Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)

1931-07-22 / nr. 193

2 CUPON Nr. 7 Asigurarea „­Fr3N­CO-H011lalla” Bucureşti, Oriviţei 23, fondată 1929 (M. O. 182)" Cititorii cari vor strânge şi trimete direct Societăţii 2­9 cu­poane consecutive, dimpreună cu lei 103, vor primi o po­liţă de lei 20.000 cu rata 1-a de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Prima tragere la 29 August 1931 WWWWVAAAAA/WWWWWE WvW'VWV oui i mu ni; Caransebeş, 18 Iulie Eri dimineaţă, a fost găsit la­­ marginea oraşului în spatele fa­­bricei de ţiglă Talpeş, cadavrul unui ins în etate de 30—35 ani, care avea beregata tăiată şi mai multe urme de violenţă. A fost anunţată poliţia, care a înştiinţat parchetul. Sosind la faţa locului de procuror Dobrian, după 4 ore de cercetări cu auto­mobilul prin satele vecine, a pu­tut identifica şi prinde pe cri­minal în comuna Glimboca, 15 km. de oraşul nostru. Criminalul se numeşte Muntean Nicolae, în etate de 40 ani. Victima, Riesel Solomon din com. Borşia, strân­gea ofrande pentru cei sinistraţi, cu ocazia focului din anul tre­cut în acea comună. Din seară so­sise la ora 9 cu trenul din direc­ţia Haţeg, in gara Ţiglărie, de la periferia de nord a oraşului. Ne­­cunoscând drumul spre oraş, fi­ind noapte, a rugat pe Nic, Mun­tean să-l conducă în oraş. Mun­tean care dela început şi-a făcut planul să-l jefuiască, l-a dus în­­tr’o direcţie opusă. Ajunşi într’o semănătură cu porumb, Muntean a tăbărît asupra victimei şi după ce a lovit-o de mai multe ori cu un briceag i-a tăiat beregata. La descinderea procurorului la locuinţa criminalu­­lui, soţia aces­tuia spăla hainele pline de sânge. " radio Mărfi, 21 Iulie BUCUREȘTI , 16 kw., 394 m. 13. Muzică instruime­ntală (plăci de gramofon). 13.50. Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării și semnal orar.­ 13.50. Muzică ușoară (plăci de gramofon). 18. Orchestra Fănică Luca (mu­zică românească). 19. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19,10. Orchestra Fănică Luca : Continuarea concertului. 20. Părintele Nae Popescu, se­cretar general al ministerului sul­telor . Tatăl poeţilor români. 20,20. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21. D-na N. Alexandrescu, vio­lină. Mozart: Sonată în sol ma­jor. R. Alexandrescu : Melodie. Bach-Kreisler : Grave, Kreisler : Serenada lui Polich­inelle. 21,30. D. O­li­mp Grigore loan : Memoriile lui Poincaré despre România. 21,45. D. Jean Moscopol, diseur: Ch ansonette. 22.15. D-ra Madeleine Coco,rés­en : pian : Beethoven : Sonata op. 31, No. 3. Chopin : Baladă. Chopin : Poloneză. _ 22,45. Informatiuni. * Heilsberg : 75 kw., 276.5 m. — 21.15. Recitări. 22,10. Știri. 22,30. Concert de orchestră­ de cameră. In continuare muzică ușoară și de dans. Londra-Regional: 45 kw., 366/5 m. — 20. Concert de orchestră. 21. Concert coral și de orchestră. 22.35. Muzică de dans. 24. Televi­ziune experimentală. Toulouse: 8 kw., 385,1 m. — 21.30. Muzică de dans. 22. Plăci de gramofon. 23. Concert de or­chestră. 23.30. Concert de acor­deon . 23.45. Melodii. Katowice: 16 kw., 408,7 m. — 20.15. Concert de orchestră. 22. Foileton. 22,30. Muzică uşoară şi de dans. Praga: 5.5 kw., 486.2 m. — 21,10. Concert de lieduri. 21,30. Concert de pian. 22. Meteorul, ştiri. 22,20. Plăci de gramofon. Viena : 20 kw., 516.4 m. — 9,20. Piaţa Vienei. 9,30. Meteorul. 10,50. Cota apelor. 11,30. Concert de or­chestră. 12,30. Ora, meteorul. 12,40. Continuarea concertului de orchestră. 13,15—14—15,30. Ora, meteorul, bursa. 15,50. Plăci de gramofon. 17,45. Ora copiilor. 18,15. Conferință. 18,40. Pentru agricultori. 19,05. Vara în Aus­tria, reportaj radiofonic. 19,25. Ora, meteorul. 19,40. Conferinţă. 20,10. Concert de orchestră. 22,05. Ştiri. 22,15. Concert de orchestră. Budapesta . 20 kw., 550.5 m.1­9,15. Quartet de coarde. 11,10. Cota apelor. 12. Muzică de clo­pote. 16 Povestiri. 17. Lectură. 17,50. Concert executat de mu­zica militară. 18,50. Lectură. 19.15. Concert vocal cu acompaniament de lăutari. 20,30. Reprezentaţie în studio .In continuare orchestră de ţigani şi jazz. Mercuri. 22 Iulie 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13. Muzică corală (plăci de gra­mofon). 13.30. Informatiuni: bursa de cereale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunărei si semnal orar. ^ 13.50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18: Orchestra Motoi: Muzică uşoară şi românească. 19: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Motoi: Conti­nuarea concertului. 20: D. Liciu Nasta: Cronică ex­ternă. 20.20: Muzică românescă (plăci de gramofon). 21: Muzică de cameră: (d-nii C. Metani, clarinet. S. Seh­lmann, violoncel și Carlo Brunetti, pian). Beethoven: Trio în Si bemol. 21.30: D. inginer I. C. lonescu: Boalele vitei de vie si combaterea lor.21.45: D-na Aidonne d’Etolie, canto. Schumann: Un ciclu de 8 lieduri ..Frauenliebe und Leben”. R. Hahn: Reverie. R. Hahn : Mai.­­Em. Pohl: Ce te legeni codrule. 22.25: D-na Pohjxene Mathéy. pian: Rameau-Kwart: Menuet. Scarlatti: Pastorale si Capriccio. Liszet: Sonetul Petrarca. Brahms: Baladă în re minor. Chopin: 2 Studii. Castelmaro-Tedesco: Vals. Gruenberg: Jazzberries. Toch: Jongleurus. 22.45. Informatiuni. Heilsberg. 75 kw. 276.5 m. — 20.15 ..Mein Leopold'^, piesă mu­zicală în 3 acte de Adolph L'A­­rronge. 22 30. Transmisiune din Berlin: muzică de dans. Londra-Regional. 45 kw. 336.3 m. __ 21.50. Transmisiunea unei piese muzicale. 22.35. Muzică de d­ans. Toulouse. 8 kw. 381 m. — 20.30. Muncă de dans. 20.45. Concert de violoncel. 22.45. Concert de acordon. 23. Ora auditorilor. Katowice. 16 kw. 408.7. m. 20.15 Concert vocal. 21.05. Lectură. 21.25. Concert de orchestră. 22. Foileton. 22.50. Concert de pian. 23. Cutia cu sc­r­is­ori în limba franceză. Roma. 75 kw. 441.2 m. — 19.50. Plăci de gramofon. 21. „Iris”, o­­peră în 5 acte, muzica de Mas­­cagini. In pause cronica literară. Praga. 5.5 kw. 486.2 m. — 21.10. Quintet de instrumente de suflat. 22. Ora, meteorul ştiri, sport. Viena. 20 kw. 516.4 m. —­9.20. Piaţa Vienei. 9.30. Meteorul. 10.50. Cota apelor. 11.30 Plăci de gra­mofon. 12.40 Concert de orches­tră. 15.30. Ora, meteorul, bursa ştiri. 16. Concert vocal şi instru­mental. 17. Concert instrumental. 17.30. Conferinţă. 17.45.Conferin­­ţă. 18-19.45. Conferinţe. 1945. Ora, meteorul. 20. ..Maiestatea sa roagă’, operă în 3 acte, mu­zica de Walter Kollo. 22.40. Con-­­cert de orchestră. Budapesta. 23. kw. 550.5 m. 1­9.15. Concert vocal şi instrumen­tal. 1­1. Cota apelor. 12. Muzică de n­ote. 12.05. Quartet coral bărl­sc. 16. Noutăţi. 17. Ora tiu ■ ului. 17.25. Orchestra de ţigani. 18.30. Noutăţi. 19 Plăci de gramofon. 20. Concert de orches­tră (solo de vioară si harpă). In continuare orchestra de ţigani. ­xx □ xx­ comerciantHos* * şi Imtas* triaşilor sim­bulozraa de Verde Un mare număr de industriaşi şi comercianţi s’a întrunit Sâm­bătă seara, la sediul Uniunii, din calea Griviţei. D. Augustin Păcuraru, vice-­­ preşedinte, a dat citire mai mul­tor plângeri din partea membri­lor, arătând starea de mizerie şi lipsa de lucru a micului indus­triaş. D-sa cere guvernului des­chiderea urgentă de credite şi lucrări pentru înlăturarea şoma­jului la micii industriaşi. D. Iorgu Th. Răşcanu, dă ex­­plicaţiuni de felul cum s’ar a­­junge la formarea unui bloc formidabil pentru gruparea tu­turor organizaţiilor profesio­nale. D-sa spune că s’a început constituirea unui bloc sub denu­mirea de federaţia economică, condusă de d-nii Şt. Filipescu şi Temistocle Alexa vertescu la care a fost invitată şi organizaţia co­mercianţilor şi industriaşilor din Verde, D-nii F. Grigoraş, G. Gavri­­lescu, I. Stinghe şi Prisăcaru a­­duc la cunoştinţa membrilor U­­niuniii că filiala din Verde, nu are nici un fel de legături s­au angajamente cu organizaţiile profesionale şi politice conduse de d-nii Ioan Ştefănescu, Miluţă Simion şi G. Cernea. D. Petre Modreanu, secretar general al organizaţiei, cere scă­­derea impozitelor fiscale şi co­munale şi să se revină la patenţă fixă. D. Ion Stinghe, protestează contra celor cari se erijază fără rost în apărători ai intereselor profesionale. D. Nae Ionescu, cere ca iefti­nirea vieţii să se facă de sus in jos, începând cu scăderea impo­zitelor, a taxelor pe lumină, apă şi gaz. D-sa protestează contra celor cari intenţionează să apli­ce un impozit asupra pâinei, za­hărului, gazului şi benzinei, ar­ticole de prima necesitate. D. C. Mustaţă, se plânge de felul cum sunt trataţi bolnavi­ asiguraţi la casa asigurărilor so­ciale, şi care plătesc timbre de milioane, iar, când e vorba să fie consultaţi de un medic la domiciliu, bolnavul moare înain­te de a fi vizitat de medic. D. Schneider Audinos, face a­­pel la toţi industriaşii şi comer­cianţii din sector sp­re a strânge rândurile în jurul organizaţiei-Consiliul filialei, dă vot de în­credere preşedintelui lor d. Iorgu Th. Răşcanu. Adunarea alege ca preşedinte al secţiei Puţul lui Crăciun (Fi­lantropia) pe d. Tănase Voicu. Mai vorbesc d-nii C. Mihăiles­cu, preşedintele secţiei Griviţa, C. Delea, din secţia Grand, G. Galea, R. Lamfrid, Alberstein ş a. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe urs­an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni SE3SRX UNIVERSUL" Comunişti condamnaţi Deva, 18 Iulie Eri s’a judecat procesul comu­niştilor, daţi în judecată pentru că au împrăştiat, în preajma a­­legerilor, manifeste şi ziare cu caracter comunist ; au îndemnat poporul să nu mai cumpere măr­furi româneşti, favorizând dum­pingul rusesc ; au făcut agitaţii, preamărind comunismul şi bat­jocurise­ tot ce este românesc. D. procuror Sârbu, după ce a arătat toate faptele de vinovăţie ale acuzaţilor, a încheiat rechi­zitoriul cu cuvintele : „Societatea, prin glasul meu, vă roagă să aplicaţi maximul de pedeapsă, prevăzut de lege, a­­cuzaţilor, căci acest soi de in­fractori s­unt mai periculoşi de­cât ucigaşii, căci ucigaşul urmă­­reşte pieirea unui om, pe când comuniştii de faţă, urmăresc pieirea statului român“. Curtea, după o oră de delibe­rare, a adus un verdict de con­damnare pentru următorii co­munişti : Gombo Samoil, comerciant, la 5 luni închisoare şi 5.000 lei a­­mendă ; dr. Almăşan Augustin, avocat, la 4 luni şi 5.000 lei ; Mi­­cloş Francisc la 4 luni şi 2.000 lei; Bacsó Şt. 45 zile şi 200 lei; Boroş Ion, 45 zile şi 200 lei, la fel Huszar Ion şi Vlad Simion. Au fost achitaţi : Brătilă To­­dor, Kökösi William, Kerekes­­ Bella, Szentes Ignatie și Sgobo­ i­binski Ion.­­ D. procuror Sârbu a făcut a­­■ pel pentru majorarea pedepsei. In­ junul crimei sadice din m.Sig-snS Băicoi, 19 Iulie Se cunosc împrejurările în care a fost găsită asasinată fata Sita Hârjoabă din corn. Găgeni. După câteva zile de cercetări, autorităţile au dat de urma cri­minalului, care este Vasile Iliu­­ţă, din corn. Ţintea (Prahova), care deşi arestat de la primele cercetări, ascundea cu încăpăţâ­nare crima. CE DECLARA ILIUŢA Poate pentru mult timp rămâ­nea nedescoperită crima, dacă un vecin al criminalului, anume Curpănaş, nu denunţa pe cri­minal. Criminalul declară că Vineri 10 iulie, seara, pe la ora 7, a ţinut calea victimei, care era în servici la croitoria d-nei Leonida din Ţintea. La o dis­tanţă de 400 m. de gara Găgeni, într-un loc unde porumbul era­­ mai mare, criminalul a acostat­­ victima, pe care a tras-o 10 m.­­ de la potecă şi după ce i-a rupt şorţul după ea, a legat-o cu el de gât şi cu un cuţit i-a dat mai multe lovituri în cap. După ce şi-a satisfăcut poftele bestiale, a împuns-o cu cuţitul în mai multe părţi ale corpului, deoarece i se părea că victima mai dă semne de viaţă. La autopsia făcută, s-a găsit baza craniului străpunsă de lo­vituri de cuţit, împunsături pe tot corpul şi la locul crimei creeri împrăştiaţi prin porumb. Se crede că tatăl criminalului, un unchi al lui şi criminalul mai sunt autorii unor spargeri săvâr­şite acum 2 ani, chiar la părinţii victimei, care aflase despre a­­ceasta cu câteva zile înainte de crimă, cu ocazia unei vizite la unchiul criminalului. De frică să nu fie denunţaţi, au răpus pe fată, singura care ştia de ispră­vile lor. alajin­ Două fete şi să moară împreună Sunt prietene bune. Locuesc în aceeaş cameră şi lucrează la aceeaş fabrică. Diferenţa de vârstă numai un an: Ecaterina Constanti­nescu are 17 ani şi A­­nişoara Stănescu 16. Cu munca lor câştigă puţin însă şi nu-şi pot permite lux mare cum au văzut la altele. Ba abia au ce mânca şi cu ce plăti chiria odăi­ţei din strada Regele Carol 28 (Ciuleşti). Descurajate, cele două prie­tene au luat Duminică după a­­mează hotărârea să se omoare împreună. Ecaterina a cumpărat 5 kgr. de mangal de la băcănie. Apoi s’au îmbrăcat amândouă la fel: cămăşi albe, curate şi rochiţe roz. Au închis uşa şi fereastra şi au pus mangalul într’un li­ghean în mijlocul casei. Turnând gaz peste el, i-au dat foc. După aceea, fetele s’au culcat în pat, una lângă alta, au închis ochii şi... au aşteptat să moară. O vecină a văzut însă fumul şind prin fereastră şi a dat a­­larmă: — Săriţi! Foc!... Oamenii au alergat cu căldă­­rile cu apă, anunţând­ în acelaş timp pompierii. Uşa încuiată au spart-o, isbându-se în ea. Dar în casă, în loc de incen­diu, au găsit două fete tinere aproape asfixiate. De astă dată au anunţat „Sal­varea”, care le-a trasportat pe amândouă la spitalul Filantro­pia. Ucis da na §Itate rătăcit Câțiva m­uncitori petreceau in spre seară la o masă, într’o curte din șes. Pantelimon 277. . LS, 1In moment dat, unul din ei, Constantin Prundeanu de 24 ani, scoase un țipăt și se pră­buşi de pe scaun. Ceilalți săriră în ajutorul lui iNu știau ce se întâmplase. Jn'' partea dreaptă a pieptului că­­maşa a lui Prundeanu se înroşise de sânge. Speriaţi, prietenii'au anunţat „Salvarea”. Când a a-­­ tuns acolo, internul l-a găsit pe Prundeanu mort. Un glonte ră­­i de undeva, pusese capăt vieţii tanarul- muncitor. Sătulă de proprietar f­emeia Constantinescu Mari­­ca, de 37 ani, muncitoare, nu prea trăia în bune relaţii cu proprietarul din pricina inexac­tnţei cu care îşi plătea chiria, bn, pe la 7 dimineaţa, în mo­mentul când muncitoarea pleca la lucru, proprietarul i-a cerut iarăşi bani. Cum femeia nu avea sa iscat o discuţie şi el a luat-o la batac. „Salvarea” a alergat în Fun­dătură Moş Ajun, No. 14 şi­ a transportat-o pe femeie la spi­talul Brâncovenesc. A căzut dintr-o barcă. la Moşi Muncitoarea Anica Dumitru, de 16 ani, s a dus să-şi petreacă seara de Duminică la Moşi. Câţi­va tineri,­ văzând-o f­umuşică, s­au să-i ţină companie ! Au^ invitat-o într’o barcă. Fa­­­insă a refuzat şi s’a urcat sin­gură. Tinerii o tachinau : ~ Singură n ai să-ţi poţi face vânt, domnişoară. Să-ţi ajutăm Fata, pusa La ambiţie, şi-a pus toate sforţările să legene cât tare barca. I-a venit ame­ţeală însă, barele de care se ţi­ne­a i-au scăpat din mâini şi tata s a prăbuşit­­ pământ de la­ o m­aafime de 5 metri. S a ales cu o plagă la cap şi cu răni grave în regiunea abdo­minală. „Salvarea” a transportat-o cu o ambulanţă la spitalul Brân­­co­ven­esc. Când vrei să-i desparţi Duminică, în strada Sabi­­nilor, câţiva olteni s’au luat la batac. Doi cetăţeni, muncitori paşnici, au sărit să-i despartă. Dar oltenii, îndârjiţi de această intervenţie, au tăbărât pe ei mar­maţi cu pietre. Şi muncito­rii Fed­­.e .Nedelcu, de 40 ani şi Marin Mihalache D. Preda, de 40 ani, ambii din strada Sabi­­nel or 72 sau ales cu răni grave, rare“U:d Sâ fÍS pansati (ie »Sal­ in jurul accidentului de automobil de la şosea In numărul nostru cu data de Marţi 14 col., am­ relevat acciden­tul de automobil întâmplat Dumi­nică la şosea, când a fost rănit băiatil de prăvălie Costică Şte­fănescu, din piaţa Am­zei 12. In urma cercetărilor făcute de poliţia Capitalei, s’a constatat că maşina care a lovit pe băiat nu aparţine d-lui inginer Luca, din Câmpulung (Muscel). Gardianul de la Bufet, în goana maşinii, a luat numărul greşit. Razie Comenduirea Pieţei Bucureşti a întreprins, ori noapte, o razie militară prin cartierele piaţa Halelor, cheiul Dâmboviţei, Ciş­­migiu, arestând câţiva dezertori şi soldaţi fără bilete de voe. Pe teama părăsirii Viorica Raţă, de 18 ani, o du­cea numai într’o ceartă cu con­cubinul ei. Acesta o ameninţa mereu : _ — Am să te las !... Mi-am gă­sit alte, mai ceva decât tine. Tu eşti o simplă blănăreasă. Terorizată de veşnicile ame­ninţări ale lui Costică Batejan, fata s’a hotă­rît să-şi curme fi­rul vieţii, bând 300 gr. spirt de­naturat. --------xx □ xx-------­ Intrnnirea chiriaşilor Duminică a fost la sediul ligii din strada Academiei 15, o în­trunire, convocată de „Liga chi­riaşilor” spre a discuta măsu­rile ce trebue luate contra ten­dinţei de scumpire a tuturor materialelor de construcţii “, avocat B. Magder, preşe­dintele ligii, arată că tovarăşii de luptă de emi, nu se mulţumesc cu preţurile de materiale ce le­­au luat până acum ci fără nici o justificare tind la urcarea­­preţu­rilor tuturor materialelor de construcţii. Guvernul să ia măsurile utile în cauză. D. arhitect A. Vârnav cere ca guvernul care a adus toate în­lesnirile în materie de construc­ţii să vi­e cu o lege împotriva cartelurilor şi cu măsuri aspre contra speculanţilor. D. inginer Dimescu spune că scumpirea materialelor va adu­ce inactivitatea în construcţii. Propune monopolizarea fabri­­celor de ciment etc., pentru că numai astfel se va putea efteni cimentul sau în cazul cel mai fa­vorabil fabricanţilor să reducă preţurile la nivelul cimentului străin adus în ţară. Mai vorbesc d. Sterie Nico­­lau, d-na profesoară El. Stama­tescu ş. a. D. Magder anunţă o nouă în­trunire pentru Joi, 23 iulie, era 7 seara tot la sediul Ligii 7Anul XLIX Nr. 193 Miercuri 22 Iulie 1931 Cronica sporturilor Mul Mill Roll - Rolin­ ■■■wminw QXO .............. I I II — Marin Moraru a asigurat triumful culorilor noastre. — Velo­dromul a cunoscut cel mai frumos succes din existenţa sa.— Duminică dimineaţa, velodro­mul din şoseaua Ştefan cel Ma­re, a cunoscut cea mai frumoasă zi din scurta dar prodigioasa sa activitate. Moto-clubul român, autorul înfiinţării singurei piste din Bucureşti şi în acelaş timp făuritorul celor mai impresio­nante momente motocicliste, a avut ori cea mai frumoasă răs­plată a­ neprecupeţitelor sale sacrificii. Analele sportului românesc s’au îmbogăţit cu un nou suc­ces al nostru, iar Marin Moraru­, crack-ul necontestat al motoci­­cliştilor noştri, s’a acoperit de glorie, în întâlnirea revanşă din­tre reprezentanţii României şi cei ai Bulgariei. învinşi în me­morabila cursă dela I Iunie, ro­mânii s’au reabilitat complet, Marin Moraru isbutind să trium­fe în cel mai ordinar canter, de alergătorii cari au încercat să-i pună superioritatea in discuţie. Moraru a întrecut confortabil pe cei şase concurenţi cari au cre­zut că o victorie asupra asului român nu este o imposibilitate. Toţi s’au înşelat. Şi cine a vrut să facă o constatare obiectivă, a putut vedea că Marin Moraru a câştigat cu o autoritate necon­testată. Machul motociclist România- Bulgaria, nu a avut istoric, din moment ce Marin Moraru a tre­cut în frunte. Plecarea în cursă nu a fost cu nimic favorabilă re­prezentantului nostru. Maestrul motociclismului românesc, a luat un start mizerabil. A plecat al şaselea şi pe primul tur, el se gusea într’o poziţie dintre cele mai puţin convenabile. Când şi cum a trecut pe primul glan, este greu de spus. Un lucru este sigur : când a prins pe Bonciu­­lescu, care condusese două tu­ruri şi lăsase impresia că nu poate fi întrecut, românii nu mai aveau nici o emoţie. Din acest moment se ştia în mod precis că revanşa asupra bulgarilor era sigură. Moraru, fără să insiste, a acoperit tur după tur, cu o precizie matematică, şi a sfârşit printr-o victorie care nu lasă în­vinşilor deschisă calea apelului. Am spus-o la începutul acestei cronici, şi repetam : Marin Mo­raru este şi rămâne cel mai bun dintre motocicliştii români. Fap­tul că el nu a facut cel mai bun timp al zilei, nu îi scade cu ni­mic din merite, întrucât Moraru a preferat o victorie sigură, unui triumf riscat. El nu a forţat la nici un moment şi a terminat cu reale resurse. In cea de a doua cursă moto­­ciclistă, alergată sub formă de handicap, victoria a revenit lui Nicolae Ionescu, care compor­­tându-se admirabil, a confirmat triumful crack-ului român şi a arătat că Marin Moraru nu a dat lntreaga măsură spre a triumfa cu ai­orita­t­e asupra reprezen­tanţilor Bulgariei. Nicolae Ione­scu a câştigat alergarea pe 30 tururi, intr’un timp excelent, su­perior celui întrebuinţat de câş­tigătorul matchului internaţional, dar aceasta nu scade cu nimic din meritele lui Moraru, întru­cât nu trebue să uităm că asul român nu a făcut, la nici un mo­ment, apel la limita resurselor lui. Totuş Nicolae Ionescu ră­mâne un câştigător merituos, dat fiind că a făcut o performanţă mai presus de orice aşteptări. Deşi pilota o maşină pe care nu o condusese niciodată, el a reuşit sa furnizeze pe învingător, în­tr’un lot în care nu avea prima şansă. Şi victoria lui a fost cate­gorică, cu toate că condiţiunile cursei nu-i erau de loc favora­bile. In urma acestei victorii, Nicolae Ionescu îşi reia locul de cinste în rândul motocicliştilor de mare clasă. Dintre ceilalţi concurenţi mo­­tociclişti, Ion d­r. Ies­cu şi Eugen Popescu, au avut ghinion neţăr­murit. Cel dintâi ar fi putut să fugă mai bine, iar secundul nu trebuia, in mod normal, să lip­sească de la sosire. Sunt doi aler­gători cari au dre­pul să aspire la o apropiată victorie. Bonciu­­lescu şi Popescu nu trebue să dispere. Mai au înaintea lor o activitate îndelungată, care le garantează suficiente satisfacţii La ciclism, clubul Viforul Da­cia şi Mihail Antonescu, campio­nul României de viteză si eu aco­perit de glorie, câştigând toate probele matchului omnium. O­­mogenitatea şi camaraderia com­ponenţilor clubului galben au fost la înălţimea reputaţiei pe care această grupare şi-a creiat-o in timpul activităţii pe velodrom. Mihail Antonescu, campion naţional de viteză, a câştigat două din cele trei probe ale matchului omnium, şi a lăsat lui Hofmanski cinstea de a trium­fa în cursa de semi-fond pe 21 tururi. Programul completat cu o în­cercare automobilistă, a ridicat reuniunea de Duminică, la nive­lul unui nemaipomenit regal sportiv şi avem convingerea că cei peste 7.000 spectatori cari au asistat la reuniunea internaţio­nală de eri, nu au avut sa regre­te faptul că au luat parte la cea mai perfectă întrunire organi­zată pe velodrom. In cursa automobilistă, Gheor­­ghe Nadu, învingătorul de la Lemberg, a întrecut de puţin pe Jean Caloianu, care a condus în patru din cele cinci tururi. A fo­st o cursă emoţionantă, în care Caloianu a fost de un calm rar iar Nadu a făcut imposibilul pentru a câştiga. Şi acum publicăm rezultatele reuniu­nii de eri : MATCHUL OMNIUM CICLIST 1.100 metri viteză. 1. Mihail Antonescu (V. D.) ; 2. Constantin Hofmanski (V. D.) ; 5. Ion Vlăduţ (V. C. R.) ; 4. Dumitru Henich (V. C. R.); 5. Constantin Mitu (V.­ D.); 6. Constantin Marcu (C. F. R.); 7. Corneliu Niţesc­u (C. F. R.) ; 8. Tănase Ignat (C. F. R.) ; Câştigat sigur, 2 lungimi, 1 lun­gime, 200 metri în 16 secunde. ELIMINARE 1. Mihail Antonescu (V. D.) a parcurs 9 km. 900 în 22 minute 27 secunde 2/5, cu o iuţeală mij­locie de 26 km. 460 pe oră ; 2. Constantin Hofmanski (V. D.) ; 5. Dumitru Henich (V.­­ R.); 4. Constantin Mitu (V. D.); 5. Corneliu Niţescu (C. F. R.) ; 6. Ion Vlăduţ (V. D.) ; 7. Constantin Marcu (C. F. R.); 8. Tănase Ignat (C. F. R.). Câştigat uşor, 5 lungimi, 1 lun­gime. Semi-fond 21 tururi cu adunare de puncte la fiecare 5 tururi. Primul sprint. 1. Hofmanski; 2. Henich ; 3. Ion Vlăduţ. Al doilea sprint. 1. Hofmanski; 2. Henrich; 3. Antonescu. Al treilea sprint. 1. Hofmanski ; 2. Marcu ; 3. Antonescu. Al patrulea sprint 1. Hofmainski ; 2. Antonescu ; 3. Mitu. Al cincilea sprint 1. Hofmanski; 2. Niţescu ; 3. Antonescu. Al şaselea sprint 1. Hofmanski ; 2. Antonescu ; 3. Niţescu. Ultimul sprint 1. Antonescu ; 2. Marcu ; 3. Ni­­ţescu. CLASAMENTUL 1. Constantin Hofmanski (V. D.), a parcurs 23 km. 100 cu o iuţeală mijlocie de 27 km. 720 pe oră ; 18 puncte ; 2. Mihail Antonescu (V. D.), 15 puncte ; 3. Coraeliu Niţescu (C. F. R.), 5 puncte ; 4. Constantin Marcu (C .F. R.), 4 puncte ; 5. Constantin Mitu (V. D.) 1 punct. CLASAMENTUL GENERAL 1. Mihail Antonescu (V. D.), 4 puncte ; 2. Constantin Hofmanski (V. D.), 5 puncte ; 3. Constantin Mitu (V. D.), 14 puncte. CURSELE MOTOCICLISTE Match România-Bulgaria, 50 tururi 1. Marin Moraru România, A­­riel, a parcurs distanţa în 58 mi­nute 43 secunde cu o iuţeală mi­jlocie de 85 km. 233 pe oră; 2. Milko Kleiner (Bulgaria) ; 3. Ştefan Bonciulescu (Româ­nia). Câştigat sigur, departe, departe, 7 concurenţi. Cel mai repede tur : Mariin Mo­raru, în 45 secunde 2/5. HANDICAP PE 30 TURURI 1. Nicolae Ionescu (Geratsch A. J. S.), a parcurs distanţa în 23 minute 10 secunde 2/5, cu o iu­ţeală mijlocie de 86 km. 040 pe oră (cel mai bun timp al zilei la motocicletă) . 2. Graham Apell (500 metri). 5. Mihail Cibianu (500 metri). Câştigat uşor, departe, departe. 7 concurenţi Cel mai repede tur : Nicolae Ionescu, în 43 secunde 4/5. Duminică s-a ţinut pe velodrom un concurs de atletism organizat de clubul Vicolul Dacia, la care au luat parte şi câţiva buni atleţi din alte grupări. S’au obţinut rezultate mulţu­mitoare în majoritatea probelor, atleţii arătând o formă fru­moasă. REZULTATELE TEHNICE Alergare pe 109 m. 1) Beju (V. D.) 11” 9/10; 2) Fo­­pescu M. (St. Rom.). Alergare pe 490 m. 1) Tălvescu (St. Rom.) 53” 6/10; 2) Popovici T. (V. D.). Alergare pe 1009 juniori 1) Niculescu (T. C. R.) 2’ 55”. Georgascu (V. D.). Alergare pe 1500 m. 1) Văpușan (V. D.) 4’ 77 ; 2) Ian­cu­lescu A. (St. R.). Alergare pe 3009 m. juniori 1) Georgescu (V. D.) 10’ 59”; 2) Dumitrescu (V. D.). Alergare pe 5900­ m. 1) Comănescu (V. D.) 17, 14” ; 2) Cucu (St. Rom.). Săritura în lungime 1) Sterian (V. D.) 5,68 m.; 2) Stănescu (Olimpia). Aruncarea discului (mic) 1) Kurtzbauer (V. D.) 13,10 m.; Anastasia (V. D.). Aruncarea greutăţii (mică) 1) Kutzbauer (V­D) 13,­0 m.; Anastas­e (V. D.). A. I. Titlul de campion profesionist ciclist de viteză al Franţei, a re­­venit lui Faucheuse, care a câş­tigat ambele încercări ale pro­bei, bătând pe Michard şi Germ­­­din. Titlul amator a fost câştigat de Pacqueuse. La semi-fond cu antrenament mecanic Paillard învingând pe Grassin și Constant, a cucerit titlul pus în joc. Hippistra ZIUA XXI, DUMINICA, 19 IULIE 1. Pr Faisane, w.­h.c­ap. 2100 m. : I Capailla.fica 48)4 (Iorga) al d-lui Schloss­inger, II Tonnant 56K (Cristea R.), III Cică 59)4 (Újvári). Népl. : Boris, Bajazzo, Opium, Nahat, Mătanie, Călin, Nul lăsa. P. M. : 112; pi. 23, 18, 31. 2. Pr. Myrtis, h’cap, 900 iii. : I Angelica 60 (Gsilag) a d-lui ge­neral Răzvan, II D-ra Popsy 53 (G. Csilag), III Derbedeu 59­­A (Dumitrescu). Nepl. : Năluca, Akard, Norma, Mama Dracilor, Arinis, M,ata Hari. P. M. : 33 ; pl. 14, 16, 21; event 241. 3. Pr. Nurenberg, 1000 m. : I By-By 50)^ (lorga) a d-Jui Schlessiniger, II Bădiţa 56H (Csi­lag). Nepl. : D-ra Allenby, Vlăstar, Bran, Rosmarin. P. M. : 20 ; pl. 15, 17. 4. Pr. Le Bavard, h’cap, 1300 , n­. : I Barina 4914 (Gill Ed.) a I d-lor g-ral Motuzzi și E. Ottules­­­­cu, II Honey 58 (lorga), III Scu- I fița 54y, (G. Gsilag). Nepl. : Zălog, Liettle Queen, Baraka, Baron Hari, Mohor, Bar­carola, Bony Boy (la start), Strană (la start). P. M. : 55 ; pl. 20, 22, 32 , e­­vent 118. 5. Pr. Mihail Marghiloman, 1700 m : I Mr. Mic 49K (Iorga) al d-lei Richer, II Retre de Bru­xelles 55H (Gill Ed.). Nepl. : Lăstun, Amator, Fus, Pazar, Piper. P. M. 30 ; pl. 29, 22, 6. Pr. Fafner Woodline, grupă 1600 m. : I Cezar (Slobozenco), II Alfred (Mir­­­a). Nepl. : Frou Erou, Jazz Band, Csitri, Brama, Riquette. P. M. : 78 ; pl. 34, 15 ; event 363. 7. Pr. Galaţi, condiţie, 2000 m­. : I Daisy 2060 (Stehman),­II Cham­pion 2010 Bota). Nepl. : C­­­­oaf­a, Domniţa, Răz­van, Ţuică, Sophie, Guszti. P. M. : 22 ; pl. 13, 14. 8. Pr. Floreşti, h’cap, 2200 m.: I Fiinţa mea 2210 (Io­rdănescu), II Vremea 2200 (Corol), In­ Üge­tő 2220 (Parasciuc). Nepl. : Wapiti, Frumușica, Frou Frou, Dolly, Sehnsucht, Flora, Also Reaper, Gapsina, Hitzig, Kalimegdan (ambalat și-a trântit conducătorul). P. M. : 163 ; pl. 28, 13, 25 ; e­­vent 440. 9. Pr. Gorj, record, 1600 m. : 1 Irinel 1650 (Litvinovc), II Prin­cess Card 1630 (Carol), III Ro­mânia 1620 (Komorniki). Nepl. : Joc, Poiana, Fără Fri­că, Judecător, Dâmboviţa, Glu­ma, Lumea, Lacrima, Păpuşa, Zori de zi. P. M. : 37 ; pl. 22, 36, 40 ; e­­ven­t 1296. L. M. Maria Moraru, câştigătorul cursei, In plină viteză Campionul Bulgariei, Kleiner, la plină viteză -----------XCX------­ îşi ucide fratele Piatra Neamţ. 19 Iulie Intre fraţii Gheorghe şi Teo­dor Chelaru din com. Păstrăveni existau certuri cari adesea de­generau în scandaluri violente, din cauza unui teren rămas moş­tenire de la părinţii lor Astă primăvară Gheorghe­ a arat şi sămănat acest ogor. Fra­tele său s’a chis zilele trecute şi a arat şi sămănat din nou tot acolo. Fraţii, întâlnindu-se pe o­­gor, s’au luat din nou la cea­tă într’un moment de furie Gheorghe Chek­riu a tras asu­pra fratelui săli Teodor trei focuri de revolver omorându-i pe lor. Ucigaşul a dispărut Peste două zile a fost prins şi arestat de şeful­­secţiei de jandarmi­rie. Război?

Next