Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)
1931-07-23 / nr. 194
Gazul d-rului Aurel Dobrescu din nou in actualitate Precum am anunţat la timp, d-rul Aurel Dobrescu — fost subsecretar de stat la domenii sub guvernul d-lui Maniu — ceruse strămutarea anchetei d-sale penale (e învinuit de luare de mită), de la cab. ? instrucţie, unde e pendinte, la alt tribunal. Cererea a fost adresată Înaltei curţi de casaţie, se întemeiază pe o serie de cauze de „legitimă suspiciune“, şi a dobândit termen de judecată.* In timp ce însă parchetul general al Curţii de apel din Bucureşti, examinează faptele semnalate de petifie iare în justificarea ,,suspiciunii" lui — spre a referi asupra lor instanţei supreme, — iată că se produce un fapt extraordinar şi semnificativ. Parchetul trib. Braşov e sesizat cu anchetarea unui nemaipomenit caz de presiuni şi corupţie pentru,, răsturnări de mărturisiri. E vorba anume de stăruinţele depuse de două personagii, cu oarecare greutate, din Braşov, pe lângă reclamantul localnic Ion Gogota, spre a-1 determina nu numai să revină asupra măr- turiilor grav acuzatoare făcute la instrucţie contra d-lui dr. Do-brescu, dar chiar să afirme că «săÎ şi aceste mărturisiri i s’au atribuit eronat. Copii după actele referitoare la noua faţă a cazului dr. Dobrescu, au fost trimise de îndată şi cabinetului 7 din trib. Ilfov, spre a fi avute în vedere în cauză. De aci însă, actele în chestiune au fost îndrumate deadreptul parchetului general conţinutul lor proiectând specială lumină asupra argumentelor de suspiciune propuse de fostul subsecretar de stat, în cererea sa de strămutarea cercetărilor aiurea. UN DOCUMENT SENZAŢIONAL Piste locul, credem, ne semnalam, tot sub acest capitol, documentul senzaţional ce-l publică „Ordinea" de Luni, spre a rodi spiritul de înavuţire cu orice preţ şi prin orice afaceri sub auspiciile căruia d-rul Aurel Dobrescu s’a instalat la domenii, şi din care a putut rezulta şi faptul pus de parchetul local sub rigorile art. 144 c. penal (luare de mită). Documentul în chestiune e o scrisoare — cu antetul „Adunarea Deputaţilor” — adresată de dr. Aurel Dobrescu lui Tiberiu Oprea Vornic, în ziua de 25 Martie 1926. Iată-i cuprinsul: Dragă Tiberiu, Nu-mi pot explica absenţa ta. Am încercat să te găsesc prin telefon... dar n-am izbutit. Pe aicea au fost zvârcoliri mari. Azi, toată lumea e de acord că numai un guvern Maniu e posibil (ştiu aceasta din izvor competinte). Orice afacere vei avea, să nu faci greşeala de a absenta la începutul săptămânii viitoare când se vor împărţi „BUNATAŢILE PĂMÂNTULUI“. La revedere, cu drag. Sărut mâinele doamnei. * Aurel Documentul de mai sus a fost predat magistratului instructor. El e menit să deslușească multe puncte asupra căreia inculpatul izbutise să cultive nesiguranțe. In prim rând însă, el pune capăt tăgadei raporturilor apropiate de afaceri ce le-a avut cu Vornic, tăgadă în care dr. Dobrescu se încăpățânase a stărui cu disperare. Cercetările și-au reluat cursul intens. Gravele nereguli de la direcţiunea de exploatare a căilor ferate -----0*5»-* Scandaloasa afacere a maşinilor de bilete de tren. — Ce acuzaţiuni se aduc fostului director ing. Ion Miclescu — luni dimineaţă a început în faţa comisiunei centrate de disciplină a regiei autonomă cfr. prezidată de d. Pascal Dinescu, consilier la Curtea de apel din Capitală, procesul d-lui ing. Ion Miclescu fost director central al exploatării. Acuzarea a fost susținută de d-nul inspector general Petculescu, asista de d. Dem. Moldovanu, consilier juridic dr. D. ing. Miclescu este acuzat că a săvârşit grave nereguli, cari au provocat mari daune administraţiei căilor ferate, prin achiziţionarea unor maşini Pantze, de tipărit bilete de tren, contra cărora se pronunţase, categoric, diverse organe de control cfr. In cursul dezbaterilor, acuzarea a arătat că d. ing. Polizu, inspector de control cft., a fost trimis special la Berlin, de direcţiunea generală, ca să studieze această chestiune. D-sa a redactat, la înapoere, un referat prin care se recomanda că ar fi necesar să se comande, în baza ofertei înaintate, A Maşini Pantze, cu condiţiunea să fie urmărite un an, spre a se vedea modul lor de comportare în serviciu, în comparaţie cu maşina A.E.G Numai după acest timp de observaţiuni riguroase d. Polizu ,s'ar fi putut pronunţa in cunoştinţă de cauză care din cele două maşini este bună. De reţinut, că maşinile A.E. G. există de peste 20 de ani, avdnd un trecut de practică, pe când cele Pantze erau fabricate cu un an înainte şi dăduse deja, dacă sunt impracticabile, căile ferate ungare trimiţândule înapoi fabricei la Berlin, lucru ştiut de d. ing. Ion Miclescu.Totuşi-sa a făcut referatul purtând nr. 33295 C. către direcţiunea generală cft., cerând să i se aprobe suma de 20.240.000 Iei, pentru cumpărarea a 40 de maşini Pantze. Direcţiunea generală nu se lasă indusă în eroare, întrucât cunoştea referatul d-lui ing. Polizu şi nu a aprobat decât cumpărarea a 5 maşini, iar consiliul de administraţie cft. a redus comanda la 3 maşini, în valoare de 55.00 mărci germane. S-a dat imediat un acont de 18.370 mărci, iar restul de 36.740 mărci, adică două treimi din preţ, urma să fie plătit în 8 zile de la data recepţiei. Este de remarcat că în textul acestei comenzi, cu toate că s a dat arvună o treime din preţ, totuş nu s-a stipulat, după cum se obişnueşte, nici o clauză şi nu se ia nici o garanţie pentru executarea contractului şi pentru buna funcţionare a maşinilor. O AFACERE CU TALC Părerea acuzărei a fost că procedând după cum a procedat, d. ing. Ion Miclescu nu a fost numai neglijent, sau nepriceput, ci a fost conştient că afacerea nu era în folosul administraţiei cfr. Mai ales că, între timp şi-a făcut apariţia un samsar, anume Gredinger, din Viena, care a vizitat firma Pantze, la Berlin, şi i-a propus, în schimbul unui comision bun, să-i obţină comnda de maşini, de la cfr. Cele trei maşini, comandate au sosit în Bucureşti cu o întârziere de aproape un an. Au fost puse în funcţiune, s-au defectat şi apoi au fost aruncate în ungherul întunecos al unei magazii din gara de nord, unde zac şi până azi. Este de notat că d. ing. Miclescu, deşi cunoştea soarta maşinilor, totuş n’a făcut firmei Pantze nici o reclamaţiune, referitoare la defectarea lor. Pe deasupra a îngăduit, fără cuvenitele sancţiuni, o întârziere de predare de un an şi jumătate. TOTUŞ SE MAI COMANDA ASTFEL DE MAŞINI Deşi se cunoştea nenorocita experienţă a maşinilor Pantze, totuşi. ing. Ion Miclescu, atotputernic, pe vremea directorului general Vidrighin, a mai comandat alte trei maşini Pantze, care au sosit cu 2 luni întârziere. După un scurt interval de timp şi aceste maşini s’au defectat. Azi ele stau părăsite într'un colţ al tipografiei Filaret D. Miclescu, ca deobicei, s’a mulţumit mimai să comande neurmărind modul de funcţionare al maşinilor şi nepretinzând nici o reparaţiune de la casa furnizoare. Ceva mai mult, a plătit valoarea coruenzei și nu a cerut să se scadă penalitatea de 1000 lei de zi întârziată, deci un total de 60.000 lei. Raportul de anchetă este categoric. Iată ce se specifică în el: „Nu putem explica aceste atitudini numai ca neglijenţe din partea d-lui ing. Miclescu, mai ales că la aceste epoci intrase in acţiune şi semsalul Gredinger, pe care fostul director al exploatărei nu voeşte a declara că-l cunoaşte de cât vag, iar fabrica Pantze îl arată ca prim agent al ei la Bucureşti“. PLOAIA DE COMENZI PANTZE Scandalul maşinilor Pantze s ar fi putut crede că a încetat. Din contră. Cu adresa nr. 11.912 C. d. ing. Miclescu a mai cerut firmei incriminate o nouă ofertă pentru 12 maşini de ghişeu. Apoi obţine, de la consiliul de administraţie cft., aprobarea pentru suma de 7.500.000 lei, reprezentând valoarea nouei comenzi. Negăsindu-se momentan fondurile necesare, comanda s’a redus la 9 maşini. Intre timp s'a produs un fapt cu totul neaşteptat. Directorul general al cfr. se schimbă, iar noul director, printre primele măsuri ia şi pe aceea de a anula toate sumele angajate pentru firma Pantze. Pe de altă parte se acreditase la direcţiunea generală cfr. o bănuială asupra stăruinţei d-lui ing. Miclescu de a face comenzi numai la firma Pantze. Totuş d. ing. Miclescu nu a descurajat. El face rapoarte peste rapoarte şi in cele din urmă obţine comanda celor nouă maşini, în valoare de 5.700.000 lei. Comanda s'a făcut în dispreţul referatului d-lui ing. Polizu şi a relaţiunilor d-lor Mihalescu şi ing. Poiunescu. In concluziune, comisiunea de anchetă, faţă de insistenţa d-lui ing. Miclescu de a se comanda numai maşini Pantze, califică atitudinea sa de „interesată” in această scandaloasă afacere. După largi discuțiuni, comisiunea de disciplină a hotărît să dea verdictul Luni 27 Iulie a.c. Un factor poştal trage focuri de revolver într’un grup de flăcăi — Un flăcău grav rănit Bâicoi, 19 Iulie Astă noapte, pe la ora 9, un grup de flăcăi din corn. Păuleşti (Prahova!, cari au cheluit în tot cursul zilei, veniau spre satul Găgeni cântând şi chiuind. Grupul s‘a mărit cu alţi flăcăi din Găgeni şi larma a devenit asurzitoare. In trecere pe la poarta factorului poştal Gh. I. Duma de la oficiul Ploeşti, flăcăii, cari deşi făceau larmă, nu se legau însă de nimeni, au fost acostaţi de factorul poştal, care a descărcat asupra lor 9 focuri de revolver. Unul din gloanţe a izbit în piept pe flăcăul Gh. I. Zamfir din com. Păuleşti, care s-a pră- buşit la pământ într-un lac de sânge. Rănitul este militar din peg. 2 grăniceri şi venise în concediu. Starea lui fiind gravă, a fost transportat de autorităţile comunale la spitalul din Ploeşti. Factorul declară că avea asupra lui peste 60.000 lei proveniţi din distribuirea produselor R. M. S. şi a făcut acest gest de teamă ca sgomotoşii cheflii să nu fie, în realitate, răufăcători. Reconfirmarea mandatului de arestare al fostului director al băncii „Cetatea” Braşov, 20 Iulie In faţa trib. Braşov, a venit azi spre reconfirmare mandatul de arestare emis de cabinetul de instrucţie, contra lui Ioan Iosif, fostul director al băncii „Cetatea”. Prevenitul a apărut in faţa tribunalului, asistat de d-nici avocaţi Hozan, din Braşov şi Filipescu, din Sighişoara. D. prim-procuror Popovici a arătat, că deoarece instrucţia este încă în curs şi acum, după ce s-a depus raportul expertului contabil, urmează să se cerceteze şi alte capete de acuzare, este neapărată nevoie, ca inculpatul să râmâe arestat la dispoziţia instrucţiei. Va trebui astfel, să se lămurească şi chestiunea sumei de 23 milioane, amortizată in mod fraudulos. Apărătorii acuzatului au cerut, ca acesta să fie pus în libertate, arătând că până acum nu s’a stabilit nimic precis în sarcina sa. El nu poate fi privat de libertate pe motivul, că instrucţia nu este terminată, deoarece nicăeri în codul penal nu se prevede acest lucru. Temeri de dispariţie nu pot fi, deoarece Iosif s’a pus singur la dispoziţia justiţiei. In concluzie, apărătorii au arătat, că nu Iosif a săvârşit fraudele dela banca „Cetatea”. S-a dat cuvântul acuzatului, care a declarat, că nu se simte vinovat cu nimic. A lucrat cu râvnă pentru bancă, dar a fost alungat de la conducerea ei din motive politice, de fruntaşi naţionali-ţărrănişti. A cerut să fie eliberat. După o lungă deliberare, d. preşedinte Purdilă aduce o sentinţă, prin care se reconfirmă mandatul de arestare. In legătură cu afacerea „Cetatea”, d. jude instructor Voinea a citat la cabinet pe d. Ştefan Meteş, subsecretar de stat. D-sa va sosi mâine seară la Braşov şi va fi audiat Miercuri dimineaţă, având să dea lămuriri în calitate de fost preşe- dinte al consiliului de administraţie al băncii „Cetatea”. Tot atunci va fi din nou ascultat şi Ioan Iosif, urmând a se stabili cu precizie felul în care au fost făcute unele operaţiuni de bancă. --------xox —----- Raiduri româneşti de aviaţie Ca răspuns vizitelor făcute de aviatorii ţărilor amice, inspectoratul general al aviaţiei a hotărît ca două escadrile ale aviaţiei române să înapoeze, la Varşovia şi la Belgrad, vizite de curtoazie care mai au de scop de a strînge relaţiile între aviaţiile acestor ţări. Escadrila care va pleca la Varşovia, e pusă sub conducerea d-lui col. Giosanu. Aceea, care va merge la Belgrad, sub comanda d-lui col. Beromarie. Prima va pleca în 2 zile , cea de a doua, prin August. -------xx □ xx-- Al XIII-lea congres internaţional al învăţământului secundar dela Paris -— o——— — Prin avion dela corespondentul nostru special -r-Ziua I a Paris, 20 Iulie Federaţiunea corpului didactic secundar internaţional şi-a deschis Vineri 17 c., al XIII-lea congres anual. In fiecare an, dela întemeiarea acestei mari familii universitare, a crescut numărul asociaţiilor care s’au afiliat mişcărei, reunind într’un corp profesiunea secundară. Problemele puse în discuţia mondială la congresele anterioare — al X-lea a avut loc la Bucureşti în 1928 — au fost de natură a mişca opinia publică şi administraţiile, aşa încât multe măsuri s-au luat spre o îmbunătăţire continuă a învăţământului secundar din toate ţările. Anul acesta sunt reprezentate la acest congres 25 asociaţii ale profesorilor secundari din 25 de ţări din toate continentele. Asociaţia profesorilor secundari din România a delegat oficial pe d-nii profesori George Marinescu, Raul Teodorescu, Nisipeanu şi d-ra Rarincescu. Şedinţa s-a deschis în mod solemn sub preşedinţia reprezentantului ministrului instrucţiunii publice în marele amfiteatru al Sorbonei, la anele 9i. După cuvântul de deschidere a urmat alocuţiunea d-lui Cope, preşedintele comitetului de organizaţie al congresului, care a salutat în cuvinte mişcătoare congresul, fiindcă vede crescând în intensitate mondială directivele lui. Apoi în ordine alfabetică iau cuvântul reprezentanţii naţiunilor afiliate la biroul internaţional şi apoi cei ai naţiunilor invitate, arătând fiecare marele interes ce trebue să lege pe membrii învăţământului secundar din toată lumea. Din partea Asociaţiunii generale a profesorilor secundari din România a vorbit de profesor George Marinescu, delegatul oficial al comitetului. D-sa a arătat legăturile sufleteşti ce au existat totdeauna între România şi Franţa şi rolul cel mare pe care cultura franceză l-a avut în formaţia României moderne. Vorbeşte apoi despre importanţa problemelor ce se discută la aceste congrese în vederea îmbunătăţirii continui a învăţământului secundar mondial şi sfârşeşte salutând pe toţi colegii şi geniul culturii franceze, care a creiat cele mai însemnate curente de măreţii morale. Programul şedinţei de deschidere s-a terminat cu un concert dat de muzica gardei republicane, care a executat cu măestrie diferite bucăţi muzicale. Zilele următoare până la 22 iulie sunt rezervate discuţiilor diferitelor chestiuni puse la ordinea de zi, iar în zilele de 22, 25 şi 24 iulie sunt organizate excursii la Fontainebleau şi în Normandia. — Ziua H-a — Sâmbătă au început şedinţele de lucru. Chestiunile puse în discuţie au fost: uşurarea programelor analitice şi importanţa doctorului în şcoala secundară. Şedinţa s-a deschis la orele 9 dimineaţa sub preşedinţia d-lui Cone. D. FAVIERES a făcutun raport asupra articolelor publicate în Buletinul federaţiei internaţionale, şi a constatat că în mai toate ţările, programele sunt încărcate cu lucruri de amănunt şi că e bine să se renunţe la detalii superflui şi să se insiste mai mult asupra metodei de juredare. In acelaş sens vorbesc şi delegaţii Iugoslaviei, Cehoslovaciei Portugaliei, Belgiei, etc., arătând situaţia în ţările respective şi propunând soluţii In această chestiune a luat cuvântul din partea asociaţiei profesorilor secundari din românia, d. prof. NISIPEANU, care a vorbit despre materialismul excesiv al programelor analitice. D-sa propune ca învăţământul să fie mai ales dinamic, nu bazat pe manierizare. Ar fi bine ca, după o serie de ani de cunoştinţe obligatorii, să se introducă materii de opţiune. Congresul să formeze niştă comisiuni de specialişti, care să discute cu pretiziune ce trebue să rămână din programele actuale şi ce trebue exclus După mai multe discuţii vii s'a votat de congres următoarea moţiune relativă la uşurarea programelor. 1) Spiritul Trebue format aşa încât să corespundă idealului unui „honnéte homme” din secolul all XX-lea. 2) Limbile moderne sau moarte să nu fie în număr mai mare decât trei în total, fiecare ţară şi le poate alege. 3) Pentru disciplina literară să nu existe programe propriu zise, ci profesorul să aleagă dintr’o listă de autori, bucăţile cele mai interesante ca să se studieze limba şi frumuseţile artistice 4) Istoria şi geografia trebuesc studiate aşa încât să nu se încarce prea mult memoria, ci elevul să-şi poată forma idei precise asupra marilor oameni din istorie, instituţiunilor diferitelor popoare. Geografia va explica în special lumea fizică şi viaţa umană. 5) Ca materii ştiinţifice, programele trebuesc simplificate mai ales că examinatorii specialişti sunt prea exigenţi. 6) Profesorul trebue să cugete mai întâi la vederi generale, la metodă şi apoi la mulţimea cunoştinţelor pe care trebue să le reducă la strictul necesar. Reprezentantul Portugaliei, d. Rodriguez, a făcut raportul asupra medicului şcolar. In unanimitate toţi au fost de păerere că medicul şcolar trebue să aibă un rol însemnat în viaţa şcoalei secundare ca în Polonia, model în această direcţie. D. prof. Raul Teodorescu din partea Asociaţiei prof. români, într'un raport documentat, arată ce s’a făcut la noi în ţară în această organizaţie şi ce mai rămâne de făcut, cai să se ajungă la o solidă directivă. Ziua de Duminecă e rezervată plimbărilor prin Paris şi vizitării diferitelor muzee. Luni vor continua discuţiile asupra celorlalte puncte din program. Corespondent Pelerinajul Cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“ la Curtea de Argeş In dimineaţa de Sf. Ilie, cu trenul de 9,50 au sosit în gara Piteşti, venind din Bucureşti, cavalerii ord. „Mihai Viteazul“. Pe peron aşteptau alţi cavaleri sosiţi în tot cursul dimineţii din Oltenia şi Banat. Cu trenul de 10,02 cavalerii au plecat spre Curtea de Argeş, unde au fost întâmpinaţi la sosire de primarul oraşului şi autorităţile civile. De aici s’au dus la mănăstire, unde aştepta un alt grup de cavaleri sosiţi din automobilele Mulţi dintre vizitatorii aflând de sosirea cavalerilor se adunase în curtea mănăstirii Nu ştiu de ce, dar totdeauna un cortegiu de cavaleri impune prin tăcerea impresionantă, prin prestanţă, prin felul de a se prezenta la mormântul rivalului Rege. Fără să vrei, bagi de seamă că dela general la locotenent, de la uniformă la frac sau costumul naţional există o legătură tainică: acelaş suflet, acelaş gând, aceleaşi fapte. Cavalerii au depus o prea frumoasă coroană de gladiole roz-crem cu o panglică tricoloră şi alta în culorile ordinului ..Mihail Viteazu”, purtând inscripţia : „Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul — 20 Iulie 1927-20 Iulie 1931. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. 3. Episcopul Nichita al Argeșului, înconjurat de cler. Răspunsurile au fost date de corul seminarului local. Cavalerii au ascultat slujba în genunchi. Cu prilejul acestui pelerinaj ei au expediat M. S. Regelui Carol II-lea următoarea talaramă: MAJESTAŢII SALE REGELUI stăruitori în credinţa fără tic clinteală, cavalerii ordinului „Mihai Viteazul“ au venit să se închine la mormântul Marelui Ctitor al României întregite. Regele Ferdinand, augustul nostru părinte şi neuitatul şef suprem. Legământul cavalerilor nu se va stinge decât odată cu cel din urmă dintre cavalerii răsboiului de întregire. Să degezeu ca Acel nai mare dintre cavalerii de astăzi, Majestatea Voastră, să fiţi cel din urmă rămas dintre toţi cavalerii pentru ca să le închee legământul. Cu trenul de 18:30, cavalerii ,au părăsit, Curtea de Arges. • 0 lioina mii. Ortodoxa ninifeidilor mie — Coloniile şcolare — „Societatea ortodoxă naţională a femeilor române”, de sub preşedinţia generală a d-nei Alexandrina Gr. Cantacuzino, pe lângă opera sa naţional-culturalreligioasă, se ocupă cu multă grije şi de asistenţa socială. Pe lângă licee, şcoli comerciale, primare, grădini de copii, etc., înfiinţate în întreaga ţară, a înfăptuit o nouă operă : coloniile şcolare. Ele se înfiinţează în urma rapoartelor primite de la diferite direcţiuni de şcoli, care arată numărul surprinzător de mare al elevelor anemice şi cu diferite predispoziţii de boală. Faţă de această tristă situaţie a tineretului nostru şcolar, societatea ortodoxă a pus în programul său, trimiterea la mare, a copilelor din diferite şcoli din ţară. Colonia este organizată de d-na Zef, colonel Voiculescu, prezidenta filialei „Lucaci”, cu concursul d-nei Cécile Giurgea, secretara filialei. fia funcţionează în condițiuni admirabile, în vibilă proprie, in staţiunea balneo-climatică „Carmen-Sylva”, sub priceputa conducere a d-nei Ecath. ing. Cornea, directoarea coloniei. Cura medicală prescrisă gratuit de d. dr. Kivu, medic balneolog, este urmată cu stricteţe. (Colonia posedă şi o mică farmacie). Valoarea terapeutică a acestei staţiuni este renumită pentru întremarea copiilor. Cura de raze ultraviolete, aerul marin, băile de nămol reci şi hrana abundentă, formează bazatratamentului. Se primesc eleve de la 6—16 ani. Elevele se bucură de o îngrijire absolut părintească. Ele sunt întovărăşite atât la mare, cât şi la lac, şi supraveghiate tot timpul, de pedagoge special angajate. Diferite excursiuni sunt organizate pentru a distra elevele şi a le face să cunoască localităţile învecinate, precum : Eforia, Tehirghioil-Sat, Farul Tuzla, Sanatoriul C. T. C., etc. Nici radio nu lipseşte ! Bronzate şi cu înfăţişarea de sănătate şi veselie, copilele se vor reîntoarce la căminul lor, ducând cu ele amintirea plăcută de vraţi petrecută în colonia societăţii ortodoxe. Preocupările înalte, distincţia sufletească, precum şi toate eforturile de bună voinţă ce le depune acest comitet de doamne, pentru bunul mers al coloniei, este demn de imitat şi merită toată admiraţia. G. L. Ard pădurile statului PĂDUREA DE LÂNGĂ ROŞCANI MISTUITĂ DE FOC Cluj. 20 Iulie In com. Roşcani (jud. Hunedoara), din motive necunoscute până acum, a luat foc şi a ars pădurea de la marginea comunei, proprietatea statului. Pagubele sunt foarte mari. Se fac cercetări, —■ - XOX--------v - In jurul crimei din Roggojel Cluj, 20 Iulie „Universul" a arătat la timp că în Rogojel (Cluj), acum câteva zile, s’a comis o fioroasă crimă, a cărui victimă a fost Grigore Paşcalăiu, de 36 ani. In cursul cercetărilor, bănuielile au căzut asupra soţiei victimei şi asupra flăcăului Ilie Roşea, amantul acesteia. Ei ni-au recunoscut fapta, mai mult. Roşca a dovedit un alibi excelent. Totuşi, bănuiţii au fost arestaţi şi predaţi parchetului. Se crede că în cursul instrucţiunii, bănuiţii vor face mărturisiri complete şi se va putea face lumină în această afacere misterioasă. —xx □ xx- l-a tăiat altarele lui, 20 Iulie Dionisie Nagy, chefuind Sâmbătă noaptea în restaurantul Szatmári, s-au luat la ceartă şi la bătae cu Wilhelm Barăbuş, căruia i-a tăiat arterele cu un hriciu. A intervenit poliţia care a arestat pe Nagy. In stare disperată, victima a fost transportată de „Salivare” la clinică -xx □ xx- Un şaitapion niniat la busă DELA 60 MILIOANE FRANCI... LA BOX Din Chicago se scrie că faimosul boxer Dempsey, „naşul” lui Carpendar, şampionul Franţei, se retrăsese cu o avere de 25 milioane franci, după unii, de 60 milioane după alţii. A venit însă crahul american de la bursă şi, nu numai c’a pierdut totul, dar e dator peste un milion de franci. E adevărat că şi faimoasa Estelle i-a mâncat vreo 6 milioane. Acum, a anunţat c’o ia d’a capo. Dar numai s‘o poată lua şi cu recordul, căci toate trec pe lumea asta. A apărut: „•” „Universul copiilor şi al tineretului“ nrul 30, de Miercuri 22 Iulie ,„ cu următorul conţinut: COSITUL (poezie) de Al. Macedonski; ARAPUL (mizerie, glorie, artă) de Eufrosina Pallă; BISERICUŢA (istorioară morală) de Elena amiral Negrescu ; ŢĂRANCA (poezie) de Marin I. Predescu; EXTRAORDINARELE AVENTURI ALE LUI TUDORICA ŞI ANDREI, cu ilustraţia minunate de Pascal; ŞCOLARI DISTINŞI (fotografiile premianţilor şcolilor din ţară) ; FĂT-VOINIC şi SMEII (poveste în versuri şi multe desene) de Vasile Gh. Bratoloveanu; SURPRIZA LUI SCAFARLIE (glumă în versuri, cu ilustraţii); UN VIS, de Steiian Metzulescu-Craiova; TREI FIRE DE PĂR (basm) de Marin Gh. Marghit; LADA D-RULUI BOBARNAC, haz în imagini de Pascal; PAGINA ÎNCEPĂTORILOR. ..Icoană de vară”, de P. Ecovescu; „Pescarul” de Stelian Ionescu-Ansel; „Fiţi buni”, de Ionel Stoenoiu (poezii), Poşta jocurilor. Poşta redacţiei. — Copertele şi mijlocul colorate după schiţe de Pascal. Exemplarul 5 lei. --------XX □ XX-------- Forţa electrică pentru orice întrebuinţare de câte ori nu aţi dorit să vă bucuraţi de toate foloasele electricităţei ? De tot confortul pe care îl au atâţia alţii, cari locuesc la oraş? Insă dorinţa nu vă poate lumina casa şi gospodăria, sau să vă pompeze apa, dar un grup electrogen WESTINGHOUSE, DA ! Un grup electrogen WESTINGHOUSE vă pune la dispoziţie electricitatea. Vă asigură un izvor nesecat de curent electric economic, care poate oricând să vă lumineze locuinţa şi să vă reducă oboseala. Este uşor de instalat, economic şi simplu de mânuit. Sunteţi dator să posedaţi şi Dvs. unul. Intrebaţi-ne şi vă vom arăta câţi bani pierdeţi pe fiecare zi, neîntrebuinţând grupul electrogen WESTINGHOUSE. Reprezentanţa generală pentru România şi Depozit „ENERGII S. A. R.“ Bucureşti, Bul. I. C. Brătianu II Telefon 333 108 şi 382 130 Westinghouse reumatici! Se fac băi direct în nămolul izvoarelor de pucioasă fierbinţi din nargiji. De aci succesele cunoscute în toată lumea la : reumatism, Gută, Sciatica, boli de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni. Prospecte şi informaţiuni detailate prin: 1 K3* Bucureşti I. Str. Smârdan 4/iii IIII Hill D STR. SMARDAN 19 Dr. 08DBABG Vechiu specialist, f. medic de spital Venerice, Sifilis, Boli de femei Tratamentul BLENORAGIEI şi complicaţiilor (archilă, prostatită, ovarită, metrită, etc.) DIATIRMIE. — Reduceri pentru d. funcţionari şi meseriaşi. Cons 11—2. 5—8 şi în ore speciale. — Intrare discretă. 712 CA31KETUL MEIÎSdAL Strada RUSEȘTI Kfa. 31 ap. /. Weinfberg Boli Venerice Sifilis Tratamente moderne, sigure, rapide Consultaţiuni toată ziua. 994 BLEflOIAGlA orchita si prostata blenoragica. ovarite Tratament 9—12 și 2—8 D-rul TULI!) BLANC 992 Str. Popa Tatu 82 (Lângă Griviţa) Casa Autonomă a Monopolurilor] a pus în vânzare renumitele Ţigări de foi Streiner „UKîICQ HIGH LIFS“ 9S5 (produs al manufacturiior nandsr Eist) 3JFJ 3Q BUCATA Citiţi: VESELIA VPI IŢELE A.D.MINCU, specialităţi din viile, proprii, din Dealul mare l înurî sudoare şi mm naturale B-dul Dacia 34 şi Calea Rahovei 107 704 Telei. 209 993 La cabinetul medical „ SALVATOR”, vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere BLENONilI CRONICA, prostatice, metrite, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie iRoueayrol). Electroliză pentru stricturi Soare de Piele și Sifilis Controlul diagnosticului prin AmilZA. SÂNGELUI isaclilie Wassermann, Hecht. ineinlCBK ULTRAMICROSCOPIE Cons. 11—1 și 6—9. Tel. 333/81 9 — PASAGIUL ROMAN-9 Aproape Palatul Regal-București. irANA Licici Fost Asistentă la maternitatea din Wiens Faceri, Boli de Femei, Operaţiuni Gynecologice Diatermie — Raze ultraviolete Consult. 8—1, 3—8, Str. Cobălcescu53 913!