţi, 27 Februarie i ’ I In ultimul timp prin bursa lo­cală s’au Încheiat următoarele tranzacţiuni: 20 vagoane orz de 61—62 kg. la hltr. cu 5 la sută corp. str. a­lei 21.250 vag. lopo­­şîep ; 20 vag. orz de 64 kg. la hltr. cu 3 la sută corp. str. a lei 22.400 vag. ; 23 vag. orz a lei 16.770 vag. loco-magazie; 4 vag. orz de 61 kg. la hltr. cu 3 la sută corp. str. a lei 21.750 vag.­magazie ; 12 vag. porumb a lei 21.000 vag. bordo­­vapor ; 18­ vag. porumb a lei 21.750 vag. bordo­ vapor ; 3 vag. porumb a lei 20.500 vag. linie-doc. siloz-Galați; 10 jum. vag. corci­tură a lei 21.000 linie-siloz ; 5 vag. mazăre furajeră a lei 20.000 vag. 3 vag. muştar galben a lei 31.000 vag. linie moara „Steaua“; nn vag. fasole a lei 32.500, franco-­ magazie moara „Steaua“ ; 8 vag. corcitură subțire a lei 26.300 fran­­co-linie doc Galaţi ; 2 vag. fasole de rând a lei 49.500 vag. linie­­moara „Steaua“ ; 3 vag. fasole a lei 52.500 vag. linie siloz ; 7 vag. porumb a lei 21.000 bordo-vapor dana 8-a ; 6 vag. orz a lei 21.000 vag. bordo-vapor. SITUAŢIA IN OBOR Demn 1 şi până la 23 Februarie au intrat in obor 32 de care orz (24.500 kg.) ce s’au vândut cu Iei 1,80—1,90 ; 45 de Care ovăz 28.000 kg. a lei 2—2,50; 69 care porumb (51.070 kg) a lei 1,70—1,90 ; 35 de care fân (kg. 28.300) a Iei 0,60— 0,90 pr. kg.; 61 care părâng (50.160 kg.) a lei 1,10—1,40 pr. kg. Din cauza gerului ce se men­ţine aspru, săteni nu mai vin cu cerealele la obor. E posibil ca în cursul săptămânii viitoare —dacă vremea se va menţine frumoasă— sătenii vor veni din nou la obor. CEREALELE IN SILOZURI In silozuri se află depozitate 4.346.100 kg. orz, 52.700 kg. ovăz, 59.920 kg. seceră, 3.197 200 kg. po­rumb. In total circa 8.000.000 kg. cereale. Silozuri goale sunt 178, iar pline 137. Şlepul „M. R. N." 41 sub pavi­lion român cu o capacitate de 430 tone a fost navlosit cu lei 2000 pr. vag. destinaţia Reni, Galati sau Brăila. Şlepul „Georgica“ sub pavilion român de 400—450 capacitate a fost navlosit cu led 2000 vag. des­tinația Reni. Anul XLIX Nr. 56 Duminici 1 Martie 1931 Galaţi, 27 Februarie Situaţia pe piaţa locală devi­ne, pur şi simplu, tragică­ Nu­mărul declarărilor în stare de faliment, a concordatelor preven­tive şi a sechestrelor a crescut un aşa grad, încât pe piaţa colonia­lelor din port, nu au rămas decât şase negustori, importatori. Nu mai e nici o surpriză fap­tul, că ui nou negustor a depus registrele la tribunal sau a tras obloanele. Lumea e surprinsă că mai sunt negustori cu putere de rezistenţă. Cine mai tratează afa­ceri ? Cine se mai gândește să importeze fel de fel de mărfuri.­ Vapoarele vin cu un curie destul de slab şi probabil nici în viitor nu se vor mai face comenzi. Pretutindeni, se concediază funcţionarii şi se restrâng chel­­tuelile. Zilele trecute Banca Mol­dova a concediat o serie de func­ţionari de la toate secţiile, iar su­cursala Băncii de agricultură şi export, a concediat o serie de 45 funcţionari, a urmat altă serie de 15 şi astăzi a urmat a treia serie în frunte chiar cu d- Filip Mureşanu, directorul sucursalei­Câteva agenţii de vapoare şi-au concediat personalul de la secreta­riat şi firme de expediţii şi-au lichidat afacerile. Pe ziua de eri, piaţa a fost im­presionată de crahul firmei „Comptoir Anglo-Italo-Român" din str. Portului, proprietatea d-lui Solomon Enghelberg. S-au rulat afaceri de vânzări şi cum­părări de metale, precum şi ar­ticole brute pentru fabrici în va­loare de zeci de milioane şi as­tăzi firma a încetat plăţile. ie­­simil se cifrează la 12 milioane lei. In birourile firmei din str. Por­tului, s-a ţinut o consfătuire a creditorilor si d. Solomon Enghel­berg a oferit o cotă de 35—40 la sută din datorii. Unii dintre cre­ditori au­ refuzat, alţii au retur­­nat mărfurile trimise. Prima po­liţă protestată a fost de 240 lire sterline, semnată către firm­a Brooken, Doree & Co. din Lon­dra. ALT CRAH DE 12 MILIOANE In port­ a încetat plăţile casa de import de coloniale si fierărie Şulim Siegler ,fe Fii din str. Theo­dor Thenea, proprietatea d-lor Şulim, Solomon, Bereu, Leon şi Adolf Siegler. Pasivul se cifrează la 12 milioane lei. Firma Siegler, nu a putut să respecte poliţele semnate către d. Carl Aage Joergensen, consul al Danemarcei și mare importa­­tor. A fost chemată în declarare, dar a introdus la vreme cerere de concordat . Pe de altă parte tribunalul co­mercial a declarat în stare de fa­liment pe industriaşii H. Lehrer şi C. Dumitrescu, proprietarii u­­nei făbrici de paturi din str. Spi­talului. Numiţii au obţinut con­cordat preventiv şi între timp, mi au fost­ în stare să achite pol­­­iţele. Pasivul se cifrează la mi­­lioane. Cunoscutul comerciant de pie­lărie David Weinberg din str. Traian a fost declarat în stare de faliment Tribunalul s. N­. a admis In principiu cererea de concordat preventiv a firmei de coloniale Constantin Zevaoglu. E vorba de un pasiv de 5 milioane. m Firma „Siccîo" a cerut tribuna­lului, declararea în stare de fa­liment a comerciantului Jean Ca­lavre, proprietarul magazinului de droguri „Stella” din str. Tra Firma H. Retter şi B. Sternsos din Cernăuţi, a cerut declararea hi stare de faliment a soc. „Pru­tul” — componenţi Paul Ghin­­gold & Iancu Rotman, societate pentru desfacerea cherestelei în str. Vadul Sacalelor. SECHESTRE, IPOTECI­­ SI POPRIRI Banca Românească sucursala Galaţi a cerut scoaterea in vân­zare a fabrice­­ii terenului din str. Vitanului No. 69, aparţinând defunctului Carol Melixon, astăzi reprezentat prin succesorii săi Raschela Melixon din Fălciu, Paulina Hertz din Bucureşti, str. Nicu Filipescu No. 35 şi CIco­losef din Bucureşti, str colonel Orero No. 26, spre a fi despăgu­bită de 5.500.000 lei din contul curent de lei 10.000.000. — Banca de argicultură şi ex­port din Galaţi, având de primit dela d. Filip Komorovschi suma de lei 900.1X10, a cerut scoaterea în vânzare a imobilului din­ str. bl. .Împăraţi No. 92 şi a terenu­lui din str. Victor Macri No. 9. — D. loan Săndulescu, proprie­tar din Brăila, str. Coroanei No 34, având a primi dela Ecaterina C. Iliescu și Costică Iliescu, co­merciant din Galati, lei 520.000 a cerut scoaterea în vânzare a imobilului ipotecat din str. Chi­lian Vodă.­­ S’au declarat sechestrate ve­niturile generale ale imobilului din str. Columb No. 45, proprie­tatea firmei Isidor L Gnienspan, succesori Helene Grienspan, Bru­no Morgenstein, Ionel Gruenspan, Suzana Morgenstern,Aurel şi Flo­ri­ca Gruenspan până la concu­renta sumei de lei 700.000 spre a­­sigurarea creditorului Filip Gru­enspan. _— D. S. Buber a sech­estrat dife­rite mărfuri din magazinul d-lui Don Wolfensohn & C-ie din str. Domnească, pentru neplata chi­riei , chiriaşul a fost evacuat din imobil. ..* Banca de agricultură şi ex­port a obţinut un sechestru asi­gurător asupra averei lui Zaharia Dimofte, agricultor din Tg. Bu­jor, jud. Covjjrlui, pentru ne­plata sumei de 360.000 Iei, pre­oţim şi asupra averei lui Marca­­■ asemian pentru plata sumei de 130.000 Iei. , .Industria lânei” din Timi­şoara a aplicat sechestru defini­tiv comerciantului H. Gru­mberg din firma Ider Davidovici din str. General Berthelot No. 1, pen­tru neplata sumei de 400.000 lei şi un alt sechestru asupra măr­furilor aparţinând comerciantu­lui A. Tenenabaum, succesorul a­­celeiaşi firme, tot pentru neplata aceleiaşi sume.­­ ..Banca Românească a O­­rientului” din Bucureşti, a înfiin­ţat poprire asupra chiriilor ce are de primii Coralia Crăciu­­nescu şi Papagalani de la chiriaşii săi Jules Haimould, S. Finchel­­stein, N. Dinerman, Dreyfus , Go. până la concurenta sumă de 1.000.000 Iei. — OXO ... m . ... ' • Se prelungeşte obligativitatea invătă­­mâatului in Franţa Paris, 86 (Rador). — D. Mario Roustan, ministrul instrucţiei publice, a anunţat că va depune in curănd un proiect de lege prin care obligativitatea învă­ţământului se prelungesc până la vârstă de 14 ani. ----xpx —— O fată.. chemată la recrutare! Galaţi, 27 Februarie Urt ce interesant s-a petrecut în com. Frumuşita din jud. Co­­variul E vorba de fata Ioana Anastase Ambrozie, care a pri­mit ordin să se prezinte la cer­cul de recrutare, odată cu toţi tinerii ce fac parte din clasa anu­­lui 1932. Jandarmii când s’au prezentat la­­locuinţa Ioanei Anastase, au întrebat dacă nu are vre-un fra­te cu numele Ion. Fata a răs­puns, că trebuie să fie vre-o e­­roare în registrele stărei civile ale primăriei Făcându-se cercetări tn regis­trele primăriei, s’a constatat că Ioana era trecută Ion. întâmplarea e comentată prin­tre locuitorii comunei. de „ILUSTRAŢIPME& BOBUKA“ Nr. 9, care se găseşte de vânzare la toţi chioşcarii. Intre grefa Sârbu şi Martens Dietrich în acelaş număr: Goni si­­ serele fii esiMeran­efe Mei dîn reportajul inedit, de actualitate „Bomba mars şi bomba mică “ de ION TIK 1 pests ISggQ ti&igsg u ABEN HUR Celebrul roman datorit nemuritorului scriitor englez LEWIS WALLACE In traducerea preotului D. C. Vişan Doctorand în teologie In partea cea mai depărtată de oraş, chiar sub una din stâncile cele înnalte, se află un vechiu staul. Pe vremuri, în urma unui jaf de mult uitat, acoperişul casei a fost spart şi casa pustiită, împrejmuirea i-a rămas însă neatinsă şi de bună seamă, că este de-o însemnătate deosebită pentru cio­banii cari-şi păzesc turmele prin aceste locuri. Un zid de pia­tră, ca de un stat de om de înnalt, îngrădeşte locul acesta; dar, de multe ori, el nu era prea înnalt ca să poată împiedica pe vreun leu sau pe vre­o panteră flămândă, ca dintr’o săritu­­­ ră îndrăsneaţă să se asvârle în lăuntru. De aceea, pentru ca să se înlăture orice pericol, se mai făcuse pe partea dinlăun­tru încă un gard de mărăcini şi de ţepi, prin care abia putea să pătrundă o vrabie. In ziua în care avuseseră loc întâmplările povestite mai ’nainte, o mulţime de ciobani îşi duseseră turmele pe câmpia­­ aceasta şi din zorii zilei, tot ţinutul răsuna de strigăte, de bocănituri de secure, de behăitul oilor şi al caprelor, de so­netul clopotelor şi de lătratul câinilor. Când «oarele »o co­bora spre asfinţit, ciobanii şi-aduseră turmele în ocol, pentru ca, pe vreme de noapte, să şi le ştie la loc sigur. In apropiere de intrare făcură un foc, apoi cinară şi se aşezară jos, să se odihnească şi să mai vorbească, în vreme ce unul din ei rămase afară, de pază. In afară de acela, erau şase bărbaţi cu capul gol, cu părul încâlcit, ars de soare şi cu barbă stufoasă. Nişte mantale de piele de capră sau de muiel­­e acopereau trupurile până la genunchi, lăsându-le mâinile goale: cingători late strângeau la un loc, hainele lor largi. De umărul drept le atârna câte o traistă, în care puneau mân­care şi pietre anume alese pentru praştie. Lângă fiecare se afla câte un băţ, care era semnul îndeletnicirii lui şi care-i sluj­ea şi ca armă de apărare. Aşa erau păstorii din Iudeea, după înfăţişare, oameni din topor, cam pădureţi, ca şi îndrăsneţii lor câini; în fapt însă, atât de nevinovaţi şi plini de iubire, cum numai o viaţă pa­triarhală ca a lor şi mai cu seamă o astfel de ocupaţie, adică grija necurmată de o creatură atât de blândă şi de sărmană, putea să-i facă. * Ei vorbiau numai despre turmele lor, despre ceva care era strein pentru lumea cealaltă, dar care, pentru ei, era de cea mai mare însemnătate. Un lucru de nimic, lor le părea destul de însemnat şi nu puteau să uite de oile pe cari le încredinţaseră paznicului; grija lor era să le păzească de când se năşteau, să le treacă prin apă, în fiecare zi, să le fie sprijin prin prăpăstii şi să se îngrijească de hrana lor. Ei le însoţi­au peste tot; la ele numai se gândeau şi de ele se îngri­­jeau; cu ele împărţiau viaţa şî călătoriile şî erau totdeauna gata să se apere, să iasă înnaintea vreunui leu sau a vreunui hoţ şi să-l omoare. întâmplările mari ale istoriei, în al căror curs apar şi dispar popoarele şi se schimbă stăpânirea lumească, erau pentru ei, lucruri de a doua mână, cari rareori ajungeau la cunoştinţa lor. Despre faptele lui Irod auziseră vorbindu-se, ca de obicei, cum el pusese să se zidească într’un, oraş sau altul, palate şi cazărmi şi îngăduise unele lucruri ce erau o­­prite. Uneori, câte unul dintre ei, se urca pe colina, pe unde îşi păştea turma obosită, pe care o ascundea într’un loc sigur spre a nu, se speria de răsunetul trompetelor, şi privia cum trec cohortele, ba chiar şi legiunile de soldaţi romani; dar când coifurile strălucitoare se pierdeau din ochii lui şi neca­zul pe asupritori îi trecea, în zadar se ostenia să înţeleagă rostul vulturilor şi al globurilor de aur ale răsboinicului po­por roman şi să priceapă farmecul unei vieţi atât de puţin asemănătoare cu a sa... Şi totuşi, aceşti oameni naivi şi simpli nu erau lipsiţi de ştiinţă şi înţelepciune. In fiecare zi de sabbath, obişnuiau să­ se spele şi să se ducă la­ sinagogă, unde se mulţumiau şi cu cele mai din urmă locuri. Nimeni nu săruta Thora, cu mai mult foc sufletesc, nimeni nu asculta cu mai multă credinţă cuvântul sfânt şi explicarea lui, nimeni nu-şi întipări­a mai adânc în minte învăţăturile bătrânilor şi nimeni nu se gân­­dia la ele, mai bine decât ei. Intr’un verset din Sfânta Scriptură au aflat toată înţe­lepciunea lor şi legea întregii lor vieţi simple: că Domnul Dumnezeul lor este un singur Dumnezeu şi că ei sunt datori să-l iubească din tot sufletul lor. Şi într'adevăr îl iubeau: aceasta era înţelepciunea lor, înţelepciune, care întrecea pe a regilor. Tot stând de vorbă, somnul îi copleşi încetul cu încetul; şedeau toţi întinşi pe locurile pe care se aşezaseră la început, spre a se odihni. Noaptea era ca orice noapte de iarnă din aceste ţinuturi muntoase: rece, senină şi luminoasă. Nu adia nici un vântu­­leţ; atmosfera părea curată ca niciodată. O linişte adâncă, misterioasă, cobora pe pământ: o tăcere sfântă; se vestea pă­mântului că cerul se pleacă spre el, pentru a-i aduce o ştire plină de bucurie. Afară, paznicul, îmbrăcat în manta, se plimba încoace şi încolo; uneori, când vreo mişcare în turma ce dormia, ori ţi­pătul vreunui şacal îi atrăgea băgarea de seamă, se opria şi asculta. Timpul i se părea lung de tot; dar, în sfârşit, iată şi miezul nopţii. îşi împlinise datoria; acum putea şi el să doar­mă acel somn adânc şi liniştit, cu care munca binecuvintează pe fiii ei obosiţi. Se întoarse spre intrare, dar deodată se opri locului: o rază de lumină, limpede și frumoasă, ca a lum­i, îl înconjură.­­Vă m­ul!

Next