Universul, martie 1931 (Anul 49, nr. 56-86)
1931-03-01 / nr. 56
ÜÍÉÉJN BILANŢUL fundaţiunei INGINER PETRE LUCACI ŞI MARIA LUCACIPENTRU ANUL 1930 I. Capital : a) Acţiuni şi efecte de stat producătoare de venit lei 1 milion 705.350; acţiuni petrolifere care nu au dat devidend pe anul 1929 lei 1.994.500 şi acţiuni care nu au dat venit dela primirea fundaţiunei lei 144.000, în total nominal lei 3.843.850 și b) Imobilul din strada Romană No. 47. II. Venituri : a) Chirii lei 645.400; b) Spor din efecte esite la sorti lei 32.844 și dobânzi lei 4,85; c) Creanţe lei 16.000; d) Cupoane lei 258 mii 939,84 — total lei 937.997,84. III. Cheltueli: a) întreţinerea imobilului lei 211.896; b) amortizare din costul construcţiei imobiluilui din str. Romană No. 47 lei 339.867; c) onorar de avocat şi altele lei 23.060; d) acoperit deficit din 1929 lei 1.294,20; e) prelevări cuvenite Academiei, lei 152.442 ; f) capitalizări Iei 26.429,80, în total lei 754.989. IV. Rămâne pentru aplicarea dispozițiunilor testamentare suma de lei: 205.008.84. 5 AU SOSIT MARTISOARE EFTINE-NOUTATI CEASORNICĂRIA 31COITEI 31 Bărbaţi slabi (Impotenţi) Comunicaţi adresa Dvs. şi trimit gratuit (contraporto pentru răspuns) prospectul meu asupra invenţiei mele senzaţionale. Adresaţi «PATENTA 605, Cluj, Căsuţa Poştală NoM BLENORAGIA prin metod« modern« trateită d-rul T. BLANC CALEA GRAVIŢEI 63 Consult 9—12 şi 2—8. VIHDEOAEEA se confirmă prin •laborator după sa scurt timp de tratare. ? CompBcatiile hi prostata, ovare, resică, pichite cedearS în cateva file. Dumineca, gratuit pentru sâracL ^ GRATIS GATnLISUL 1LUSTR8T apărut de curând, despre Aparate fotografice și Accesorii cu pr*tur» a* taRHcA. I. POLITZER Magazin de articole fotolografice Careil-Mari,Transilvania Fondat 1896. Furnizează pentru Întreaga Botrânia-Mare CERETINUMAI LAMELE DE PAI r N^e.DUHREP.6 'BUCUREȘTI «TR. CAROL’NI 9. Experţii contabili şi impunerile Intr’o circulară trimisă ori administraţiilor financiare, ministerul de finanţe precizează rolul experţilor contabili. Aceştia nu vor fi utilizaţi la impunerile întreprinderilor particulare, decât acolo, unde fiscul va fi introdus apel şi va fi nevoie să se examineze registrele comerciale, pentru formularea motivelor de apel. Ei vor lucra la instanţa specială, când necesităţile vor cere, vor participa însă, efectiv la lucrările instanţelor de impunere, atunci când acestea procedează la examinarea cazurilor neimpuse pe 1930 şi care, potrivit legii speciale, privind impunerile pe 1931, urmează a fi impuse pe baza situaţiei ce prezintă acum. Verificarea registrelor de experți se va face numai în asistența unui funcționar al fiscului, priceput în cetirea registrelor; procesul-verbal semnat de expert şi de funcţionarul respectiv, va servi la motivarea apelului introdus de fisc. Impunerile societăţilor anonime se va face după 1 Mai 1931. Experţii vor asista la lucrările instanţelor de impunere, verificând registrele ce se vor prezenta. I OXO —— Cum a decurs „Ziua roşie” la Timişoara GREVA DE LA „INDUSTRIA TEXTILA BANATEANA“. ARESTAREA A 3 COMUNIŞTI Timişoara, 26 Febr. Datorită măsurilor de ordine luate din vreme, cu ocazia zilei de 25 Februarie (ziua, internaţională a şomerilor), nu s-a petrecut nici un incident serios în oraşul nostru. Raziile poliţiei de siguranţă, făcute trei nopţi consecutive, au avut ca rezultat prinderea a trei inşii cu numele de Ludovic Szi-mini, Petru Acs şi Tereza Sziminii, sora celui dintâi, la care s-au găsit mai multe pachete de manifeste comuniste scrise în limbile română, germană şi ungară. Pe baza celor declarate de cei arestaţi, au fost puşi sub supraveghere 50 agitatori din ateliere şi fabrici. Un număr de 12 .duşi dintre aceştia, angajaţi ca muncitori la fabrica „Industria textilă bănăţeană", au fost imediat concediaţi din serviciu. Faptul acesta ajungând ani dimineaţă la cunoştinţa celor 80 de lucrători ai numitei fabrici, ei au declarat grevă. Poetiv a luat imediat măsuri ca greviştii să nu se dedea la demonstraţii, înconjurând căminul muncitoresc, unde aceştia se adunaseră spre a se consfătui. —— OZO —— Impunerea funcţionarilor de la intreprinderile particulare Ministerul de finanţe a dispus ca toate întreprinderile particulare să întocmească liste de contabilii aflati în serviciul acelor întreprinderi, cu arătarea sumelor datorite fiscului de fiecare dintre ei urmând conform comunicărilor făcute la vreme de instantele de impunere, să reţină şi să verse la stat sumele cu care funcţionarii respectivi sunt înscrişi în roluri. Sumele ce se vor primi In contul impozitelor datorate, se vor vărsa la Stat, emiţându-se chitanţe Individuale, cari prin intermediul firmelor sau întreprinderilor respective, vor fi remise celor în drept. Nu se vor putea aplica sechestre — conform legii contribuţiilor directe — pentru neplata impozitelor decât pentru o treime din salariile funcţionarilor şi o cincime din cele ale lucrătorilor. in VESELIA le Joi 21 Firide: Legenda mărţişorului.— „Noi—jumătate“.— Abecedarul Naţional.— Ce s’a întâmplat la Botoşani. — Aeroplanul Papei. — Papa şi Radio.—O glumă a luî Einstein.— Cronica de ocazie. — Teatrul fonografic. — In ascensor, de Henri lauvernois.—Guime, hazuri, mofturi Epigrame.—Numeroase desene.— vr 16 pagini 5 Bei ii hm—i Miirii—lpi UNIVERS Oti Curier judiciar Nu se pot face înaintări pe loc fără prevederi bugetare înalta Curte de casaţie, secţia IlI-a, rezolvind tot recursul ministerului de interne în proces de contencios cu d-na Aurelia Mărgineanu şi cu d. Szabó Gáspár, funcţionari ai prefecturii jud. Târnava Mică, a statornicit o interesantă jurisprudența în materia salarizării înaintaților pe Ioc. Procesul e următorul ? Cei doi intimați au fost înaintaţi pe loc, în posturile ce aveau, recunoscându-se un drept de salarizare corespunzător înaintării, adică de la 200 la 300 lei lunar, salariu de bază, înaintarea s'a făcut cu paza tuturor formelor legale şi a fost comunicată ministerului de interne. Ministerul însă a refuzat aprobarea ei şi a anulat dispoziţiunea autorităţii Spre a da această deriziune a considerat anume, că potrivit legii de organizare administrativă şi statutului, avansările pe loc nu sunnt admisibile decât cu autorizate expresă şi numai în limita prevederilor bugetare existente. Cei doi funcţionari au făcut acţiune în contencios. Curtea de fond, din Tg. Mureş a admis-o şi constatând, că înaintările făcându-se cu paza tuturor legilor nu se pot invoca alte consideraţiuni bugetare, străine de drepturile înaintaţilor, aşa cum au fost recunoscute de organele competente ale autorităţii respective, a declarat ilegal refuzul ministerului Ministerul de interne a făcut recurs în casare, contra acestei hotărîri. Recursul acesta s’* judecat ori înalta Curte l-a admis, pe temeiul obiecţiunilor cuprinse In decizia de revocarea înaintării și casând a evocat fondul, spre a respinge apoi acțiunile ca nefondate. Osândit Trib. Ilfov s. III — în completul d-lor preşed. Stoenescu, jude Duma şi procuror Ben. Stoenescu—a judecat joi procesul fraudei de 600 mii lei făptuită de fostul administrator al spitalului Colentina în dauna instituţiei şi a suferinzilor din acest aşezământdeoarece fondul prădat era destinat Întreţinerii lori. Culpabilul — precum a arătat rechizitoriul procurorului — a sustras, treptat, din casa administraţiei suma de lei 600.000 prin felurite manopere şi falsuri de scripte. Tribunalul l-a osândit la 2 ani închisoare. Liberaţi e. Jude instructor Stănescu a admis cererea de liberare provizorie a lui Mandy Antonier şi Leon Colier, învinuiţi de contrabandă. Liberarea condiţionată de depunerea unei cauţiuni de 400 mii lei. Abuz de încredere Parchetul a dat joi rechizitor definitiv de urmărire — pentru abuz de încredere—contra funcţionarului comercial Dim. Bădescu, zis I. Georgescu. Numitul e învinuit că s’a prezentat la diverse magazine dându-se drept delegat al Casei de ajutor a funcţionarilor şi aii Casei de credit a corpului didactic şi înfăţişând adrese false, a obţinut stocuri însemnate de mărfuri pe credit. In ăst chip a reuşit să ridice mărfuri de vreo 16 mii lei dela fabrica Cehoslovacă, de 8000 lei dela firma Pop şi Bunescu ş. a. * Dosarul s’a trimis la cab. 7 instrucţie in vederea ordonanţei definitive. Ultraj Comunista Maria Drăgoescu— din Bir. Filare 1 39 —a fost trimisă în judecata ocolului 7 urban Bucureşti pentru vina că a ultragiat pe gardiştii cari asigurau ordinea cu prilejul „zilei şomerilor“, în cartierul ei, admsându-le ofense grosolane. Logodnă-escrocherie Incheindu-se joi instrucţia judiciară în afacerea escrocheriilor făcute de tânărul dentist Robert Garfunckel, din parcul Radorin (str. Pascal 7 bis), s’a dat ordonanţă definitivă de urmărire impotrivă-i. Precum am scris la vreme, el e învinuit că — nemulţumit de reţetele dentisticei — a încercat să... îmbrăţişeze altă meserie. Se logodea. Des—cât mai des—şi peales®, îşi recruta logodnice din rangurile evreicelor bogate mai ales, şi după ce le uşura dota cu aconturi — mai mult sau mai puţin copioase — le abandona, declarând că nu e mulţumit de partidă. Ultima cucerire l-a dus însă la parchet. D-ra Seia (Raşela) Flicker, după ce l-a dat 70 mii lei—ca să cumpere automobil în preţul zestrei, spre a-şi legăna bucuria primului voiaj de nuntă, —e’a trezit şi fără beni şi fără logodnic, fiindcă junele trecuse la alta, alta. Victima a a adresat atunci parchetului. Cazul a ajuns la pab. 7 Instrucţie. Şi, după îndelungate cercetări, d. Jude Stănescu dovedind vinovăția iscusitului profesionist al acestui gen interesant de pradă, a daut joi contrarui ordonanţă de urmărire pentru escrocherie calificată. Alegerile comunale din Chişinău au fost definitiv invalidate Precum am scris la timp, la, alegerile comunale, din Martie 1930, ce s'au făcut în vederea constituirii consiliului comunal al municipiului Chişinău, s’au prezentat numeroase candidaturi. Preşedintele biroului electoral însă, pentru diverse motive, a respins câteva dintr’însele şî a înscris numai pe a d-lui Pan Halippe (guvernamentală), pe a blocului Ciugureanu, Chiorăscu, Cazaeliu, ş. a., pe a evreilor şi pe a ruşilor (coriou şi reuşit), intervenind astfel formarea unui consiliu comunal, compus din d-nii: Halippa, A. Silbermann, D. Bogos, Sur Solomon, D. Lupescu, Cazimir Iosif, Iţic Finkelstein, I. Cojinharev, Beotercovschi, Simeschi, Iosif Paghis, Mocanu, Zeltzmann, ş. a. Intre alte liste, a fost respinsă și aceea — independentă — în frunte cu d. Sebastian Teodorescu. Temeiul refuzului a fost că, deşi depusă în timp util, totuş verificarea propunătorilor întârziind mai mult de un ceas peste ora închiderii formalităţilor, ar deveni nevalabilă. • D. Teodorescu a făcut contestaţie contra rezultatului alegerilor. Procesul s’a judecat la comitetul local de revizuire. Aci s’a învederat că pricina întârzierii nu poate fi imputată candidaţilor, ci procedurii greoaie şi nelegale adoptată de biroul electoral. Iarr în fond s’a stabilit că formalităţile premergătoare alegerii au fost iiţiate. De aceea, comitetul a admis contestaţia şi a invalidat rezultatele alegerii , hotărînd convocarea cetăţenilor la o nouă alegere. Aleşii au făcut apel la comitetul central de revizuire. Dar apelul a fost respins, instanţa menţinând şi confirmând invalidarea. împotrivia acestei deriziuni, a’a făcut şi recurs la casare, ce a* a judecat la înalta Curte de casaţie s. r. Dar nici ali n’au avut mai mul noroc aleşii procedurii electorale greşite, dela Chişinău, fiindcă — după desbateri ample — înalta Curte a respins şi recursul ca nefondat Invalidarea rezultatelor alegerii municipale din Chișinău e definitivă . Dosarele s’au restituit locului în drept, spre a se proceda la efectuarea unei noui alegeri. Retragere de Concordat Cererea de concordat preventiv făcută de d. Mihail Petrescu ca reprezentând firma MIHAIL PETRESCU, IOAN CREŢU & Co. a fost retrasă, deoarece firma înţelege să-şi respecte în întregime obligaţiunile luate. Tribunalul a luat act de această retragere şi a dispus închiderea dosarului. 10OX — Mină inundată Newr-York, 26 (Rador). — La o mină din localitatea Sprint s’a produs o puternică inundație a galeriilor minei. Un miner a fost omorit 4 mineri sunt lipsă, și 25 au putut fi salvați. .................................M l'XHIW-l—M Sillia [filai al-ffl BillCriza de pe piaţa Galaţilor Ermarat din pag. I E formidabil d. Răducanu. Parcă ar fi Plausius Andronescu. D. Răducanu spune la 26 Februarie, că a sesizat parchetul în Ianuarie, asupra dispariţiei lui Nicolae Iile. Dar iată ce-a spus acelaş d. Răducanu, la 11 Februarie, despre Nicolae Ilie: „Domnilor, nu eu voi lua apărea acelui domn, pe care nu am onoarea să-l cunosc. Nicolae Ilie a fost un funcţionar care nu a avut nici o gestiune bănească în această instituţie“. Clar. N’a avut gestiune bănească. Dar Nicolae Die a încasat milioane. A avut împuternicirea de a ridica bani. A ridicat bani cu ştirea şefilor săi şi a fugit. A fugit de mult D. ministru Răducanu a spus însă în acelaş discurs monumental, că Nicolae Ilie „de un an şi mai bine nu mai este în serviciul Casei muncii c. f. r." Sfruntat neadevăr. Patentă minciună, căci la 3 Mai 1930, Nicolae Ilie obţinuse autorizaţia de a încasa pentru Casa muncii c. f. r., orice sume de bani. Era prin urmare anul trecut, în Mai, funcţionar şi a fost până în Octombrie. Cu aşa date se prezintă un ministru în faţa Camerei? încă odată, d. ministru Răducanu erau obosit, sau enervat, sau ca Plauţius Andronescu, sau dacă vrea să fie responsabil, atunci să suporte şi să se aplice sancţiunile răspunderii ministeriale. Dar de situaţia d-lui Răducanu ne vom mai ocupa, căci dacă a scăpat de Lupeni plimbându-se cu banii statului în străinătate, de data aceasta nu va putea să scape. • Pentru moment, adăogăm, că d. ministru Răducanu a fost înştiinţat de poliţie, ca un domn cu situaţie mare la Casa muncii c. f. r. joacă pe sume mari — inexplicabile—, cărţi şi d. ministru Răducanu n’a găsit nimic suspect. Nici de aceasta nu-i răspunzător ? Soluţia de a alunga pe d. Vogtberg e numai începutul. Trebue să urmeze alungarea d-lui ministru Răducanu. B. CECROPIDE Proectul pentru reforma învăţământului superior Joi seară, la ora 9, profesorii parlamentari s-au întrunit la Senat şi au luat în discuţie proectul pentru reforma învăţământului superior. Discuţia a început asupra definiţiei catedrelor şi a rămas stabilit ca în viitoarea lege, să fie socotite fundamentale cursurile, nu catedrele. PERSONALITATEA JURIDICA A FACULTĂŢILOR înainte de a fi îmbrăţişată problema autonomiei universitare s’a discutat personalitatea juridică a facultăţilor. D. ministru Costăchescu a arătat că proectul tinde spre unitatea tuturor forţelor universitare, nu spre descentralizarea lor. Totuş unii ,au făcut obiecţiuni, arătând că facultăţile nu pot fi reprezentate în justiţie şi nu pot primi legate. Pe de altă parte, mă tem — a spus d-sa —, ca autonomia facultăţilor să nu devină profund dăunătoare şi cu tendinţe divergente de făgaşul comun pe care trebue să îndreptăm activitatea universităţii. •• ’Aşa bună oară, unele vor refuza să depună contribuţiile cuvenite universităţii; din taxele studenţilor, altele vor provoca conflicte de ordin personal, refuzând să se supună hotărîrilor senatului universitar sau ale ministerului. In faţa unor asemenea acte anarhice, ce măsuri s'ar putea lua ? Această problemă va provoca discuţii largi atât în secţiuni cât şi în faţa Senatului. FACULTATEA DE DREPT DIN ORADEA La întocmirea acestui proect, ministerul instrucţiunii a primit o întâmpinare din partea universităţii din Cluj, care a cerut alipirea facultăţii de drept din Oradea celei dinCluj, sau să fie transformată într’o secţie a acesteia, aşa după cum facultatea de teologie din Chişinău depinde de universitatea din Iaşi. Dacă acordăm facultăţilor personalitate juridică __ au spus unii_ parlamentari ■, atunci situaţia de astăzi a facultăţii din Oradea se clarifică, însă împotriva concentrării facultăţilor; dacă nu, atunci se pune problema unei universităţi de vest la Timişoara. Aceasta, nu va putea avea însă senat Universitar şi nici reprezentant în Senatul târk, mobit. Greutăţile de funcţionare sunt destul de mari şi situaţia acestei facultăţi, înfiinţată după legiuirile, ungare, va trebui clarificată prin, actuala lege. Discuţia, a ramat în continuare pentru astă seară, la ora 9. Consfătuirea s-a terminat la ora 11.30. * Tranzacţii încheiate prin bursa Galaţi Cerealei© intrate în vapor,— Situaţia silozurilor Galaţi, 27 Februarie i ’ I In ultimul timp prin bursa locală s’au Încheiat următoarele tranzacţiuni: 20 vagoane orz de 61—62 kg. la hltr. cu 5 la sută corp. str. alei 21.250 vag. lopoşîep ; 20 vag. orz de 64 kg. la hltr. cu 3 la sută corp. str. a lei 22.400 vag. ; 23 vag. orz a lei 16.770 vag. loco-magazie; 4 vag. orz de 61 kg. la hltr. cu 3 la sută corp. str. a lei 21.750 vag.magazie ; 12 vag. porumb a lei 21.000 vag. bordovapor ; 18 vag. porumb a lei 21.750 vag. bordo vapor ; 3 vag. porumb a lei 20.500 vag. linie-doc. siloz-Galați; 10 jum. vag. corcitură a lei 21.000 linie-siloz ; 5 vag. mazăre furajeră a lei 20.000 vag. 3 vag. muştar galben a lei 31.000 vag. linie moara „Steaua“; nn vag. fasole a lei 32.500, franco- magazie moara „Steaua“ ; 8 vag. corcitură subțire a lei 26.300 franco-linie doc Galaţi ; 2 vag. fasole de rând a lei 49.500 vag. liniemoara „Steaua“ ; 3 vag. fasole a lei 52.500 vag. linie siloz ; 7 vag. porumb a lei 21.000 bordo-vapor dana 8-a ; 6 vag. orz a lei 21.000 vag. bordo-vapor. SITUAŢIA IN OBOR Demn 1 şi până la 23 Februarie au intrat in obor 32 de care orz (24.500 kg.) ce s’au vândut cu Iei 1,80—1,90 ; 45 de Care ovăz 28.000 kg. a lei 2—2,50; 69 care porumb (51.070 kg) a lei 1,70—1,90 ; 35 de care fân (kg. 28.300) a Iei 0,60— 0,90 pr. kg.; 61 care părâng (50.160 kg.) a lei 1,10—1,40 pr. kg. Din cauza gerului ce se menţine aspru, săteni nu mai vin cu cerealele la obor. E posibil ca în cursul săptămânii viitoare —dacă vremea se va menţine frumoasă— sătenii vor veni din nou la obor. CEREALELE IN SILOZURI In silozuri se află depozitate 4.346.100 kg. orz, 52.700 kg. ovăz, 59.920 kg. seceră, 3.197 200 kg. porumb. In total circa 8.000.000 kg. cereale. Silozuri goale sunt 178, iar pline 137. Şlepul „M. R. N." 41 sub pavilion român cu o capacitate de 430 tone a fost navlosit cu lei 2000 pr. vag. destinaţia Reni, Galati sau Brăila. Şlepul „Georgica“ sub pavilion român de 400—450 capacitate a fost navlosit cu led 2000 vag. destinația Reni. Anul XLIX Nr. 56 Duminici 1 Martie 1931 Galaţi, 27 Februarie Situaţia pe piaţa locală devine, pur şi simplu, tragică Numărul declarărilor în stare de faliment, a concordatelor preventive şi a sechestrelor a crescut un aşa grad, încât pe piaţa colonialelor din port, nu au rămas decât şase negustori, importatori. Nu mai e nici o surpriză faptul, că ui nou negustor a depus registrele la tribunal sau a tras obloanele. Lumea e surprinsă că mai sunt negustori cu putere de rezistenţă. Cine mai tratează afaceri ? Cine se mai gândește să importeze fel de fel de mărfuri. Vapoarele vin cu un curie destul de slab şi probabil nici în viitor nu se vor mai face comenzi. Pretutindeni, se concediază funcţionarii şi se restrâng cheltuelile. Zilele trecute Banca Moldova a concediat o serie de funcţionari de la toate secţiile, iar sucursala Băncii de agricultură şi export, a concediat o serie de 45 funcţionari, a urmat altă serie de 15 şi astăzi a urmat a treia serie în frunte chiar cu d- Filip Mureşanu, directorul sucursaleiCâteva agenţii de vapoare şi-au concediat personalul de la secretariat şi firme de expediţii şi-au lichidat afacerile. Pe ziua de eri, piaţa a fost impresionată de crahul firmei „Comptoir Anglo-Italo-Român" din str. Portului, proprietatea d-lui Solomon Enghelberg. S-au rulat afaceri de vânzări şi cumpărări de metale, precum şi articole brute pentru fabrici în valoare de zeci de milioane şi astăzi firma a încetat plăţile. iesimil se cifrează la 12 milioane lei. In birourile firmei din str. Portului, s-a ţinut o consfătuire a creditorilor si d. Solomon Enghelberg a oferit o cotă de 35—40 la sută din datorii. Unii dintre creditori au refuzat, alţii au returnat mărfurile trimise. Prima poliţă protestată a fost de 240 lire sterline, semnată către firma Brooken, Doree & Co. din Londra. ALT CRAH DE 12 MILIOANE In port a încetat plăţile casa de import de coloniale si fierărie Şulim Siegler ,fe Fii din str. Theodor Thenea, proprietatea d-lor Şulim, Solomon, Bereu, Leon şi Adolf Siegler. Pasivul se cifrează la 12 milioane lei. Firma Siegler, nu a putut să respecte poliţele semnate către d. Carl Aage Joergensen, consul al Danemarcei și mare importator. A fost chemată în declarare, dar a introdus la vreme cerere de concordat . Pe de altă parte tribunalul comercial a declarat în stare de faliment pe industriaşii H. Lehrer şi C. Dumitrescu, proprietarii unei făbrici de paturi din str. Spitalului. Numiţii au obţinut concordat preventiv şi între timp, mi au fost în stare să achite poliţele. Pasivul se cifrează la milioane. Cunoscutul comerciant de pielărie David Weinberg din str. Traian a fost declarat în stare de faliment Tribunalul s. N. a admis In principiu cererea de concordat preventiv a firmei de coloniale Constantin Zevaoglu. E vorba de un pasiv de 5 milioane. m Firma „Siccîo" a cerut tribunalului, declararea în stare de faliment a comerciantului Jean Calavre, proprietarul magazinului de droguri „Stella” din str. Tra Firma H. Retter şi B. Sternsos din Cernăuţi, a cerut declararea hi stare de faliment a soc. „Prutul” — componenţi Paul Ghingold & Iancu Rotman, societate pentru desfacerea cherestelei în str. Vadul Sacalelor. SECHESTRE, IPOTECI SI POPRIRI Banca Românească sucursala Galaţi a cerut scoaterea in vânzare a fabriceii terenului din str. Vitanului No. 69, aparţinând defunctului Carol Melixon, astăzi reprezentat prin succesorii săi Raschela Melixon din Fălciu, Paulina Hertz din Bucureşti, str. Nicu Filipescu No. 35 şi CIcolosef din Bucureşti, str colonel Orero No. 26, spre a fi despăgubită de 5.500.000 lei din contul curent de lei 10.000.000. — Banca de argicultură şi export din Galaţi, având de primit dela d. Filip Komorovschi suma de lei 900.1X10, a cerut scoaterea în vânzare a imobilului din str. bl. .Împăraţi No. 92 şi a terenului din str. Victor Macri No. 9. — D. loan Săndulescu, proprietar din Brăila, str. Coroanei No 34, având a primi dela Ecaterina C. Iliescu și Costică Iliescu, comerciant din Galati, lei 520.000 a cerut scoaterea în vânzare a imobilului ipotecat din str. Chilian Vodă. S’au declarat sechestrate veniturile generale ale imobilului din str. Columb No. 45, proprietatea firmei Isidor L Gnienspan, succesori Helene Grienspan, Bruno Morgenstein, Ionel Gruenspan, Suzana Morgenstern,Aurel şi Florica Gruenspan până la concurenta sumei de lei 700.000 spre asigurarea creditorului Filip Gruenspan. _— D. S. Buber a sechestrat diferite mărfuri din magazinul d-lui Don Wolfensohn & C-ie din str. Domnească, pentru neplata chiriei , chiriaşul a fost evacuat din imobil. ..* Banca de agricultură şi export a obţinut un sechestru asigurător asupra averei lui Zaharia Dimofte, agricultor din Tg. Bujor, jud. Covjjrlui, pentru neplata sumei de 360.000 Iei, preoţim şi asupra averei lui Marca■ asemian pentru plata sumei de 130.000 Iei. , .Industria lânei” din Timişoara a aplicat sechestru definitiv comerciantului H. Grumberg din firma Ider Davidovici din str. General Berthelot No. 1, pentru neplata sumei de 400.000 lei şi un alt sechestru asupra mărfurilor aparţinând comerciantului A. Tenenabaum, succesorul aceleiaşi firme, tot pentru neplata aceleiaşi sume. ..Banca Românească a Orientului” din Bucureşti, a înfiinţat poprire asupra chiriilor ce are de primii Coralia Crăciunescu şi Papagalani de la chiriaşii săi Jules Haimould, S. Finchelstein, N. Dinerman, Dreyfus , Go. până la concurenta sumă de 1.000.000 Iei. — OXO ... m . ... ' • Se prelungeşte obligativitatea invătămâatului in Franţa Paris, 86 (Rador). — D. Mario Roustan, ministrul instrucţiei publice, a anunţat că va depune in curănd un proiect de lege prin care obligativitatea învăţământului se prelungesc până la vârstă de 14 ani. ----xpx —— O fată.. chemată la recrutare! Galaţi, 27 Februarie Urt ce interesant s-a petrecut în com. Frumuşita din jud. Covariul E vorba de fata Ioana Anastase Ambrozie, care a primit ordin să se prezinte la cercul de recrutare, odată cu toţi tinerii ce fac parte din clasa anului 1932. Jandarmii când s’au prezentat lalocuinţa Ioanei Anastase, au întrebat dacă nu are vre-un frate cu numele Ion. Fata a răspuns, că trebuie să fie vre-o eroare în registrele stărei civile ale primăriei Făcându-se cercetări tn registrele primăriei, s’a constatat că Ioana era trecută Ion. întâmplarea e comentată printre locuitorii comunei. de „ILUSTRAŢIPME& BOBUKA“ Nr. 9, care se găseşte de vânzare la toţi chioşcarii. Intre grefa Sârbu şi Martens Dietrich în acelaş număr: Goni si serele fii esiMeranefe Mei dîn reportajul inedit, de actualitate „Bomba mars şi bomba mică “ de ION TIK 1 pests ISggQ ti&igsg u ABEN HUR Celebrul roman datorit nemuritorului scriitor englez LEWIS WALLACE In traducerea preotului D. C. Vişan Doctorand în teologie In partea cea mai depărtată de oraş, chiar sub una din stâncile cele înnalte, se află un vechiu staul. Pe vremuri, în urma unui jaf de mult uitat, acoperişul casei a fost spart şi casa pustiită, împrejmuirea i-a rămas însă neatinsă şi de bună seamă, că este de-o însemnătate deosebită pentru ciobanii cari-şi păzesc turmele prin aceste locuri. Un zid de piatră, ca de un stat de om de înnalt, îngrădeşte locul acesta; dar, de multe ori, el nu era prea înnalt ca să poată împiedica pe vreun leu sau pe vreo panteră flămândă, ca dintr’o săritu ră îndrăsneaţă să se asvârle în lăuntru. De aceea, pentru ca să se înlăture orice pericol, se mai făcuse pe partea dinlăuntru încă un gard de mărăcini şi de ţepi, prin care abia putea să pătrundă o vrabie. In ziua în care avuseseră loc întâmplările povestite mai ’nainte, o mulţime de ciobani îşi duseseră turmele pe câmpia aceasta şi din zorii zilei, tot ţinutul răsuna de strigăte, de bocănituri de secure, de behăitul oilor şi al caprelor, de sonetul clopotelor şi de lătratul câinilor. Când «oarele »o cobora spre asfinţit, ciobanii şi-aduseră turmele în ocol, pentru ca, pe vreme de noapte, să şi le ştie la loc sigur. In apropiere de intrare făcură un foc, apoi cinară şi se aşezară jos, să se odihnească şi să mai vorbească, în vreme ce unul din ei rămase afară, de pază. In afară de acela, erau şase bărbaţi cu capul gol, cu părul încâlcit, ars de soare şi cu barbă stufoasă. Nişte mantale de piele de capră sau de muiele acopereau trupurile până la genunchi, lăsându-le mâinile goale: cingători late strângeau la un loc, hainele lor largi. De umărul drept le atârna câte o traistă, în care puneau mâncare şi pietre anume alese pentru praştie. Lângă fiecare se afla câte un băţ, care era semnul îndeletnicirii lui şi care-i slujea şi ca armă de apărare. Aşa erau păstorii din Iudeea, după înfăţişare, oameni din topor, cam pădureţi, ca şi îndrăsneţii lor câini; în fapt însă, atât de nevinovaţi şi plini de iubire, cum numai o viaţă patriarhală ca a lor şi mai cu seamă o astfel de ocupaţie, adică grija necurmată de o creatură atât de blândă şi de sărmană, putea să-i facă. * Ei vorbiau numai despre turmele lor, despre ceva care era strein pentru lumea cealaltă, dar care, pentru ei, era de cea mai mare însemnătate. Un lucru de nimic, lor le părea destul de însemnat şi nu puteau să uite de oile pe cari le încredinţaseră paznicului; grija lor era să le păzească de când se năşteau, să le treacă prin apă, în fiecare zi, să le fie sprijin prin prăpăstii şi să se îngrijească de hrana lor. Ei le însoţiau peste tot; la ele numai se gândeau şi de ele se îngrijeau; cu ele împărţiau viaţa şî călătoriile şî erau totdeauna gata să se apere, să iasă înnaintea vreunui leu sau a vreunui hoţ şi să-l omoare. întâmplările mari ale istoriei, în al căror curs apar şi dispar popoarele şi se schimbă stăpânirea lumească, erau pentru ei, lucruri de a doua mână, cari rareori ajungeau la cunoştinţa lor. Despre faptele lui Irod auziseră vorbindu-se, ca de obicei, cum el pusese să se zidească într’un, oraş sau altul, palate şi cazărmi şi îngăduise unele lucruri ce erau oprite. Uneori, câte unul dintre ei, se urca pe colina, pe unde îşi păştea turma obosită, pe care o ascundea într’un loc sigur spre a nu, se speria de răsunetul trompetelor, şi privia cum trec cohortele, ba chiar şi legiunile de soldaţi romani; dar când coifurile strălucitoare se pierdeau din ochii lui şi necazul pe asupritori îi trecea, în zadar se ostenia să înţeleagă rostul vulturilor şi al globurilor de aur ale răsboinicului popor roman şi să priceapă farmecul unei vieţi atât de puţin asemănătoare cu a sa... Şi totuşi, aceşti oameni naivi şi simpli nu erau lipsiţi de ştiinţă şi înţelepciune. In fiecare zi de sabbath, obişnuiau să se spele şi să se ducă la sinagogă, unde se mulţumiau şi cu cele mai din urmă locuri. Nimeni nu săruta Thora, cu mai mult foc sufletesc, nimeni nu asculta cu mai multă credinţă cuvântul sfânt şi explicarea lui, nimeni nu-şi întipăria mai adânc în minte învăţăturile bătrânilor şi nimeni nu se gândia la ele, mai bine decât ei. Intr’un verset din Sfânta Scriptură au aflat toată înţelepciunea lor şi legea întregii lor vieţi simple: că Domnul Dumnezeul lor este un singur Dumnezeu şi că ei sunt datori să-l iubească din tot sufletul lor. Şi într'adevăr îl iubeau: aceasta era înţelepciunea lor, înţelepciune, care întrecea pe a regilor. Tot stând de vorbă, somnul îi copleşi încetul cu încetul; şedeau toţi întinşi pe locurile pe care se aşezaseră la început, spre a se odihni. Noaptea era ca orice noapte de iarnă din aceste ţinuturi muntoase: rece, senină şi luminoasă. Nu adia nici un vântuleţ; atmosfera părea curată ca niciodată. O linişte adâncă, misterioasă, cobora pe pământ: o tăcere sfântă; se vestea pământului că cerul se pleacă spre el, pentru a-i aduce o ştire plină de bucurie. Afară, paznicul, îmbrăcat în manta, se plimba încoace şi încolo; uneori, când vreo mişcare în turma ce dormia, ori ţipătul vreunui şacal îi atrăgea băgarea de seamă, se opria şi asculta. Timpul i se părea lung de tot; dar, în sfârşit, iată şi miezul nopţii. îşi împlinise datoria; acum putea şi el să doarmă acel somn adânc şi liniştit, cu care munca binecuvintează pe fiii ei obosiţi. Se întoarse spre intrare, dar deodată se opri locului: o rază de lumină, limpede și frumoasă, ca a lumi, îl înconjură.Vă mul!