Universul, septembrie 1931 (Anul 49, nr. 234-263)
1931-09-15 / nr. 248
Noua împărţire administrativă a jud. Romanaţi Depunerea jurământului comisiei interimare judeţene Plasa Dunărea, cu reşedinţa Corabia, Celei, Cilieni, Dăbuleni, Doanca cu satul Ordoreanca, Gârcovul cu satul Silişteoara, Giuvărăşti cu satul Fundul Vornicului, Grojdiboda, Gura Padini, Hotaru, Ianca, Isbiceni, Islaz, Moldoveni, Obârşia Veche cu satele: Câmpu Părului, Coteni, Tabonu, Obârşia Nouă, Orlea cu satul Orlea Nouă, Potelu, Potlogenii, Ştefan Cel Mare cu satul Ianca Nouă, Tia-Mare, Ursa, Urzica cu satul Stăvaru, Vadastra, Vădăstriţa, Vârtopul, Vişina Veche cu satul Principele Mircea, Vişina Nouă, Plasa Ocolu cu reşedinţa Caracal, Amărăştii de jos, Amărăştii de sus, Apele vii, Băbiciu cu satele: Băbiciu Moştenesc, Cândeni, Preajba de Câmp, Brastavăţu, Bucinişu cu satul Bucinişu mic, Castrahova, Celaru, Ciocăneşti, Comanca, Cruşovu, Deveselu, Dioşti, Dobrosloveni cu satele: Frăsinet, Potopiu, Dobroteşti cu satele: General Dragalina, Sohoteşti, Fărcaşele cu satele: Fărcaşu de Jos, Fărcaşu de Sus şi reşedinţa în Fărcaşu de Jos, Ghizdăveşti cu satele: Ciunei, Lupănceşti, Gostavăţu cu satul Breznica, Grădinile cu satele: Arvăteasca, Plăviceanca, Grozăveşti cu satele: Grozăveşti, Drăghiceni, Liiceni, cu reşedinţa în Drăghiceni, Hotărani cu satul Ghimpaţi, Jieni cu satul Plăviceni, Leui, Marotinu de Jos, Marotinu de Sus, Praporu, Radomiru cu satul Vituleşti, Rotunda, Redea, Rusăneştii de Jos, Scărişoara, Slăveni cu satul Fântânele, Soreni, Stoeneşti Studina, Studiniţa, Traian, Vlădila cu satul Vlădila Nouă, Zănoaga, Zvorsca, Plasa Oltu de Sus cu reşedinţa Balş, Arceşti cu satele: Arceşti, Arceştii Cot, Pleşoiu, reşedinţa în Pleşoiu, Baldolineşti cu satele: Gubandru, Pietrişu, Băleasa cu satul Strâmba,’ Barza cu satele: Bărzuica, Teiuşu, Bechetu cu satele: Bechetu de Jos, Bechetu de Sus, cu reşedinţa in Bechetu de Jos, Bobiceşti cu satele: Chinteşti, Comăneşti, Govora, Boşoteni cu satele: Ociogi, Mărgheni, Văleni, Căluiu , cu satele: Căluiu şi Gura Căluiului, reşedinţa în Gura Căluiu, Câmpeni cu satul Târbeşti, Cârlogani cu satele Scorbura şi Stupina, Cepari cu satul Beculeşti, Cezieni, Cioroiu cu satul Cioroiaşu, Cocorăşti, Colibaşi, Corbeni cu satul Româna, Corlăteşti cu satul Bondrea, Curtişoara cu satele Curtişoara, Dobreţu, Horezu Nou, reşedinţa în Dobreţu, Doba cu satele Schitu din Deal şi Schitu din Vale, Dobriceni cu satul Preoţeşti, Dobrunu cu satele: Blaj, Chilia, Dranovăţ cu satul Segarcea, Drăgoteşti cu satul Lobeşti (Beneşti), Enoşeşti cu satele Criva de Sus, Babora, Spurcaţi, Fălcoiu cu satul Chiliile, Fleştenoaga, Găneasa cu satele Corneşti şi Gănesuica, Găvăneşti cu satul Broşteni, Golimul cu satul Vlaşca, Greci cu satele: Atârnaţi, Ostrovu, Tomeni, Gropşani cu satele: Dosu Sandu, Horezu Vechi, Mardalele, Isvorul cu satul Grădiştea, Leoteşti cu satele: Bel- Igan, Mirila, Mărgăriteşti, Mo- I runeşti cu satele: Bărăşti, Po- I I iana-Mare, Morunglavu cu sa- | j tul Ghioşani, Oboga cu satele: | I Oboga de Mijloc, Oboga de Sus, | ' Oboga de Jos cu reşedinţa în II Oboga de Mijloc, Olari cu sa- I tul Butoiu, Osica de Jos cu sa- I tul Bobu, Osica de Sus cu satul Vlăduleni, Pârşcoveni, Piatra cu satul Criva de Jos, Popănzăleşti cu satele: Băbeni, Buzduc, Ciupuria, Preajba de Pădure cu satele Atârnaţi, Boanta, Coşereni, Racoviţa, Robăneşti cu satele Robăneştii de Sus şi Bojoiu, Roşieni cu Roşienii Mici, I Rusăneşti de Sus cu satele: Voineasa Mare, Voineasa Mică, Slătioara cu satul Salcia, Stre Ieştii de Jos cu satele: Mamu- Iva, Puricei, Stuncu, Strejeşti de Sus, Şopârliţa, Ştirbei cu satele Berleşti, Ohtăteni (Boboaca), Tărţălu cu satul Strâmba, Ungureni cu satul Luncşoru, Viişoara cu satul Viişoara Moşneni, Vulpeni cu satele: Băzgărăi, Călineşti, Cotorbeşti, Gogoşeşti, Pescăreşti, Prisaca, Simniceni, Tabaci, Valea Satului. Comisia interimară judeţeană alcătuită din d-nii: colonel Al. Mihăescu, V. G. Demetrian, Marin Vlădoianu, St. Stănculescu, Căpitan I. Amărăscu, Victor Iliescu, G. Goanţă, FI. Deliu şi I. Mardaleescu a depus frământul la 5 Septembrie, în faţa d-lui prefect al judeţului, Mircea Stănoiu. ——oxo ■— UNIVERSUL Radio I LUNI, 14 SEPTEMBRIE I BUCUREŞTI : 16 kw. 394 m.— 13. Muzică vocală (plăci de gramofon). 13,30. Informaţiuni: bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50. Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18 C. prof. N. Iorga: Reforma şcolară. 18.20 Orchestra Radio: Fucik: Marşul Florentin ; Schubert : Rosamunde - uvertură ; Lanner : Valsul Schönbrunezilor ; Niemann : China-suită ; Smetana : Fantezie din Mireasa Vândută. 19. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10. Orchestra Radio : Kalman : Potpuri din Zigeunerprimas ; Lehar: Vals din „Dragoste de ţigan“ ; R. Wagner : O foaie de album. 20. D. E. Petrini : Ce fac italienii pentru îmbunătăţirea viţelor. 20,20. Muzică uşoară : (plăci de gramofon). 20,40. D. Robert Shilton, bariton ; Gounod ; Ave Maria ; C. Bohn : Tăcut ca noaptea ; Saint Saëns : Le pas d’armes du roi Jean Massenet : Arie din Herodiade. 21. D. Em. Ciomac : Cuvânt introductiv asupra quartetelor lui Beethoven. 21,15. Quartetul Theodorescu (D-nii Al. Theodorescu, violina I. L. Feldman violina II-a, Th. Popovici-viola, Jos. Thaler-violence): Ciclul Quartetelor de Beethoven. Quartet în Fa major, op. 18 No. 1. 21.45: D-nii Mihail Jóra şi Mihail Andricu. Schumann: Andante cu variaţiuni (la 2 piane). Fr. Schmidt: Muzică de băiei (la 4 mâini). 22.15: Jazzul Jolly Boys: Muzică de dans. 22.45: Informaţiuni. * Heilsberg : 75 kw. 276.5 m.— 20,45. Trio din Beethowen; 21,10. (Din Berlin) : „Oedip“ de Sofocle; 22,20. Şah. Londra-Regional : 45 kw. 356.3 m. — 20. Concert de promenadă ; 22. Orchestră dedans; 22.30. Winick Band. Toulouse : 8 kw. 385.1 m. — 20. Concert de violoncel; 20,15. Orchestră simfonică ; 21. Operete ; 21,15. Orchestră din Argentina ; 21,30. Melodii; 21,45. Jazz; 22. Concert; 22,45. Diverşi solişti; 23. Ora auditorului; 23,30. Muzică (Chopin, Gounod). Katowice : 16 kw. 408.7 m.— 20.30. Concert popular; 22,30. Muzică uşoară şi de dans. Rama : 75 kw. 441.2 m. — 20.30. Sport şi diverse ; 21. Mare concert. Muzică din toate ţările. Braga : 5.5 kw. 486.2 m. — 20,55. Ştiri din presă ; 21. Concert ; 22. Vremea, ultime informaţiuni, sportive ; 22,15. M. Ostrav ; 23. Ceasornicul din turn. Viena : 20 kw. 516.4 m. — 9,20. Piaţa vieneză ; 9,30. Vremea ; 10,50. Cota apelor ; 11,30. Concert de plăci; 13. Vremea, etc.; 13,10—14. Concert de plăci; 15,30. Vremea; 15,50. Sfaturi practice pentru gospodine; 16. Concert de orchestră ; 17,45. Ora tineretului; 18,15. Conferinţă ; 18,30. Conferinţă; 19. Gimnastică ; 19,20. Vremea, etc. 19,30. Ora cântecelor ; 20,05. Concert de orchestră; 21,45. Raport seral; 22. Concert seral. Budapesta ; 23 kw. 550.5 m.19,15. Orchestra poliţiei; 11,10. Cota apelor ; 12. Clopotele ; 12,05. Quartet instrumental; 16. Ora femeei; 17. Conferinţă ; 17,30. Concert; 19. Posta ; 19,45. Concert de ţigani; 20,40. Comedie, apoi concert de plăci. 15 Septembrie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18: Orchestra Moţoi: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19: Orchestra Moţoi: continuarea concertului. 20: D. Romulus Seişanu: Astronomia în poezia lui Eminescu. 20.202: Corul din Sălişte : Cântece populare româneşti. 20.40: D. Ştefan Ghiselli, decanul Facultăţii din Vilna: De ce iubesc România. 21: Orchestra Radio: Fucik: Sunete de fanfară-marş; Fucik: Marinarella-uvertură; Waldteufel: Melodie de toamnă-vals. 21,30: D. T. Teodorescu-Branişte: Actualităţi. 21,45: D. Fany Petrescu, bariton ; Leoncavallo: Matinatta; Borgvan: Cântec de leagăn; E. de Curtis: Torna Surento; E. de Curtis: Fenestra che lucire; Muzicescu: Răsări lună; Bizet: Aria Toreadorului din Carmen. 22:15: Orchestra Radio: Amadei: Trubadurii; Boito: Mefistofeles-fantezie. 22:45: Informațiuni. Heilsberg, 75 kw., 276.5 m. — 20.50 (Din Berlin) : „Vem să ajutăm“. 22. (Din Berlin) , revista politică. 22.50. Muzică distractivă, și de dans. Londra-Regional, 45 kw., 556.5 m. — 21.20. Comedie. 25. Gleneagles-B-amd. Toulouse, 8 kw., 585.1 m. — 20.25. Plăci de gramofon. 20.55. Cronica modei. 21. Orchestră (Operă). 21.50. Diverşi solişti. 21.45. Mici ansambluri. 22. Jazz. 22.45. Continuare. 25. Acordeon. 25.50. Melodii. 25.45. Orchestră din Argentina. " Katomice, 16 kw., 408,7 m—20.15. Muzică uşoară. 20.45. Causerie literară. 21. Concert de solişti. 22. Foileton. 22,50. Muzică uşoară şi de dans. Roma, 75 kw., 441,2 m.— 20,50. Diverse. 20,55. Curs de limba engleză. 22. Concert, apoi jurnalul radio. Praga : 5,5 kw., 486,2 m. — 20,55. Ştiri din presă. 21. Concert de vioară. 21,50. Comcert de pian. 22 Vremea, ultiime infornaţiuni sportive 22.15. Plăci de gramofon. 25. Ceasornicul din turn. Viena : 20 kw.. 516,4 m.1 9,20. Piața vieneză. 9,50. Vremea. 10,50. Cota apelor. 11,50. Quartetul Silving. 12,40. Concert de plăci. 15. Vremea. 15,40. Concert de plăci. 15,50. Vremea. 15.50 Concert de plăci. 17,20. Basm umoristic. 17.50 Conferinţă asupra gimnasticei. 18,05. Agricole. 18.55. Conferinţă. 19,05. Cântece cu acompaniament de pian. 20. Vremea. 20.15. Serată umoristică, transmisiune din Lipsea. 22.15. Reportaj seral. 22,50. Operete berlineze, transmisiune din Lipsea. Budapesta: 25 kw., 550 5 m. 19.15. Orchestră militară. 11.10. Cota apelor. 12. Clopotele. 12.05. Concert de balalaici. 16. Ora tineretului. 17. Foileton. 17.50. Concert de țigani. 18.50. Curs de limba franceză. 19. Orchestră de salon. 20. Transmisiune din Colonia, concert simfonic. 21.50. Concert vocal, apoi concert de Eri, la ora 5 d. a. s-a ţinut la ministerul agriculturii, sub preşedinţia d-lui ministru GH. IONESCU-SISEŞTI, conferinţa reprezentanţilor agricultorilor din întreaga ţară. Au participat d-nii subsecretari de stat Al. Radian şi Stanciu, A. Nasta, guvernatorul „Creditului agricol“; V. Caftangioglu senator; I. Teodorescu secretarul general al ministerului agriculturii; I. Manolescu-Strunga, I. Vârgolici, I. D. ministru IONESCU-SISEŞTI a arătat, că actuala criză a prețurilor nu e un fenomen specific al României, ci un fenomen mondial. E greu de presupus că România va putea găsi singură o soluţie a problemei valorificării cerealelor, soluţie ce nu a putut fi găsită de alte ţări cu resurse mai mari şi cu o putere economică mult mai importantă. Chiar ţările importatoare, care pot influenţa mai uşor preţurile din interior prin ajutorul tarifelor vamale, n’au putut fi ferite de scăderea preţurilor. IMBUNATATIREA PIEŢEI GRÂULUI In lumina acestor constatări de ordin general trebue judecate sforţările făcute de guvernul nostru, spre a ameliora situaţiunea pieţei grâului. Un preţ minimal, nu putea da rezultate câtă vreme apăsa asupra pieţei interioare o cantitate importantă disponibilă pentru export. Societatea naţională de cumpărare nu s’a putut constitui din lipsa mijloacelor de finanţare şi a riscurilor enorme ce ar comporta, dovadă ţările vecine cari au experimentat acest sistem. PRIMA DE EXPORT Am recurs la prima de export, atât de criticată de unii, aşa de neînţeleasă de alţii, după ce ne-am consfătuit şi cu reprezentanţii agricultorilor, cari prin Uniunea sindicatelor agricole, ne-au cerut, printr’un memoriu, instituirea acestei prime. După şase săptămâni de funcţionare a primei, rezultatele sunt următoarele: s’au exportat în acest interval 27 mii vagoane grâu, pentru care prima s’a plătit integral. Mai sunt contractate pentru export încă 30 mii vagoane, care vor fi exportate în cursul lunii curente. Este prima oară, de la război încoace, când România are un export însemnat de grâu şi îşi recapătă locul ce avea înainte de război pe piaţa mondială a grâului. Prima a majorat preţul în porturile noastre de export, influenţând astfel preţul din întearaga ţară. Un exemplu: paritatea Anvers pentru grâul de calitatea I la finele lui August era de 24.850 lei, scazănd cheltuelile de transport, asigurare, etc. până l la Anvers rămâne pentru Brăila preţul de 19.000 lei, la care adăugăndu-se prima rezultă că preţul era de 29.000 lei. Pentru interior, preţul acesta este micşorat cu cheltuelile de transport dela producător la gară şi dela gară la portul de export, aşa fel, că în interior preţul rămânea de 18—22 mii lei, preţ în care este cuprinsă şi această primă, fără care grâul s’ar fi negociat la 8—12 mii lei. ABUNDENŢA DEVIZELOR Exportul atât de activ de grâu, cum n’a mai fost de la război încoace, a avut o influenţă favorabilă asupra pieţei devizelor, tocmai în momentul când traversam criza bancară cunoscută. Tendinţa preţurilor în tot cursul lunii August şi începutul lui Septembrie a fost spre scădere, ceea ce evident a micşorat preţul, cu toate că am acordat prima, dar nu trebuie pierdut din vedere că preţul fără primă ar fi fost cu 10 mii lei mai jos. Tendinţa pentru viitor este mai favorabilă, fiindcă contractele ce se facă livrei se fac pe un preţ mai mare pentru Decembrie şi cu unul şi mai ridicat pentru Februarie, Martie. Prima a dat roadele aşteptate. RENTABILITATEA CULTURII GRÂULUI Scăderile continue de pe pieţele mondiale au făcut ca cu toată prima, preţurile noastre să fie atât de mici, încât nu mai asigură rentabilitatea culturii grâului. Guvernul, ca şi organizaţiile agricultorilor, este azi preocupat să găsească o soluţie ca să urce preţul în interior şi să-l facă independent de preţul mondial. Examinarea unei soluţiuni pentru ridicarea preţului în interior, e posibilă numai acum când am înlăturat prin export, cea mai mare parte a surplusului care apăsa asupra preţului intern. Exportul acesta s-a făcut foarte repede, în timpul cel mai propice pentru noi, când recolta grâului rusesc şi cel canadian nu ajunsese încă pe piaţă, piaţă. Am fost acuzaţi în unele cercuri de dumping, ceea ce este o eroare, pentru că negocierea grâului românesc pe pieţele occidentale s’a făcut totdeauna la paritate, iar un punct sau două în minus nu depăşesc metodele obişnuite de concurenţă comercială. SOLUŢIUNI Soluţia ce vom adopta în această consfătuire, va trebui să ţină seamă de dificultăţile financiare ale vremei prin care trecem; de necesitatea de a nu spori prea mult preţul pâinii şi a izbi în massele consumatoare, azi când preţurile sunt în scădere; de necesitatea de a nu Tatos, Pallade, Tr. Connerth, N. Miclescu, E. Reitter, I. Rusovici, prof. D. Busuiocescu, N. Poenaru-Iatan, N. Cornăţeanu, A. Pană, C. Sescioreanu, C. Danabassi, T. Mândru, L. Burada, P. Grecu, E. Marian directorul Institutului de export, R. Lievre, cel Negrutzi, P. Morcovescu cum şi un mare număr de funcţionari superiori ai ministerului agriculturii şi ai Uniunii Camerelor de agricultură, periclita plata primelor de export şi de a nu spori suprafaţa cultivată cu grâu cu un procent prea mare, care ar creea şi mai mari dificultăţi anul viitor. D. prof. CORNATEANU a făcut o expunere asupra constatărilor la faţa locului făcute de d-sa asupra regimlui grâului în Iugoslavia şi Bulgaria. Constatările d-sale sunt : societatea privilegiată care exercită monopolul în Iugoslavia va avea o pierdere de un miliard opt sute milioane lei. Ea are azi înmagazinate 10 mii vagoane ce nu le poate plasa, preţul minimal interior e fixat pe hârtie. Agricultorii însă nu beneficiază de el, pentru că nu se fac transacţii la acest preţ din lipsă de mijloace, iar agricultorii vând pe sub mână la preţul scăzut. Din această cauză nemulţumirea e foarte mare. D. MANOLESCU-STRUNGA a expus cuprinsul memoriului sindicatelor agricole din Moldova, al cărui conţinut a fost publicat de fiatul nostru. D. EMERICH REITER, în numele „Asociaţiilor şvăbeşti“ din Banat, a arătat că punctul de plecare în rezolvarea problemei trebue să fie asigurarea recuperării cheltuelilor de producţie şi că e echitabil să fie plătite de consumator. D. PALLADY, preşedintele sindicatului agricol Botoşani, a arătat că în tratativele urmate intre agricultori, morari şi brutari, s’a ajuns la înţelegerea că s’ar putea obţine un preţ de 47.500 vagonul de grâu, pentru un preţ de vânzare al pâinei de 6 şi 8 lei kg., cu condiţiunea ca Statul să impună obligativitatea acestei înţelegeri şi să o extindă asupra întregii ţări. D.IAMANDY (Iaşi) a cerut mai multă grabă în examinarea problemei de care ministerul a fost sesizat de acum două săptămâni, ţigani._______________ R- 6——MB—— Preţ minimal la grâu I O X 1 an ■— Conferinţa agricultorilor la ministerul de domenii. — Declaraţiile d-lui ministru Gh. Ionescu Siseşti — Cuvântarea d-lui ministru al Explicaţiile d-lui ministru Al. Radian u, ministru a aratat ca doleanţele agricultorilor nu puteau fi însuşite de guvern, decât în măsura posibilităţilor de realizare. Mai întâi trebuia să se stabilească o înţelegere a agricultorilor din întreaga ţară, asupra sistemului preconizat de sindicatele din Moldova. Sistemul preconizat nu ar putea fi realizat decât dacă i se asigură o organizare care să funcţioneze pe tot cuprinsul ţării. Chestiunea de organizare este esenţială şi nu cea de regulamentare ulterioară, fiindcă Statul nu poate să-şi ingădue luxul să treacă de la un sistem economic la altul, fără să aibă de la început şi mijloacele de rap 1 . 170 Tip D. TATOS de la „Centrala de import-export“ a examinat soluţia unui monopol direct sau indirect al cerealelor, pe care nu-l găseşte aplicabil. D. SESCIOREANU, preşedintele sindicatului agricol Dolj, a arătat că e prima oară când un guvern ia măsuri efective pentru ajutorarea agricultorilor şi a mulţumit d-lui ministru al agriculturii pentru desfiinţarea taxelor de export şi pentru prima la grâu, care a dat rezultate apreciabile. D. R. LIEVRE a arătat că, comercianţii de cereale nu trebue judecaţi ca adversari ai agricultorilor, ci ca ajutători ai lor. Dacă guvernul nu instituia prima, comerţul de grâu ar fi stagnat complet şi România n’ar fi recucerit pieţele străine. Crede că instituirea unui preţ minimal în interior, va opri complet exportul, dacă nu se vor lua măsuri prompte ca să se achite exportatorilor diferenţa dintre preţul minimal intern şi cel extern, mult mai mic. Au mai vorbit d-nii Niculescu-Iancu, dr. Bardescu şi Vârgolici. ie D. ministru SISEŞTI a recapitulat punctele esenţiale ale discuţiunii şi a propus ca un comitet restrâns, să redacteze sub forma unui ante-proect, punctul de vedere al majorităţii sidicatelor agricole. * S’a hotărît să facă parte din acest comitet d-nii C. Sescioreanu, I. Manolescu-Strunga, Emerich Reitter, N. Cornăţeanu şi I. Tatos.ie Conferința s-a sfârșit la ora 9 seara. Mi» PIMA , DM — Salarîil de mizerie - Pentru cel ce priveşte atent Lucrurile, e vădit, că corpul prim-prefarilor, a şefilor de plasă, e acela, prin care se pune de fapt în mişcare întreaga maşinăria a statului, zisă „adtaimetraţia" lui. Prefectul şi prefectura sunt izvoarele de porunci, dar îndeplinirea acelora, care aceasta e lucrul de căpetenie, o iau în mâinile lor primpretorii, cu organele subalterne alle lor, notarii şi primarii. Aceştia, la imboldul prim-pretorilor, se pun în mişcare ca rotiţele dintr'un ceas, făcând ca ceasul să meargă, şi anume să meargă bine. Numai o judecată uşuratăcă nu vede, că asta aşa este, şi că de ce mare însemnătate sunt în bunul mers al complicatei maşinării a statului, punctele de razim, prim-pretorii. Prin dânşii se dispune îndeplinirea legilor, a ordinelor de la mai mari, şi se veghiază de acea îndeplinire; prim-pretorii veghează asupra bunei chiverniedri a averilor comunale, asupra încasărilor dariilor către judeţ, comună, chiar şi stat ; ei servesc dreptatea în multe cauze contravenţionale. Iar ca organ poliţienesc primpretorul veghiază asupra siguranţei de obşte, chiar asupra averii şi vieţii cetăţenilor. El are atingere zilnică cu dregătoriile de obşte, mari şi mici, ajutând pe cetăţeni în toate nevoile lor, în cari li se cere înrvenţia. Dar, deşi îndeplinesc atât de importante şi nobile misiuni în stat, de soarta acestor funcţionari prea necesari, nu s’a ocupat în timpul din urmă nimenea, sau poate său ocupat de ei pentru a Ie îngreuna numai, soarta. După informaţiile ce avem, acest corp de funcţionari n’au mai fost înaintaţi în gradele prescrise de lege şi pentru ei, dela 1922 până azi, deşi la toate alegerile candidaţii tuturor partidelor le-au promis a le face dreptatea uitată pentru ei, — dar totul la promisii a rămas... Ca urmare a acestei uitări vinovate, azi în administraţia statului se găsesc (cel puţin în Ardeal îi vedem aşa), prim-pretori cu 25—29 de ani de serviciu, având salar lunar de 1.1OO—5.500 lei. Deşi sunt oameni cu pregătire academică şi cu mare răspundere în oficiul lor, au, iaca, salar mai mic ca cutare „impiegată“ de la judeţ, ca un şef de post de jandarmi (de la cari se cer „studii“ doar... absolvirea şcolii primare), ba au salar mai mic ca subalternii lor notari !... ■ I :«!- i I Ml In faţa acestei situaţiuni desperante şi înjositoare, cu drept cuvânt aceşti funcţionari, se întreabă : cumi se poate ca direcţia contabilităţii din ministerul de interne, să fi nesocotit atâta timp, dela 1922 până azi, pe aceşti slujbaşi atât de necesari în administraţia de obşte a statului, deşi legea are dispoziţii clare în privinţa asta ? (Adică să nu greşim, au fost şi dintre ei înaintaţi unii, şi de aceştia puţini, au unici favoriţii politici)... Cum de direcţia contabilităţii n’a făcutpropunerea legală şi obligatorie, şefului ierarhic, pentru a aproba un drept al ulnor slujbaşi ce-şi aşteaptă înaintarea legală ? Oare funcţionarii din însăşi direcţia contabilităţii, ca şi încolo din ministerul de interne, de care ţin şi primpretorii, au rămas şi aceia neavansaţi ? Noi ştim că în ministerul de interne, ca şi la judeţe, înaintările s’au făcut în mod automat. Dece numai prim-pretorii au fost „uitaţi“ ? E drept că acest corp de funcţionari, dintr’o modestie rău plasată, n’a făcut gură nici prin presă, nici prin adunări, nici nu a pus la cale pe parlamentari să-şi ridice graiul pentru ei în parlament, — şi aşa n’au fost apăraţi nici de presă, nici de altcineva. Căci au tot nădăjduit, că dreptatea le va veni şi dela sine. Au tăcut şi au răbdat, şi cu răihdările s’au ales. Ei au fost de, părere că : Bate,, şi ţi se va deschide. Azi, însă, când cuţitul „cruţărilor“ le-a tăiat orice putinţă chiar de a mişca în interesul serviciului lor, — ei nu mai pot tăcea, şi sunt nevoiţi a cere bunul serviciu al presei, pentru cauza lor dreaptă, — şi vor cere şi parlamentarilor, ca să ridice cuvânt pentru ei la locurile in drept, ca să li se recunoască ulterior și cu putere retroactivă, dreplul lor legal, neglijat în chip vinovat de cei ce erau datori a li-1 împlini. M. P. -------x x------ „Universul Copiilor“ de Miercuri 9 Septembrie c., nr. 37, cu următorul cuprins: Spicul şi bolobocul (fabulă) de N. ŢINC; Moldova (poezie) de T. ROSEN; Răsplata împăratului (povestire); Bucătăreasa (versuri cu ilustraţie) de VALENTIN SIHASTRU; Părinte şi copii (sfaturi rimate) de ZAHARIA şi NIRAM; EXTRAORDINARELE AVENTURI ALE LUI TUDORICA ŞI ANDREI, cu ilustraţii în culori, de PASCAL; Jurnal de călătorie în America, de EUFROSINA PALLA; două pagini cu fotografii ale şcolarilor premianţi; Suflet de vultur, de N. GHERCULESCU; Lenea, de C. PREDA; pagina începătorilor, poşta redacţiei, poşta jocurilor; patru pagini frumos colorate. EXEMPLARUL 5 LEI. A apărat Omagiu! Fidac-ului pentru România “, prim ministru N. Iorga, a primit din partea preşedintelui congresului Fidac-ului, care s-a ţinut de curând la Praga, următoarea telegramă: „Am onoarea de-a aduce la cunoştinţa ex. voastre rezoluţia votată cu, unanimitate de membrii congresului Fidac, reuniţi la Praga : „Federaţia interaliată a vechilor combatanţi — Fidac — reunită la Praga cu ocazia celui de al doisprezecelea congres, adresează naţiunei române, în persoana excelenţei sale d-lui preşedinte al consiliului de miniştri, omagiul simpatiei sale adânci şi asigurarea totalei sale credinţe în spiritul frăţesc care a unit naţiunile aliate şi întovărăşite in timpul marelui răsboi. " „Rog de excelenţa voastră să binevoiască a primi omagiile mele de înaltă şi respectuoasă consideraţie. Lt.-col. Milan G. RadossaVljevitch“ La care d. prof. N. Iorga a răspuns d D-le preşedinte. Naţiunea română, care n'a uitat ceia ce datorează acelora cari au ajutat-o să înfăptuiască unitatea, sa naţională va fi foarte mişcată văzând confirmată prin cuvântul d-voastră, această solidaritate pentru apărarea dreptului, singura care poate asigura rezultatele dureros câştigate. Primiţi, d-le preşedinte, ex- presia celor mai bune sentimente. Preşedintele consiliului de miniştri, N. Iorga ------x | \ x----- O precizare In legătură cu articolul ,,Cum am fost spoliaţi notarii din Ti- I mişoara“, publicat în „Universul“, primim următoarele : Domnule director, Corespondentul dvs. dela Timişoara v’a trimis un articol care a şi apărut în numărul de Duminică 13 Septembrie 1931, sub titlul : Cum au fost spoliaţi notarii din Timişoara. Cum acest articol conţine insinuări la adresa mea, lăsând să înţeleagă că aş fi protejat dacă nu patronat traficul de influenţă în chestiunea numirii notarilor ţin să spun următoarele : 1. D. Bungeţeanu, fost prefect, nu mi-a propus nici un fel de afaceri. 2. Notarii n’au fost nici numiţi, nici mutaţi de mine, ci o comisie prezidată de mine şi din care făceau parte prefectul judeţului, d. Fârlugeanu, directorul prefecturii şi primpreforul plăştii centrale, a încheiat un proces-verbal prin care s’a recomandat un tablou încheiat de comun acord. Acest tablou s’a întocmit avându-se în vedere propunerile făcute de prim-pretorii de administraţie judeţeană şi de cererile făcute de notari. Comisiunea nu numeşte ci dă aviz. Prefectul judeţului, în baza avizului, numeşte pe notari, ci este însă liber să nu numească. Numirile s’au făcut de d. Furlugeanu şi îmi închipui că dacă d-sa ar fi bănuit lucruri incorecte, nuar fi semnat tabloul la confecţionarea căruia a colaborat şi niar fi numit pe funcţionări înşiraţi în acest tablou. 3. N’am împedecat deschiderea unei acţiuni penale, şi nu pot să cred că d. Furlugeanu s’ar fi lăsat influenţat contra convingerilor d-sale ; de altfel, d-sa nu mi-a propus niciodată deschiderea unei acţiuni penale. 4. Atât eu cât şi fostul prefect Bungeţeanu şi actualul prefect Furlugeanu am făcut cunoscut verbal şi prin comunicate apărute în ziare locale, că nu vom admite nici un fel de intervenţii în această materie. Este exact, că la fiecare mutare de notar anumiţi intermediari au mijlocit sau au căutat să mijlocească numiri şi mutări. Ştim însă, că avizurile noastre date în jurnalele locale, şi metoda adoptată de comisiu nu au deranjat multe socoteli făcute înainte. Fireşte, desamăgirea interesaților se revarsă asupra membrilor comisiunii. 6. Nu cunosc nici pe d. Bonert, nici pe d. Faişevici ; ancheta va dovedi dacă aceste persoane au luat bani dela notari sau nu. Cu deosebită stimă, Inspector g-ral ad-tiv regional. Iulian Peter București, 12 Septembrie 1931. 1N. R. In urma relatărilor inexacte trimise, crespondentul nostru din Timișoara a fost înlocuit. I -------* C X------ O nouă donaţie a d-lui C. Vasiliu-Bolnavu Ploeşti, 12 Septembrie D. D. Munteanu-Râmnic, subsecretar de stat la interne şi preşedintele asociaţiei profesorilor secundari, secţia Prahova, a primit din partea „Fundaţiei Const. N. Vasiliu-Bolnavu“ o adresă prin care îl anunţă că marele filantrop a donat asociaţiei profesorilor secundari din Prahova, un teren de o mie metri pătraţi, în punctul „Calea dorului“ (versantul Sinaia) destinat înfiinţării unui cămin al profesorilor D. Vasiliu-Bolnavu a donat piatra şi tot materialul lemnos pentru construcţie. Frumosul gest al d-lui Vasiliu Bolnavu a fost apreciat cum se cuvine de întreg corpul didacticsuperior prahovean. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni ly 200 pe 3 luni Anul XLIX Nr. 248 Marți 15 Septembrie 19311 ffipa ila suliié ie sp’iielle Ministerul instrucţiunii a făcut următoarea mişcare în personalul şcolilor de aplicaţie : BAEŢI încadrări de la şcoli desfiinţate Vasile Alboiu dela Satu-Mare la Arad; Al. Ciocârdel della Satu Mare la Cernăuţi; Nacu Şerbii, dela Tighina la Chişinău; Gh. Caraman dela Tulcea la Năsăud; Maniu Gh. dela Tulcea la Sibiu; Bâzu Niculae dela Tulcea la Şei’*, driceni. Reîncadrări de la secţia pedagogică universitară Ion Năstase la şcoala de aplicaţie Câmpulung; Octavian Zăbavă la şcoala de aplicaţie Blaj; Vasile Nistor la şsoala de aplicaţie Iaşi; Gheorghe Covatu la sc. de aplicaţie Bârlad; Petru Gherman la şcoala de aplicaţie Bucureşti. Transferări Chirilă Mihai dela Şendriceni la Cernăuţi; Bucur Mihai dela Soroca la Cernăuţi; Petre Ginveliu dela Careii Mari la Chişinău; Cuniţă Dumitru dela Bălţi la Craiova; Constantinescu Nicolae dela Tăişoara la Focşani; Pavel Z. Marin dela Buzău la Galaţi; Jerghiulă Vasile dela Huşi la Iaşi; Vasile Buzuloiu dela T.Jiu la Oradia; Gheorghiu Constantin dela Cetatea Albă la Roman; Al. Vasiescu dein Roman la Cetatea Albă; Caranfil Ionescu dela Chişinău la Tg.-Jiu: Al. Amnicei dela Tg. Mureş la Careii Mari. Numiri Dumitru Vicol dela Purcăreni- Braşov la aplic. Arad : Const. Cotrut dela Slobozia-Bălţi la apl. Bălţi: Florin Romanescu dela Gricoveni M-rea D-nei Botoşani la aplic. Botoşani: Stelian Rădulescu dela Crevedia Vlaşca la aplic. Bucureşti; Stelian Pătrănoiu dela Gemenele Brăila la apllic. Cernăuţi; Macavei Pantelimon dela Sânmartinul de Câmpie Mureş la aplic. X Cluj; Pavel N. Popescu dela Fiinţeşti-Buzău la aplic. Deva; Nicolae Dobrescu dela Picior de Munte Dâmboviţa la aplic. Făgăraş; Ionel Zara dela Bâlca- Putna la aplic. Focşani; Ion Burtoi dela Dunărea-Constanţa la aplic. Iaşi; Gh. Nicolau dela Râsnov-Balcani Neamţ la aplic. P. Neamţ; Popescu Adrian dela Covriji-Mehedinţi la aplic. Piteşti ; Sandu Mihai dela Stroeşti-Argeş la aplic. R. Vâlcea; Petre N. Apolzan dela Sălişte-Sibiu la aplic. Sibiu; Hristu Macri dela Vişeul de sus Maramureş la aplic. Sighet; Harte Popescu dela Oprăneşti-Mehedinţi la aplic. Slatina; Ştirbu Ion dela Bucium Săilaj la aplic. Soroca; Goagă Tudor dela Damieni Dolj la aplic. Şemdriceni; D. Gh. Atudorei dela Por- *iceşti Aprodu Purice Roman la aplic. Timişoara; Const. N. Popescu dela Udreşti Vai de el Prahova la aplic. Vaslui. FETE I Reîncadrări dela secţia pedagogică universitară I Natalia Oghină la apllic. Bârlad; Olimpia Chirmoagă la aplic. Bucureşti: Iosefina Nicolau la aplic. Turnu Măgurele. Transferări Sabina Istrati dela aplic. Brăila la Bacău; Elena Şeremet dela aplic. Bârlad la Botoşani; Elena Belein dela aplic. Constanţa la Cernăuţi. Numiri Dumitriu Elena (Blamam) dela Scânteeşti Covurlui la aplic. Bârlad; Maria D. Mihailovici dela Tulbureni-Teasc Botoşani la apl. Botoşani : Margareta Hurezeanu dela l şa Iniţa Dolj la apliic. Bucureşti: Margareta Butaş dela Dărmăneşti-Prahova la aplic. Bucureşti: Stela Marincea dela Ciucea Cluj la aplic. Cluj: Maria Checicheş dela Cojocna Cluj la aplic. Cluj; Viorela Dimitrovici dela Valea Boului Câmpulung la apl. Cernăuţi; Aurelia Anghelescu de la şc. fete Olteniţa la sc. Nr. 2 Chişinău; Ecat. Petrovici dela Fierăstrău Ilfov la Constanţa ; Margareta Marcu dela Văcăreni Tulcea la Constanţa; Elena Lăzărescu dela Dângeni Botoşani la Iaşi; Ştef. Constantinescu dela Micalaca Arad la Gherla; Elena Constantinescu dela Chiraftei Covurlui la Oradia ; Marie Dumbriel dela Dochia Neamţ la P. Neamţ; Zoe Gheorghiu dela sc. 41 fete Bucureşti la Predeal; Elena Marinescu dela Pucheni Muscel la Predeal; Maria C. Demetrescu dela Zăneşti Neamţ la Gherla; Smaranda Nicolescu de la Flămânzeşti Curtea de Argeş la T. Severin; Maria Popa de la Tilişca Sibiu la Sibiu; Paula I. Dumitrescu de la Grădişte Isvor Romanaţi la Sf. Gheorghe. CONDUCĂTOARE Căplescu Elena Păunespu reîncadrată la aplic. Braşov; Teodora Traianescu transferată dela Braşov la Bucureşti. Numiri Gabriela Ionescu dela Alevamilreni Bălţi la aplic. Beiuş; Minodora Ardelean dela Sohodol Alba la aplic. Beiuş; Aspasia Dumitriu dela Boşanci Suceava la aplic. Iaşi; Maria Paraschi vese 11 de la gr. 2 Sumia Prahova la aplic. Braşov. * D-nii învăţători şi învăţătoare se vor prezenta la posturile menţionate în această decizie, urmând, ca ordinele de numire împreună cu actele să le primească ulterior la şcola respectivă. I MLIUJL----------------U li.»! I .JIMliii Din Săcuime „Astra“ culturală îşi ţine adunarea generală „ congresul“ în zilele de 13—14 Septembrie în Săcuiime, în omaişul Sf. Gheorghe, capitala judeţului Treisicaune. E prima oară când „Astra” vine în Săcuiime. E un semn îmbucurător pentru români din aceste ţinuturi. De aceea legăm mari speranţe de acest eveniment cultural, care va atrage atenţiunea opiniei publice asupra problemei românilor maghiarizaţi. Până acum, acestei probleme nu li s’a dat importanţa ce i se cuvenea, fiind considerată şi tratată ca una locală de mică importanţă. Iată o greşeală de neiertat. Cam 20 la sută din locuitorii judeţului Treiscaune sunt români. Azi avem cam 25.000 români, cu câţiva ani mai înainte ni s’au luat 8 comune cu 14.000 români şi s’au trecut la judeţul Braşov. Din 25.000 românii, vre-o 11.000 sunt maghiarizaţi, carie nu ştiu româneşte. Cei maghiarizaţi se află în 67 comune. Aceşti români, deşi şi-au uitat limba strămoşească, totuş se consideră români; aşa se coinsi- derau şi înainte de război în era maghiară. Ii poţi cunoaşte şi de pe figura lor: au tipul şi temperamentul caracteristic poporului românesc. Conştiinţa românească le-a păstrat-o biserica strămoşească Cultul ortodox,cu totul osebit de cel catolic şi de cele protestante, i-a păstrat până azi credincioşi bisericii. Rămâi înmărmurit şi te mişcă până la lacrimi intrând Duminica într’o biserică românească, când, la liturghie auzi cântându1-se răspunsurile de întreaga asistentă intro limbă curat românească... Câte-o voce frumoasă se ridică dintre celelalte: e a uimit bătrân cu părul alb. După slujbă dai să intri în vorbă cu el; rămâi înmărmurit când îţi spune, că nu ştie româneşte. Cântările liturghiei le-a învăţat de mic copil; le cântă hue 11 ros, cu deosebită plăcere, deşi nu le înţelege, îţi spune că el le simte înţelesul, fără să cunoască singuraticele cuvinte. Aceşti români maghiarizaţi au avut de îndurat multe prigoniri, multe umilinţe şi batjocuri. Ei sau bucurat la fel cu ceilalţi români, de unirea cu ţara mamă Şi-au pus mari speranţe în noua ţară aşteptând să fie ajutaţi de noua ocârmuire. Ajutorul n’a venit in măsura aşteptată; totuşi nu s’au descurajat. Şi azi aşteaptă cu încredere acest ajutor. Vreau să dau una din miile de dovezi, că aceşti români sunt vrednici de ajutor, de încurajare. Să mediteze iubiţii cititori asupra ei şi să-şi dea seama de importanţa ei, fia parohia ’Băţanii Mari aparţine ca filie comiinaBodoş. Minde avem ’7 familii de credincioşi. Nici aceste 7 familii nu sunt i întregime ortodocşi; soţiile un om sunt de altă religie şi de naţionalitate maghiară, însufleţiţi de preotul lor — un adevărat preot-apostol — Ioan Corcea, care păstoreşte 9 comune, cu credincioşi maghiarizaţii, de 4 ani se tot zbuciumă să-şi zidească biserică. Au început iaşi adună plătită, cărămidă şi alt material, primind un ajutor modest de 20.000 lei dela consiliul eparhial din Sibiu, 15.000 lei dela judeţ, şi-au procurat ţiglă şi lemne pentru acoperiş. În primăvara aceasta s’au apucat ei înşişi de ziidit şi azi biserica- e -gaiţa din roşu, acoperită, cum se vede din fotografia alăturată. ce e mai frumos! Con-Ri-cu-ito rii maghiari din sat, de religie reformată, văzând nobila însufleţire a a-cestei mâne de oameni, le-au sărit în ajutor la că-ratul pietrii, nisipului, etc., ca într’o societate de buni creştini. Cu ajutoruil lui Dumnezeu şi a bunilor oameni, se vor face într’un an nşiile, ferestrele, stranele, aranjaimentul intervi, etc. •Tünde s’a mai văzut oare aşa un exemplu minant ? Oare nu sunt vrednici astfel de oameni ca să fie ajutaţi de opinia publică românească, de societăţile Culturale şi de stat, ca să-şi redobândiască comorile sufleteşti pierdute ? Acest lucru îl aşteptăm de la Liga culturală şi de la „Astra“. Congresul „Astfel“ ţinut în Săcuime ne îndritite să sperăm. Credem că nu ne vom înşela. Aurel Nistor protopop ------------X □ X----------- hiaiinfri sii rapitaEi Ceartă şi bâtae pentru avere Intre ginere şi socru existau de multă vreme neînţelegeri pentru avere. De când ginerile luase fata, încă nu ajunsese să aranjeze socotelile cu bătrânii in privinţa dotei. Eri, ivindu-se iar discuţii asupra acestui subiect, şi cum ginerele, Grigore Velicu, de 54 ani, lucrător la arsenalul armatei, cam ridicase glasul, amândoi , socrii s’au repezit asupra lui şi l-au luat la bătae. Ba socrul, mai punând mâna şi d ea o piatră, l-au lovit pe Velicu în cap, producându-ii o rană în regiunea parietală dreaptă. In vederea acestui scandal, care luase proporţii, fiica celor doi bătăuşi, nevasta victimei, suferind de cord, a leşinat. Fiind anunţată „Salvarea", un intern a alergat la locul scandalului, în str. Nae Dumitrescu 16, transportând pe cele două victime, cu o ambulanţă, la spitalul Brâncovenui sc. )