Universul, septembrie 1931 (Anul 49, nr. 234-263)
1931-09-01 / nr. 234
Anul XLIX /, FONDATORI § Pagînî EXEMPLARUL IwaiSf. w In Austria s S. C.508 Pagînî Nr. 234 Marți 1 Septembrie 1931 • CELE DÎN URMÂ STÎRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TEIEGRAFICE ŞI TELEFONICE MII 3 310A37AVILIAN REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu No. 23-25 TELEFON: DIRECŢIA 313/72-364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 356/43 DIRECTOR: STELIAN POPESCU REDACŢIA: CORESF. CU PROVINCIA 302/98-335/31 cam rar . In curând se va serba centenarul inventiunii helicei. Privind cineva helicea unui vas, n’ar putea să-şi dea seama ce revoluţie a săvârşit acest instrument, în aparenţă neînsemnat, în navigaţiune şi cum, graţie ei, s’a putut construi apoi vapoare din ce în ce mai mari şi rapide, până la transatlanticul gigantic de 70.000 tonaj, aflat astăzi în construcţie, sau super’dreaghnouth-ul, care e o fortăreaţă formidabilă plutitoare. Până la invenţiunea minunatului propulsor — helicea — navigaţiunea pe fluvii, mări şi oceane, se făcea cu ajutorul roţilor , prevăzute cu rame turnante a vasele cu vapori şi cu ajutorul motorului-vânt, la Vasele cu pânze. Dar, nici roţile cu rame, propuse de englezul Huli, încă din 1737, nici helicea inventată de francezul Sau- Vage şi perfecţionată de suedezul Ericson, abia în 1831—1832, n’ar fi putut fi introduse, dacă n’ar fi intervenit minunata soluţie a aplicării forţei vaporului în navigaţiune, găsită de Fulton. Ni se pare ciudat faptul că a fost nevoe de atâtea proecte şi experienţe până când să se rezolve această problemă, cu toate că forţa-vapor era la dispoziţie şi ea funcţiona mai de mult şi în bune condiţii în uzinele şi fabricile din occident. Totuş, problema nu era atât de uşor de rezolvat. Nu era chestiunea să pui în mişcare un arbore-motor, care avea în afara maşinii, punctul lui de sprijin, ci trebuia să mişti deodată arborele, propulsorul vasului, vasul însuşi supraîncărcat de propria sa maşină şi toate acestea luând ca punct de sprijin, nu o materie fixă, ci un element mişcător, fluid, apa. Odată introdusă forţa elastică a vaporului pentru punerea în mişcare a vasului prin roţile cu rame, s’au constatat inconvenientele acestui sistem, mai cu seamă în navigaţiunea pe mări şi oceane, prin pierderi însemnate de forţă şi de viteză-Helicea, inventată în 1831 şi aplicată în 1838 pentru prima oară pe vasul „Archimede”, a înlăturat aceste inconveniente grave şi ea a contribuit la progresele uimitoare ce le-a făcut în ultimele decenii navigaţiunea. Helicea a permis sporirea tonajului şi a vitezei şi tot ea a favorizat lărgirea spaţiului pe vasele comerciale de pasageri şi de război. O altă invenţiune recentă — telegrafia fără fir — a îmbunătăţit mult siguranţa navigaţiunii, prin stabilirea de relaţiuni repezi şi constante, fie cu uscatul, fie cu alte vase. Aplicarea telegrafiei fără fir a condus la descoperirea „radiogoniometriei”, care permite vaselor să fixeze locul geometric unde se găsesc, fără ajutorul hărţii speciale şi a sextantului. Această descoperire recentă constitue o altă revoluţie în navigaţiune, care va contribui la deplina siguranţă a călătoriilor pe mări şi oceane. O lecţie şi pentru alţii — Socialismul experimentat in Anglia a dat rezultate negative — Demisia guvernului Macdonald şi formaţiunea unui guvern de colaborare naţională, a fost urmată de un eveniment politic interesant: sciziunea gravă a marelui partid socialist — Labour party — şi declaraţia de război a majorităţii împotriva minorităţii rămasă credincioasă d-lui Macdonald. Această declaraţie de război o găsim în rezoluţia votată la meetingul convocat de organele de conducere ale partidului muncitoresc şi în care se spune : „Meetingul, după ce a examinat situaţia creiată de formarea noului guvern, este unanim de părere că guvernul acesta trebue să fie combătut viguros, atât în Parlament, cât şi în ţară...” Şi pentru ce guvernul naţional de colaborare britanic, din care fac parte reprezentanţii celor trei partide politice trebue să fie combătut viguros, când misiunea sa este aceea de a salva finanţele şi economia Imperiului, ameninţate de o criză prea mult prelungită şi când pentru atingerea, acestui scop patriotic o strângere a rândurilor era necesară sub forma unei coaliţii între cele trei partide ? Socialiştii ortodoxi răspund , pentru că d. Macdonald, acceptând această soluţie politică, a nesocotit dogma socialistă şi a recunoscut indirect, rezultatele negative ale experienţei socialiste în materie de guvernământ. Aşadar, după păzitorii doctrinei socialiste, d. Macdonald a păcătuit grav atunci când a acceptat programul noului guvern naţional, program care este în vădită şi formală contradicţie cu ideologia marxistă şi cu tactica de luptă a organizaţiilor partidului. In adevăr, din punctul de vedere pur doctrinar, d. Macdonald s’a pus în contradicţie cu ideologia socialistă, iar din punctul de vedere tactic, colaborând cu celelalte partide zise burgheze, — chiar pe un timp scurt — a recunoscut inutilitatea, ba chiar primejdia luptelor de clasă. Ori tocmai prin faptul că d. MacDonald a trecut peste această ideologie şi tactică quasirevoluţionară şi a luat în seamă numai interesele generale şi permanente ale statului, a dovedit, nu numai un patriotism luminat, dar şi reale însuşiri de bărbat de stat. Situaţia d-lui Mac Donald este, în adevăr, ciudată, deoarece se găseşte astăzi în opoziţie cu majoritatea foştilor săi partizani, nu pe o chestie secundară, ci pe una principială şi doctrinară. Dar, din moment ce d-sa a fost un sincer adept al socialismului şi experienţa ce-a făcut-o în anii cât a guvernat, s-a dovedit negativă, era oare logic şi demn să urmeze acelaş drum greşit, să respecte aceiaş ideologie dovedită în practică, nenorocită, numai spre a nu contrazice doctrina şi tactica marxistă ? Fireşte că nu. De aceea a trecut peste consideraţiile doctrinare şi de partid şi a primit să colaboreze într’un guvern naţional pe baza unui program de refacere şi consolidare impus de nevoile generale. Indiferent, care va fi rezultatul marei sciziuni din „Labour-party” — gestul d-lui Mac Donald este semnificativ şi hotărîrea sa, dictată de un nobil patriotism, ar trebui să servească de lecţie şi altora.R. SEIŞANU Harta minoritățilornaționale publicată de „Bayerische Radioateilung“, în scop de propagandă. PE DEALUL MITROPOLIEI Tratativele comerciale ceho-ungare Praga, 29 (Ullstein). — Tratativele comerciale ceho-ungare din Lillafüred au fost întrerupte. Ambele delegaţii au plecat la Praga, respectiv la Budapesta, spre a lua noui instrucţiuni de la guvernele lor. Tratativele urmează să fie reluate peste câteva zile, dar nu la Lillafüred, ci la Praga sau Budapesta. -------x S x------ Austria renunţă , la Uniunea vamală? Paris, 29 (Ullstein).— La Paris s-a răspândit, ori seară, avonul că guvernul austriac ar fi decis să renunţe la proectul unei uniuni vamale cu Germania. ,,Matin“ publică acest avon, dar arată că n’a putut primi până acum nicio confirmare. TRIBUNALUL DIN HAGA IŞI VA DECLINA COMPETINŢA Londra, 29. (Ullstein).—„Daily Telegraph” anunţă din Paris, că părere generală este că tribunalul internaţional din Haga îşi va declina compeinia în problema Uniunii vamale austro-germane. xr jj vr CUTREMUR IN BELUCISTAN ORAŞE DISPĂRUTE DE PE SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI Londra, 29 (Ullstein). In Belucistan s’a produs un cutremur de o violenţă rară şi al cărui epicentru a fost în districtul Quetta, unde mai multe oraşe mici au dispărut de pe suprafaţa pământului. Pagubele sunt enorme. Circulaţia pe căile ferate este întreruptă şi liniile telefonice sunt distruse. Până acum nu se cunoaşte însă, numărul exact al morţilor şi răniţilor. Moartea misterioasă , Nerw-York, 29 (Rador). — la Bailey Island a fost găsit azi înecat, în împrejurări misterioase, Alfred Dennis, vice-preşedintele comisiunii tarifelor vamale din Statele Unite. Plecat dimineaţa de acasă în pijama, nu s-a mai arătat până la ora prânzului. Amicii săi alarmați, au pornit să-l caute și i-au găsit cadavrul aruncat pe plajă. Defunctul a ocupat posturi importante în administrația Statelor Unite. -------x y x------ Echipa franceză la congresul pentru cupa Schneider Londra, 29. (Rador). — O comunicare a ministerului aviaţiei al Franţei anunţă că echipa franceză, la comeptiţiunea cupei Schneider, va sosi la Calshot peste câteva zile. Această echipă se compune din trei avioane sub comanda căpitanului Amanriche, sub care s-au şi efectuat sborurile de antrenament la Marsilia. Ministrul aviaţiei franceze, d. Dumesnil şi numeroase oficialităţi franceze vor veni să asiste la competiţiune. Crucişătorul „Focii" a şi fost pregătit pentru transportul notabilităţilor francezi la Calshrot Pactul de neagresiune — Acordul franco-rus nu se va încheia fără asigurarea Poloniei şi României împotriva oricărei ameninţări din partea Rusiei — Paris, 29 (Rador). — In legătură cu declaraţiile făcute de d. Litvinov la Berlin, presa germană pretinde că în conversaţiile franco-ruse nu ar fi fost vorba de poziţia specială a Franţei faţă de Polonia. „Le Temps“ pune astăseară lucrurile la punct, scriind următoarele: ,,Toate declaraţiunile d-lui Litvinov nu vor împiedica faptul ca tratatul de neagresiune între Franţa şi Uniunea Sovietelor nu se va încheiia —— paralel bineînţeles cu un acord economic care să salvgardeze drepturile noastre în materia datoriilor şi intereselor franceze în schimburile comerciale, — decât dacă şi Polonia şi România vor fi deasemenea garantate de orice ameninţare de agresiune din partea Rusiei, fie printr-un acord direct, fie printr'un acord în trei. „Fără aceasta, nu va exista între Moscova și Paris nici un fel de pact“. Vast trafic de influenţa cu brevetele de spirtoase — Traficanţii au fost puşi sub urmărire penală — Afacerea e veche. Am scris despre ea pe larg şi la timp şi, într’o bună măsură, graţie campaniei noastre s’au sesizat şi cei în drept. Şi s’a produs pe vremea svârcolelilor de sfârşit de regim încheiată cu prăbuşirea partidului naţional-ţărănist. Din nefericire însă, — şi din cauza dificultăţilor ce a avut de întâmpinat ancheta judiciară desfăşurată la cab. 5 instrucţie al trib. Ilfov, de dnii judecători Papadopol şi Horia Bogdan, — deabia după atâta amar de vreme s’a păşit la deslănţuirea rigorilor legii penale. TRAFICUL CU „BREVETELE” Traficul cu brevetele pentru debitul băuturilor spirtoase a fostul una dintre cele mai mănoase întreprinderi sub precedentul regim. Patronii lui se încuibaseră solid în minister. Şi, folosind anumite relaţii, organizaseră o adevărată regie de spolierea publicului interesat. Nu s’au mulţumit Insă numai cu atât. Nici nu le-ar fi fost de mare folos. Accesul in minister şi favoarea organelor de rezervă, spre a renta, trebuiau să fie comercializate şi cât mai răspândite. Conştienţi de avantagiile publicităţii, traficanţii s-au înconjurat şi de o întinsă reţea de samsari şi achizitori, ce a cuprins toată Basarabia şi Ardealul. Ancheta judiciară a stabilit că „şeful” traficanţilor a fost d. I. Păltineanu, pe vremuri avocat. Acesta trăia în Bucureşti, la sediul întreprinderii, unde primea rapoartele şi afacerile şi de unde dirija operaţiile şi intervenţiile. Tot în seama sa era şi agenţia regională din Chişinău, menită să deservească Basarabia, şi care funcţiona într’o cameră luxoasă a hotelului Londra. Iar agenţia regională din Braşov, menită să deservească Ardealul, era pusă sub conducerea „sub-şefului” Dimitrie Grigorescu, fost ofiţer, ieşit însă de mult din cadrele oştirii şi aşezat în preajma Braşovului. Întreprinderea a lucrat luni de-a rândul, traficând, şantajând, speculând pungile tuturor celor cari le cădeau în mână. PRIMUL DENUNŢ Cea dintâi reclamaţie a trebuit s’o facă chiar ministerul de finanţe. Ea a fost determinată de indicaţiunile tot mai precise ce le-am dat şi prin care semnalam nu numai traficul cutezător, ci însăşi pistele de investigaţie ce duceau de-a dreptul atât la patronii acestei afaceri cât şi la beneficiarii ei. Şi a făcut obiectul unor cercetări stăruitoare şi migăloase. Magistraţii instructori nu au cruţat nici o osteneală spre a fixa în cauză toate probele şi măsurile trebuitoare. Numai din ţinutul Lăpuşnei, în centrul căruia activa sucursala condusă chiar de „şef”, au fost audiaţi mai bine de 30 martori. ÎNCEPUTUL REPRESIUNII Instrucţia s-a terminat în fine. Sâmbătă. Dosarul voluminos a fost înaintat parchetului pentru concluziuni, iar d. procuror Naum a fost delegat să avizeze dacă este locul a se deschide urmărire penală. După un examen atent al actelor şi mărturiilor din dosar, s-a fixat concluziile. D-sa a găsit că este locul a se deschide acţiune publică. In consecinţă, a pus sub inculpare — prin rechizitor introductiv, — atât pe „şeful” afacerii, d. Ion Păltineanu, cât şi pe subşeful ei, d. Dimitrie Grigorescu (pentru cumul de traficuri de influenţă, cf. art. 146 comb. cu art. 40 c. pen.). Totdeodată, — şi mulţumindu-se numai cu samsarii de diverse tipuri şi calibre, trădaţi până acum de cercetările urmate, a cuprins în acelaş rechizitor, suta inculparea de complicitate necesară la isprăvile celor doi dintâi, şi pe Dumitru Golumbovici, samsar din Braşov, Gheorghe Taban, controlor financiar în jud. Trei Scaune, Niculae Neguţ, perceptor la Braşov, Silvestru Bularcă, agent de urmăriri şi Ion Sperea, impiegat financiar, ambii tot din Braşov. Toţi aceştia din urmă sunt învinuiţi că, prin reclamă, prin recomandaţii directe, prin ingerinţe sau prin diverse alte manopere şi pentru copioasă parte de beneficii au ademenit şi furnizat capului întreprinderii foarte numeroşi clienţi pentru traficul atât de vast organizat. Dosarul a fost restituit magistratului instructor în vederea desăvârşirii cercetărilor. Ancheta continuă intens. De astădată, fără a „slăbi” urmărirea samsarilor complici, ea e îndrumată în deosebi contra complicilor din preajma ministerului fără de cari traficul vastei tovărășii nu numai că n’ar fi luat? extinderea extraordinară pe care a luat-o, dar nici nu s’ar fi produs. J. 1 ■ ::* I Ex-impărăteasa Zitta in Franţa Paris, 29 (Ullstein). — Ex-împărăteasa Zitta a plecat acum câteva zile din Bruxelles în Franţa. Ea călătoreşte în cel mai strict incognito şi este însoţită — după cum se afirmă — de arhiducele Otto. Ea locueşte acum în castelul Besson din Franţa centrală. Castelul aparține ducelui de Bourbon-Bosset. ------x a x------ FILME — De ce, domnule ? — Cum de ce ? — De ce să fie aşa, domnule? De ce să fie lucrurile de-a’ndoasele ? . — Care lucruri ? — Uite, domnule. Plăteşti prestaţii, — nu una, ca înnainte, ci la toate impozitele; plăteşti bir pentru drumuri şi automobil; plăteşti benzina exagerat, şi vrei sâ ai o cât de mică contravaloare a acestor neplăceri sentimentale şi monetare. Pleci în călătorie cu maşina. Şoselele noastre au spinări şi gropi din cele mai penibile. E un canon de nedescris. Cum treci frontiera, ele devin tot mai bune. Şoseaua spre Budapesta, de asfalt nisipos până la Solnoc şi de asfalt masiv până în Capitală ca şi cea de aci până aproape de Viena, par un parchet destinat pentru skating. O perfecţiune de neuitat. Cei cari merg într’acolo rămân încântaţi. Cei cari vin încoace rămân cu gura căscată. De ce, domnule, de ce ? — Poate că la noi nu se poate lucra ca acolo, sau nu se poate păstra, din cauza mulţimei căruţelor goale. — Moft. De ce şoseaua Sibiu- Sebeş este bună ca o alee de parc ? De ce cea de la Jilău, lângă Cluj, până la frontieră, este satisfăcătoare ? E aceeaş circulaţie pentru toate drumurile ! — Atunci ? — Oamenii sunt de vină. E permis ca drumul dela Turda la Cluj, oraşul de frunte al Ardealului, să fie mai prost de cât se poate închipui ? Se poate ca primii 20 km. de aci spre Oradea să fie mai groasnici de cât în fundul Africei ? N’au fost prefecţi p’acolo? Nu locuesc acolo foştii primiminiştri ? Se poate atâta nesimţire ? — N’or fi parale. — De ce să nu fie ? Ungaria şi Austria sunt învinse, micşorate şi plătesc reparaţii de război pentru crima săvârşită contra umanităţii. România s-a întregit şi radiază prestigiul de mare putere. Este logic ca acolo să se lucreze şi aci să se persiste în stări compromiţătoare ? — Care să fie explicaţia ? —Una singură. Ţara s’a mărit, dar cei cari o conduc au rămas mici, ba chiar s‘au micşorat fața de înnaintaşii lor. — Aşa e, domnule ? — Aşa e, domnule Don José ----------X B X--------- Preşedintele Letoniei la Paris Paris, 29 (Rador). — Ziarele anunţă sosirea la Paris a preşedintelui Letoniei. In unele cercuri, această vizită, anunţată ca având un caracter privat, este pusă în legătură cu tratarea unui împrumut de 250 milioane franci şi cu negocierile ce se urmează în vederea pactului de neagresiune cu sovietele. —-----x Q x------ In căutarea soluţiilor Intr’o seară, pe când d. G. Mironescu era prim-ministru, l-am întâlnit la ministerul de externe şi l-am întrebat : — Cum ai să echilibrezi bugetul ? — Am să tai în came vie, am să fac economii mari şi la material şi la personal. — N’are să te lase partidul, i-am răspuns. Şi aşa a fost. Pentru echilibrarea bugetului, atât in ultimele luni ale guernului Maniu cât şi sub guvernul Mironescu, oamenii de geniu ai partidului, toţi mari specialişti în ale finanţelor, au fost mobilizaţi să găsească soluţia salvatoare. Şi atunci a început cursa de întrecere , cine va brodi soluţia cea mai miraculoasă. Toate cărţile de economie politică au fost puse la contribuţie, toate revistele de specialitate, oamenii au citit şi au căutat. Dar nici unul n’a găsit ceva. Fiindcă toţi erau oameni legaţi de un interes de partid căptuşit cu un copios interes personal! Toţi căutau soluţia care să nu atingă, nici pe departe, prosperitatea lor în progresiune. Şi cu toate acestea, soluţia era sub nasul fiecăruia. Statul, or cât este el altceva decât un individ, nu poate face altceva decât face ori şi care ori când ajunge la strâmtoare. Când nu mai ai bani în buzunar, nu mai cheltueşti pe lucruri de prisos. Nevoia te învaţă. Să luăm doi oameni. Amândoi, să zicem oameni cu stare, amândoi deprinşi cu traiul românesc care însemnează , cheltueşte tot ce ai în buzunar fără a te gândi la ziua de mâine. Dar iată că se abate asupra amândurora criza primejdioasă. Atunci ce fac oamenii noştri ? Unul îşi restrânge, deodată, toate cheltuelile. De unde plătea 150.000 lei chirie, ia casă cu 60 de mii. De unde avea automobil, îl desfiinţează. De unde se ducea în toate verele în străinătate, nu se mai duce decât în Cişmigiu. De unde doamna îşi luă câte două pălării în fiecare lună şi-şi făcea câte 5 rochii pe sezon, nu-şi mai face decât 4 pălării pe an. Şi aşa mai departe. Omul nu se împrumută, nu-şi vinde nimic din casă, nu se duce în fiecare seară la spectacol, nu mai ia regulat aperitivul la una din scumpele bodegi. Şi în loc de trei slugi acasă, ţine numai una. Celalt ia calea cealaltă. Cel dintâi lucru pe care îl face este să se împrumute, îşi ipotechează casa, iscăleşte poliţa, nu îşi modifică nimic din viaţa de mare lux, moşia e grevată de mult. După doi ani, cel dintâi ar putut face faţă greutăţilor, a răbdat dar şi a salvat ce bruma de avere avea. Cel de-al doilea, ajuns pe marginea prăpăstiei, aleargă la d. Iorgai să-l înveţe cum să nu-şi plătească datoriile. Politica acestuia din urmă a făcut-o Statul român în ultimii ani. Avem înaintea ochilor pilda celorlalte ţări. Iată Anglia, iată Germania. In faţa crizei, cel fac aceste ţări, mai ales cea din urmă ? Fac economii. In Anglia cabinetul laburist a căzut fiindcă laburiştii n’au voit să le facă , şi a venit cabinetul naţional care poartă economiile severe în programul său. Economiile, care aduc foloase celor mulţi, lovesc în interesele unei minorităţi, de aceea ele sunt cu greu primite. Şi cu toate acestea, dacă încă din anul 1929, s’ar fi tăiat în carne vie, dacă s’ar fi scăzut bugetul cu cel puţin 15 miliarde, nu ar fi fost nevoe de împrumutul făcut sub guvernul Mironescu, iar situaţia financiară a ţării nu ar fi cea de azi. Dar minţile se rătăcesc de multe ori în faţa marilor greutăţi ale vieţii, fie viaţa privată, fie viaţa publică. Am citit chiar un articol al d-lui Andrei Corteanu în ziarul „Argus”, unde a spus că învăţământul nostru public este astfel aşezat, încât toţi absolvenţii şcolilor nu pot trăi decât din bugetul public. Această afirmare e provocată, fiindcă d. Corteanu ia cauza drept efect şi efectul drept cauză. Asupra acestui punct care e foarte important, voi reveni în alt articol. Incheerea acestor câteva rânduri este că greutăţile în ghiarele cărora se sbate astăzi Statul, sunt în bună parte datorite lui Dumnezeu şi situaţii generale a lunii, însă la no în România, un mare procent deficitar îl dau, pe de o parte necinstea nepedepsită, parte spoliarea Statului şi năpăstuirea marei masse a contribuabililor, pentru întreţinerea şi îmbogăţirea „alor noştri!” Când d. Titulescu a spus într’un limbagiu figurat, că scăparea stă în „pâinea cu ceapă”, a spus un mare adevăr. CONSTANTIN BACALBAŞA ateLI al DEZASTRUL DIN CHINA După inundaţii taifunul distruge oraşe şi sate Londra, 29 (Ullstein). După ultimele ştiri din China inundaţiile, provocate de revărsarea fluviului Yanksee, au costat viaţa a o sută mii persoane. In Hankeou au sosit peste zece mii sinistraţi, cari sunt complet lipsiţi de mijloace. RAVAGIILE TAIFUNULUI Afară de această catastrofă China a fost bântuită de un taifun, care a distrus complet oraşe şi sate situate la câteva sute de mile la est de Hankeou. Numărul răniţilor şi al morţilor este foarte mare. Oraşele Shanghai şi Nanking au fost deasemenea bântuite de taifun, care a provocat mari pagube, dar n’a făcut victime omeneşti. APELE FLUVIULUI YANKSEE SUNT IN CREŞTERE Speranţele, că apele fluviului Yanksee ar fi ajuns înălţimea cea mai mare, nu s’au adeverit. Fluviul este în continuă creştere şi apele au ajuns până acum o înălţime de 53,5 picioare. In ultima mare inundaţie din anul 1869 apele fluviului Yanksee n’au atins decât o înălţime de 49 picioare. Lacurile Tungting şi Poyang au crescut deasemenea considerabil şi din cauza aceasta n’au putut primi de data aceasta apele fluviului Yanksee. CAUZELE CATASTROFEI Comisia instituită de guvern, spre a ancheta cauzele acestei catastrofe, a constatat, că digurile au fost absolut insuficiente și neglijent construite. In 1869 apele fluviului Yanksee revărsate s’au retras teabea după 4 luni. Sunt temeri că de data aceasta se va întâmpla acelaş lucru. FOAMETE ŞI EPIDEMIE Afară de pagubele enorme şi victimele omeneşti, pricinuite de inundaţii, apele fluviului Yanksee au distrus toate terenurile cu grâu şi orez, astfel că milioane de oameni sunt ameninţaţi să moară de foame. In baracele, unde se adăpostesc sinistraţii, au izbucnit epidemii grave. Cu toate că refugiaţii au fost vaccinaţi, totuş numărul morţilor creşte din oră în oră, deoarece bolnavii, slăbiţi din cauza privaţiunilor şi căldurilor groaznice din ultimul timp, nu pot rezista boalei. O SUBSCRIPŢIE INTERNAŢIONALA Spre a se veni în ajutorul sinistraţilor se va lansa o subscripţie internaţională, iar China va pune la dispoziţie toate resursele ei. Se speră, că se va aduna o sută milioane dolari. Se duc tratative cu Statele Unite pentru cumpărarea, 500 mii tone grâu în valoare de 40 milioane dolari, plătibili în 10 ani. -------x a x~— . Sultanul Marocului a părăsit Franţa Paris, 29 (Rador). — Sultanul Marocului s’a îmbarcat azi la Marsilia, înapoindu-ise în Maroc după o vizită de trei săptămâni la Paris şi în diferite oraşe din centrul, estul şi sud-estuil Franţei. Sultanul călătoreşte pe bordul crucişătorului „Colibert”. ------x yn x----a»