Universul, decembrie 1931 (Anul 49, nr. 325-352)
1931-12-01 / nr. 325
MARE Mop. IMPERIAL Calea Victoriei 47 feftjsj) 1 ájSj| ăl P B® NAA^/vVS/W^AAA<AAAAAAAAAAA^NAAAA/VS/WWSAAA^ wv\a/vwv^^v B lilJlSr ^rePe Chine iei 98 Voile Georgette lei 1981 Taftade Mătase lei 95 H O H n Sm i L Crepe de Chine „ 119 Voile Georgette „ 290 Soie- îavaMe „ 95 flO Crepe de Chine „ 345 Voile Georgette „ 325 Mătase de dublint gy 52 laTiSURî CrePesani „ 275 Poinge Japonez „ 210 MătaseflanelatA „75 I . itOwill Crepe satin „ 325 Spielarabie „ 280 Velour cump» „259 Corpurile Legiuitoare Şedinţele a@la 2S Iteeatbrie CAMERA Se deschide la ora 4 d. a. sub preşedinţia d-lui dir. Tope. Pe banca ministerială d-niiValer Por», N Oltescu. D. TF.ODOR ROZNOVANU arata oft funcţionarii publici şi pensionarii din provincie sunt:plătiţi cu lunile, din care cauză se află în mizerie, în timp ce pensionarii şi funcţionarii din Capitală sunt privilegiaţi. Cere ministerului de finanţe să arate ce măsuri a luat pentru reglementarea acestor plăţi în acelaş timp. Depune în acest sens şi memoriul Uniunii pensionarilor publici din regiunea Cernăuţi. D. C. LEANCA întreabă pe ddmimistrii de justiţie dacă cunoaşte gravele acuzaţii ce planează asupra procurorului Păcurariu ai tribunalui.ini dala Bălţi. Pr. CUCIUMA intreabă pe ministrul instrucţiunii şi pe cei ai finanţelor din ce motive nu v s'a aplicat legea prin care s-a deschis un credit extraordinar de 78 milioane pentru completarea salariiilor clerului. Acea lege a fost suspendată printr'un ordin ilegal al direcţiei contabilităţii din ministerul de finanţe. Mai întreabă pe d. ministru al armatei de ce nu se aprovizionează armata prin cooperative. D. TH. IACOBESCU (naţ. ţar.) protestează contra închiderii şcoalei de agricultură din jud. Cetatea Albă. Protestează în acelaş timp contra dizolvării Camerei de agricultură din Cetatea Albă. SITUAŢIA DELA S. M R. D dir. N. LUPU : îmi pare rău că la anunţarea acestei interpelări banca ministerială se află reprezentată aşa de onorabil, dar aşa de slab. Cu ocazia ciclării regiilor autonome, s’a creiat şi regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă, T. P. A. C., cum îi zicea d. Madgearu, — căci după cum ştiţi am îmbogăţit vocabularul nostru cu vreo 40 de cuvinte : ractuc, mac, etc. Acest P. A. C. este compus din alte regii mai mici mai mult sau mai puţin autonome şi cu un consiliu de administraţie comun, compus din 12 persoane care au încasat şi încasează multe milioane. Intre aceste regii, în mod provizoriu, s-a vonit şi regia Serviciului Maritim Român (S. M. R.). Direcţia generală a P. A. C.-ului, în nepriceperea sa în chestiuni marinăreşti, plănuise vânzarea vapoarelor de comerţ ale S. M. R.-ului şi făcuse chiar un mezat la ministerul lucrărilor publice, pentru a desfiinţa S. M. R -ul, deşi ceruse o subvenţie de 55 milioane pentru el. Toate mările, vreme de 35 ani, au fost brăzdate de paviloanele româneşti — şi de pasageri şi de mărfuri — şi era o plăcere să călătoreşti cu aceste vapoare, să vezi cum fâlfâie peste tot pavilionul român. Ei biine, acest P. A. C., pe de o parte cerea 55 milioane subvenţie, iar pe de alta scotea la mezat toate vapoarele In capul S. M. R.-ului se găsea d Ionescu-Johnson care a fost însă îndepărtat prin intriga d-lor Varda ta şi alţii. (In acest moment se naşte o discuţie violentă între d. dr. Lupu şi d. Manolescu-Strunga). Intre timp consiliul S. M. R.-ului încheie un contract cu Distribuţia Petrolului, pe un preţ X pentru petrol. Acum în ce priveşte petrolul pentru toate aceste consilii PAC este în proporţie: la S. M. R. 9/10 iar la celelalte Pacuri, regii 1/10. Va să zică dacă sunt 10 000 de tone, 9000 tone revin pentru S. M. R. şi 1000 pentru celelalte. Se spunea acolo că oricare va fi scăderea de preţuri la petrol, se va face scăderea pentru acea 1000 de tone la toate celelalte regii, fără să spună câte tone, dar la S. M. R. va merge pe preţul care este. Ori preţul la benzină şi petrol scade şi S. M. R.-ul este obligat să plătească 8 milioane mai mult decât ar trebui. Acum această administraţie cinstită să o vedeţi. Comandorul Ionescu-Johnson, cu da la sine putere, a sfărâmat acest contract și a adus 8 milioane îndărăt. Ei bine, domniilor, pentru ce pun eu atâta pasiune îin această chestiune ? Voi spune acum. Comandorul a fost scos din serviciu. El a cerut o anchetă la ministerul de industrie. Se refuză această anchetă. Și atunci face apel la organele militare. Dânsul a fost 30 an din armata ţării. In sfârşit se institue o anchetă .Ee se numeşte ca preşedinte d. aidimil Gabrielescu, împreună cu alţi trei. Fac ancheta care durează o lună jumătate, se cercetează totul la faţa locului şi d. amiral Gabrielescu încheie un raport favorabil. In încheiere d. dr. Lupu cere să se facă dreptate d-lui Ionescu- Ioneson. *• instituţie autonomă, dar aceia cari sunt acolo păzesc nişte bani, care nu sunt ai statului, şi prin urmare nu stau la dispoziţia regimurilor, care se succed. Se poate întâmpla că, orice ar fi zis consiliul Băncii Naţionale, cândva să aveţi a face cu oamenii aceia cari ar pretinde că, deoarece au pus înăuntru capital, cu profituri foarte mari, este adevărat, deoarece au pus capitalul acolo, au şi ei un glas“. Ne întrebăm, dacă d. primministru era convins de cele ce spunea atunci, cum a îngăduit să se facă recurs, căci decizia Curţii de apel satifăcea convingerile deale. Să fi fost aceasta în numele principiului continuităţii ? Nu credem, căci guvernul actual nu l-a respectat deloc, deci nu trebuia să-l respecte cu atât mai puţin acum, când avem altă convingere. Or ce om își dă perfect seama că la baza acestei ultime revocări, există un motiv pe care guvernul nu a îndrăznit să i-l mărturisească. Este notoriu conflictul dintre d. Manoilescu și d. Argetoianu, care a culminat în momentul când d. Manolescu, in calitate de guvernator, a refuzat să mai dea vreun sprijin Băncei Blank în al cărei consiliu se găsea de ministru de finanţe in calitate de vice-preşedinte şi membru în comitetul de direcţie. Motivul real aşadar nu poate fi decât cel arătat de d. Manoilescu în interviewul din ziarul „Universul“ de azi, care corespunde cu tot ce se ştia de toată lumea în jurul acestei chestiuni. Există un svon astăzi că statul ar fi hotărît să preia, prin ministerul de finanţe, terenul Bordeiu al Băncii MarinoroEch Blank, pe preţul de câteva sute de milioane, se vorbeşte că ar fi vorba ca statul să preia un munte proprietatea băncii Marmorosch Blank, iarăș pe câteva sute de milioane (sgomot, întreruperi)... Ei bine, domnilor, «te îngrijorător ce se petrece în țară. Domnul Manoilescu, când i.firma că pleacă de acolo spu- I îea că pleacă penitru că nu a vrut să dea ajutorul Băncii Naţionale, băncii Blank. Eu nu pot să cred decât motivarea pe care o. lă d. Manoilescu. io legătură cu înlâlnirea d-lui Iodescu de la Banca Naţională D. A. C- CUZA : Eri a intervenit o schimbare la Banca Naţională ! Guvernatorul de până acum, d. Manoilescu a fost înlocuit prin fostul guvernator d. Angli diesen. Mie mi se pare această înlocuire îndeajuns de justificată,— este vorba numai de punctul de vedere juridic— dacă ţinem seama de situaţia pe care o avea guvernator Angelescu. Este însă un fapt, asupra căruia ne oprim, anume asupra declaraţiilor d-lui Manoilescu. Aceste declaraţii, care au fost publicate în ziarul „Universul“, »sunt de o gravitate excepţională pentru că un fost ministru, un fost guvernator al Băncii Naţionale, al celei mai înalte instituţii de credit a României vine şi face unele afirmaţii care cad în sarcina d-lui ministru de finanţe. Aceste declaraţii d-lor se cuvin să fie cercetate şi să li se răspundă imediat. De aceea adresez această interpelare d-lui ministru de finanţe asupra schimbării intervenite la Banca Naţională, prin numirea unui nou guvernator în locul d-lui Manoilescu, care prin declaraţiile sale publicate în ziarul „Universul** ca data de Duminică 29 Noembrie 1931, zice că motivarea Decretului Regal trebue puţin schimbată şi anume în sensul următor : ,.D. Mihail Manoilescu în calitatea sa de guvernator al Băncii Naţionale, apărând în mod hotărît alături de consiliul Băncii, interesele statului şi ale acestei instituţii împotriva încercărilor mele de a impune noui sacrificii pentru salvarea băncii Marmorosch Blank, astăzi ministru de finanţe, am onoare a propune ca sancţiune pentru trecut şi ca măsură de precauţie pentru viitor, înlocuirea d-lui M. Manoilescu etc.“. Aceste declaraţiuni ale unui fost ministru şi guvernator al ■ Băncii Naţionale, fiind de natură să alarmeze opinia publică, rog pe d. ministru de finanţe să benevoiască a spune întrucât declaraţiile fostului guvernator al Brăncii Naţionale, asupra cazului Marmorosch Blank îşi găsesc sau nu vreo justificare D. AL. LEPADATU : Cereţi urgenţa. D. A C. CUZA : Cred că e necesar să se acorde urgenţa. Adunarea admite urgenţa. D. A. C. CUZA adresează a doua interpelare guvernului în legătură cu administraţia neno-itorită ce se face în Maramureş. Prefectul de Sighet Flaviu Turjca a săvârşit abuzuri ce nu mai pot fi tolerate. A desfiinţat o capelă ortodoxă, ridicând odoarele pe care le-a aruncat în drum. A dat foc unei ospăitării populare ţinută de un român. Cere să se ia măsuri. D. ministru VALER POP răspunde că a fost sesizat de cele întâropate, s’a făcut anchenă şi raportul a sosit abtaeri. Ministerul de interne va lua măsurile cuvenite. INTERPELAREA D-LUI AL. OTETELE8ANU D. AL. OTETELE8ANU: Interpelez pe d. prim-ministru şi pre p-ministru de finanţe, asunrana£adului cum au Înţeles să dea o nouă lovitură institutului nostru de credit, Banca Naţională, pri revocarea actualului guvernator. In curs de 8 luni se repetă pentru a doua oară gestul ncalificabil a doui miniştri de finanţe cari s’au suscedat şi cari au uzat de un drept, care dacă există, nu poate fi exercitat fără nici un fel de îngrădire. Banca Naţională nici prin actele sale constitutive şi n ci prn rolul care trebue să-l aibă în viaţa economică şi financiară a ţării, nu poate şi nu trebue să fie la ordiele ministrului de finanţe. Devocarea ultimă făcută de d. ministru de finanţe actual, prezintă o lovitură mult mai gravă decât revocarea făcută de ministrul de finanţe anterior. Căci pe când d. M Ionescu a simtit nevoia să motiveze revocarea d-lui Burneanu, actualul ministru de finanţe ce crede dispensat de a da vre-o motivare revocării, motivând numai numirea noului guvernator şi aceasta inacceptabilă. A spune că decizia Curţii de Casaţe obliga guvernul să facă să înceteze starea de provizorat de la Banca Naţională, este o motivare ipocrită fiindcă nu corespunde realităţii. Numirea d-lui Manoilescu nu era un provizorat faţă de d. Angelescu care îşi dăduse demisia din libera sa voiţă, ci era un provizorat numai faţă de d. Burneanu, care trebua să se transforme în definitivat în momentul când d. Burneanu a pierdut procesul cum era şi Întâmplat. Surprinderea noastră e cu atât mai mare cu cât d. prim-ministru Iorga, când a fost revocat d. Burneanu, spunea în Camera naţional-ţărânstă, că revocarea a fost o eroare şi că cel numit, d. C. Anghelescu este un om de partid. Iată ce spunea atunci , Iorga: „Măsura dv. ar fi avut un alt caracter, dacă dv. n’aţi fi înlocuit — o să arăt dacă această, înlocuire este sau ba posibilă, potrivită cu condiţiunile scrise existente în ce priveşte Banca Naţională — pe acest guvernator, care a făcut politică, ca şi toţi predecesorii săi şi care, dacă nu ar fi făcut această politică, n’ar fi fost numit, — dacă nu l-aţi fi înlocuit cu un simpatic coleg al nostru de aci, care a făcut şi el politică şi care dacă nu ar fi făcut această politică, n’ar fi fost numit. Dar, dacă dv. l-aţi fi înlocuit cu un om de care să nu se poată atinge nimeni, obiectând că a venit prin politică şi reprezintă un partid, atunci s’ar fi evitat lucrurile triste pe care Ie prevăd“. Iar mai departe: „Iar în ce priveşte condiţiunile în care se poate înlocui guverra tura!, este foarte drept că, faţă de ce este acum scris acolo, dreptul dv. de a-l înlătura este îndoelnic^^^^^^^^ Ba, este îndoelnic. Dacă dv. voiaţi să-l înlocuiţi, aşa încât să nu fie niciun fel de îndoială, rămânea să se schimbe condiţiunile pe baza cărora d. Burneanu a fost numit şi a funcţionat“. Şi acum ascultaţi cum domnul prim-mistru atunci deputat, justifica, că nu trebuia să sea această măsură : „Dar, în acelaş timp o observaţie la sfârşit, Banca Naţională este nu numai o Continuarea discuţiei la Mesaj Se intră în ordinea de zi şi se continuă discuţia la mesaj. D. GRIGOROVICI (socialist) îşi continuă cuvântarea la, mesaj ocupându-se de veniturile şi cheltuelile Statului. In momentul, când se vorbeşte de asanarea datoriilor ţăranilor ar trebui să se vorbească şi de conversiunea datoriilor statului, rămase una din cele mai grele sarcini, din a cărei cauză nu se pot plăti salariile funcţionarilor la curent. Statul mai are o greutate anormă şi faţă de bănci. S au datsume enorme pentru asanarea unor bănci, car s’au prăbuşit una după alta, după ce au încercat să trăiască un trai anormal. Banele acestea au luat bani eftini de la Banca Naţională, ca să-i împrumute cu dobânzi exagerate ţăranilor. D. Grigorovici se ocupă apoi de chestiunea eftenirii vieţii, o problemă pe care o neglijează guvernul, in aceste vremuri de lipsi, când se reduc salariile slujbaşilor. După părer social-democraţilor, principiul fiscal constă în minimum de existenţă care tre■■■■■■■ bne introdus la toate clasele ţării. D. Grigorovici arată anomaliile sistemului nostru fiscal şi propune pentru evitarea nedreptăţilor, publicarea rolurilor la impozitul global. Dinaceast cauză nu se poate ajuta Statul ca să scoată banii de acolo de unde i-ar putea scoate. Măsura ca învăţătorii să fie plătiţi de primării este şi greşită şi umilitoare pentru învăţători. Tot astfel guvernul face o politică nenorocită, punând în sarcina funcţionarilor şi a pensionarilor biruri peste puterile lor. In privinţa conversiunii datoriilor agricole, spune că se bucură de a fi triumfat principiul de concordat pentru ţărani. D. MARIN I. STANOIU a depus din iniţiativa parlamentară un proect de lege pentru modificarea tarifului vamal la art. 449 (la zahăr rafinat), proect ce poartă 73 semnături. La ora 7 d. a., d. ing. N. MICLESCU preşedintele adunării a ridicat şedinţa. Viitoarea şedinţă se ţine luni la ora 3 d. a. Bugetul ministerului instrucţiunii in discuţia comisiei Camerei •— Salariile clerului şi ale corpului didactic. — Incident intre d-nii N. Iorga şi V. Toni — Subcomisia bugetara a ministerului instrucţiei a luat ori în discuţie proiectul de buget al acestui minister, în prezenţa d-lui prim-ministru Iorga şi a d-lui subsecretar de stat la finanţe, Zamfir Brătescu. Preoţii Man şi Gucdiunna au cerut să fie satisfăcute doleanţele preoţimii, în ce priveşte salarizarea. Salariile preoţilor au suferit până acum două curbe de sacrificiu. S-a făgăduit preoţilor din subcomisia bugetară, că în cursul anului viitor se va căuta să se împlinească salariile clerului. Sau ivit discuţii vii în legătură cu salarizarea membrilor corpului didactic. SALARIZAREA CORPULUI DIDACTIC D. V. Toni a cerut d-lui primtegorică, dacă se va prevedea in buget suma cuvenită membrilor corpului didactic, după legea de armonizare. D. subsecretar de stat Bratescu a răspuns, că chestiunea aceasta se examinează la ministerul de finanţe dar nu se poate da un răspuns categoric. D. Toni a mai arătat lovitura ce se dă şcolii primare, prin trecerea salarizării corpului didactic în sarcina comunelor. A cerut ca salarizarea să rămână în sarcina statului. A insistat ca nouile gradaţii să fie înscrise în buget. Intre d. Toni şi d. N. Iorga s’a ivit o discuţie violentă, primulministru acuzând asociaţia corpului didactic de sindicalizare." Bugetul ministerului instrucţiei publice a trecut prin corni- UNIVERSUL LUCA P. m vânzare: FINET calltato estra LEI 'î FINET Eskimo „ KASHA“» .: NICULESCU MOLTON Doamnelor, COMO Bucureşti — Str. Lipscani 45 uade veţi găsi cel mal bogat asorttaeui In MĂTĂSURI STOFE şi orice fel de fesuturi. — Calităţi superioare PREŢURILE CELE MAI REDUSE VIZITAŢI NOUL MAGASIN Mont Blanc duble Sace „ JlSf» PUBLICATIUNi Se aduce la cunoştinţa generală ca Marţi 15 Decembrie 19 ora 16, se va ţine in faţa Contetului şcolar şi în cancelei Seminarului ,,Sf. Gheorghe” Roman, conform ari 88—100. Legea Comptabilităţii Fuldld art. 31—55 din regulamen! O. C. L. şi Normele genere pentru licitaţii, publicate Monitorul Oficial No. 127/931, II-a licitaţie publiică cu terme scurt, cu oferte închise şi sigilate, pentru aprovizionarea Intenatului Seminarului până la Noembrie 1932. 68.000 kgr. pâine, orez, săpuni macaroane şi ulaiu. Aceste alimente vor fi furnizate după nevoile zilnice, pâinea fiind adusă de furnizor în curtea şcoarlei. întreaga aprovizionare se face pe riscul furnizorilor. Ofertanţii trebuiesc să îndeplinea-scă condiţiunile cerute de legile de mai sus, pentru a fi admişi la lici-t taţie, depunând în ziua şi ora fixată, în numerar sau efecte de stat, garanţia de 5 la sută asupra valorii alimentelor. Caietul de sarcini se găseşte la cancelaria seminarului respectiv, unde i se pot lua şi orice fel de internaţiuni. [ Preşedinte, Iconom V. Iorilachie Contabil, I. Butnaru '■ L . 6501 -r-, ESTE . . ELIXIRUL^ de sănătate' /ti mi-a pedd sanatatea pierduți / si m’a întinerit căci a conjine: suc proaspat de nuci de colla, extrad de coji de china, de foi de coca si fosfați sub forma gticerosfal de calciu. TOO. OOO vândute mirun singur an este dovada efîcacildlii ?i efectelor Iui salutare. EI combate^ Anemia. Chlorosa,Slăbiciunea nervoasă, sumenajul,debililate senilă,amețeli vdjttidi în cap, chlorosâ,scurgeri la femei.,etc. etc. FIECARE STICLĂ POARTĂ PAHAR Șl PLUMBUL E! depozit V.D.VASEU U BUCUREȘTI STR.OUENI32/1. D£ VÂNZARE IA FARMACII !I OROCHERH ! Discuţia la Mesaj D. general I. POPOVICI: Oştirea profită de acest prilej spre a-şi exprima ca totdeauna sentimentele sale de devotament faţă de M. S. Regele Carol al II-lea. O chestiune foarte importantă este aceea a dezarmării. In Februarie va fi o conferinţă care va discuta problema în toate amănuintele.Noi, în această cale ar trebui să imităm Franţa, care înţelege înainte de a se discuta dezarmarea, să se înarmeze. Contribue la această stare de spirit, cu siguranţă, şi conflictul armat dintre două membre ale Ligii Naţiunilor. La noi, guvernul a căutat să contrribue cât a putut în diirecţia pregătirii armatei. Prin mesaj se anunţă chiar principiul dotaţiunilor şi al industriei de război. O armată se pregăteşte în timp de pace pentru război şi dotarea completă a unei armate e cel mai bun principiu. Faptul că se ţine seama de importanţa industriei militare pentru această pregătire, arată că se ţine seama de experienţa războiului când umblam peste mări şi ţăi, după armament şi muniţiuni. Inţelegându-se importanţa aviaţiei s-a pus un timbru special, al cărui fond trebuie exclusiv să fie acordat acestui scop. D -sa arată apoi utilitatea pregătirii în timp de pace a armatei. Insistă asupra caracterului organic şi continuu pe care trebuie să-l aibă această pregătire, pentru care nu trebuie să se facă nici o economie. Acum patru, um inspector de armată esta cu 9000 lei pensie, faţă de o leafă activă de 400000 Lei Spre a corecta atare eroare, sa alocat o sumă de 100 milioane lei, anul trecut. Or, pensiile actuale nu sunt încă atât de mari ca să poată fi puse în discuție spre a fi reduse, după cum se spune, cu un coeficient foarte mere Insă o chestie spinoasă este pensia invalizilor şi a văduvelor de război. Să numit o comisie, care a întocmit un proict care acorda o pensie foarte modestă. Procetul a fost bine primit şi d. ministru de finanţe vrea să îi prezinte parlamentului. Mi s-a spus să găsesc fonduri, he. Mem conformat. Am propus să se desfiinţeze subvenţiile pe care le dă ministerul, armatei multor societăţi de ajutoare. In afară de aceasta cred că se mai poate găsi şi alţi extni şi că parlementul va vota această lege de justiţie. D. MANDREA (maj.), îbfcr© scurtă cuvântare a arătat ce a determinat pe senatorii majoritari să dea concurs acestui guvern. Apoi a spus în relief personallitaitea celor ceri compun acest guvern1 de sub preşidenţia d-lui prof. Iorga. Mai departe, ti-sa a insistat asupra roludirii pe care îi are în istoria unui neam atare guverne. D. SELTEA, vorbind in numele primarilor, critică, legea spirtului, pe care a întocmit-o guvernul pa fiind dăunătoare producătorilor corecţi şi inaplicabilă. Arătă apoi că guvernul n’a adttrs sancţiunile anunţate, iar activitatea ei până acum nu poate fi spre laudă. N’a, făcut decât să se războiască cu presa şi să interzică publicului intrarea în ministere. Cere o subortudine specială pentru magistraţi şi prostitele de legi să nu mai fie făcute de nepricepuţi. Cu aceste rezerve, votează răspunsul la mesaj. Luni, şedinţă la 3 d. a. SENATUL A prezidat d. M. Sadoveanu, preşedinte. Pe banca ministerială d-nii: D. Ghica, C. Hamangiu, V. Stanciu. COMUNICĂRI PAR. URZICA (naţ.-ţăr.) a făcut o comunicare în legătură cu salariile magistraţilor. D. ministru C. HAMANGIU arată că guvernul are toată solicitudinea pentru magistraţi şi va face ce-i stă în putinţă să-i ajutoreze. D. ministru GHICA referinduse la o comunicare a d-lui senator Oanea, a spus că în cea mai mare parte in chestiunea revizuirii tratatelor a dat răspunsul cerut. Cât priveşte atitudinea d-lui Grandi, în America, tactul d-sale nu a putut să ne dea îngrijorări, Italia fiind aliata noastră. Vorbele sale nu trebuie greșit interpretate. :ri fi,) PENTRU LUSTRUIT GEAMURI Repr. jSonerălă □.NATEFl 10 Str.Doarrm^i 10 Telef. 312-74 • • ' permanentă de CASJSTS si c&smm Argintăria BERND9SIF Bal. EPsabeta 39 Telef. 365-99 vis a-vis de Liceul Lazar , (Intrarea prin Str. Silfidelor 6) Tacâmurile Berndorf cu marca „Urs" cele mai preferate din lume, știut de o rezistenta si elasticitate deosebită, datorită faptului ca la fabricarea lor nu se întrebuințează decât metal laminat de o tărie speciala Asortimentul bogat în stiluri moderne si istorice ne dă posibilitatea de a satisface orice pretenţie şi în " condiţiunile ceie mai avantajoase. Se lichidează diferite obiecte foarte avantajos. 15 nevralgia JURIST MEDICAMENTUL SIGUR CONTRA DURERIdeCAP-MIGRENE RĂCEALĂ - GRIPA HELENE-FLORALICE Benito Musolini 53 Lucrează cu preţuri excepţionale. Pentru d-nii miniştri ai armatei şi sănătăţii Invalizii de război, ofiţeri şi reangajaţi, clasaţi după 51 Martie 1925 şi aceasta din cauză că majoritatea au fost menţinuti vitale până în anul 1 pe d-nii miniştri ai armaţi nătăţii să stăruie în u "N de ega S’a sinucis după ce şi-a masacrat familia Paris, 28 (Rador). — La Verdun, un italian biebunit subit, şi-a rănit grav soţia şi un copil cu tăeturi de briciu, apoi s’a sinucis aruncăndu-se din balcon, dela o înălţime de sece metri. Săptămâna cancerului In urma succesului din anul trecut al săptămânii cancerului, va fi şi anul acesta, sub auspiciile comitetului central de luptă în contra cancerului, un ciclu de conferinţe despre mijloacele de prevenire si vindecare ale cancerului, urmata de proectarea filmului românesc „Cancerul“. Spre a permite participarea la aceste conferinţe a unui public cât mai numeros, ele se vor ţine la fundaţia Carol I după următorul program : Miercuri 2 Decembrie ora 9 seara prof. C. Angelescu: Cancerul stomacului; Joi 3 Decembrie ora 9 seara, prof. D. Gerota: Cancerul sânului—---Sâmbătă 5 Decembrie ora 9 seara dr. I. Jovin : Tratamentul cu raze ale cancerului. Duminică 6 Dec. ora 11 a. m. conf. A. Babeş: Cum ne putem feri de cancer. --------x ._j x—■— Apel către bunii creştinii Epitropia bisericii Frumoasa (ToeortiMMii) face un călduros apel către butoi creştini să conttrtiibue cu obolul lor la construirea unei oase-patracte in cimitirul din acea comună. Ofrandele se vor trimi CONCURS pentru[internat Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti aduce la cunoştinţe Domnilor studenţi ai Facultăţii de Medicină din ţară, că în ziua de 1 Februarie 1932 se va ţine concurs pentru ocuparea a 4 (patru) locuri de interni ce vor deveni vacanive, Regulamentul pentru ţinerea acestui concurs în care sunt indicate şi condiţiunile de admisibilitate, precum şi modificările introduse in acest regulament prin Decizii, se pot consulta la Cancelaria Aşezămintelor în toate zilele de lucru între 9-12 din. Cererile pentru înscrieri trebuiesc să fie însoţite de actele«-^ cerute de regulament, precum și de certificatul de naționali- «*■«cu umbunzare şi se primesc numai până în ziua de 29 Ianuarie 1952. «îl. ITIli Inst. Psicho-Hsîc s f&âi wa Mo. iMERTft nevrosete: Timiditatea Fobia (Fries! NEURASTENIA, HISTERIA, MELANCOLIA, NEVROSA MÎNIEI şi a STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerobme. Nevralgie, paralisie, tremurători, Insomnie, somnolenţă migrenă1! prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENŢA. (Fulguraţie Diatermie, ultraviolete). Sistemul HYPNOPEDAGOGIC pentru reeducaţia copiilor impulsivi vicioşi, Incontinenţa ăterma OAir, Teatrul Naţional. . iipuran laton id.?».