Universul, decembrie 1931 (Anul 49, nr. 325-352)

1931-12-01 / nr. 325

MARE Mop. IMPERIAL Calea Victoriei 47 feftjsj) 1 ájSj| ăl P B® NAA^/vVS/W^AAA<AAAAAAAAAAA^NAAAA/VS/WWSAAA^ wv\a/vwv^^v B lilJlSr ^rePe Chine iei 98 Voile Georgette lei 1981 Taftade Mătase lei 95 H O H n Sm i L Crepe de Chine „ 119 Voile Georgette „ 290 Soie- îavaMe „ 95 flO Crepe de Chine „ 345 Voile Georgette „ 325 Mătase de dublint gy 52 laTiSURî CrePe­sani „ 275 Poinge Japonez „ 210 MătaseflanelatA „75 I . itOwill Crepe satin „ 325 Spie­larabie „ 280 Velour cump» „259 Corpurile Legiuitoare Şedinţele a@la 2S Iteeatbrie C­AMERA Se deschide la ora 4 d. a. sub preşedinţia d-lui dir. Tope. Pe banca ministerială d-nii­­Valer Por», N Oltescu. D. TF.ODOR ROZNOVANU a­­rata oft funcţionarii publici şi pensionarii din provincie sunt­­:­plătiţi cu lunile, din care cauză se află în mizerie, în timp ce pensionarii şi funcţionarii din Capitală sunt privilegiaţi. Cere min­isteru­lui de finanţe să arate ce măsuri a luat pentru reglementarea acestor plăţi în acelaş timp. Depune în acest sens şi me­moriul Uniunii pensionarilor publici din regiunea Cernăuţi. D. C. LEANCA întreabă pe dd­mimistrii de justiţie dacă cunoaş­te gravele acuzaţii ce planează asupra procurorului Păcurari­u ai tribunalui.ini dala Bălţi. Pr. CUCIUM­A intreabă pe mi­nistrul instrucţiunii şi pe cei ai finanţelor din ce motive nu v s'a aplicat legea prin ca­re s-a deschis un credit extraordinar de 78 mili­oane pentru completa­rea salariiilor clerului. Acea lege a fost suspendată printr'un ordin ilegal al direcţiei contabilităţii din ministerul de finanţe. Mai întreabă pe d. ministru al armatei de ce nu se aprovizio­nează armata prin cooperative. D. TH. IACOBESCU (naţ. ţar.) protestează contra închi­derii şcoalei de agricultură din jud. Cetatea Albă. Protestează în acelaş timp contra dizolvării Camerei de agricultură din Ceta­tea Albă. SITU­AŢI­A DEL­A S. M R. D dir. N. LUPU : îmi pare rău că la anunţarea acestei interpe­lări banca ministerială se află re­prezentată aşa de onorabil, dar aşa de slab. Cu ocazia ciclării regiilor au­tonome, s’a creiat şi regia auto­nomă a porturilor şi căilor de co­municaţie pe apă, T. P. A. C., cum îi zicea d. Madgearu, — căci după cum ştiţi am îmbogăţit vo­cabularul nostru cu vreo 40 de cuvinte : rac­tuc, mac, etc. Acest P. A. C. este compus din alte re­gii mai mici ma­i mult sau mai­­ puţin autonome şi cu un consiliu de administraţie comun, compus din 12 persoane care au încasat şi încasează multe milioane. Intre aceste regii, în mod pro­vizoriu, s-a vonit şi regia Servi­ciului Maritim Român (S. M. R.). Direcţia generală a P. A. C.-ului, în nepriceperea sa în chestiuni­­ marinăreşti, plănuise vânzarea vapoarelor de comerţ ale S. M. R.-ulu­­i şi făcuse chiar un mezat la ministerul lucrărilor publice, pentru a desfiinţa S. M. R -ul, deşi ceruse o subvenţie de 55 mi­lioane pentru el. Toate mările, vreme de 35 ani, au fost brăzdate de paviloanele româneşti — şi de pasageri şi de mărfuri — şi era o plăcere să că­lătoreşti cu aceste vapoare, să vezi cum fâlfâie peste tot pavi­lionul român. Ei biine, acest P. A. C., pe de o parte cerea 55 mi­lioane subvenţie, iar pe de alta scotea la mezat toate vapoarele In capul S. M. R.-ului se gă­sea d Iones­cu-Johnson care a fost însă îndepărtat prin intriga d-lor Varda ta şi alţii. (In acest moment se naşte o discuţie violentă între d. dr. Lu­­pu şi d. Manolescu-Strunga). Intre timp consiliul S. M. R.-u­­lui încheie un contract cu Dis­tribuţia Petrolului, pe un preţ X pentru petrol. Acum în ce prive­şte petrolul pentru toate aceste consilii PAC este în proporţie: la S. M. R. 9/10 iar la celelalte Pac­uri, regii 1/10. Va să zică dacă sunt 10 000 de tone, 9000 tone revin pentru S. M. R. şi 1000 pentru celelalte.­ Se spu­nea acolo că oricare va fi scăderea de pre­ţuri la petrol, se va face scăde­rea pentru acea 1000 de tone la toate celelalte regii, fără să spu­nă câte tone, dar la S. M. R. va merge pe preţul care este. Ori preţul la benzină şi petrol scade şi S. M. R.-ul este obligat să plătească 8 milioane mai mult de­cât ar trebui. Acum această administraţie cinstită să o vedeţi. Comandorul Ionescu-Johnson, cu da la sine putere, a sfărâmat acest contract și a adus 8 milioane îndărăt. Ei bine, domniilor, pentru ce pun eu atâta pasiune îin această chestiune ? Voi spune acum. Co­mandorul a fost scos din servi­ciu. El a cerut o anchetă la mi­nisterul de industrie. Se refuză această anchetă. Și atunci face apel la organele militare. Dânsul a fost 30 an d­in armata ţării. In sfârşit se institue o anchetă .Ee se numeşte ca preşedinte d. a­­idim­il Gabrielescu, împreună cu alţi trei. Fac ancheta care durea­ză o lună jumătate, se cercetea­ză totul la faţa locului şi d. a­­miral Gabrielescu încheie un ra­port favorabil. In încheiere d. dr. Lupu cere să se facă dreptate d-lui Ionescu- Ioneson. *• instituţie autonomă, dar a­­ceia cari sunt acolo păzesc nişte bani, care nu sunt ai statului, şi prin urmare nu stau la dispoziţia regimuri­lor, care se succed. Se poate întâmpla că, orice ar fi zis consiliul Băncii Naţionale, cândva să aveţi a face cu oa­menii aceia cari ar pretinde că, deoarece au pus înăuntru capital, cu profituri foarte mari, este adevărat, deoare­ce au pus capitalul acolo, au şi ei un glas“. Ne întrebăm, dacă d. prim­­­ministru era convins de cele ce spunea atunci, cum a îngăduit să se facă recurs, căci decizia Curţii de apel satifăcea con­vingerile d­eale. Să fi fost aceasta în numele principiului continuităţii ? Nu credem, căci guvernul ac­tual nu l-a respectat deloc, deci nu trebuia să-l respecte cu atât mai puţin acum, când avem altă convingere. Or ce om își dă perfect seama că la baza acestei ultime revo­cări, există un motiv pe care guvernul nu a îndrăznit să i-l mărturisească. Este notoriu conflictul din­­tr­e d. Manoilescu și d. Argeto­­ianu, care a culminat în momen­tul când d. Manolescu, in ca­litate de guvernator, a refuzat să mai dea vre­un sprijin Băncei Blank în al cărei consiliu se gă­sea de ministru de finanţe in calitate de vice-preşedinte şi membru în comitetul de direc­ţie. Motivul real aşa­dar nu poate fi decât cel ar­ătat de d. Manoi­lescu în interviewul din ziarul „Universul“ de azi, care cores­punde cu tot ce se ştia de toată lumea în jurul acestei chestiuni. Există un svon astăzi că sta­tul ar fi hotărît să preia, prin mini­sterul de finanţe, terenul Bordeiu al Băncii MarinoroEch Blank, pe preţul de câteva sute de milioane, se vorbeşte că ar fi vorba ca statul să preia un munte proprietatea băncii Mar­­morosch Blank, iarăș pe câteva sute de milioane (sgomot, între­ruperi)... Ei bine, domnilor, «te îngrijorător ce se petrece în țară. Domnul Manoilescu, când i.firma că pleacă de acolo spu- I îea că pleacă penitru că nu a vrut să dea ajutorul Băncii Naţio­nale, băncii Blank. Eu nu pot să cred decât motivarea pe care o. lă d. Manoilescu. io legătură cu înlâlnirea d-lui Iod­escu de la Banca Naţională D. A. C- CUZA : Eri a inter­venit o schimbare la Banca Na­ţională ! Guvernatorul de până acum, d. Manoilescu a fost înlocuit prin fostul guvernator d. Angli diesen. Mie mi se pare această înlo­cuire îndeajuns de justificată,— este vorba numai de punctul de vedere juridic— dacă ţinem sea­ma de situaţia pe care o avea­­ guvernator Angelescu. Este însă un fapt, asupra că­ruia ne oprim, anume asupra de­­claraţiil­or d-lui Manoilescu. Aceste declaraţii, care au fost publicate în ziarul „Universul“, »sunt de o gravitate excepţională pentru că un fost ministru, un fost guvernator al Băncii Naţio­nale, al celei mai înalte institu­ţii de credit a României vine şi face unele afirmaţii care cad în sarcina d-lui ministru de finanţe. Aceste declaraţii d-lor se cu­vin să fie cercetate şi să li se răspundă imediat. De aceea adresez această in­terpelare d-lui ministru de fina­n­­ţe asupra schimbării intervenite la Banca Naţională, prin numi­rea unui nou guvernator în locul d-lui Manoilescu, care prin de­claraţiile sale publicate în ziarul „Universul** ca data de Dumini­că 29 Noembrie 1931, zice că mo­tivarea Decretului Regal trebue puţin schimbată şi anume în sen­sul următor : ,.D. Mihail Manoilescu în cali­tatea sa de guvernator al Băncii Naţionale, apărând în mod ho­tărît alături de consiliul Băncii, interesele statului şi ale acestei instituţii împotriva încercărilor mele de a impune noui sacrificii pentru salvarea băncii Marmo­­rosch Blank, astăzi ministru de finanţe, am onoare a propune ca sancţiune pentru trecut şi ca măsură de precauţie pentru vii­tor, înlocuirea d-lui M. Manoile­scu etc.“. Aceste declaraţiuni ale unui fost ministru şi guvernator al ■ Băncii Naţionale, fiind de natu­ră să alarmeze opinia publică, rog pe d. ministru de finanţe să benevoiască a spune întrucât de­claraţiile fostului guvernator al Brăncii Naţionale, asupra cazului Marmorosch Blank îşi găsesc sau nu vreo justificare D. AL. LEPADATU : Cereţi­­ urgenţa. D. A C. CUZA : Cred că e ne­cesar să se acorde urgenţa. Adunarea admite urgenţa. D. A. C. CUZA adresează a do­ua interpelare guvernului în­­ legătură cu administraţia neno-­­­itorită ce se face în Maramureş.­­ Prefectul de Sighet Flaviu Tur­­j­ca a săvârşit abuzuri ce nu mai­­ pot fi tolerate. A desfiinţat o capelă ortodoxă, ridicând odoarele pe care le-a a­­runcat în drum. A dat foc unei ospăitării populare ţinută de un român. Cere să se ia măsuri. D. ministru VALER POP răs­punde că a fost sesizat de cele întârop­ate, s’a făcut anchenă şi raportul a sosit abt­a­eri. Minis­terul de interne va lua măsurile cuvenite. INTERPELAREA D-LUI AL. OTETELE8ANU D. AL. OTETELE8ANU: In­terpelez pe d. prim-ministru şi pre p-ministru de finanţe, asunrana£a­dului cum au Înţeles să dea o nouă lovitură institutului nos­tru de credit, Banca Naţională, pr­i revocarea actualului gu­vernator. In curs de 8 luni se repetă pen­tru a doua oară gestul ncali­­ficabil a doui miniştri de fi­na­nţ­e cari s’au suscedat şi cari au uzat de un drept, care dacă există, nu poate fi exerci­tat fără nici un fel de îngrădire. Banca Naţională nici prin ac­tele sale constitutive şi n ci pr­n rolul care trebue să-l aibă în viaţa economică şi financiară a ţării, nu poate şi nu trebue să fie la ord­iele mini­strul­ui de finanţe. Devocarea ultimă făcută de d. ministru de finanţe actual, pre­zintă o lovitură mult mai gravă decât revocarea făcută de mi­nistrul de finanţe anterior. Căci pe când d. M Ionescu a sim­­tit nevoia să motiveze revocarea d-lui Burn­eanu, actualul mi­nistru de finanţe ce crede dis­pensat de a da vre-o motivare revocării, motivând numai nu­mirea noului guvernator şi a­ceasta inacceptabilă. A spune că decizia Curţii de Casaţ­e obliga guvernul să facă să înceteze starea de provizorat de la Banca Naţională, este o motivare ipocrită fiindcă nu co­respunde realităţii. Numirea d-lui Manoilescu nu era un provizorat faţă de d. Angelescu care îşi dăduse de­misia din libera sa vo­iţă, ci era un provizorat numai faţă de d. Burn­eanu, care trebua să se transforme în definitivat în mo­mentul când d. Burn­eanu a pierdut procesul cum era şi În­tâmplat. Surprinderea noastră e cu atât mai mare cu cât d. prim-minis­­tru Iorga, când a fost revocat d. Burn­eanu, spunea în Camera naţional-ţărân­stă, că revocarea a fost o eroare şi că cel numit, d. C. Anghelescu este un om de partid. Iată ce spunea atunci , Iorga: „Măsura dv. ar fi avut un alt caracter, dacă dv. n’aţi fi înlocuit — o să arăt dacă această, înlocuire este sau ba posibilă, potrivită cu condi­ţiunile scrise existente în ce priveşte Banca Naţională — pe acest guvernator, care a făcut politică, ca şi toţi pre­decesorii săi şi care, dacă nu ar fi făcut această politică, n’ar fi fost numit, — dacă nu l-aţi fi înlocuit cu un simpatic coleg al nostru de aci, care a făcut şi el poli­tică şi care dacă nu ar fi făcut această politică, n’ar fi fost numit. Dar, dacă dv. l-aţi fi în­locuit cu un om de care să nu se poată atinge nimeni, obiectând că a venit prin politică şi reprezintă un par­tid, atunci s’ar fi evitat lu­crurile triste pe care Ie pre­văd“. Iar mai departe: „Iar în ce priveşte condiţiunile în care se poate înlocui guverra tu­ra!, este foarte drept că, faţă de ce este acum scris acolo, dreptul dv. de a-l înlătura e­ste îndoelnic^^^^^^^^ Ba, este îndoelnic. Dacă dv. voiaţi să-l înlocuiţi, aşa încât să nu fie niciun fel de îndoială, rămânea să se schimbe condiţiunile pe baza cărora d. Burn­eanu a fost numit şi a funcţionat“. Şi acum ascultaţi cum dom­nul prim-m­­istru atunci de­putat, justifica, că nu trebuia să se­a această măsură : „Dar, în acelaş timp o ob­servaţie la sfârşit, Banca Naţională este nu numai o Continuarea discuţiei la Mesaj Se intră în ordinea de zi şi se continuă discuţia la mesaj. D. GRIGOROVICI (socialist) îşi continuă cuvântarea la, me­saj ocupându-se de veniturile şi cheltuelile Statului. In momentul, când se vorbe­şte de asanarea datoriilor ţăra­nilor ar trebui să se vorbească şi de conversiunea datoriilor sta­tului, rămase una din cele mai grele sarcini, din a cărei cauză nu se pot plăti salariile func­ţionarilor la curent. Statul mai are o greutate a­normă şi faţă de bănci. S au dat­­sume enorme pentru asanarea unor bănci, car s’au prăbuşit una după alta, după ce au în­cercat să trăiască un trai anor­mal. Bane­le acestea au luat bani eftini de la Banca Naţiona­lă, ca să-i împrumute cu do­bânzi exagerate ţăranilor. D. Grigorovici se ocupă apoi de chestiunea eftenirii vieţii, o problemă pe care o neglijează guvernul, in­ aceste vremuri de lipsi, când se reduc salariile slujbaşilor. După părer social-democra­ţilor, principiul fiscal constă în minimum de existenţă care tre­­■■■■■■■ bne introdus la toate clasele ţării. D. Grigorovici arată anoma­liile sistemului nostru fiscal şi propune pentru evitarea nedrep­tăţilor, publicarea rolurilor la impozitul global. Din­­aceast­­­ cauză nu se poate ajuta Statul ca să scoată banii de acolo de unde i-ar putea scoate. Măsura ca învăţătorii să fie plătiţi de primării este şi greşită şi umi­­litoare pentru învăţători. Tot astfel guvernul face o politică nenorocită, punând în sarcina funcţionarilor şi a pensionarilor biruri peste puterile lor. In privinţa conversiunii­ da­toriilor agricole, spune că se bu­cură de a fi triumfat principiul de concordat pentru ţărani. D. MARIN I. STANOIU a de­pus din iniţiativa parlamenta­ră un proect de lege pentru mo­dificarea tarifului vamal la art. 449 (la zahăr rafinat), proect ce poartă 73 semnături. La ora 7 d. a., d. ing. N. MI­­CLESCU preşedintele adunării a ridicat şedinţa. Viitoarea şe­dinţă se ţine luni la ora 3 d. a. Bugetul ministerului instrucţiunii in discuţia comisiei Camerei •— Salariile clerului şi ale corpului didactic. — Incident intre d-nii N. Iorga şi V. Toni — Subcomisia bugetara a minis­terului instrucţiei a luat ori în discuţie proiectul de buget al acestui minister, în prezenţa d-lui prim-ministru Iorga şi a d-lui subsecretar de stat la fi­nanţe, Zamfir Brătescu.­ Preoţii Man şi Gucdiunna au cerut să fie satisfăcute dolean­ţele preoţimii, în ce priveşte sa­­lar­izarea. Salariile preoţilor au suferit până acum două curbe de sacrificiu. S-a făgăduit preoţilor din sub­comisia bugetară, că în cursul anului viitor se va căuta să se împlinească salariile clerului. Sa­u ivit discuţii vii în legă­tură cu salarizarea membrilor corpului didactic. SALARIZAREA CORPULUI DIDACTIC D. V. Toni a cerut d-lui­­ prim­tegorică, dacă se va prevedea in buget suma cuvenită membrilor corpului didactic, după legea de armonizare. D. subsecretar de stat Brates­­cu a răspuns, că chestiunea aceasta se examinează la minis­terul de finanţe dar nu se poate da un răspuns categoric. D. Toni a mai arătat lovitura ce se dă şcolii primare, prin tre­cerea salarizării corpului di­dac­­tic în sarcina comunelor. A ce­rut ca salarizarea să rămână în sarcina statului. A insistat ca nouile gradaţii să fie înscrise în buget. Intre d. Toni şi d. N. Iorga s’a ivit o discuţie violentă, primul­­ministru acuzând asociaţia cor­­pu­lui didactic de sindicalizare." Bugetul ministerului instruc­ţiei publice a trecut prin­ corni- UNIVERSUL LUCA P. m vânzare: FINET calltato estra LEI 'î FINET Eskimo „ KASHA“» .: NICULESCU MOLTON Doamnelor, COMO Bucureşti — Str. Lipscani 45 uade veţi găsi cel mal bogat asorttaeui In MĂTĂSURI STOFE şi orice fel de fesuturi. — Calităţi superioare PREŢURILE CELE MAI REDUSE VIZITAŢI NOUL MAGASIN Mont Blanc duble Sace „ JlSf» PUBLICATIUNi Se aduce la cunoştinţa genera­lă ca Marţi 15 Decembrie 19 ora 16, se va ţine in faţa Con­tetului şcolar şi în cancelei Seminarului ,,Sf. Gheorghe” Roman, conform ari 88—100. Legea Comptabilităţii Fuldld art. 31—55 din regulamen! O. C. L. şi Normele genere pentru licitaţii, publicate Monitorul Oficial No. 127/931, II-a licitaţie publiică cu terme scurt, cu oferte închise şi sigila­­te, pentru aprovizionarea Inte­natului Seminarului până la Noembrie 1932. 68.000 kgr. pâine, orez, săpuni macaroane şi ulaiu. Aceste alimente vor fi furni­­zate după nevoile zilnice, pâi­­nea fiind adusă de furnizor în curtea şcoarlei. întreaga aprovizionare se face pe riscul furnizorilor. Ofertanţii trebuiesc să îndeplinea-­­scă condiţiunile cerute de legile de­ mai sus, pentru a fi admişi la lici-t taţie, depunând în ziua şi ora fixată,­ în numerar sau efecte de stat, garan­ţia de 5 la sută asupra valorii alimen­telor. Caietul de sarcini se găseşte la­ cancelaria seminarului respectiv, unde i se pot lua şi orice fel de internaţiuni. [ Preşedinte, Iconom V. Iorilachie Contabil, I. Butnaru '■ L . 6501 -r-, ESTE . . ELIXIRUL^ de sănătate' /ti mi-a pedd sanatatea pierduți / si m’a întinerit căci a conjine: suc proaspat de nuci de colla, extrad de coji de china, de foi de coca si fosfați sub forma gticeros­­­fal de calciu. TOO. OOO vândute mirun singur an este dovada efîcacildlii ?i efectelor Iui salutare. EI combate^ Anemia. Chlorosa,Slă­biciunea nervoasă, sumenajul,de­­bililate senilă,amețeli vdjttidi în cap, chlorosâ,scurgeri la femei.,etc. etc. FIE­CARE STICLĂ POARTĂ PAHAR Șl PLUMBUL E! depozit V.D.VASEU U BUCUREȘTI STR.OUENI32/1. D£ VÂNZARE IA FARMACII !I OROCHERH ! Discuţia la Mesaj D. general I. POPOVICI: Oş­tirea profită de acest prilej spre a-şi exprima ca totdeauna senti­mentele sale de devotament fa­ţă de M. S. Regele Carol al II-lea. O chestiune foarte importantă este aceea a dezarmării. In Fe­bruarie va fi o conferinţă care va discuta problema în toate a­­măn­uintele.­­Noi, în această cale ar trebui să imităm Franţa, care înţelege înainte de a se discuta dezarma­rea, să se înarmeze. Con­tribue la această stare de spirit, cu sigu­ranţă, şi conflictul armat dintre două membre ale Ligii Naţiuni­lor. La noi, guvernul a căutat să contrribue cât a putut în diirec­­­ţia pregătirii armatei. Prin mesaj se anunţă chiar principiul dotaţiunilor şi al in­dustriei de război. O armată se pregăteşte în timp de pace pentru război şi dotarea comple­tă a unei armate e cel mai bun principiu. Faptul că se ţine sea­ma de importanţa industriei mi­litare pentru această pregătire, arată că se ţine seama de expe­rienţa războiului când umblam peste mări şi ţăi,­ după arma­ment şi muniţiuni. Inţelegân­du-se importanţa a­­viaţiei s-a pus un timbru spe­cial, al cărui fond trebuie exclu­siv să fie acordat acestui scop. D -sa arată apoi utilitatea pre­gătirii în timp de pace a arma­tei. Insistă asupra caracterului organic şi continuu pe care tre­buie să-l aibă această pregă­tire, pentru care nu trebuie să se facă nici o economie. Acum­­ patru, um inspector de armată esta cu 9000 lei pensie, faţă de o leafă activă de 40000­0 Lei Spre a corecta atare eroare, sa alocat o sumă de 100 milioane lei, anul trecut. Or, pensiile ac­tuale nu sunt încă atât de mari ca să poată fi puse în discuție sp­re a fi reduse, după cum se spune, cu un coeficient foarte mere Insă o chestie spinoasă este pensia invalizilor şi a văduve­lor de război. S­ă numit o comi­sie, care a întocmit un­ proict care acorda o pensie foarte mo­destă. Procetul a­ fost bine pri­mit şi d. ministru de finanţe vrea să îi prezinte parlamentului. Mi s-a spus să găsesc fonduri, he. Mem conformat. Am propus să se desfiinţeze subvenţiile pe care le dă ministerul, armatei multor societăţi de ajutoare. In afară de aceasta cred că se mai poate găsi şi alţi extni şi că parlementul va vota această lege de justiţie. D. MANDRE­A (maj.), îbfcr© scurtă cuvântare a arătat ce a determinat pe senatorii majori­tari să dea concurs acestui gu­vern. Apoi a spus în­ relief per­­sonallitaitea celor ceri compun a­­cest guvern1 de sub preşid­enţia d-lui prof. Iorga. Mai departe, ti-sa a insistat asupra rolud­irii pe care­ îi are în istoria unui neam atare guverne. D. SELTEA, vorbind in nu­mele primarilor, critică, legea spirtului, pe care a întocmit-o guvernul pa­ fiind dăunătoare producătorilor corecţi şi­­ inapli­cabilă. Arătă apoi că guvernul n’a a­­dttrs sancţiunile anunţate, iar activitatea ei până acum nu poate fi spre laudă. N’a, făcut decât să se războiască cu presa şi­ să interzică publicului intra­rea în ministere. Cere o sub­ortudine specială pentru magistraţi şi­ prostitele de legi să nu mai fie făcute de ne­pricepuţi. Cu aceste rezerve, votează răs­punsul la mesaj. Luni, şedinţă la 3 d. a. SENATUL A prezidat d. M. Sadoveanu, preşedinte. Pe banca ministeria­lă d-nii: D. Ghica, C. Hamangiu, V. Stanciu. COMUNICĂRI PAR. URZICA (naţ.-ţăr.) a fă­cut o comunicare în legătură cu salariile magistraţilor. D. ministru C. HAMANGIU a­­rată că guvernul are toată soli­citudinea pentru magistraţi şi­­ va face ce-i stă în putinţă să-i ajutoreze. D. ministru GHICA referindu­­se la o comunicare a d-lui sena­tor Oanea, a spus că în cea mai mare parte in chestiunea revi­­zuirii tratatelor a dat răspunsul cerut. Cât priveşte atitudinea d-lu­i Grandi, în America, tactul d-sale nu a putut să ne dea în­grijorări, Italia fiind aliata noa­stră. Vorbele sale nu trebuie greșit interpretate. :ri fi,) PENTRU LUSTRUIT GEAMURI Repr. jSonerălă □.NATEFl 10 Str.Doarrm^i 10 Te­lef. 312-74 • • ' permanentă de CASJSTS si c&smm Argintăria BERND9SIF Bal. EPsabeta 39­­ Telef. 365-99 vis a-vis de Liceul Lazar , (Intrar­ea prin Str. Silfidelor 6) Tacâmurile Berndorf cu marca „Urs" cele mai preferate din lume, știut de o rezistenta si elasticitate deosebită, datorită faptului ca la fabricarea lor nu se întrebuințează decât metal laminat de o tărie speciala Asortimentul bo­gat în stiluri moderne si istorice ne dă posibilitatea de a satis­­face orice pretenţie şi în­­ " condiţiunile ceie mai avan­tajoase. Se lichidează diferite obiecte foarte avantajos. 15 n­evralgia JURIST MEDICAMENTUL SIGUR CONTRA DURERIdeCAP-MIGRENE RĂCEALĂ - GRIPA HELENE-FLORALICE Benito Musolini 53 Lucrează cu preţuri excepţionale. Pentru d-nii miniştri ai armatei şi sănătăţii Invalizii de război,­­ ofiţeri şi reangajaţi, clasaţi după 51 Martie­­ 1925­­ şi aceasta din cauză că m­a­joritatea au fost menţinut­­i vitale până în anul 1 pe d-nii miniştri ai armaţi nătăţii să stăruie în u "N de ega S’a sinucis după ce şi-a masacrat familia Paris, 28 (Rador). — La Verdun, un italian biebunit subit, şi-a rănit grav soţia şi un copil cu tăeturi de briciu, apoi s’a sinucis aruncăndu-se din balcon, dela o înălţime de sece metri. Săptămâna cancerului In urma succesului din anul trecut al săptămânii canceru­lui, va fi şi anul acesta, sub auspiciile comitetului central de luptă în contra cancerului, un ciclu de conferinţe despre mijloacele de prevenire si vin­decare ale cancerului, urmata de proectarea filmului româ­nesc „Cancerul“. Spre a permite participarea la aceste conferinţe a unui pu­blic cât mai numeros, ele se vor ţine la fundaţia Carol I după următorul program : Miercuri 2 Decembrie ora 9 seara prof. C. Angelescu: Can­cerul stomacului; Joi 3 Decembrie ora 9 seara, prof. D. Gerota: Cancerul sânului—---­Sâmbătă 5 Decembrie ora 9 seara dr. I. Jovin : Tratamentul cu raze ale cancerului. Duminică 6 Dec. ora 11 a. m. conf. A. Babeş: Cum ne pu­tem feri de cancer. --------x ._j x—■— Apel către bunii creştinii Epitropia bisericii Frumoasa (ToeortiMMii) face u­n călduros a­­pel către butoi creştini să con­­ttrtiibue cu­ obolul lor la construi­rea unei oase-patracte in cimiti­rul din acea comună. Ofrandele se vor trimi CONCURS­­ pentru[internat Epitropia Aşezămintelor Brân­­coveneşti aduce la cunoştinţe Domnilor studenţi ai Facultăţii de Medicină din ţară, că în ziua de 1 Februarie 1932 se va ţine concurs pentru ocuparea a 4 (patru) locuri de interni ce vor deveni vaca­ni­ve, Regulamentul pentru ţinerea acestui concurs în care sunt in­dicate şi condiţiunile de admisi­bilitate, precum şi modificările introduse in acest regulament prin Decizii, se pot consulta la Cancelaria Aşezămintelor în toate zilele de lucru între 9­-12 din. Cererile pentru înscrieri tre­­buiesc să fie însoţite de actele«-^ cerute de regulament, precum și de certificatul de naționali- «*■«c­u um­b­un­zare şi se pri­mesc numai până în ziua de 29 Ianuarie 1952. «îl. ITIli Inst. Psicho-Hsîc s f&âi wa Mo. iMERTft nevrosete: Timiditatea Fobia (Fries! NEURASTENIA, HISTERIA, ME­LANCOLIA, NEVROSA M­ÎNIEI şi a STOMACULUI: (palpitaţie, su­ghiţ, noduri, vărsături, aerobme. Nevralgie, paralisie, tremurători, Insomnie, somnolenţă migrenă1! prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENŢA. (Fulguraţie Diatermie, ultraviolete). Sistemul HYPNOPEDAGOGIC pen­tru reeducaţia copiilor im­pulsivi vicioşi, Incontinenţa ăte­rm­a O­­­A­ir, Teatrul Naţional. . iipuran laton id.?»­.

Next