Universul, octombrie 1931 (Anul 49, nr. 264-294)
1931-10-01 / nr. 264
Wim2 i Bon special . Asigurarea „Franco-Română” Bucureşti, Griviţei, 23. — Fondată 1920 M. O. 182/1920 Bon special C Cititorii cari vor Frsnrn-Româno bonul special C. de trimite Soc. de Asie. rrdltCd numailB mai sus Hpit pe dosul unui mandat de 266 lei, vor primi o poliţă A. M. UNIVERSUL de ?Q.0QQ IEI cu rata la de tei 163 achitată, chitanţa pentru luna 2-a precum şi o casetă-puşculiţă de nivel. Ei vor fi asiguraţi pe 2 luni şi vor lua parte la tragerile din acest timp. — Prima tragere la 3 octombrie 1931. i II ei c! 1 o MIERCURI 30 SEPTEMBRIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13: Muzică corală (plăci de framofon). 1310: Informaţiiuni, bursa de jereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Muzică variată şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio: Conţi, nararea concertului. 20: D. Em. Bucuţa : Institutul Social Român. 20.20: D-na Marilena Hrăneşti, canto. Mozart: Arie din „Răpirea din Serai“. Gounod : Mireille, Arietă. Borgovan: Toarce pitică. Borgovan : Nocturnă. Popescu Brăneşti : Frunzuliţă salbă moale (prima audiţie). 21 : D. S. Seidmann:Saxofon : Muzica modernă. 21.30: D. Em. Ciomiac: Cronică muzeală. 21.45: D. Ladislau Bonis: violină. Enacovici : Dans rustic. Chopin-Kresler: Mazurka. Granados-Kreisler : Dans spaniol. Falla-Kreislex : Dans spaniol. 22.15: D. Georgcs-Ciolac piano: Schubert: Wanderer Phantasie, op. 15 Granados : La maja et le rfeságnol (din Goyesoas). Al. beniz : Navarra. 22.45 : Informațiuni. * Heilsberg : 75 kw., 276,5 m. — 20.30. (Din Berlin) : Concert european apoi muzică de dans. Lonara.Regional: 45 kw. 356,3 m. — 20. Concert de promenadă. 21,25. Recital de pian. 22,05. Muzică de dans. 22,30. Foxband. Toulouse: 8 kw., 385,1 m. — 20. Orchestră. Opere. 20,45. Cântece spaniole. 21. Orchestră din Argentina. 21,15. Arii din opere comice. 21,45. Ghitară din Hawai. 22. Plăci de gramofon. 22,45. Melodii. 23. Ora auditoriului. 23,30 Jazz. Roma: 75 kw., 441,2 m.—20,10. Plăci de gramofon. 20,33. Medicul vorbește. 21. Opera „Norma“ de Bellini. Prága: 5 5 kw., 486.2 m. — 30 30. Transmisiune din Berlin : Concert european. 21. Vremea. 22. Vremea, ultime informaţiuni. 1 Viena : 20 kw., 516,4 m.—9,20. Piaţa vieneză. 9,30. Vremea. 10,50. Cota apelor. 11,30. Concert. 13. Vremea. 13,10__14. Concert de plăci 15,50. Vremea, etc. 15,50. Sfaturi practice pentru gospodine. 16. Plăci 17,15. „Flautul fermecat1*. 17,45. Importanţa jocului cu mingea. 18. Despre educaţîa copiilor. 18,25. Dialog. 18 50. Mişcarea şi muzica. 19 20 Vremea. 19,30. Jazz simfonic. 20,30. Concert european (transmisiune din Berlin). 22,15. Reportaj seral. 22,30. Concert de orchestră. Budapesta : 25 kw., 550,5 m.— 9 15. Orchestră de salon. 11,10. Cota apelor. 12. Clopotele. 12,05. Orchestră de balalaici. 15.30. Curs de telegrafie. 16.15. Conferinţă. 17.35. Concert vocal şi instrumental. 18.1^C urs de limba italiană. 19. flHBprinţă. 19,30. Cântece maghiare, cu acompaniament orchestral. 20,30. Concert european, transmisiune din Berlin. 22,15. Concert. 22,45. Plăci de gramofon. JOI 1 OCTOMBRIE 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 13: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 13.30: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota aapelor Dunărei şi semnal orar. 13.50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi româneasca. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Diamen: Continuarea concertului. 20: D. G. M. Cantacuzino: Introducere în istoria artei româneşti. Metode generale. 20.20: D. Oct. Beu : Carol Miculi. . .. 20.40 : Muzică românească (plăci de gramofon). 21 : D-na M. Blegeanu-Dragoş, pamto. A. Scarlatti : Chi vuole inamorarsi. P. Mascagni : M’ama non m‘ama. T. Brediceannu : Eu mă duc mândru. C. Ştefănescu : Cântecul fluecaşului. T. Brediceanu : Vari bădiţă dragi ne-avem. 21.30: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Beethoven: Uvertură la Coriolan. Boccherini: Concert pentru cello cu acompaniament de orch. Mendelsohn : Nocturnă şi scherzo din „Visul urnei nopţi de vară“. 22. D. Brunea Fox: Stomacul Bucureştilor (reportaj). 22.15: Orchestra Radio. Rietti: Concert pentru quintet de suflători şi orchestră. Sibelius : Vals trist. Brahms : Dansuri ungureşti No. 1 şi 2. 22.15: Informaţiuni. * Heilsberg, 75 kw., 276.5 m. — 20.05. Serată dansantă. Londra.Regional, 45 kw., 356,3 m. — 21.20. Povestire, transmisiune din Glasgow. 23. Muzică de dans. Toulouse, 8 kw., 385,1 m. — 20. Orchestră (Opere comice). 20.30. Tango cântat. 20.40. Sansonete. 21. Orchestră simfonică modernă. 21.30. Scolo de violoncel. 21.45. Melodii. 22. Plăcii de gramofon. 22.15. Opera comică „Briganzii". 22.45. Concert. 23.30. Solo de orgă. 23.45. Mici ansambluri. Roma, 75 kw„ 441.2 m. —20.10. Plăci de gramofon. 20.30. Diverse ştirii. 20.35. Curs de limba franceză. 21. Concert simfonic, apoi mmacă de dans şi informaţiunii. Pragă. 5.5 kw., 486.2 m. —20.53. Ştiri din presă- 21. Vremea, apoi concert popular. 22. Vremea, informaţiunii. 22.15. Concert de orgă. 23. Ceasornicul din turn. Viena, 20 kw., 516.4 m. —9.20. Piaţa vieneză, 9.30. Vremea. 10.50. Cota apelor, 11.30. Concert. 12.40.—12.55. Cântece 13. Vremea, etc. 13.10—14. Plăci de gramofon. 15. Vremea, etc. 15.20. Sfaturi practice pentru gospodine. 15.30. Ora copiilor. 16. Ora femeilor. 16.20. Conferinţă. 16.45. Esperanto. 17. Muzica mitanilor. Austria. 18.15. Conferinţă. 18.40. Conferinţă. 19.05. Vremea, etc. 19.15. Muzică de cameră. 20.35. Foiletonul săptămânii. 21. Conferinţă. 22. Reportaj seral. 22.15. Muzică de dans. Budapesta, 25 kw., 550.5 m. 19.15. Concert vocal şi instrumental. 10. Serbare comemorativă. 12. Clopotele. 12.05 Continuarea concertului. 16.15. Conferinţă. 17. Agricole. 17.30 Orchestră militară. 18.45. Curs de limba engleza. 19.15. Orchestră de ţigani. 20.30. Comedie, apoi concertul orchestrei de la Operă. ——0X0------ Plata taxei pentru cirans afaceri „Institutul naţional de export“ fece cumosent exportatorilor de struguri, că pentru strugurii destinaţi exportului se percepe 1,10 te sută cifra de afaceri. Plata se face în momentul efectuării deciarafiunii de încărcare pentru export. Ca atare, cel care vrea să exporte struguri, spre a nu i se percepe taxa de 2,20, ce se plăteşte pentru consumul intern, când strugurii se ridică de la locul de producţie, va face o cerere la percepţia respectivă, arătând că strugurii ce ridică îi va exporta şi perceptorul adresează un proces-verbal, care va însoţi transportul pană ate staţia pe unde se exportă, luând dovadă că s’a plătit această taxă şi care dovadă o va prezente la percepţie spre descărcare. CITIŢI „Universul copiilor si al tineretului“ KWH „Ei Kin an to lii“ (Urmare din pag. 1) niciodată nau gândit şi lucrat mai naţional. In faza crizei, fiecare caută o soluţie colectivă, favorabilă intereselor sale egoiste" Şi adaogă că nu face procesul nimănui, dar : „Putem cu toţii să mă batem cu pumnii în piept. Când se vorbeşte de siguranță, se face gândinduse la aşa ; când se vorbeşte de dezarmare, se face gândindu-se la alţii". După ce se adresează acelora carii propun să se suprime datoriile iinter-guivernamentaile pentru că le socotesc cauza esenţială a crizei economice şi financiare şi refuză această tendinţă interesată şi parţială, după ce contestă că acumularea de bută normală în Statele Unite şi în Franţa ar fi trebuit să corijeze dezechilibrul balanţei plăţilor, d. Flkmdin îinchee astfel : LIBERTATE „Când mergi la fundul lucrurilor, toată problema financiară şi economică se rezumă în a libera jocul formării preţurilor tuturor constrângerilor, către acasă asupra lui. , In mândria sa colectivă, statul reglementează puţin câte puţin ■activităţile, sau, în slăbiciune, îndură să te reglementeze coaliţii de interese. Este dom zi în zi o îndreptare, spre constrângerea universală şi umili chiar văd la capătul drumului o centrală internaţională unde câteva mii de statistici iami vor hotărî de nevoile totale ale umanităţii, în materie de piper, automobile, ace de cravată, etc., şi vor regula producţiunea mondială după nevoile stabilite. Observ numai că va trebui ca în acelaş timp să regulăm ploaia şi inundaţiile, soarele şi seceta, şi să împietrim într’um tiparmic carcerele oamenilor. In punctul unde suntem al punerii în valoare a bolgăţilor lumii, este foarte limpede că anumite popoare, pe anumite teritorii, vor avea, timp de zeci de ani poate, nevoia unuiflux permanent de capitaluri. Este datoria ţărilor bogate şi este în interesul lor să le ia ajute. Totuş, nu există o obligaţiune în sine, care să nu ţină seama de rentabilitatea actuală sau viitoare a plasamentelor. In special, ţările creditoare nu pot să vizeze în acelaş timp să-şi constrângă debitorii să le plătească, restrângândude în acelaş timp importările şi creditele lor. Se înţelege de la sine că această cooperare nu poate să fie stabilită decât pe buna credinţă reciprocă. Şi mci în special încă, deşteptarea conferinţei n’ar face decât în mod lent să cedeze bariera de ghiaţă, după care sunt ■actualmente închise creditele. Dar dacă ni se cere s’o atacăm cu sapa şi târnăcopul, trebue să se înceteze de a sufla din aer îngheţat asupra bumid. Cu alte cuvinte, dacă ni se cere să organizăm şi chiar să garantăm în cadrul internaţionali vaste operaţiuni de finanţare, la ceea ce suntem dispuşi în măsura mijloacelor noastre, trebue să se deschidă toate marile „stăvilare ale păcii". Şi mai ales încă, dacă ni se cere să restaurăm în lume creditul pentru producţiune, şi fac aici aluzie pe planul francez, trebue mai întâi să se lichideze pierderile imflaţiunii credituilui şi voi spune mai mult : să se lichideze spiritul de inflaţiune însuşi. Vrem să trăim — să trăim în pace. Şi nu cerem decât să mergem de acord pe drumul unde am întâlnit deja atâtea jertfe şi care duce spre o relativă existenţă bună, fără speranţa că generaţiile actuale care trebue să îndure sarcinile războiului şi greşelile de după război vor cunoaşte prosperitatea vieţii uşoare. Lumea a trăit şi trăeşte încă în friguri. După criza excitahramii este criza descurajării. Dar putem să zărim deja cond atacanta, dacă vrem în adevăr să revenim la leacuri simple. Imii cer scuze că nu vem putut aduce, nici descântece magice, nici doctorii de vrăjitoare. Chinina este amară, dar vindecă. Schimbări la ministerul instrucţiunii *— Demisia d-lui prof. C. D. Fortunescu şi nota sa însărcinare. — Nouii secretari generali la instrucţie — D. prim-ministru prof. N. Iorga a primit demisia d-lui prof. C. D. Fortunescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii, dându-i însărcinarea de inspector general al bibliotecilor, arhivelor şi muzeelor din ţară. In locul d-sale de secretar general, a trecut părintele N. Popescu, secretarul general al cultelor, iar la culte a fost numit în această calitate părintele paroh şi profesor Crăciunescu, consilier al sfintei Patriarhii. Cu acest prilej de prim-minisitru N. Iorga a adresat atâtblul prof. C. D. Fortunescu cât şi celor doi preoţi demnitari ai ministerului câte o frumoasă scrisoare. Monumentul eroilor sanitari — încă o sforţare, şi va putea fi inaugurat Făcându-mie ecoul comitetului pentru ridicarea unuii moniutment semnit anilor căzuţi în război, am arătat că sforţările şi trnsisteraţile depuse au reuşit să obţină monumentali, care e gata şi pooate fi inaugurat, dacă se completează şi ultimele sume necesare. . Din aceeaş sursă suntem rugaţi să mulţumim tuturor celor cari au contribuit, medici şi veterinari civili şi militari, şi să solicităm proprietiariitar şi fl-I rendaişitar de farmacii, din rândurile cărora contribuţiile au fost mai puţine, să ajute realizarea grabnică a măreţului scop, în vedere că ea comemorează pe camarazii lor morţi în război. O contribuţie de pildă de 1 200 lei e mică faţă de opera întreprinsă şi totuşi ar înlesni îndeplinirea imediată. A se adresa sumele dlui dir. Gostimiu, str. Mussolini 41, casierul societății. O luminoasă imagine a trecutului Bucureştilor din ultimii 50 ani, ne dă scriitorul de duh, d. CONSTANTIN BAUALBAŞA, asul ziaristicei româneşti, în cele 3 volume ale operei sale BUCUREŞTII DE ALTA DATA De vânzare la orice librărie şi laa librăria ziarului „UNIVERSUL“, UNIVERSUMAnul XLIX Nr. 264 Joi 1 Octombrie 1931 Criza din industria diamantelor Carter Judiciar In legătură cu articolul publicat de noi zilele trecute relativ la fluctuaţiunea preţurilor diamantelor din cauza crizei ecomice care domină în lume, primim următoarele de la o persoană venită zilele astea din Anvers : Este adevărat că a fost o vreme când se remarca oricare fluctuaţiona în bursa diamantelor dar, de câteva săptămâni activitatea operaţiunilor cu valori de diamante la bursele din Amsterdam şi Anvers au luat din nou o mare extensiune şi foarte mulţi cumpărători din străinătate se găsesc acuma acolo, pentru cumpărături importante. Posesorii de diamante sunt foarte activi şi se înregistrează pe aceste pieţe, importante tranzacţiuni din partea cumpărătorilor veniţi din Franţa- Germania şi Statele Unite care găsesc în aceste operaţii afacerile cele mai bine garantate azi şi la adăpost de orice riscuri. Faţă cu această mişcare, marele sindicat din Londra care deţine resortul mişcării tuturor pieţelor mondiale de diamante, a găsit necesar să sporească preţul diamantelor brute cu 30% din cauza scăderii lirei, şi această urcare indică tocmai garanţia ce o prezintă azi pietrele preţioase. In America, în zilele grele ale crizei, diamantele au fost cel mai sigur plasament şi cele mai sigure garanţii ceea ce dovedeşte că pietrele preţioase au fost in toate timpurile şi sunt şi azi garanţia cea mai sigură şi mai puţin expusă fluctuaţiunilor şi deci riscurilor. N. R. Nu luăm asupra noastră reractatea celor afirmate, ci publicăm cele ce ni s'au trimes pentru informaţiunea publicului. ittflcii Capitali) Agresiune împotriva unui director de bancă D. Marin Nicolescu, directorul băncii „Creditul Ardelean“, cu locuinţa în str. Miracolului 3, a fost Luni dimineaţă victima noei agresiuni, în următoarele împrejurări : La ora 7 şi jumătate, d-sa trecea pe bulevardul Elisabeta. Un vechi duşman al său, anume Ion Balaban, care 11 urmărea mai de multă vreme şi cu care d. Nicolescu se află în judecată, ajungându-l din urmă, s-a repezit şi i-a aplicat câteva lovituri de baston în cap. Sărind trecătorii, agresorul a fost predat gardianului cu seria 1021. D. Nicolescu s’a ales cu câteva contuziuni in regiuneafrontală stângă și o rană la arcada eprincenei drepte. A fost pansat de un intern al „Salvării" și lăsat liber pentru anchetă. Marea spargere din str. Batişte — Hoţii au spart casa de bani şi au furat 178 mii Iei — O nouă spargere de cassă de bani s’a făptuit in Capitală. Hoţii au devalizat cassa de bani din magazinul de pielărie al fraţilor Froimoviei, din str. Batişte 30. PE UNDE S’AU INTRODUS SPĂRGĂTORII Această spargere nu se ştie exact dacă s’a făptuit Sâmbătă sau Duminică noaptea. Magazinul fusese închis Sâmbătă seara şi ori dim., când unul dintre patroni a deschis prăvălia, a constatat că s’a spart cassa. Anunţând poliţia, la faţa locului au venit d-nii inspector. Frânculescu şi comisari Borcea şi Panova. S’a stabilit precis pe unde s’au introdus spărgătorii in prăvălie. Ei au pătruns în podul imobilului vecin, iar de aici, prin spargerea zidului despăriţitor, au trecut în podul imobilului dela nrul 30. Aici se află o uşă prin care dai direct în prăvălie. Uşa fiind deschisă, hoţii au coborît scările în magazin şi s’au apucat imediat să spargă cassa de bani. Cu un burghiu special au făcut mai multe găuri in jurul broaştei dela uşă, apoi au încercat să o deschidă. N’au reuşit. Ei au tras atunci casa de bani de lângă perete şi cu burghiul au făcut peste 12 găuri în placa de metal din spate, care nu este atât de resistent. Cu o gură de lup (cleşte special) au rupt apoi bucata de placă încadrată intre găuri. Cu aceasta tot n’au făcut nimic, căci mai aveau de spart o placă de oţel. Prin acelaş procedeu au spart-o şi pe aceasta, făcând o gaură cam de 15 cm. p. Pe aici, unul dintre hoţi şi-a vârît mâna şi a scos din cassa I de bani 178 mii lei. Hoţii n’au plecat imediat. F au stat şi s’au odihnit dur munca depusă. Unul din ei scris cu creionul pe o poliţ’ se afla pe masă, următoarele cuvinte : „Bun sosit. Cernăuţi”. Spărgătorii au părăsit magazinul pe acelaş drum pe care au venit. PE URMELE HOŢILOR D. inspector Frânculescu a stabilit că această spargere s’a făptuit în mod identic cu ultimele spargeri de casse de bani, rămase nedescoperite încă de înaintea venirii d-sale în capul siguranţei Capitalei. Este o bandă de spărgători care n’a dat lovituri numai în Capitală, ci şi în multe oraşe din provincie. Numele capului bandei e cunoscut, dar cu toate sforţările făcute de poliţie în ultimii doi ani, el n’a putut fi prins. Se bănueşte, că după fiecare lovitură reuşită, capul de bandă fuge în străinătate şi se înapoiază numai după ce i s’a comunicat de complicii săi, că poliţia s a potolit şi nu-1 im cauta. Numeroşi agenţi au fost mişi in căutarea spărgăta Este insă probabil că ei vârşit spargerea în noe pe Sâmbătă şi Duminică nim au părăsit Capitala, e tren. Spărgătorii au ■ ,■.« țin în număr de A se deduce din ' sau doi, n’ar f* insa de bani d lor ii -• afla. Cercetări) Accick L*. 43 V Pir fim ’•ie, »›•« i.d, nia ¦‡ „Statvir \lv U i(mnH pj.•U/Kll Clișee lini de orice mărime s grafice ale ziarului eftine. Se primesc com« cu ramburs. «..ti: **. m r.'r'i. ..*gr Si- In materia contenciosului Judecarea acţiunilor in lipsa reclamanţilor nu e obligatorie — înalta Curte de casaţie s. III (decizia nr. 1059/931), în procesul dintre I. Stara şi arhiepiscopia greco-catolică din Alba Iulia, a precizat o interesantă jurisprudenţă în materia soluţionării proceselor de contencios. A considerat anume, că legea specială a contenciosului administrativ, care are cu totul alte norme de procedură, privind atât termenele și citarea părților cât și judecata litigiilor, — prin art. 9 prevede că Curtea de apel — care în această materie judecă în primă instanţă — este datoare să examineze actele părţilor din dosar şi să se pronunţa asupra lor, fără însă ca să-i impună şi obligaţiune prescrisă de art. 29 din legea accelerării, astfel că Curtea de Apel este în drept să respingă ca nesusţinută acţiunea pe care reclamantul a intentat-o, din moment ce acesta nu s a prezentat spre a o susţine. Cu alte cuvinte, a decis că în cazul când reclamantul lipseşte, instanţa de contencios poate să-i respingă acţiunea ca nesusţinută, deoarece legea speciala a contenciosului nu impune instanței obligaţia expresă din art. 29 din legea accelerării. . Epilogul incierării criminale din calea Văcăreşti *— Juraţii au achitat pe Nuredinovici — întâmplarea s’a petrecut în ziua de 4 Februarie 1930, în cafeneaua Lipschitz, din calea Văcăreşti. Şi a răbufnit din o meschină ceartă — pe un post vacant, de portar la banca Bercovici — iscată intre acuzatul Sefer Nuredin zis Nuredinovici şi victima Begzad Huisseim. Pe urmă, s’au amestecat în luptă toţi clienţii cafenelii, în care viermuiesc deobicei, toată ziua, zeci de clienţi, şomeri, în deosebi refugiaţi armeni. începutul însă s’a datorit numai celor doi. Ambii râvneau postul. N’a fost numit totuiş decât atentatorul. Victima i-a cerut atunci socoteală, punctând răfuiala cu un foc de revolver. Iar celalt a replicat cu alt foc de revolver. De aci împuşcăturile au pornit prăpăd. Clienţii, împărţiţi în două tabere, au tras orbeşte unii asupra altora, spărgând ferestre, devastând cafeneaua şi rănindu-se în massă. La sfârşitul luptei — ce e coincidat cu acela al proectilelor — când s’a făcut inventarul celor căzuţi, s’a văzut că e şi un mort pe câmpul însângerat al desbaterii, adică pe podeaua localului, Begzad Huissem. * Ancheta judiciară urmată a stabilit vina şi răspunderea lui Nuredin Nuredinovici. El a fost pus sub acuzare, pentru crimă de asasinat şi trimis în judecata Curţii cu juraţi. Procesul s’a judecat Lumi. 1 Curtea, tu lui neanunţat luate în temeiul verdic. ‘•’’iului, a proprice pena Procesul exproprierii Tisch, înalta Curte de casaţie s. 11 urma să judece Luni recursul făcut de inspectorul general de la domenii ,inginerul Popescu Pera contra deciziei Camerii de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti, prin care a fost trimis in judecata tribunalului corecţional pentru vina că prin fals grosolan a întocmit raport de expetiză în dauna intereselor sui lor de moţi îndreptăţiţi la proprietările în domeniul schler. Precum se ştie, numita fără a cerceta la faţa locale referindu-se la o străveche mtistică interesată şi, per , maghiară — atestase stări crurc pe deoparte necores toare adevărului, iar. pe parte de natură să r moşia consorţiului Tise .. j . r! iipd illi.f hie I WJ, sunt 1 .e‘\ iblici- - ii unei*■/dangendită în hârtie — /italei. Au meros pertele secţiuni ur.' peste 200 mii *■' angajaţilor. Şi elând și publiîn reclame — ■ m în... aşteptări! — •nai ales pe funcvărsaseră eeonoe a-şi constitui gainse. V s’a trimis în judecata lui corecţional. -■L-ti o instigatoare comunistă ‘ procuror Răgeanu a ares- Luni pe Exigenta Gherscovici cu domiciliul necunoscut p ?ntru ins*!— ții • ‘ ontra o-' -Al' ilului ta, zeci de fa.rămas pe drude ogoare de o amanare. -iciu a învederat, amânări, intereangajate prin i'ică pusă în misserios amenințate, ate — ale rioților — sunt pur și simnise, totuș la aprecierea cererea nouă de a-, licitând numai ca.în aceasta sa fie ultima cate a amânat jude-* Noembrie, in cercetarea cabinetului fucţie. *-■ ulpata e pusă sub sancţialegii Mârzescu. învinuită adică de faptul prin cuvântări publice şi mai des prin clandestinul răspândirii de... manifeste sediţioase în ritmul asmuţirilor dela Moscova i- au aţâţat pe muncitori la rezistenţă şi agresiune contra autorităţii. D. jude Stănescu luând comunistei legiuitul interogator, a lansat contra ei mandat de arestare. De la Camera de acuzare Camera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti a admis Luni apelul parchetului local contra jurnalului de infirmarea mandatului de arestarea medicului mameis Suckar Donnenfeld, învinuit că a provocat avort mortal femeei Raschela Lewy. In consecință, confirmând mandatul, a hotărît menținerea în stare de arest a culpabilului, Diverse «jpplif.ta o sorta AKr-V* Tribunalul corector a infirmat mandatat arestarea lui Ion S. Druicu, fost funcționar — ofituit — 5 , • 144BEN HUR Roman celebru de LEWIS WALLACE Işi desfăcu brâul, îşi descoperi capul, aruncă la o parte mantaua-i albă de Iudeu şi rămase îmbrăcat la fel cu streinii, gata de luptă, îşi puse mâinile cruciş, la piept, se răzimă iarăşi de stâlp şi aşteptă liniştit. Examinarea statuii nu ţinu mult. Normandul se’ntoarse şi zise ceva către tovarăşul lui, în limba aceea necunoscută lui Ben Hur ; în urmă, amândoui se’ndreptară spre tânăr. Mai schimbară iarăşi câteva cuvinte între ei şi apoi porniră cu hotărîre spre el. „Cine sunteţi voi ?“ întrebă Ben Hur în latineşte. Pe faţa Normandului se zări un surâs care nu îmblânzi cu nimic însă, trăsăturile lui crude, când răspunse: „Barbari“. ,.Acesta este palatul Idemee! Pe cine căutaţi ? Staţi şi daţi-vă seama!“ strigă Ben Hur cu ton poruncitor. Streinii se opriră din mers. „Cine eşti tu ?“ întrebă Normandul, la rândul lui. „Un Roman“. Uriaşul şi'ntoarse capul înapoi şi’ncepu să râdă : „Ha, ha, ha! Am auzit că odinioară, o vacă lingând o piatră sărată, s’ar fi prefăcut într’un zeu. Nici zeii însă nu pot face dintr’un Iudeu, un Roman“. Mai grăi încă ceva, neînţeles de Ben Hur, către tovarăşul său şi se apropie şi mai mult de tânăr. J.Stair trigă Ben Hur încă odată. „Un cuvânt numai!“ Streinii iarăşi se opriră. „Un cuvânt!” repetă Normandul, punându-şi puternicele mâini, cruciş, la piept. „Un cuvânt! Vorbeşte !”. „Tu eşti Thor Normandul“. Uriaşul se uită cu mirare la el „N’ai fost tu Ianista, la Roma ?“ Thor dete din cap, în semn afirmativ. „Eu am fost elevul tău“. „Nu, pe barba lui Irmin, nu, niciodată n’am dat lecţii unui Iudeu“. „Iţi voi dovedi afirmaţia mea!“ „Cum ?“ „N’ai venit aici ca să mă omori ?“ „Ba da!“ „Atunci dă voe acestui om să se lupte singur cu mine şi din lupta noastră, se va dovedi afirmaţia mea”. Normandului i se păru nimerită propunerea aceasta. După ce schimbă câteva cuvinte cu tovarăşul său, zise cu o naivitate copilărească: „Aşteptaţi până voiu zice: începeţi!" Thor trase apoi, cu piciorul, un divan şi se aşeză în voie, pe el. Când socoti că e gata, zise: „începeţi!“ Ben Hur păşi numaidecât spre rivalul său. „Apără-te“, strigă el, către acesta. Streinul ridică mâinile. Dacă-ţi aruncai ochii asupra celor doi luptători, când stăteau alături unul de altul, gata de luptă, vedeai că seamănă aşa de bine, încât ai fi jurat că sunt fraţi. Ben Hur veni plin de seriozitate, spre streinul ce surâdea încrezător, arătându-i astfel primejdia ce-1 ameninţă şi făcându-1 atent de moarte. Ben Hur păru ş’ puţin braţul stâng în Ben Hur îl apucă de’ herculiană, pe care o lovitură neaşteptat asupra streinului, înspre umăr, şi cu dre lovitură pe grumazu . Barbarul se rostogoli Ben Hur se ’ntoar. „Ha, ha! Pe barbă în urmă adaogă, râzâi lovitură mai bună’. Aicreştet până’n tălpi şi, fără să-şi poată ascune „Aceasta e lovitur zece ani, în şcoalele di nu eşti Iudeu. Ce eşti . „Ai cunoscut în via „Pe Quintus Arrius a „Arrius a avut un i „Da", afirmă Thor : ii ■* cunoscut şi pe băiatul litorilor. însuşi împăratul . ’.u învăţat s’aplice lovitura ce nu se poate aplica dec „Eu sunt fiul lui An *Thor veni mai aproaj . ; • Mi bn se im--: ari,. Ha, hn. h- • rJ r -u-l«;, pe •*^90 L' rin;, 1 i Cn vf.; • Vvi-is'irs» -*'*• tî: u ra! r* ’ ‘ % 1 Ci ' *1 î t 3ti'f* £ vei.,, fx ur a*, Xif, Beu