Universul, iulie 1931 (Anul 49, nr. 172-202)

1931-07-23 / nr. 194

Gazul d-rului Aurel Dobrescu din nou in actualitate Precum am anunţat la timp, d-rul Aurel Dobrescu — fost sub­secretar de stat la domenii sub guvernul d-lui Maniu — ceruse strămutarea anchetei d-sale pe­nale (e învinuit de luare de mită), de la cab. ? instrucţie, unde e pen­dinte, la alt tribunal. Cererea a fost adresată Înaltei curţi de casaţie, se întemeiază pe o serie de cauze de „legitimă suspiciune“, şi a dobândit termen de judecată.* In timp ce însă parchetul­ ge­neral al Curţii de apel din Bucu­reşti, examinează faptele semna­late de petifie iar­e în justifica­rea ,,suspiciunii" lui — spre a re­feri asupra lor instanţei supreme, — iată că se produce un fapt ex­traordinar şi semnificativ. Parchetul trib. Braşov e sesi­zat cu anchetarea unui nemai­pomenit caz de presiuni şi co­rupţie pentru,, răsturnări de mărturisiri. E vorba anume de stăruinţele depuse de două personagii,­­ cu oarecare greutate, din Braşov, pe lângă reclamantul localnic Ion Gogota, spre a-1 determina nu numai să revină asupra măr-­­ turiilor grav acuzatoare făcute­­ la instrucţie contra d-lui dr. Do-­­brescu, dar chiar să afirme că «săÎ şi aceste mărturisiri i s’au atribuit eronat. Copii după actele referitoare la noua faţă a cazului dr. Do­brescu, au fost trimise de îndată şi cabinetului 7 din trib. Ilfov, spre a fi avute în vedere în cauză. De aci însă, actele în ches­tiune au fost îndrumate dea­­dreptul parchetului general con­ţinutul lor proiectând specială lumină asupra argumentelor de suspiciune propuse de fostul subsecretar de stat, în cererea sa de strămutarea cercetărilor aiurea. UN DOCUMENT SENZA­ŢIONAL Piste locul, credem, ne semna­lam, tot sub acest capitol, do­cumentul senzaţional ce-l publi­­că „Ordinea" de Luni, spre a rodi spiritul de înavuţire cu orice preţ şi prin orice afaceri sub auspiciile căruia d-rul Au­rel Dobrescu s’a instalat la do­menii, şi din care a putut re­zulta şi faptul pus de parchetul local sub rigorile art. 144 c. pe­nal (luare de mită). Documentul în chestiune e o scrisoare — cu antetul „Aduna­rea Deputaţilor” — adresată de dr. Aurel Dobrescu lui Tiberiu Oprea Vornic, în ziua de 25­­ Martie 1926. Iată-i cuprinsul: Dragă Tiberiu, Nu-mi pot explica absenţa ta. Am încercat să te găsesc prin telefon... dar n-am izbutit. Pe aicea au fost zvârcoliri mari. Azi, toată lumea e de a­­cord că numai un guvern Maniu e posibil (ştiu aceasta din izvor competinte). Orice afacere vei avea, să nu faci greşeala de a absenta la începutul săptămânii viitoare când se vor împărţi „BUNATA­­ŢILE PĂMÂNTULUI“. La revedere, cu drag. Sărut mâinele doamnei. * Aurel Documentul de mai sus a fost predat magistratului instruc­tor. El e menit să deslușească mul­te puncte asupra căreia inculpa­­tul izbutise să cultive nesigu­­ranțe. In prim rând însă, el pune capăt tăgadei raporturilor apro­piate de afaceri ce le-a avut cu Vornic, tăgadă în care dr. Do­brescu se încăpățânase a stărui cu disperare. Cercetările și-au reluat cursul intens. Gravele nereguli de la direcţiunea de exploatare a căilor ferate -----0*5»-* Scandaloasa afacere a maşinilor de bilete de tren. — Ce acuzaţiuni se aduc fos­tului director ing. Ion Miclescu — l­uni dimineaţă a început în faţa comisiunei centrate de dis­ciplină a regiei autonomă cfr. prezidată de d. Pascal Dine­scu, consilier la Curtea de apel din Capitală, procesul d-lui ing. Ion Miclescu fost director central al exploatării. Acuzarea a fost susținută de d-nul inspector general Petcu­­lescu, asista de d. Dem. Moldo­van­u, consilier juridic d­r. D. ing. Miclescu este acuzat că a săvârşit grave nereguli, cari au provocat mari daune administraţiei căilor ferate, prin achiziţionarea unor maşini Pan­­tze, de tipărit bilete de tren, contra cărora se pronunţase, ca­tegoric, diverse organe de con­­trol cfr. In cursul dezbaterilor, acuza­rea a arătat că d. ing. Polizu, inspector de control cft., a fost trimis special la Berlin, de di­recţiunea generală, ca să stu­dieze această chestiune. D-sa a redactat, la înapoere, un referat prin care se recomanda că ar fi necesar să se comande, în baza ofertei înaintate, A Maşini Pant­­ze, cu condiţiunea să fie urmă­rite un an, spre a se vedea mo­dul lor de comportare în servi­ciu, în comparaţie cu maşina A.E.G Numai după acest timp de observaţiuni riguroase d. Po­lizu ,s'ar fi putut pronunţa in cu­noştinţă de cauză care din cele două maşini este bună. De reţinut, că maşinile A.E. G. există de peste 20 de ani, a­­vdnd un trecut de practică, pe când cele Pantze erau fabricate cu un an înainte şi dăduse de­ja, da­că sunt impracticabile, căile ferate ungare trimiţându­­le înapoi fabricei la Berlin, lu­cru ştiut de d. ing. Ion Micles­­cu.Totuş­i-sa a făcut referatul purtând nr. 33295 C. către direc­ţiunea generală cft., cerând să i se aprobe suma de 20.240.000 Iei, pentru cumpărarea a 40 de maşini Pantze. Direcţiunea generală nu se la­să indusă în eroare, întrucât cunoştea referatul d-lui ing. Po­lizu şi nu a aprobat de­cât cum­părarea a 5 maşini, iar consiliul de administraţie cft. a redus co­manda la 3 maşini, în valoare de 55.00 mărci germane. S-a dat imediat un acont de 18.370 mărci, iar restul de 36.740 mărci, adică două treimi din preţ, ur­ma să fie plătit în 8 zile de la data recepţiei. Este de remarcat că în textul acestei comenzi, cu toate că s a dat arvună o treime din preţ, totuş nu s-a stipulat, după cum se obişnueşte, nici o clauză şi nu se ia nici o garanţie pentru executarea contractului şi pen­tru buna funcţionare a maşini­lor. O AFACERE CU TALC Părerea acuzărei a fost că procedând după cum a proce­dat, d. ing. Ion Miclescu nu a fost numai neglijent, sau neprice­­put, ci a fost conştient că afa­cerea nu era în folosul admi­nistraţiei cfr. Mai ales că, între timp şi-a făcut apariţia un samsar, anu­me Gredinger, din Viena, care a­ vizitat firma Pantze, la Ber­lin, şi i-a propus, în schimbul unui comision bun, să-i obţină com­­nda de maşini, de la cfr. Cele trei maşini, comandate au sosit în Bucureşti cu o întâr­ziere de aproape un an. Au fost puse în funcţiune, s-au defectat şi apoi au fost aruncate în un­gherul întunecos al unei maga­zii din gara de nord, unde zac şi până azi. Este de notat că d. ing. Mi­clescu, deşi cunoştea soarta ma­şinilor, totuş n’a făcut firmei Pantze nici o reclamaţiune, re­feritoare la defectarea lor. Pe deasupra a îngăduit, fără cuvenitele sancţiuni, o întârzie­re de predare de un an şi ju­mătate. TOTUŞ SE MAI COMANDA ASTFEL DE MAŞINI Deşi se cunoştea nenorocita experienţă a maşinilor Pantze, totuş­i. ing. Ion Miclescu, atot­puternic, pe vremea directorului general Vidrighin, a mai coman­dat alte trei maşini Pantze, care au sosit cu 2 luni întârziere. După un scurt interval de timp şi aceste maşini s’au defectat. Azi ele stau părăsite într'un colţ al tipografiei Filaret D. Miclescu, ca deobicei, s’a mulţumit mimai să comande neurmărind modul de funcţio­nare al maşinilor şi nepretin­­zând nici o reparaţiune de la casa f­urnizoare. Ceva mai mult, a plătit valoarea coruenzei și nu a cerut să se scadă penalitatea de 1000 lei de zi întârziată, deci un total de 60.000 lei. Raportul de anchetă este cate­goric. Iată ce se specifică în el: „Nu putem explica aceste ati­tudini numai ca neglijenţe din partea d-lui ing. Miclescu, mai ales că la aceste epoci intrase in acţiune şi semsalul Gredinger, pe care fostul director al exploa­­tărei nu voeşte a declara că-l cunoaşte de cât vag, iar fabri­ca Pantze îl arată ca prim a­gent al ei la Bucureşti“. PLOAIA DE COMENZI PANTZE Scandalul maşinilor Pantze s ar fi putut crede că a încetat. Din contră. Cu adresa nr. 11.912 C. d. ing. Miclescu a m­ai ce­rut firmei incriminate o nouă ofertă pentru 12 maşini de ghi­şeu. Apoi obţine, de la consiliul de administraţie cft., aprobarea pentru suma de 7.500.000 lei, re­prezentând valoarea nouei co­menzi. Negăsindu-se momentan fon­durile necesare, comanda s’a re­dus la 9 maşini. Intre timp s'a produs un fapt cu totul neaşteptat. Directorul general al cfr. se schimbă, iar noul director, prin­tre primele măsuri ia şi pe aceea de a anula toate sumele anga­jate pentru firma Pantze. Pe de altă parte se acreditase la direcţiunea generală cfr. o bănuială asupra stăruinţei d-lui ing. Miclescu de a face comenzi numai la firma Pantze. Totuş d. ing. Miclescu nu a descurajat. El face rapoarte peste rapoarte şi in cele din urmă obţine co­manda celor nouă maşini, în valoare de 5.700.000 lei. Comanda s'a făcut în dispre­ţul referatului d-lui ing. Polizu şi a relaţiunilor d-lor Mihalescu şi ing. Poiunescu. In concluziune, comisiunea de anchetă, faţă de insistenţa d-lui ing. Miclescu de a se comanda numai maşini Pantze, califică atitudinea sa de „interesată” in această scandaloasă afacere. După largi discuțiuni, comi­siunea de disciplină a hotărît să dea verdictul Luni 27 Iulie­­ a.c. Un factor poştal trage focuri de revolver într’un grup de flăcăi — Un flăcău grav rănit Bâicoi, 19 Iulie Astă noapte, pe la ora 9, un grup de flăcăi din corn. Păuleşti (Prahova!, cari au cheluit în tot cursul zilei, veniau spre satul Găgeni cântând şi chiuind. Gru­pul s‘a mărit cu alţi flăcăi din Găgeni şi larma a devenit asur­zitoare. In trecere pe la poarta factorului poştal Gh. I. Duma de la oficiul Ploeşti, flăcăii, cari deşi făceau larmă, nu se legau însă de nimeni, au fost acostaţi de factorul poştal, care a descăr­cat asupra lor 9 focuri de revol­ver. Unul din gloanţe a izbit în piept pe flăcăul Gh. I. Zamfir din com. Păuleşti, care s-a pră- buşit la pământ într-un lac de sânge. Rănitul este militar din peg. 2 grăniceri şi venise în concediu. Starea lui fiind gravă, a fost transportat de autorităţile comu­nale la spitalul din Ploeşti. Fac­torul declară că avea asupra lui peste 60.000 lei proveniţi din dis­tribuirea produselor R. M. S. şi a făcut acest gest de teamă ca sgomotoşii cheflii să nu fie, în realitate, răufăcători. Reconfirmarea mandatului de arestare al fostului director al băncii „Cetatea” Braşov, 20 Iulie­­ In faţa trib. Braşov, a venit azi spre reconfirmare mandatul de arestare emis de cabinetul de instrucţie, contra lui Ioan Iosif, fostul director al băncii „Cetatea”. Prevenitul a apărut in faţa tribunalului, asistat de d-nici a­­vocaţi Hozan, din Braşov şi Filipescu, din Sighişoara. D. prim-procuror Popovici a arătat, că deoarece instrucţia este încă în curs şi acum, după ce s-a depus raportul expertu­lui contabil, urmează să se cer­ceteze şi alte capete de acuza­re, este neapărată nevoie, ca inculpatul să râmâe arestat la dispoziţia instrucţiei. Va trebui astfel, să se lămu­rească şi chestiunea sumei de 23 milioane, amortizată in mod fraudulos. Apărătorii acuzatului au ce­rut, ca acesta să fie pus în li­bertate, arătând că până acum­­ nu s’a stabilit nimic precis în sarcina sa. El nu poate fi privat de liber­tate pe motivul, că instrucţia nu este terminată, deoarece ni­­căeri în codul penal nu se pre­vede acest lucru. Temeri de dispariţie nu pot fi, deoarece Iosif s’a pus singur la dispoziţia justiţiei. In concluzie, apărătorii au a­­rătat, că nu Iosif a săvârşit fraudele dela banca „Cetatea”. S-a dat cuvântul acuzatului, care a declarat, că nu se simte vinovat cu nimic. A lucrat cu râvnă pentru bancă, dar a fost alungat de la conducerea ei din motive politice, de fruntaşi na­ţionali-ţărrănişti. A cerut să fie eliberat. După o lungă deliberare, d. preşedinte Purdilă aduce o sen­tinţă, prin care se reconfirmă mandatul de arestare.­­ In legătură cu afacerea „Ce­tatea”, d. jude instructor Voi­­nea a citat la cabinet pe d. Şte­fan Meteş, subsecretar de stat. D-sa va sosi mâine seară la Braşov şi va fi audiat Miercuri dimineaţă, având să dea lămu­riri în calitate de fost preşe-­­ dinte al consiliului de adminis­traţie al băncii „Cetatea”. Tot atunci va fi din nou ascul­tat­ şi Ioan Iosif, urmând a se stabili cu precizie felul în care au fost făcute unele operaţiuni de bancă. --------xox —-----­ Raiduri româneşti de aviaţie Ca răspuns vizitelor făcute de aviatorii ţărilor amice, inspecto­ratul general al aviaţiei a hotă­rît ca două escadrile ale avia­ţiei române să înapoeze, la Var­şovia şi la Belgrad, vizite de curtoazie care mai au de scop de a strînge relaţiile între aviaţiile acestor ţări. Escadrila care va pleca la Var­şovia, e pusă sub conducerea d-lui col. Giosanu. Aceea, care va merge la Belgrad, sub co­manda d-lui col. Berom­arie. Prima va pleca în 2 zile , cea de a doua, prin August. -------xx □ xx--­ Al XIII-lea congres internaţional al învăţământului secundar dela Paris -— o——— — Prin avion dela corespondentul nostru special -r-Ziua I­ a Paris, 20 Iulie Federaţiunea corpului didactic secundar internaţional şi-a des­chis Vineri 17 c., al XIII-lea con­gres anual. I­n fiecare an, dela întemeiarea acestei mari familii universitare, a crescut numărul asociaţiilor care s’au afiliat miş­­cărei, reunind într’un corp pro­fesiunea secundară. Problemele puse în discuţia mondială la congresele anterioare — al X-lea a avut loc la Bucu­reşti în 1928 — au fost de natură a mişca opinia publică şi admi­nistraţiile, aşa încât multe mă­suri s-au luat spre o îmbunătăţire continuă a învăţământului se­cundar din toate ţările. Anul acesta sunt reprezentate la acest congres 25 asociaţii ale­ profesorilor secundari din 25 de ţări din toate continentele. Aso­ciaţia profesorilor secundari din România a delegat oficial pe d-nii profesori George Marinescu, Raul Teodorescu, Nisipeanu şi d-ra Rarincescu. Şedinţa s-a deschis în mod so­lemn sub preşedinţia reprezentan­tului ministrului instrucţiunii pu­blice în marele amfiteatru al Sor­­bonei, la anele 9i. După cuvântul de deschidere a urmat alocuţiunea d-lui Cope, preşedintele comitetului de orga­nizaţie al congresului, care a sa­lutat în cuvinte mişcătoare con­gresul, fiindcă vede crescând în intensitate mondială directivele lui. Apoi în ordine alfabetică iau cuvântul reprezentanţii naţiuni­lor afiliate la biroul internaţional şi apoi cei ai naţiunilor invitate, arătând fiecare marele interes ce trebue să lege pe membrii învă­ţământului secundar din toată lu­mea. Din partea Asociaţiunii genera­le a profesorilor secundari din România a vorbit de profesor George Marinescu, delegatul ofi­cial al comitetului. D-sa a arătat legăturile sufleteşti ce au existat totdeauna între România şi Fran­ţa şi rolul cel mare pe care cul­tura franceză l-a avut în for­maţia României moderne. Vorbe­şte apoi despre importanţa pro­blemelor ce se discută la aceste congrese în vederea îmbunătăţi­rii continui a învăţământului se­cundar mondial şi sfârşeşte salu­tând pe toţi colegii şi geniul cul­turii franceze, care a creiat cele mai însemnate curente de măre­ţii morale. Programul şedinţei de deschide­re s-a terminat cu un concert dat de muzica gardei republicane, care a executat cu măestrie dife­rite bucăţi muzicale. Zilele u­rmătoare până la 22 iulie sunt rezervate discuţiilor diferitelor chestiuni puse la or­dinea de zi, iar în zilele de 22, 25 şi 24 iulie sunt organizate excur­sii la Fontainebleau şi în Norman­dia. — Ziua H-a — Sâmbătă au început şedinţele de lucru. Chestiunile puse în discuţie au fost: uşurarea pro­gramelor analitice şi importanţa doctorului în şcoala secundară. Şedinţa s-a deschis la orele 9 dimineaţa sub preşedinţia d-lui Cone. D. FAVIERES a făcut­­un ra­port asupra articolelor publica­­te în Buletinul federaţiei inter­naţionale, şi a constatat că în mai toate ţările, programele sunt încărcate cu lucruri de amănunt şi că e bine să se renunţe la de­talii superflui şi să se insiste mai mult asupra metodei de jure­dare.­­ In acelaş sens vorbesc şi dele­gaţii Iugoslaviei, Cehoslovaciei Portugaliei, Belgiei, etc., arătând situaţia în ţările respective şi propunând soluţii In această chestiune a luat cu­­vântul din partea asociaţiei pro­­fesorilor secundari din românia, d. prof. NISIPEANU, care a vor­bit despre materialismul exce­siv al programelor analitice. D-sa propune ca învăţământul să fie mai ales dinamic, nu ba­zat pe manierizare. Ar fi bine ca, după o serie de ani de cu­noştinţe obligatorii, să se intro­­ducă materii de opţiune. Con­gresul să formeze n­iştă comi­­siuni de specialişti, care să dis­cute cu pret­iziune ce trebue să rămână din programele actuale şi ce trebue exclus După mai multe discuţii vii s'a votat de congres următoarea moţiune relativă la uşurarea programelor. 1) Spiritul Trebue format aşa încât să corespundă idealului unui „honnéte homme” din se­colul all XX-lea. 2) Limbile moderne sau moar­te să nu fie în număr mai mare decât trei în total, fiecare ţară şi le poate alege. 3) Pentru disciplina literară să nu existe programe propriu zise, ci profesorul să aleagă din­­tr’o listă de autori, bucăţile ce­le mai interesante ca să se stu­dieze limba şi frumuseţile artis­­ti­ce 4) Istoria şi geografia trebuesc studiate aşa încât să nu se în­carce prea mult memoria, ci ele­­vul să-şi poată forma idei pre­cise asupra marilor oameni din istorie, instituţi­unilor diferitelor popoare. Geografia va explica în special lumea fizică şi viaţa u­­mană. 5) Ca materii ştiinţifice, pro­gramele trebuesc simplificate mai ales că examinatorii specia­­lişti sunt prea exigenţi. 6) Profesorul trebue să cuge­te mai întâi la vederi generale, la metodă şi apoi la mulţimea cunoştinţelor pe care trebue să le reducă la strictul necesar. Reprezentantul Portugaliei, d. Rodriguez, a făcut raportul a­­supra medicului şcolar. In una­­nimitate toţi au fost de păerere că medicul şcolar trebue să aibă un rol însemnat în viaţa şcoalei secundare ca în Polonia, model în această direcţie. D. prof. Raul Teodorescu din partea Asociaţiei prof. români, într'un raport documentat, ara­tă ce s’a făcut la noi în ţară în această organizaţie şi ce mai rămâne de făcut, cai să se ajun­gă la o solidă directivă. Ziua de Duminecă e rezerva­tă plimbărilor prin Paris şi vizi­tării diferitelor muzee. Luni vor continua discuţiile asupra celorlalte puncte din pro­­gram. Corespondent Pelerinajul Cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“ la Curtea de Argeş In dimineaţa de Sf. Ilie, cu trenul de 9,50 au sosit în gara Piteşti, venind din Bucureşti, cavalerii ord. „Mihai Viteazul“. Pe peron aşteptau alţi cava­leri sosiţi în tot cursul dimine­ţii d­in Oltenia şi Banat. Cu trenul de 10,02 cavalerii au plecat spre Curtea de Argeş, unde au fost întâmpinaţi la so­sire de primarul oraşului­ şi au­torităţile civile. De aici s’au dus la mănăs­tire, unde aştepta un alt­ grup de cavaleri sosiţi d­in automobi­lele Mulţi dintre vizitatorii aflând de sosirea cavalerilor se adu­nase în curtea mănăstirii Nu ştiu de ce, dar totdeauna un cortegiu de cavaleri impune prin tăcerea impresionantă, prin prestanţă, prin felul de a se prezenta la mormântul riva­lului Rege. Fără să vrei, bagi de seamă că dela general la locotenent, de la uniformă la frac sau costu­mul naţional există o legătură tainică: acelaş suflet, acelaş gând, aceleaşi fapte. Cavalerii au depus o prea frumoasă coroană de gladiole roz-crem cu o panglică tricoloră şi alta în culorile ordinului ..Mi­hail Viteazu”, purtând inscrip­ţia : „Cavalerii Ordinului­ Mi­hai Viteazul — 20 Iulie 1927-20 Iulie 1931. Serviciul religios a fost ofi­ciat de P. S. 3. Episcopul Nichi­­ta al Argeșului, înconjurat de cler. Răspunsurile au fost date de corul seminarului local. Cavalerii au ascultat slujba în genunchi. Cu prilejul acestui pelerinaj ei au expediat M. S. Regelui Carol II-lea următoarea tal­­aramă: MA­JEST­AŢII SALE REGELUI stăruitori în credinţa fără tic clinteală, cavalerii ordinului „Mihai Viteazul“ au venit să se închine la mormântul Marelui Ctitor al României întregite. Regele­ Ferdinand, augustul no­stru părinte şi neuitatul şef su­prem. Legământul cavalerilor nu se va stinge decât odată cu cel din urmă dintre cavalerii răsboiu­­lui de întregire. Să deg­e­zeu ca Acel n­ai mare dintre cavalerii de astăzi, Majestatea Voastră, să fiţi cel din urmă rămas dintre toţi ca­valerii pentru ca să le închee le­gământul. Cu trenul de 18:30, cavalerii ,au părăsit, Curtea de Arges. • 0 lioin­a mi­­­i. Ortodoxa nini­­­feidilor mie — Coloniile şcolare — „Societatea ortodoxă naţională a femeilor române”, de sub pre­şedinţia generală a d-nei Ale­xandrina Gr. Cantacuzino, pe lângă opera sa naţional-cultural­­religioasă, se ocupă cu multă grije şi de asistenţa socială. Pe lângă licee, şcoli comer­ciale, primare, grădini de copii, etc., înfiinţate în întreaga ţară, a înfăptuit o nouă operă : colo­­niile şcolare. Ele se înfiinţează în urma ra­poartelor primite de la diferite direcţiuni de şcoli, care arată numărul surprinzător de mare al elevelor anemice şi cu dife­rite predispoziţii de boală. Faţă de această tristă situaţie a tineretului nostru şcolar, so­cietatea ortodoxă a pus în pro­gramul său, trimiterea la mare, a copilelor din diferite şcoli din ţară. Colonia este organizată de d-na Zef, colonel Voiculescu, prezidenta filialei „Lucaci”, cu concursul d-nei Cécile Giurgea, secretara filialei. fia funcţionează în condițiuni admirabile, în vibilă proprie, in staţiunea balneo-climatică „Car­­men-Sylva”, sub priceputa con­ducere a d-nei Ecath. ing. Cor­nea, directoarea coloniei. Cura medicală prescrisă gra­tuit de d. dr. Kivu, medic bal­­neolog, este urm­ată cu stricteţe. (Colonia posedă şi o mică far­macie). Valoarea terapeutică a acestei staţiuni este renumită pentru întremarea copiilor. Cura de raze ultra­violete, ae­rul marin, băile de nămol reci şi hrana abundentă, formează baza­­tratamentului. Se primesc eleve de la 6—16 ani. Elevele se bucură de o îngri­jire absolut părintească. Ele sunt întovărăşite atât la mare, cât şi la lac, şi supraveghiate tot tim­pul, de pedagoge special anga­jate. Diferite excursiuni sunt orga­nizate pentru a distra elevele şi a le face să cunoască locali­tăţile învecinate, precum : Efo­ria, Tehirghioil-Sat, Farul Tuzla, Sanatoriul C. T. C., etc. Nici radio nu lipseşte ! Bronzate şi cu înfăţişarea de sănătate şi veselie, copilele se vor reîntoarce la căminul lor, ducând cu ele amintirea plăcută de vraţi petrecută în colonia so­cietăţii ortodoxe. Preocupările­­ înalte, distincţia sufletească, precum şi toate e­­forturile de bună voinţă ce le depune acest comitet de doam­ne, pentru bunul mers al co­loniei, este demn de imitat şi merită toată admiraţia. G. L. Ard pădurile statului PĂDUREA DE LÂNGĂ ROŞ­­CANI MISTUITĂ DE FOC Cluj. 20 Iulie In com. Roşcani (jud. Hune­doara), din motive necunoscute până acum, a luat foc şi a ars pădurea de la marginea comunei, proprietatea statului. Pagubele sunt foarte mari. Se fac cerce­tări, —■ - XOX--------v - In jurul crimei din Roggojel Cluj, 20 Iulie „Universul" a arătat la timp că în Rogojel (Cluj), acum câte­­va zile, s’a comis o fioroasă cri­­mă, a cărui victimă a fost Gri­­gore Paşcalăiu, de 36 ani. In cursul cercetărilor, bănu­ielile au căzut asupra soţiei vic­timei şi asupra flăcăului Ilie Roşea, amantul acesteia. Ei ni-au recunoscut fapta, mai mult. Roşca a dovedit un alibi excelent. Totuşi, bănuiţii au fost arestaţi şi predaţi parchetului. Se crede că în cursul instruc­ţiunii, bănuiţii vor face mărtu­risiri complete şi se va putea face lumină în această afacere misterioasă. —xx □ xx- l-a tăiat altarele lui, 20 Iulie Dionisie Nagy, chefuind Sâm­bătă noaptea în restaurantul Szatmári, s-au luat la ceartă şi la bătae cu Wilhelm Ba­răbuş, că­ruia i-a tăiat arterele cu un hriciu. A intervenit poliţia care a arestat pe Nagy. In stare dis­perată, victima a fost transpor­tată de „Salivare” la clinică -xx □ xx- Un şaitapion niniat la busă DELA 60 MILIOANE FRANCI... LA BOX Din Chicago se scrie că fai­mosul boxe­r Dempsey, „naşul” lui Carpend­ar, şampionul Fran­ţei, se retrăsese cu o avere de 25 milioane franci, după unii, de 60 milioane după alţii. A venit însă crahul american de la bursă şi, nu numai c’a pierdut totul, dar e dator peste un milion de franci. E adevărat că şi faimoasa Estelle i-a mâncat vreo 6 mi­lioane. Acum, a anunţat c’o ia d’a capo. Dar numai s‘o poată lua şi cu recordul, căci toate trec pe lumea asta. A apărut: „•” „Universul copiilor şi al tineretului“ n­rul 30, de Miercuri 22 Iulie ,„ cu următorul conţinut: COSITUL (poezie) de Al. Macedonski; ARAPUL (mizerie, glorie, artă) de Eufrosina Pal­­lă; BISERICUŢA (istorioară morală) de Elena amiral Negre­­scu ; ŢĂRANCA (poezie) de Ma­rin I. Predescu; EXTRAORDI­NARELE AVENTURI ALE LUI TUDORICA ŞI ANDREI, cu ilustraţia minunate de Pascal; ŞCOLARI DISTINŞI (fotogra­fiile premianţilor şcolilor din ţară) ; FĂT-VOINIC şi SMEII (poveste în versuri şi multe de­sene) de Vasile Gh. Bratolovea­­nu; SURPRIZA LUI SCAFAR­LIE (glumă în versuri, cu ilus­traţii); UN VIS, de Steiian Met­­­zulescu-Craiova; TREI FIRE DE PĂR (basm) de Marin Gh. Mar­­ghit; LADA D-RULUI BOBAR­NAC, haz în imagini de Pascal; PAGINA ÎNCEPĂTORILOR. ..Icoană de vară”, de P. Ecove­­scu; „Pescarul” de Stelian Io­nescu-Ansel; „Fiţi buni”, de Io­nel Stoenoiu (poezii), Poşta jocurilor. Poşta redac­ţiei. — Copertele şi mijlocul co­lorate după schiţe de Pascal. Exemplarul 5 lei. --------XX □ XX--------­ Forţa electrică pentru orice întrebuinţare d­e câte ori nu aţi dorit să vă bucuraţi de toate foloasele electricităţei ? De tot confortul pe care îl au atâţia alţii, cari locuesc la oraş? Insă dorinţa nu vă poate lumina casa şi gospodăria, sau să vă pompeze apa, dar un grup electrogen WESTIN­GHOUSE, DA ! Un grup electrogen WESTINGHOUSE vă pune­ la dispoziţie electricitatea. Vă asigură un izvor ne­secat de curent electric economic, care poate oricând să vă lumineze locuinţa şi să vă reducă oboseala. Este uşor de instalat, economic şi simplu de mânuit. Sunteţi dator să posedaţi şi Dvs. unul. Intrebaţi-ne şi vă vom arăta câţi bani pierdeţi pe fiecare zi, ne­întrebuinţând grupul electrogen WESTINGHOUSE. Reprezentanţa generală pentru România şi Depozit „ENERGII S. A. R.“ Bucureşti, Bul. I. C. Brătianu II Telefon 333 108 şi 382 130 W­estinghouse reumatici! Se fac băi direct în nămolul izvoa­relor de pucioasă fierbinţi din nargiji. De aci succesele cunoscute în toată lumea la : reumatism, Gută, Sciatica, boli de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni. Prospecte şi inform­aţiuni detailate prin: 1 K3* Bucureşti I. Str. Smârdan 4/iii IIII Hill D STR. SMARDAN 19 Dr. 08DBABG Vechiu specialist, f. medic de spital Venerice, Sifilis, Boli de femei Tratamentul BLENORAGIEI şi com­plicaţiilor (archilă, prostatită, ovarită, metrită, etc.) DIATI­RMIE. — Reduceri pentru d. funcţionari şi meseriaşi. Cons 11—2. 5—8 şi în ore speciale. — Intrare discretă. 712 CA31KETUL MEIÎSdAL Strada RUSEȘTI Kfa. 31 ap. /. Weinfberg Boli Venerice Sifilis Tratamente moderne, sigure, rapide Consultaţiuni toată ziua. 994 BLEflOIAGlA orchita si prostata blenoragica. ovarite Tratament 9—12 și 2—8 D-rul TULI!) BLANC 992 Str. Popa Tatu 82 (Lângă Griviţa) Casa Autonomă a Monopolurilor] a pus în vânzare renumitele Ţigări de foi Streiner „UK­îICQ HIGH LIFS“ 9S5 (produs al manufacturiior nandsr Eist) 3JFJ 3Q BUCATA Citiţi: VESELIA VPI IŢELE A.D.MINCU, specialităţi din viile, proprii, din Dealul mare l­ înurî sudoare şi mm naturale B-dul Dacia 34 şi Calea Rahovei 107 704 Telei. 209 993 La cabinetul medical „ SALVA­TOR”, vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere BLEN­ON­ilI CRONICA, prostatice, me­­trite, ovarite, prin curenţi elec­trici de diatermie iRoueayrol). Electroliză pentru stricturi S­oare de Piele și Sifilis Controlul diagnosticului prin AmilZA. SÂNGELUI isaclilie Wassermann, Hecht. ineinlCBK ULTRAMICROSCOPIE Cons. 11—1 și 6—9. Tel. 333/81 9 — PASAGIUL ROMAN-9 Aproape Palatul Regal-București. ir­­ANA Licici Fost Asistentă la maternitatea din Wiens Faceri, Boli de Femei, Operaţiuni Gynecologice Diatermie — Raze ultraviolete Consult. 8—1, 3—8, Str. Cobălcescu53 913!

Next