Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)
1932-01-01 / nr. 353
LIX Nr. 353 Vînit 1 Ianuarie 11 toate pitorească * toare pitorească intim ograf a putut să prindă această scenă amuzantă: un șoarece s’a aventurat rnment, unde patru cățeluși au pornit o vânătoare aprigă contra șoricelului. are cam de vreodată ziare hane, în special, sigur, că doamne taie ca şî stelele - 30 se sfiiesc să nu diveraanibicii a■ei loțitini de poditatea cutărei . Toată lumea, rica şi ctevitrninja, asemenea deac de dragul arabul unor avau■óarté remunerau acest mic demenționat în c a*titor, sau naiva ,eau foarte imndul că Lady X iere,Z • său că ise făcea funia „Y” Şi _ astfel mulţumită, rău dispus însă, iţă să propuie în ei de comerţ fer Unite; ca pe „atestate” să fie nenţionarea suplătită pentru amnei, sau domădune. urând, vom venituri redactate: „Ne-am simţit dăm doamnei X să ne declare că setea splendidatrebuințării rentei noastre ere* ister-ului il său fortificat unții Catskilî^și punea că strânjsală, Jack Diadupă cât se pali un ban. Ea n’a avut nici ntru înmormânncercat o chetă arăși ai soțului sarea pe piere iile suni vorbă . tem destui bar. j u zece înainte. |a mai guralivad doarme, pe |irbnţi, cari tocim flecari. , un paşnic şi I diintr'o localizantei, care din elocvente noc-000 de franci, a astă fi dosmoş■am, de meserie enise la Paris ceri, dar şi ca puţin, ceeace şi urnei prea frur‘un balet oriee bine, până îiare, cuprins de zimţă, că excla. sluşit spre a fi ..era sa : „Sper, s’o şteargă cu ; din buzunarul eînţeles, a doua ru constată dis. se duse la cel ca să depue aşteptarea ce-i şi sub impre;-l muncea peuffl stăteau luatul, că domnul 2 aşa afară, nete compătimire, mai bun, el se «vesti soţiei că rpelise portmonă din fire, îl ea, nenorocitul somn Şi atunci li aplică ocoitată şi-l dete n casa părinţi?rou al acestei esti şi acolo că te furt şi îs se ă acest om sun a spume ademn somn.—tuci şi relarită toată tir până în aţă, spunem, că tadat Şi el afară, -1 va desimșaăr se reîntoaris și, duipă ce e, găsi pe fata e o dejte în ju’ondan nat-o la arp, dar n‘a pută coi »pensație a rămas şi ră nevastă, de a inieditat pro- I DE AZI PE MÂINE SCUZE Deja am timp, paralel cupolitica şi căsătoria şi cam de aceeaş importanţă, s-a pus vieţii noastre, o aâta problemă , aservitorilor. E adevărat că nu prea e de crezut: aceşti salariaţi pe care altădată aricii nu-i luai în seciunăr şi careprestau imense servicii pe prețuri derizorii, au devenit azi o marfă scumpă şi foarte delicată. Lucrul e, vizibil, și general. In primul salon în care vei intra, vei auzi: — Ah ma chere, n'am servitoare ! — Și a mea e o obraznică ! — Și a mea nu ştii® să facă sarmale. — A mea se scoală târziu. — A mea iese în oraș de trei ori pe săptămână. — Barem a mea, vrea zilnic să exerseze la pian ! In al doilea!, ,la fel. Al treilea, identic. Pe stradă, la cafenea, la cinematograf, în somn chiar, cetățenii vorbesc despre servitori. Sunt un fel deobsesie a tuturor, de care nimeni nu poate scăpa, pe care toţi ar vrea-o imaterializată. Servitorul a ajuns un fel de zeu al bucătăriei şi al maturei, urât de toţi, dar de toţi cultivat. .Mărturisesc, cu riscul de a fi fost o bucată de vreme necunnoscător, că nu am crezut în aceaastă problemă a servitorilor.. Am avut întotdeauna servitori şi servitoare, de care am fost mulţumit : oneşti, ce dieligenţii muncitori, cu pretenţii micii. Chiar acum, de curând, soţia mea a angajat o servitoare, care eram sigur că nu va desminţi buna părere pe care o aveam despre rassa sa. Şi asta a durut câtăva vreme, până când am auzit următorul dialog între soţia mea şi ea,, dialog care m-a adus, odată pentru totdeauna, în tabăra celorlalţi : _— Vialentino, spui că Miercuri, vine logodnicul tău să te vadă ? Ştii că asta ni îmii prea convine, deoarece voi lipsi de acasă. — Ah ! nu face nimic coniţă, răspunse Mialentina amabilă. Nu face nimic.... am să vă scuz eu !... Keops Tipuri din Manciuria fotografiate de corespondentul nostru special BIRJAR MANCIURIAN MONGOL DIN CICIKAR Şaliapin în film vorbitor Ziarul englez „Daily Herald“ anunţă că marele cântăreţ rus Feodor Şaliapin, va turna în curând un film vorbitor, al cărui scenariu ar fi scris de Charlie Chaplin. Tratativele premergătoare încheerii contractului au durat mult timp. Şaliapin a cerut 1000 lire sterline pentru fiecare zi de turnarea filmului și 33 la sută din venitul brut. Contractul a fost încheiat la Biarritz în timpul întrevederii între Saliapin cu Charlie Chaplin. Subiectul filmului e luat din viaţa lui Saliapin. Artistul rus va juca mai multe scene din epoca războiului şi a revoluţiei şi va cânta principalele sale arii. Filmul va fi turnat concomitent în trei limbi: franceză, germană şi engleză. Versiunea franceză a fost încredințată contelui de Limour, prieten şi colaborator al lui Charlie. De ce se despart La un tribunal din Cehoslovacia un soţ a obţinut divorţul, pe motiv că soţia sa întârzia întotdeauna când se ştia aşteptată. Soţul, ultragiat, a declarat, că demnitatea sa era batjocorită prin acest procedeu şi că ceva mai mult, o astfel de lipsă de punctualitate din partea nevestei putea avea o influenţă deprimantă asupra spiritului său (al soiului). . Dar, un motiv de divorţ şi mai original a fost invocat de un parizian, care a cerut să fie despărţit cât mai curând de seamaa-i jumătate, deoarece ea posedă un revolver, studiază „crimele pasionale“ cu un îngrijorător interes şi declară sus şi tare că violenţa e singurul mijloc de a-ţi face dreptate. NOTE MEDICALE ROLUL DISPENSARIILOR SI COMBATEREA TUBERCU- ’ LOZEI Dispensariile joacă un rol de primul ordin în combaterea tuberculozei, exemplul evident îl dă orașul Lyon, unde lupta contra tuberculozii prin dispensării bine organizate a început acum 26 ani, înainte de dispensării mortalitatea prin tuberculoză era 38,5/10.000; prin dispensării a scăzut la 19,7. Dispensariile scad mortalitatea prin acţiunea lor de profilaxie personală , îngrijirea bolnavului, higiena la domici- iliu prin acţiunea infirmierelor vizitatoare, scuipători, dezinfecta spatelor, curăţenia locuinţei, prin desinfectarea locuinţei şi a rufăriei în timpul boalei. Dispensariile mai joacă un rol foarte important prin în- trebuinţarea celorlalte opere antituberculoase: spitale speciale, sanatorii, preventorii, opere de protecţia copiilor. Dispensariile sunt ca şi gările regulatorice, ce dirig către centrele convenabile bolnavii, în interesul cărora pun în acţiune diferitele mijloace de profilaxie socială. Fără dispensării, cartierele populate ale oraşelor sunt lipsite de profilaxia tuberculoziv directă şi indirectă. Diminuarea tuberculoziî într’o ţară se obţine prin aplicarea activă a luptei contra ei. Exemplul oraşului Lyon arată 2 lucruri: 1) diminuarea mortalităţii prin tuberculoză şi scăderea ei la 1/2 în 20 ani. 2) Dispensariile sunt factorul principal al acestei scăderi, atâ prin acţiunea lor directă cât şi prin punerea în acţiune a celorlalte instituţii de higienă socială. — (Monde medical). J.r. F. ' Ts '4‘t. Fv'jj * }• P ji iiyi i|J| ij 1£jj M³ UIjlUvtVaR jj((, VJ‡€^»ld vi •iți 'fj; -.pnTfV\j T \Pf 'Apele prosti îl* din topirea zăpezii in ultimele el ie, au inundat cartierele dinpalea Galaţilor. Străzile Locun abilei, Apostoleana, Coroanei, Depoului aunt plnic de apă, Siradn Maramureş e inunda i pio /nare întindere cartierul Galaţi Pi pui, unde curţite caselor • -.ni pline cu apa. Mahalaua Braut e parţial inundata. Piaţeta Mai rai împreună cu străzile ce-o amonjoacă se afla sub apă. ■ Primăria a deptrs să se puie în funcţiune pompelepentru scoaterea apei şi? pe străzi. Inundaţii parţiale sunt şi In camicul nou. IN ONOAREA FRANCEZILOR MORTI IN ROMÂNIA ,,France Militaire”, publică un articol intitulat ,,Un omagiu fată de mareşalul Joffre şi de generalul Berthelilt", din care extragem următorul pasaj : „In România, generalul Grigore Constandache, şeful serviciului istoric al marelui stat major român, a oferit, cu ocazia ceremoniei anuale consacrată francezilior căzuţi pe pământul României, în timpul marelui război- un omagiu armatei noastre şi şefilor ei. „Intr-un frumos discurs, el a reamintit atitudinea Franţei, recunoştinţa la care are dreptul şi a exaltat bravura soldaţilor săi. Apoi a definit înaltele calităţi ale mareşalului Joffre şu partea sa atât de importantă la câştigarea victoriei In fine, a evocat memoria generalului Berthelot şi serviciile aduse de către acesta şi de către misiunea pe care a comandat-o în România“. Ziarul „France MItaire“ citează pasagii din discursul generalului Grigore Constandache“. ------QhQ------- A ars o sondă in Prahova Ploeşti, 29 Decembrie Asta noapte, la ora 10, un puternic incendiu s’a declarat la sonda No. 9 a societăţii Astra Română din schela Poiana Copăceni jud. Prahova. Imediat s’a dat alarma şi au sosit la faţa locului şeful schelei şi personalul, pentru a stinge focul. Materialul din care era construită schela fiind înhibat de ţiţei, nu a putut fi stins; flăcările s-au întins şi la batalul plin cu ţiţei ce înconjura sonda. Lucrătorii au recurs la astuparea batalului în pământ, fapt ce a contribuit la diminuarea flăcărilor. Focul nu a putut fi stins complet decât dkipâ o muncă de câteva ore. Din primele cercetări s’a constatat că incendiul se datorește unui scurt circuit electric, fî.-.rl u f, • ii miniera și autorităţile au deschis o anchetă. Pagubele sunt mari. —----O—O------ Falsificatori de bancnote de 100 Iei la Cluj Cluj. 29 Dec. Prefectura poliţiei din Cluj a primit informaţii, că un ucenic cu numele Marion de la o zincografie, a făcut clişee pentru a falsifica bancnote de 100 te. Poliţia a arestait pe ucenic, care la început a negat. Mai taraim însă a recunoscut că avea de gând să fabrice banncnotie de 100 to. A declarat însă, căa fost pus la cale şi că nu el a născocit ideea flusificairiilor. In urma declareţiiiilor făcute ele ucenic, politaiae făcut o descindere în strada Căpitan Ignat, In Géza. Szanely, fost furcoţioimiair de poştă. La care a descoperit o serie întreagă de tunete, necesare la fabricairea de Immente. Afară de vopsele, diferite soluiţii, etc. A fost descoperită şi o caintilitate apreciiabilă die hârtie, pe care Szenely intenţiona să o întrebuinţeze la falsificarea bancnotelor. Szenely ,a recunoscut că împreună cu Márton, încearcă de multă vreme să fabrice bancnote de 100 lei. Până acum au făcut mai multe asemenea bancnote, dar ele nu au fost prea reuşite şi din pricina aceasta se temeam să le aducă în circulaţie. Falsificatorul susţine că a încercat falsul pentru motivul ca rau mai erne post de multă vreme și ducesa mare mizerie. După ce li s’aiu luait declarațiile in scris, aiu fost trimiși la parchet, împreună cu corpurile delicte confiscate.— Hoţi arestaţi Giurgiu, 29 Dec. In ultimele zile d. Danielevici, şeful poliţiei locale, a primit mai multe reclamaţii că în comunele vecine oraşului, o bandă de 5—6 persoane comite în timpul nopţii spargeri şi furturi al cărui produs îl vinde pe la diferite persoane din oraşul nostru. Cu cercetarea cazului a fost delegat de comisar Lacurezeanu, de la poliţia judiciară, care după mai multe urmăriri a reuşit să descopere şi să aresteze pe autorii spargerilor care sunt: Ştefan Neacşu, Gheorghe Alexandru, Ilie Ion Gheorghe Manda, Ilie Buzatu şi elevul-jandarm Gheorghe Oancea, toţi din comuna Bălanii judeţul nostru. Hoţii au mărturisit faptele de-clarând şi unde vânduse lucrurile, cari au fost găsite şi predate păgubaşilor. D. Paul Drăgănescu, jude instructor, care a cercetat cazul, a emis mandat de arestare contra lor, depunându-i în arestul preventiv. ROMANIA PRIMĂRIA ORAŞULUI TECUCI PUBLICATION! ~ No. 14.849 Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 28 ianuarie 1932, ora 19 a. m. se va ţine licitaţie publică în localul acestei Primării, în conformitate cu art. 88-110 din legea contabilităţii publice, pentru vânzarea motoarelor de curent continuu și a materialelor scoase din uz de la uzina electrică comunala, precum urmează: 1) 2 motoare Diesel de 180 H.P. cuplate cu un dinam model G.V. 400-35 fabricat S. S. fiecare. 2) Un grup compresor subvoltor cu trei mașini S.S. model G. M. 235. 3) 11 electromotoare S.S. de la 1912 H.P. 4) 500 borcane sticlă construcţie specială pentru baterii. 5) 1840 plăci negative pentru baterii. 6) circa 1000 kgr. aramă. 7) circa 15.000 kgr. fontă. 8) circa 2000 kgr. reziduri de plăci acumulatori. Concurenţii vor depune o garanţie de 5% din valoarea ofertelor. Devizul estimativ şi cadtul de sarcini în care se specifică şi în detailat descrierea tuturor maşinelor şi materialelor precum şi preţul, se pot vedea în fiecare zi de lucru la Secretariatul Primăriei. Emisă astăzi 23 Dec. 1931. Primar, Indescifrabil Secretarul, Indescifrabil 6384 ~PECUM VIRTUTEA MOBILEAZA FRUMUSEŢEA tot astfel râsul poate fi mobilat prin dinţi albi frumoşi, îngrijiţi cu pasta de dinţi Chlorodont. Tubul: Lei 32 şi Lei 20. 4490 #mâââ BUCUREŞTI, STR. BERZEI 94-100-B-dul ELISABETA 8-CAL.DIRIVIŢEI ... Cum împăcăm criza cu iradia de a oferi cadouri de anul nou? Simplu. Cumpărând cadouri utile! In flecar© raion de la Galeries Lafayette Palatul Librăriei Socec & Co. găsiţi un obiect util, interesant şi în acelaş timp foarte eftin, pe el toieri puteţi care cadou CADOURI utiies Interesante, eftsne Cel mai vast depozit cu cele mai eftine preţuriJUCĂRII Mare senzaţie produce sunetul aparatului Orion tip 7050, cu 5 plus 1 lămpi. „Radio Orion este aparatul, pe care de mult mildoriam” spune profanul, specialistul şi negustorul. Este cel mai mare, cel mai modern şi cel mai eftin aparat. Cereţi să vă fie prezentat în orice magazin de specialitate. Ce v 5 ianuarie 2...? CĂMĂŞI de ii şi de noapte IHKPmiilLI scurţi şi lungi PUIULE Ca să procura şi orice fel de ingerie bărbătească. Asortiment bogat şi preţuri extrem de reduse la cea mai mare FABRICA DE CAMAŞI din ţară ,Aero-Glub‘ SLLARI Academiei 2, Priviţa S9 AVIZ Fiinnd informaţi că pe piaţă se află cambii emise de Societatea Anonimă Română Rudolf Schmidt & Co. Fabrică de pile şi unelte din Bucureşti B-raul Alexandru I. Cuzn No. 56, cu a doua semnătură aparţinând d-lui Franz Nov.cum o plăsmuită,, rugăm pe oricâte ar poseda atari cambii să se prezinte la sediul Socratăţei între orele 8—10 a. m. spre a verifica autenticitatea semnăturilor Precizăm că o plângere în legătură cu aceste plăsmuiri a fost depusă de Societate la Parchet. Aducem deasememea în cuviosştiinţa publică că cererea în declarare în contra societăţei noastre făcută de d. Kanz se întemeiază pe o atare cambie cu semnătura d-nui Nowotny plăsmuită cambie în contra căreia ne vom înscrie în fals şi pe care intenţionat am refuzat a o plăti nefiind valabil emisă de Societatea rocistică. In consecinţă precizăm că nu poate fi vorbe de o încetare de plăţi. Cu toată stima Rudolf Schmidt & Co. S. A. R. Fabrica de pile şi unelte 9 M* In urma succeselor obţinute de vinurile vechi din colecţia ŞCOALEI DE VITICULTURĂ CHIŞINĂU la expoziţia de Horticultură de anul acesta. Administraţia Şcoalei răspunzând cererilor a re- Inoit stocul de vinuri aflător în I pivniţele din Strada Fuimoasă 153 (în curte) colţ cu Calea Victoriei şi a scăzut preţurile. Vinuri din recoltele 1894—1930.1 Depozitul deschis Luni, Miercuri, Sâmbătă şi Joi în ajunul anului'i nou —■ între orele 4—7 p. m. Direcţiunea Restaurantul Toboc FELION Server toate specialiaţile casei cu returi obişnuve. I Dans. Orchestra Petricii Salomeia, Se reţin mese A