Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)

1932-01-01 / nr. 353

LIX Nr. 353 Vînit 1 Ianuarie 11 toate pitorească * toare pitorească inti­m­ ograf a putut să prindă această scenă amuzantă: un șoarece s’a aventurat rn­­ment, unde patru cățeluși au pornit o vânătoare aprigă contra șoricelului. are cam de­ vre­odată ziare h­ane,­ în special, sigur, că doamne taie ca şî stelele - 30 se sfiiesc să nu diveraanibicii a­­■ei loțitini de p­­oditatea cutărei . Toată lumea, rica şi­ ctevitrnin­ja, asemenea de­ac de dragul ar­abul unor avau­­■óarté remunera­­u acest mic de­­mențion­at în c a*­titor, sau naiva ,eau foarte im­­ndul că Lady X iere­­,Z • său că i­­se făcea fun­ia „Y” Şi _ astfel mulţumită, rău dispus însă, iţă să propuie în ei de comerţ fe­­­r Unite;­ ca pe „atestate” să fie nenţionarea su­­plătită pentru amnei, sau domă­dune. urând, vom ve­­nituri redactate­­: „Ne-am simţit dăm doamnei X să ne declare că setea splendida­­trebuințării ren­tei noastre ere* ister-ului il său fortificat unții Catskilî^­și punea că strân­­jsală, Jack Dia­­după cât se pa­li un ban. Ea n’a avut nici ntru înmormân­­ncercat o chetă arăși ai soțului sarea pe piere iile suni vorbă­ . tem destui bar. j u zece înainte. |­a mai guraliva­­­d doarme, pe |­irbnţi, cari toc­im flecari. , un paşnic şi I diintr'o local­i­­zantei, care din elocvente noc-000 de franci, a astă fi dosmoş­■am, de meserie enise la Paris ceri, dar şi ca puţin, ceeace şi urnei prea fru­­r‘un balet orie­­e bine, până îia­re, cuprins de zimţă, că excla. sluşit spre a fi ..era sa : „Sper, s’o şteargă cu ; din buzunarul eînţeles, a doua ru constată dis. se duse la cel ca să depue aşteptarea ce-i şi sub impre­­;-l muncea pe­­uffl stăteau lu­atul, că domnul 2 aşa afară, ne­te compătimire, mai bun, el se «vesti soţiei că rpelise portmo­­nă din fire, îl ea, nenorocitul somn Şi atunci li aplică o­­co­­itată şi-l dete n casa părinţi­­?rou al acestei esti şi acolo că te furt şi îs se ă acest om su­­n a spume ade­mn somn.—tuci şi relarită toată tir până în aţă, spunem, că ta­­dat Şi el afară, -1 va desimș­aăr se reîntoar­­is și, duipă ce e, găsi pe fata e o dejte în ju­’ondan nat-o la arp, dar n‘a pu­tă coi »pensație a rămas şi ră ne­vastă, de a inied­itat pro- I DE AZI PE MÂINE SCUZE Deja am timp, paralel cu­­poli­tica şi căsătoria şi cam de a­­ceeaş importanţă, s-a pus vieţii noastre, o aâta problemă , a­­ser­vitorilor. E adevărat că nu­­ prea e de crezut: aceşti salariaţi pe care altădată aricii nu-i luai în seciunăr şi care­­prestau imense servicii pe prețuri derizorii, au devenit azi o marfă scumpă şi foarte deli­cată. Lucrul e, vizibil, și general. In primul salon în care vei intra, vei auzi: — Ah ma chere, n'am servi­toare ! — Și a mea e o obraznică ! — Și a mea nu ştii® să facă sar­male. — A mea se scoală târziu. — A mea iese în oraș de trei ori pe săptămână. — Barem a mea, vrea zilnic să exerseze la pian ! In al doilea!, ,la fel. Al treilea, identic. Pe stradă, la cafenea, la cine­matograf, în somn chiar, cetă­țenii vorbesc despre servitori. Sunt un fel de­­obsesie a tutu­ror, de care nimeni nu poate scăpa, pe care toţi ar vrea-o ima­terializată. Servitorul a ajuns un fel de zeu a­l bucătăriei şi al maturei, urât de toţi, dar de toţi cultivat. .Mărturisesc, cu riscul­ de a­ fi fost o bucată de vreme necunno­s­­cător, că nu am crezut în aceaastă problemă a­ servitorilor.. Am avut întotdeauna servitori şi servitoare, de care am fost mulţumit : oneşti, c­e diel­igenţii muncitori,­ cu pretenţii micii. Chiar acum, de curând, soţia mea a angajat o servitoare, care eram sigur că nu va desminţi buna părere pe care o aveam despre rassa sa. Şi asta a du­rut câtăva vreme, până când am auzit următorul dialog între soţia mea şi ea,, dia­log care m-a adus, odată pentru totdeauna, în tabăra celorlalţi : _— Via­lenti­no, spui că Miercuri, vine logodnicul tău să te vadă ? Ştii că asta ni îmii prea convine, deoarece voi lipsi de acasă. — Ah ! nu face nimic coniţă, răspunse Mi­alentina amabilă. Nu face nimic.... am să vă scuz eu !... Keops Tipuri din Manciuria fotografiate de corespondentul nostru special BIRJAR MANCIURIAN MONGOL DIN CICIKAR Şaliapin în film vor­bitor Ziarul englez „Daily Herald“ anunţă că marele cântăreţ rus Feodor Şaliapin, va turna în curând un film vorbitor, al că­rui scenariu ar fi scris de Char­lie Chaplin. Tratativele premergătoare în­­cheerii contractului au durat mult timp. Şaliapin a cerut 1000 lire sterline pentru fieca­re zi de turnarea filmului și 33 la sută din venitul brut. Con­tractul a fost încheiat la Biar­ritz în timpul întrevederii în­tre Saliapin cu Charlie Cha­plin. Subiectul filmului e luat din viaţa lui Saliapin. Artistul rus va juca mai multe scene din e­­poca războiului şi a revoluţiei şi va cânta principalele sale arii. Filmul va fi turnat concomi­tent în trei limbi: franceză, germană şi engleză. Versiunea franceză a fost în­credințată contelui de Limour, prieten şi colaborator al lui Charlie. De ce se despart La un tribunal din Cehoslova­cia un soţ a obţinut divorţul, pe motiv că soţia sa întârzia întot­deauna când se ştia aşteptată. Soţul, ultragiat, a declarat, că demnitatea sa era batjocorită prin acest procedeu şi că ceva mai mult, o astfel de lipsă de punctualitate din partea neves­tei putea avea o influenţă depri­mantă asupra spiritului său (al soiului). . Dar, un motiv de divorţ şi mai original a fost invocat de un parizian, care a cerut să fie despărţit cât mai curând de seamaa-i jumătate, deoarece ea posedă un revolver, studiază „crimele pasionale“ cu un în­grijorător interes şi declară sus şi tare că violenţa e singurul mijloc de a-ţi face dreptate. NOTE MEDICALE ROLUL DISPENSAR­IILOR SI COMBATEREA TUBERCU- ’ LOZEI Dispensariile joacă un rol de primul ordin în combaterea tu­berculozei, exemplul evident îl dă orașul Lyon, unde lupta contra tuberculozii prin dispen­sării bine organizate a înce­put acum 26 ani, înainte de dispensării mortalitatea prin tuberculoză era 38,5/10.000; prin dispensării a scăzut la 19,7. Dispensariile scad mortalita­tea prin acţiunea lor de profi­laxie person­ală , îngrijirea­­ bolnavului, higiena la dom­ici- i­liu prin acţiunea infirmierelor vizitatoare, scuipători, dezin­fecta spatelor, curăţenia lo­cuinţei, prin desinfectarea lo­cuinţei şi a rufăriei în timpul boalei. Dispensariile mai joacă un rol foarte important prin în-­­ trebuinţarea celorlalte opere antituberculoase: spitale spe­ciale, sanatorii, preventorii, o­­pere de protecţia copiilor. Dis­pensariile sunt ca şi gările re­­gulatorice, ce dirig către cen­trele convenabile bolnavii, în interesul cărora pun în acţiune diferitele mijloace de profila­xie socială. Fără dispensării, cartierele populate ale oraşelor sunt lip­site de profilaxia tuberculoziv directă şi indirectă. Diminuarea tuberculoziî într’o ţară se ob­ţine prin aplicarea activă a luptei contra ei. Exemplul oraşului Lyon ara­tă 2 lucruri: 1) diminuarea mortalităţii prin tuberculoză şi scăderea ei la 1/2 în 20 ani. 2) Dispensariile sunt factorul principal al acestei scăderi, a­­tâ prin acţiunea lor directă cât şi prin punerea în acţiune a celorlalte instituţii de higienă socială. — (Monde medical). J.r. F. ' Ts '4‘t. Fv'jj * }• P ji ii­­yi i|J| ij 1£jj M­³ UIjlUvtVaR jj((, VJ‡€^»ld vi •iți 'fj; -.pnTfV\j T \Pf 'Apele prosti îl* din topirea ză­pezii in ultimele el ie, a­u inundat cartierele din­­palea Galaţilor. Străzile Loc­un abilei, Aposto­le­ana, Coroanei, Depoului aunt pln­ic de apă, Siradn Maramureş e inunda i pi­­o /nare întindere cartierul Galaţi Pi pui, unde curţite caselor • -.ni pline cu apa. Mahalaua Brau­t e parţial inun­data. Piaţeta Mai rai împreună cu străzile ce-o amonjoacă se afla sub apă. ■ Primăria­­ a deptrs să se puie în funcţiune pompele­­pentru scoaterea apei şi? pe străzi. Inundaţii parţiale sunt şi In cami­c­ul nou. IN ONOAREA FRANCEZILOR MORTI IN ROMÂNIA ,,France Militaire”, publică un articol intitulat ,,Un omagiu fa­tă de mareşalul­ Joffre şi de ge­neralul Berthelilt", din care ex­tragem următorul pasaj : „In România, generalul Grigo­­re Constandache, şeful serviciu­lui is­toric al marelui stat ma­jor român, a oferit, cu ocazia ceremoniei anuale consacrată francezilior căzuţi pe pământul României, în timpul marelui răz­boi- un omagiu armatei noastre şi şefilor ei. „Intr-un frumos discurs, el a reamintit atitudinea Franţei, re­cunoştinţa la care are dreptul şi a exaltat bravura soldaţilor săi. Apoi a definit înaltele calităţi ale mareşalului Joffre şu partea sa atât de importantă la câştiga­rea victoriei In fine, a evocat memoria­ generalului Berthelot şi serviciile aduse de către a­­cesta şi de către misiunea pe ca­re a com­andat-o în România“. Ziarul „France MI­taire“ citea­ză pasagii din discursul genera­lului Grigore Constand­ache“. ------Qh­Q-------­ A ars o sondă in Prahova Ploeşti, 29 Decembrie Asta noapte, la ora 10, un pu­ternic incendiu s’a declarat la sonda No. 9 a societăţii Astra Română din schela Poiana Co­­păceni jud. Prahova. Imediat s’a dat alarma şi au sosit la faţa locului şeful sche­lei şi personalul, pentru a stin­ge focul. Materialul din care era construită schela fiind în­­hibat de ţiţei, nu a putut fi stins; flăcările s-au întins şi la batalul plin cu ţiţei ce încon­jura sonda. Lucrătorii au recurs la astu­parea batalului în pământ, fapt ce a contribuit la diminuarea flăcărilor. Focul nu a putut fi stins complet decât dkipâ o muncă de câteva ore. Din primele cercetări s’a con­statat că incendiul se datorește unui scurt circuit electric, fî.-.rl u f, • ii miniera și autorită­ţile au deschis o anchetă. Pagubele sunt mari. —----O—O------­ Falsificatori de bancnote de 100 Iei la Cluj Cluj. 29 Dec. Prefectura poliţiei din Cluj a primit informaţii, că un ucenic cu numele Marion de la o zinco­­graf­ie, a făcut clişee pentru a fal­sifica bancnote de 100 te. Poliţia a arestait pe ucenic, care la început a negat. Mai taraim însă a recunoscut că avea de gând să fabrice banncnotie de 100 to. A declarat însă, că­­a fost pus la cale şi că nu el a născocit ideea flusi­­ficairiilo­r. In urm­a declareţiiiilor făcute ele ucenic, polit­aia­e făcut o descin­dere în strada Căpitan Ignat, In Géza. Szanely, fost furcoţioimiair de poştă. La care a descoperit o se­rie întreagă de tunete, necesare la fabricairea de Immen­t­e. Afară de vopsele, diferite soluiţi­i, etc. A fost descoperită şi o caintilita­te a­­preciiabilă die hârtie, pe care Sze­nel­y intenţiona să o întrebuinţeze la falsificarea bancnotelor. Szenely ,a recunoscut­ că îm­preună cu Márton, încearcă de multă vreme să fabrice bancnote de 100 lei. Până acum au făcut mai multe asemenea bancnote, dar ele nu au fost prea reuşite şi din pricina aceasta se temeam să le aducă în circulaţie. Falsificatorul susţine că a încercat falsul pen­tru motivul ca rau mai erne post de multă vreme și ducesa mare mi­zerie. După ce li s’aiu luait declarațiile in scris, aiu fost trimiși la par­chet, împreună cu corpurile de­licte confiscate.­­— Hoţi arestaţi Giurgiu, 29 Dec. In ultimele zile d. Danielevici, şeful poliţiei locale, a primit mai multe reclamaţii că în comunele vecine oraşului, o bandă de 5—6 persoane comite în timpul nopţii spargeri şi furturi al cărui pro­dus îl vinde pe la diferite per­soane din oraşul nostru. Cu cercetarea cazului a fost delegat de comisar Lacurezeanu, de la poliţia judiciară, care după mai multe urmăriri a reuşit să descopere şi să aresteze pe au­torii spargerilor care sunt: Şte­fan Neacşu, Gheorghe Alexan­dru, Ilie Ion Gheorghe Manda, Ilie Buzatu şi elevul-jandarm Gheorghe Oancea, toţi din co­muna Bălanii judeţul nostru. Hoţii au mărturisit faptele de-­­­clarând şi unde vânduse lucru­rile, cari au fost găsite şi pre­date păgubaşilor. D. Paul Drăgănescu, jude in­structor, care a cercetat cazul, a emis mandat de arestare contra lor, depunându-i în arestul pre­ventiv. ROMANIA PRIMĂRIA ORAŞULUI TECUCI PUBLICATION! ~ No. 14.849 Se aduce la cunoştinţa gene­rală că, în ziua de 28 ianuarie 1932, ora 19 a. m. se va ţine licitaţie publică în localul aces­tei Primării, în conformitate cu art. 88-110 din legea contabili­tăţii publice, pentru vânzarea motoarelor de curent continuu și a materialelor scoase din uz de la uzina electrică comunala, precum urmează: 1) 2 motoare Diesel de 180 H.P. cuplate cu un dinam mo­del G.V. 400-35 fabricat S. S. fiecare. 2) Un grup compresor sub­­voltor cu trei mașini S.S. mo­del G. M. 235. 3) 11 electro­motoare S.S. de la 1912 H.P. 4) 500 borcane sticlă con­strucţie specială pentru baterii. 5) 1840 plăci negative pentru baterii. 6) circa 1000 kgr. aramă. 7) circa 15.000 kgr. fontă. 8) circa 2000 kgr. reziduri de plăci acumulatori. Concurenţii vor depune o ga­ranţie de 5% din valoarea o­­fertelor. Devizul estimativ şi cadtul de sarcini în care se specifică şi în detailat descrierea tuturor maşinelor şi materialelor pre­cum şi preţul, se pot vedea în fiecare zi de lucru la Secreta­riatul Primăriei. Emisă astăzi 23 Dec. 1931. Primar, Indescifrabil Secretar­u­l, Indescifrabil 6384 ~P­­ECUM VIRTUTEA M­OBI­­LEAZA FRUMUSEŢEA tot ast­fel râsul poate fi mobilat prin dinţi albi frumoşi, îngrijiţi cu pasta de dinţi Chlorodont. Tu­bul: Lei 32 şi Lei 20. 4490 #mâââ BUCUREŞTI, STR. BERZEI 94-100-B-dul ELISABETA 8-CAL.DIRIVIŢEI ... Cum împăcăm criza cu iradia de a oferi cadouri de anul nou? Si­mp­lu. Cumpărând cadouri utile! In flecar© raion de la Galeries Lafayette Palatul Librăriei Socec & Co. găsiţi un obiect util, interesant şi în acelaş timp foarte eftin, pe el t­oieri puteţi care cadou CADOURI utiies Interesante, efts­ne Cel mai vast depozit cu cele mai ef­­tine preţuriJUCĂRII Mare senzaţie produce sunetul aparatului Orion tip 7050, cu 5 plus 1 lămpi. „Radio Orion este aparatul, pe care de mult mil­­doriam” spune profanul, specialistul şi negustorul. Este cel mai mare, cel mai modern şi cel mai eftin aparat. Cereţi să vă fie prezentat în orice ma­gazin de specialitate. Ce v 5 ianuarie 2...? CĂMĂŞI de ii şi de noapte IHK­PmiilLI scurţi şi lungi PUIULE Ca să procura şi orice fel de i­ngerie bărbătească. Asortiment bogat şi preţuri extrem de reduse la cea mai mare FABRICA DE CAMAŞI din ţară ,Aero-Glub‘ SLLARI A­cademiei 2, Priviţa S9 AVIZ Fiin­nd informaţi că pe piaţă se află cambii emise de Societatea Anonimă Română Rudolf Schmidt & Co. Fabrică de pile şi unelte din Bucureşti B-raul Alexandru I. Cuzn No. 56, cu a doua semnătu­ră aparţinând d-lui Franz No­­v.­cu­m o plăsmuită,, rugăm pe ori­­câte ar poseda atari cambii să se prezinte la sediul Socratăţei între orele 8—10 a. m. spre a verifica autenticitatea semnăturilor Pre­cizăm că o plângere în legătură cu aceste plăsmuiri a fost depusă de Societate la Parchet. Aducem deasememea în cuvios­­ştiinţa publică că cererea în de­clarare în contra societăţei noa­stre făcută de d. Kan­z se întemeia­­ză pe o atare cambie cu semnătu­ra d-n­ui Nowotny plăsmuită cam­bie în contra căreia ne vom în­scrie în fals şi pe care intenţionat am refuzat a o plăti nefiind vala­­bil emisă de Societatea rocistică. In consecinţă precizăm că nu poate fi vorbe de o încetare de plăţi. Cu toată stima Rudolf Schmidt & Co. S. A. R. Fabrica de pile şi unelte 9 M­­* In urma succeselor obţinute­­ de vinurile vechi din colecţia­­ ŞCOALEI DE VITICULTURĂ CHIŞINĂU la expoziţia de Horticultură de­ anul acesta. Administraţia Şcoa­­lei răspunzând cererilor a re- Inoit stocul de vinuri aflător în I pivniţele din Strada Fuimoasă 1­53 (în curte) colţ cu Calea Vic­toriei şi a scăzut preţurile. Vinuri din recoltele 1894—1930.1 Depozitul deschis Luni, Miercuri,­ Sâmbătă şi Joi în ajunul anului'i nou —■ între orele 4—7 p. m. Direcţiunea Restaurantul Toboc F­­ELION Server toate specia­li­aţile casei cu returi obişnuv­e. I Dans. Orchestra Petricii Salomeia, Se reţin mese A

Next