Universul, februarie 1932 (Anul 49, nr. 30-58)
1932-02-01 / nr. 30
Asigurarea „FRANCO-ROMÂNA Bucureşti, Griviţei 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920) Asigurarea A. M. „UNIVERSUL“ cu unul din bonurile A- B. G. vă dă posibilitatea de a vă asigura, fără vizită medicală, fără formalităţi, oricât de mică sau îndepărtată ar fi localitatea dv. luând parte la tragerii« speciale, la cari am achitat Sn 21 luni peste 1.400.004. Tragerea la 2? Februarie 1932 Când afară este rece «I umed FA luofi isgnfto&iws^T astile care vă feresc de răceală și infccjiune. RADICAL in mod Hi PH fjl I ffjk oafiB.'tivsítori dórera uindeca E91aG*«y Kj w1 Wi otliBiuo $1ltra cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vindeesren este absolut sigură şi se confirmă prin toate probele de laborator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRITATE PENTRU: IMPOTENŢA HEMOROIZI VARICE- REUMATISM-SCIATICA - SIFILIS-BOLI DE FEMEI-OPERAŢIUNI-G1NECOLOGICE -Institutul este Inzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate aparatele moderne de elecricitate medială şi rare INgftTUTUL MEDICAL DE CHIRURGIE §i ELECTROTERAPIE — BUCUREŞTI II — Str Basarabia 38 — Posta Occiden') Teref 314/64 — __________— Untre Pia'a Purești ei Pista Staii Vo vo/il — CEJHTR71L »» » „OLUTONAL PATHE“ Model 1932 40 cântece (20 plăci duble) după alegere PLATA H tate lunare la 500 lei Vinde fără aconto în toată țara PATHEFONUL“I București—Calea Victoriei 93 • — sn»» a«I I DIRECȚIUNEA SERVICIULUI PORTURILOR MARITIME, CONSTANȚA PUBLICaŢiîil La 2 Martie 1932, orele 10 a. a., se va ţine licitaţie publică, în localul Direcţiunii Serviciului Porturilor Maritime, Stenţa-Port, pentru: din Con-Furnizarea instalatîunilor mecanice şi moto-compresoare, necesare funcţionării clopotului scufundător, ce va servi la lucrările noului mol din portul Constanta1) Instalatiuni mecanice. a) 4 vinciuri b) 2 macarale C) instalatiunea completă vane, ventile, clape, d) dispozitiv pi convorbire sau semnalizare. e) canalizare și Instalația pt. iluminarea electrică. c) Moto-compresoare, electromotoare, generatoare , grupuri moto-compresoare, compuse din motoare cu benzină sau motorină și compresoare de aer. Cartele de sarcini pot fi văzute In fiecare zi, dela 8—12 și 3—6, la Direcțiunea acestui serviciu. • Direcțiunea Nr. 405, din 26 Ianuarie 1952 1002? de Publicaţiune No. 2440—29 Ianuarie 1952. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 29 Februarie Ort, orele 11 dimineaţa, se va ţine la Eforia Şniţelelor Civile din Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 5, licitaţie publică pentru furnizarea făinei şi pastelor făinoase necesare spitalelor în anul 1932. Doritorii de a lua parte la această licitaţiune sunt invitaţi ca in sus citata zi şi oră să-şi prezinte ofertele sigilate, însoţite de o garanţie provizorie de 3 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10 la sută din valoarea furniturii. Licitaţia se va ţine în confor- mitate cu art. 88—111 din legea Comptabilităţii publice. Cactul de sarcine, precum şi orice alte informaţiuni se pot lua la Eforie — Direcţia Spitalelor — în orice zi şi ore de lucru. 15122 Preţul abonamentului Kani UNIVERSUL Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni la este " - - 2 Comemorarea lui Ioan Vidu la Lugoj Lugoj, Ianuarie „Asociaţia profesorilor secundari din Lugoj aranjează in ziua de 6 Februarie, ora 4 d.a. un matineu, iar in ziua de 7 Februarie a.c. ora 9 seara, un festival in care se va face comemorarea festivă a regretatului maestru, Ioan Vidu. Cu această ocazie, va conferenţia la matineu d-ra prof. Olimpia Teodoru, de la şcoala normală de fete din Lugoj, iar la festivalul din 7 Februarie d. profesor loan St. Paulian, din T.Severin, despre „Opera şi sufletul lui loan Vidu". Programul muzical, compus numai din cântecele lui loan Vidu, va fi executat de corul „Ioan Vidu” din Lugoj, sub conducerea d-lui prof. Filaret Barbu, directorul conservatorului popular de muzică din Lugoj, (program pregătit pentru radio emisiune din Bucureşti). Venitul de la acest festival este destinat sporirii fondului pentru ridicarea unui bust in memoria comemoratului. „Asociaţia profesorilor” roagă pe această cale prietenii şi admiratorii marelui dispărut să ia parte la festivitate. ----------0*0--------- Mlralor i Inai după 1918 (Urmare din pag. 1-a) Ioace artificiale, iar a populaţiei rurale româneşti fiind consmarabilă în toate provinciile, cu excepţia Banatului, urmează că acestei populaţii prolifice trebue să i se acorde toată atenţiunea ca unui rezervoriu de continuă regenerare şi Împrospătare a populaţiunii urbane din viitor. Populaţiunea rurală aşa de viguroasă este garanţia de căpetenie a statului şi neamului românesc, cum a fost şi în trecut. Dacă prin vitalitatea ei extraordinară ne-a putut salva neamul din toate primejdiile trecutului, cu atât mai bine va putea să ne asigure acum, in împrejurările schimbate ale prezentului, continuitatea progresului vieţii româneşti atât la sate, cât şi la oraşe. Nu trebuesc însă forţate lucrurile. Căci transformarea etnică a populaţiei urbane va urma succesiv şi in mod lent, prin un proces firesc, a cărui durată nu poate fi mai lungă de 28 generaţiuni. Majoritatea absolută a populaţiei rurale fiind românească, al ei va fi neapărat şi viitorul stăpânirii demografice Intr’un timp nu prea Îndepărtat. Statul are insă datoria să îngrijească de soarta ei, inlesnindu-i căile progresului prin o sistematică politică de protecţie. Numai in chipul acesta îşi va putea consolida însăş temelia existenţei sale. Fără o astfel de politică îndrumată conştient şi sistematic, nu apare suficient garantată nici desvoltarea lui in viitor. Să nădăjduim că factorii cu simț de răspundere pentru viitorul statului român întregit nu vor întârzia mult cu măsurile necesare pentru inaugurarea unei politici demografice, care să poată contribui la o bună resolvare a problemei orașelor din provinciile alipite. --------------------------- — — II—■■ HI!!■■■!■UIMIIII—.....Ill linillFIHFHII Bill iiiiiiibh ■■!»— 11 m mmiiii II ' A apărut, revista «VIAŢA POLITICĂ» A ilustrată de cei mai de seamă Iw ■■ jr caricaturişti. Polemică şi satiră ■pVi Wl mm politică. Cuprinde: Dispariţia d-lui Titulescu. — D. Maniu s'a întors. — Stafia Basarabiei. — Congresul Naţional-Ţărănist. — Partidele politice, intre ele. Fiole otrăvite.»Băutei Mareşalii In groapa leilor.» Boarul de la Breasta. • . .■ I 4 IEI EXEMPLARUI. LEI4)j Apare In fiecare Sâmbătă. 10/ . V,_____________I BANCĂ FALITĂ LA PARCHET - CAZUL BĂNCII ASOCIATE DIN ARAD -Arad, 50 Ian. D, judecător de instrucţie Ludoşan a încheiat săptămâna aceasta instrucţia deschisă contra conducerii fostei Bănci Asociata, din localitate, dată de deponenţi pe mâna justiţiei în turma falimentului ei de acum doi ani. Chestiunea va veni astfel foarte curând în faţa instanţei de judecată. Th UNIVERSUL Cum trebue rezolvată problema servitorilor (Urmare din pagina l-a I Iaşi n’au fost prinşi, se întorc lm satul lor, cu bani. Este exact cazul celor doi a- Isasini din Ştirbei-Vodă, cari au I plecat la Suceava cu geamantoanele încărcate cu lucrurile şi I hainele victimelor şi acolo aveau de gând să facă nuntă şi, probabil, să dureze gospodărie. Ve zi, frumuşică, s’a dat în dulce vorbă cu un flăcău pe care deabia acum l-a cunoscut. El s-a recomandat Ion, ştie un loc undeva şi-o trimite pe fată. O învaţă cum să vorbească şi să spue că 11 are de bărbat pe dânsul. Stăpânii fără să le mai ceară acte, au angajat-o pe ea servitoare şi l-au tolerat şi pe bărbat. Dar, după trei zile, ei descoperă un furt şi dispariţia lui Ion. Servitoarea plânge şi se apără: — Sunt nevinovată. El o furat şi-o fugit! — Păi, nu-ţi era bărbat cu cununie? — Nu, îmi era doar „amorez“... Şi-abia când hoţul e prins, coană căreia i-a fugit fata ori stăpânii află că pe „amorez“ mnită în serviciu deabia cu o zi nici nu-l chema Ion, ci Gheorinainte, şterpelindu-i şi o grăj ghie şi că nu era un om de modă de lucruri, ele se tocmesc treabă ci un cunoscut client al şi-s mofturoase de nume încă- i poliţiei, pe pământul. — Bine că am scăpat cu atât! O fetiţă scundă, cu ochii lim- — răsuflă uşuraţi păgubaşii. UN FOCAR DEFURTURI ŞI CREME Se ştie că vadul servitorimii fără lucru este la piaţa Mare, pe trotuarele dinspre cheiul Dâmboviţei-Acolo îşi fac veacul, din zori până seara, băeţi şi fete, hârjonindu-se şi legând prietenii. Cocoţate pe câte o lădiţă, cu palmele adunate sub braţe, servitoarele aşteaptă să fie angajate. Iar când s’a ivit vreo cu Ce ne spune d. colonel Gabriel Marinescu D. colonel Gabriel. Marinescp, r. ,L f, angajare,cel care caută prefectul Capitalei, rugat de nţii [ Serv/tori, ti păşeŞ *e după preț xifi să-şi dea părerea asupra pro- j ce il oferă, fără săi mai fie tocb’emei servitpjrila f.,-~;.as&/.ouac- intgeetjunM --si -dlf#, se pune astazi"— ne declară.:) • — Vreau un rândaș cu 500 de lei pe lună. — Poftim. Pent-TU această sumă îl avem trecut pe d~lui. Iar dacă unul dintre aceștia ar refuza trei angajamente la rând, el să fie trimis imediat la urmă. Isență,' următoarele: — In primul rând, trebue să menţionez că situaţia, de astăzi este creiată şi de o parte din public, care dovedeşte o uşurinţă condamnabilă la angajarea oamenilor de serviciu. Fără să le ceară acte serioase, fără să caute a afla trecutul oamenilor cărora le acordă încredere, fără să cerceteze dacă aceştia nu sunt cumva nişte asasini sau hoţi cu activitate bogată, publicul li primeşte în serviciu. Cine e de vină dacă necunoscutul refuzat de mine, pentru lipsă de acte, trece la vecin şi e primit in slujbă ? INSUFICIENŢA ACTUALULUI BIROU DE SERVITORI E drept că organizarea actualului birou de servitori lasă de dorit. Biroul funcţionează pe lângă ministerul muncii şi controlul poliţiei asupra servitorilor este aproape inexistent. Noi nu avem decât şapte agenţi pe toată Capitala. Ce am fi putut face numai cu atâţia oameni, când nici măcar viza la poliţie a condicuţei de servitori nu era până acum obligatorie ? Sper Insă, că, odată cu măsurile ce le voi lua in această direcţie şi cu înfiinţarea unui birou special de control al servitorilor, care va funcţiona la prefectură sub conducerea d-lui maior Orăşanu, situaţia se va schimba. CUM AR TREBUI ÎMPĂRŢIŢI SERVITORII Socotim că, un birou de servitori, aşa cum e cel de la ministerul muncii, dar care ar ţinti să aducă foloase reale celor interesaţi, ar trebui să claseze pe toţi cei înscrişi în controale, după specialităţi şi după grade. Adică, specialităţi: fată în casă, bucătăreasă, rândaș, portar, etc.; după grade : gradul I — bucătăreasă cu, să zicem, 1200 lei pe lună; gradul II — bucătăreasă cu 1000 lei și gradul III — bucătăreasă cu 800 lei. Condamnarea spionilor de la Comrat Chişinău, 29 Ian. Consiliul de război sub preşedenţia d-lui colonel Maniu, a terminat azi judecarea procesului organizaţiei de spionaj sovietic din Comrat, de sub conducerea lui Gheorghe Mumjiev. Acesta a fost general în armata roşie şi a venit in ţară sub regimul naţional-ţărănist şi numit poliţai la Comrat, fapt pentru care ziarul nostru a protestat la timp, dar acest protest n’a fost luat în seamă de guvernul de atunci. Astfel s’a dat lui Mumjiev posibilitatea să activeze ca jsmon în favoarea sovietelor.___ , mitul a fost înlocuit şi deabea , cu ocazia rebeliune! din Cbirsova din luna Octombrie, Mumjiev a fost demascat, descoperindu-se toată organizaţia, pe care o conducea. Au fost daţi in judecată 8 spioni dintre cari doi au reuşit să fugi. Unul din ei anume ing. Kişa face parte din grupul, care a încercat să fugă acum câteva zile în Rusia pe la Tighina. La ora 8 seara, consiliul a dat sentinţa, prin care Ion Colta a fost condamnat în lipsă la 15 ani închisoare, Grigore Domişcan la 10 ani, Gh. Mumjiev la 7 ani, Petre Călin la 6 ani, iar alţi trei acuzori au MASURILE CE SE VOR LUA DE PREFECTURA DE POLIŢIE Am spus că, pentru controlul poliţienesc al servitorilor, voi înfiinţa un birou special la prefectură, pus sub conducerea maiorului Orăşanu. „ Fiecare condicuţă va trebui i să poarte viza poliţiei, care se Va aplica numai după ce oa-menii vor fi controlaţi la fişe i şi se vor cere relaţii asupra lor j la comuna de origină şi la jan- ' darmerie. Biroul va avea mai multe ghi- j şee pentru ca publicul să nu I piardă timpul in aşteptări za- i darnice şi enervante. Odată cu punerea în funcţiune a biroului nostru, voi a- j fişa 0 ordonanţă prin care , toată lumea, stăpâni şi servi- i tori, va fi invitată şi obligată să-şi pue actele oamenilor de serviciu în regulă, intr’un timp anumit. La expirarea termenului, fixat prin ordonanţă, cu aju- torul celor 1500 de gardieni pu- \ blici şi cu al regimentului de jandarmi, voi face o revizie ge- nerală a tuturor servitorilor din Capitală. Acolo unde se vor găsi în serviciu oameni fără condicuţe sau cu condicuţe fără viza biroului de la poliţie, stăpâna vor fi daţi judecăţii, iar servitorii trimişi la urmă. Natural, că, până atunci, se vor face razzii permanente in piaţă. Cred că numai astfel — a încheiat d. prefect al Capitalei — vom putea împuţina jafurile şi crimele din Capitală. Valeriu Mardare Discuţiile asupra legii conversiunii datoriilor agricole Comisie specială pentru cercetarea proeetului de lege el asanării datoriilor agricole s'a întrunit Vineri la ministerul de domenii, sub preşedinţia d-lui profesor C. A. Stoenovici. S’a luat în discuţie conversiunea prin Banca agriculturii. D. VASILE SASSU constată că proectul guvernului rezervă o concesiune, un tratament vitreg proprietarilor rurali, cari au o avere mai mare de 10 ha., conversiunea fiind facultativă in ce privește pe creditori, iar hotarele între mica, mijlocia şi marea proprietate au fost menţinute, deşi plugărimea întreagă are aceeaş suferinţă. Socoteşte că pentru a fi convertite datoriile acestor proprietari rurali să se ceară numai două condiţii : 1) ca ei să fie proprietari agricoli cultivatori de pământ, iar încurcătura datoriei pe ha., să nu depăşească un plafon ce se va stabili prin lege. Rezumă in numele partidului naţional-liberal, punctul de vedere privitor la această chestie. Partidul naţional-liberal susţinând, în proectul său de conversiune, principiul tratamentului egal şi uniform pentru întreaga plugărime — fără deosebire pe întinderea sau mărimea proprietăţii rateler debitorilor agricoli — declară că este pentru o conversiune obligatorie, faţă de toţi creditorii mei sau mari şi in favoarea tuturor debitorilor agricoli, cari îndeplinesc cele două condiţii esenţiale : 1) să fie proprietari rurali cari îşi cultivă singuri pământul ; 2) datoriile lor să nu întreacă pe hectar plafonul ce se va stabili prin lege. D. N. CONSTANTINESCUBORDENI, în numele grupării georgiste, susţine că reforna conversiunii datoriilor agricole treime să fie radicală şi simplă. Împărţirea debitorilor agricoli in trei categorii, după întinderea proprietăţii şi după cuantumul datoriei la hectar nu este justificată prin nimic, deoarece cauzele care au determinat nevoia conversiunii sunt aceleaşi pentru toţi agricultorii fără nici o deosebire. Prin urmare nu trebue să se stabilească diferite plafoane la datoriile pe hectar şi nu trebue să tratăm în moduri diferite pe agricultori, după întinderea proprietăţii lor. Sistemul aplicat pentru 10 hectare trebue extins peste tot şi conversiunea s-a terminat. Sistemul obligaţiunilor să fie înlăturat, iar statul să nu fie Încărcat cu nici un ben, dată fiind situaţia grea a finanţelor sale. D. V. BULGARII: Chiar din textul proiectului, capitolul conversiunii prin Banca agriculturii mi se pare inaplicabil. Sistemul proiectului face încă diifră cetegorii și așează două serii de plafoane care prea mici în fant, la foane, care prea mici în fapt, lasă în afară, credem, cea mai mare perie a debitorilor din aceste categorii. Dacă guvernul ar veni cu corectivul concordatului obligator, atunci răspundem : Preferăm conversiunea obligatorie. E mai simplă şi susceptibilă de o aplicaţie rapidă. D. TRAIAN TINO este de părere să se acorde conversiunea obligatorie pentru proprietatea peste 25 hectare. Propune să se introducă şi datoriile pentru Insămânţări, nu însă pentru muncă agricole, de asemeni trebue să se admită extinderea conversiunii datoriilor agricole când se poate aduce şi garanţiile terţilor de aceeaş natură Propune să intre fără restricţie datoriile provenite din cumpărarea unor terenuri existente ca garanţie. Achizitori să se subroge în obligaţie de plată a debitorilor. Reducţia creanţelor să fie identică ca la mica proprietate. Să se elimine emiterea obligaţiilor şi americani Bănci agriculturii Este pentru concordatul obligator. D. N LAHOVARY, consideră că toţi agricultorii trebue trataţi în mod identic. Baza de conversiune stabilită pentru mica agricultera de tură să fie conversia ne şi pentru marea agricultură. Nu starul de este contre emiterii de obligaţii, dar aceasta să se facă fără garanţia statului Plafonul este stabilit pe baze şubrede, dupe calcule sigure şi practice. Plafonul să și-l stabilească ce-i convertit, pentru că el este în măsură să plătească sau nu anuitatea ce i se fixează. Nu poate achita anuitatea impusă de conversiune, este trecut de concordat să se re vadă ca toate datoriile agricultorilor cu peste 10 hectare să intre în conversiunea obligatorie. Au mai luat cuvântul d-nii Tr. Dumitru-Şoimu, Pamful Şoicaru şi G. Ştefănescu-Goiceenu D. JEAN TH. FLORESCU se declară pentru o conversiune mult mai largă, mai umană, care să cuprindă pe toţi agricultorii oneşti, cari au paspecitatea de a plăti anuitatea şi dobânda. Este pentru emiterea de obligaţii, gajară rantate de stat, ca o condiţie că de cere creditorul nu ar putea să accepte conversiunea, căci ar însemna să nu i se dea nici o garanţie serioasă ,şi cu care să poată face şi el faţă nevoilor. Şedinţa viitoare azi, la ora 4 d. a. Bela Camera de comerţ din Arad — Negustorii protestează Arad, 30 ian. Consiliul Camerei locale de industrie şi comerţ a ţinut ieri adunarea lunară, ocupându-se de monopolul cărţilor poştale ilustrate, de doleanţele negustorilor de lemne în legătură cu reducerea de 50 la sută pe C.F.R. ce s’a dat lemnarilor din Munţii Apuseni, şi In special de chestia impozitelor şi a patentei fixe. MONOPOLUL CĂRŢILOR POŞTALE ILUSTRATE In privinţa monopolului cărţilor poştale ilustrate (prin care expedierea unei asemenea scrisori s’a făcut tot atât de scumpă ca a unei scrisori închise) s’a arătat că prin măsura aceasta comerţul cu cărţi poştale ilustrate va fi total desfiinţat, iar de altă parte va dispărea varietatea artistică de astăzi a cărţilor poştale ilus- | trate, inlocuindu-se cu ilustra- ! te tip. CHESTIA LEMNELOR ADUSE DE TARANI Camera s-a făcut ecoul nemulţumirilor negustorilor de lemne, pricinuite de faptul că s-au făcut înlesniri sătenilor cari aduc la oraş lemne spre vânzare. Nu e de mirare această îmbrăţişare a unei chestii care este numai a câtorva comercianţi de lemne minoritari, deoarece e ştiut că la Camera aceasta de comerţ predomină minoritarii. Trebuie de altă parte să ară- tăm că aşa zisa înlesnire adu-să ţăranilor vânzători de lem- ne, nu e de aşa natură, ca să fie o adevărată înlesnire şi să pricinuiască îngrijorări negustorilor de lemne din oraş. E un fapt anume, că dacă s’a dat ţăranilor cu pricina înlesnirea contra patentei fixe de a transporta lemnele cu reducere de 50 la sută pe C.FR., sunt de altă parte expuşi fluoricane care desfiinţează total beneficiul ce ar trebui să-l constituie înlesnirea aceasta. Ajunşi la oraş cu lemnele, ţăranii aceştia sunt luaţi de scurt, ca să facă dovada că lemnele cu pricina sunt producţia lor, sau le-au cumpărat de la alţii. La ce şicane, amenzi, etc. duce acest control, este lesne de închipuit. In chipul acesta bine înţeles că aşa zisa înlesnire se dovedeşte mai degrabă o pacoste pentru vânzătorul de lemne de la ţară. IMPOZITELE Consiliul Camerei a luat in discuţie nouile sisteme de impunere şi a decis ca o comisie în frunte cu preşedintele şi secretarul general al Camerei să se prezinte la Bucureşti, ca să ceară modificarea sistemului, pentru motivul că prin patenta fixă, luându-se ca bază de impunere media ultimilor trei ani, care întrece venitul anului ultim, s’a făcut negustorilor şi industriaşilor cea mai mare nedreptate. ALTE CHESTIUNI S’a dezbătut apoi chestia comerţului ambulant, protestându-se in contra lui ,deoarece — deşi la Arad acest fel de comerţ n’are extinderea ce-o are in vechiul regat — face o mare concurenţă negustorilor care plătesc impozite grele. La sfârşit, în locul celor doi membri din comitet mutaţi in Ungaria, s’au ales d-nii Henry Haralamb şi Henric Szenes, şi s’a cooptat ca membru de onoare d. Budeanu din ministerul de industrie iar ca membru corespondent d. Dumitrescu, din acelaș minister. Anul XLIX Nr. 30 Luni 1 Februarie 1932 I? LACRIMI DE IUBIRE — Adaptare in limba română după celebrul roman „East Lynne” de Mrs. Henry Wood — REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE Lady Isabelle, s'a căsătorit ctt un oarecare avocat îmbogăţit, Robert Carlyle, spre disperarea căpitanului Livison, care o iubea ca pasiune. La East Lynne, domeniul avocatului Carlyle, locuia și sora lui Cornelia, o fată bătrână și ursuză care nu văzuse cu ochi bani căsătoria fratelui. După trei ani de căsnicie, Isabelle era mama unui bacfas. m'cul Willy, pe care.l iubia mai presus de orice. Intr’una din zile sosi In vizită la East Lynne căpitanul Levison. Carlyle bănuind, că Isabelle îl înşelase cu Levison, o alungă. Ea pleacă din Anglia şi pe vapor se întâlneşte cu Levison. Amândoi pleacă la Viena. Căpitanul Levison făcea ce-i era în putinţă spre a alunga acest chip, fără să izbutească. In disperarea ei, Isabelle uită orice măsură. Noapte după noapte, la Dommeyer, faimosul local de petreceri al epocii, golea cupele în tovărăşia ofiţerilor şi a altor cheflii, cari îi cântau imnuri de dragoste şi de admiraţie. Dacă Levison n’ar fi fost lângă dânsa, fără îndoială, că și-ar fi pierdut cu totul busola. Dar căpitanul veghea și cu o energie de fier călăuzea pașii amantei sale. Uneori o mustra : — „Iar ai promis să te duci l« Dommeyer... Dacă vei face așa în fiecare noapte, în curând vei cădea extenuată de oboseală“. Isabelle zâmbi și aruncânduse la pieptul amantului ei, răspunse : — „Nu pot dormi decât atunci când sunt extrem de obosită". Intr’una din zile se întâmplă rin eveniment, care îndrepta viața Isabellei pe o cale cu totul neașteptata. Căpitanul Levison fu chemat în biroul cancelarului, imperial al Austriei. Ambasadorul Angliei, şeful căpitanului, era de faţă. Ambasadorul îl străfulgeră cu privirile : — „Căpitane Levison, cu infinit regret am făcut constatarea că d-ta, membru al corpului diplomatic, ai abuzat de încrederea ce ţi s'a acordat. Autorităţile austriece mi-au arătat dovezi prin care reese lămurit, că ai legături cu serviciul de spionaj al Franţei... Ai procurat francezilor documente secrete ale Prusiei. Aşa fiind, trebue să demisionezi. Iţi este interzis să te întorci în patrie. De azi înainte nu mai eşti sub protecţia ambasadei engleze“. Căpitanul Levis nn suportă cu resemnare această cruntă lovitură. Cariera lui diplomatică era distrusă. Se întoarse acasă, calm în aparentă. Isabelle îl imbrățișă lung. Levison o întrebă : — „Ascultă-mă, Isabelle, dacă ceva neprevăzut m’ar împiedica să-ți ofer tot ce dorești, cum am făcut până acum, ce vei face cu mine ?“ — ..Nimic nu poate schimba recunoştinţa ce o am pentru tine“. — ..M-am jucat cu viitorul meu, cu viaţa şi cariera mea.... Am pierdut... Până acum am avut posibilitatea să te faci fericită. De acum înainte însă nu mai pot garanta nici pentru existenţa ta... Dar mai ai timp să te întorci în Anglia..“ — „Crezi că te voi părăsi fiindcă eşti în primejdie ? Raman alături de tine orice s’o întâmpla şi oriunde te-ai duce’!“ — „Dar vei trebui să renunţi la viața de lux şi petreceri... Chiar astăzi plec la Paris !“ — „Sunt gata să te urmez !“ PARIS CAP. IX Parisul, la isbucnirea războiului franco-german. Soldaţii pornesc la front. Goarnele şi tobele răsună pe străzi. Marile bulevarde sunt pline de oameni. Oraşul e în fierbere. Pe un balcon al unei vechi clădiri, Isabelle şi Levison, înconjuraţi de nouii lor prieteni, privesc trupele cari pleacă. Se bea în cinstea Franţei, pentru victoria ei, pentru înfrângerea Prusiei. Agitaţia aceasta o lasă însă rece pe Isabelle. Ce-i pasă ei de soldaţii Franţei, de Prusia şi de războiu.. Dorul de copil devenise tot mai puternic. Ar fi voit să plece în patrie, la East Lynne, să-l revadă cel puţin o singură dată pe Willy . ..Să mergem şi noi pe bulevarde“ propuse una din nouile prietene ale Daboției. Frumoasa englezoaică refuză. Prefera sa rămână singură cu amantul ei. Levison îi spuse: „Mi se pare Isabelle, că nu-ţi prea plac amicii noştri din Paris... Casetarii nu trebue să fie mofturoşi“. Isabelle rai, răspunse,....... ..Ei sunt o consolare... ajuţită să uiţi.. Viaţa, este destul de grea şi fărăpesimismul tău. Aerele tale de superioritate şi melancolie sunt deplasate in mediul in care trăeşti acum“. Spunând acestea, căpitanul Levison se pregătea să plece. Atmosfera din cameră îl sufoca. Ii trebuia aer, viaţă, mişcare... Animaţia de pe bulevarde, pline de oameni care salutau vesel trupele ce plecau, îl trăgea. Se îndreptă spre uşă. Isabelle îl opri: — „Te rog fii bun şi comandă o sticlă cu șampanie Căpitanul o privi cu un aer ciudat : — „Sunt femeii cari își îneacă necazurile în vinuri mai ieftine1“. Isabelle zâmbi cu amărăciune: — „M’ai înțeles greșit. Nu cer șampanie pentru mine. L’aminvitat pe tata.' Astăzi sosește la Paris“. — „Vine tatăl tău pe aci? N'ar fi rău să-mi restitue banii pe care i-am împrumutat. Poate că se mai întâmplă minuni in lumea, asta". Levison plecă Nu trecu multă vrem și fordul de Mount Severn urcă scările de lemn putred, care duceau la camera Isabellei. Când îl văzu, nenorocita femee se aruncă la pieptul Iuii. El o mângâe, apoi rigid îi spuse : (Va urma). Romanul „Esst Lynne“ al celebrei scriitoare SVIrs. Henry Wood a fost transpus pe ecran în marile studiouri „Fox-Fam“ din Movietone City (California), sub regia lui Frank Lloyd. Rolurile principale sunt Interpretate de CLIVE BROOK (căpitanul Levison), ANN HARDING (Lady Isabelle) și CONVRAD NAGEL (Robert Caryle). Decorurile: Joseph Urban. Muzica : Richard Fall. Filmiul rulează sub titlu : „LACRIMI DE IUBIRE“, la cinema „RIO“. „Sunt femei cari își îneacă necazurile în vinuri mai lemne Citiţi: „VESELIA ” 30 TRAGEDIE Partea I FETELE NEBUNE — Nu știu dacă n-am făcut o greșeală venind cu d-ta. Ar fi mai bine să nu fim văzuți împreună. Și după o clipă : — Ași vrea să ne oprim la mal. Intr’un boschet natural, la marginea apei, cei doi tineri se așezară cuminți. Fata tăcea. Clyde o privea lung și mut. Doar la un moment dat șopti cu glasul înfiorat: De mult am dorit să ne întâlnim odată. Apoi tăcură iarăși, mult — Ce frumoasă ești azi! îngână Clyde într’o doară. — Lingușitorule ! Și iarăşi liniște. Numai clipadulce al frunzelor. Roberta se ridică . — Eu plec. Nu trebuie să fim văzuți. O idee fixă i se sfredelise in creer : teama de a nu păţi ceva, în cazul când el fi văzută cu șeful ei Dar Clyde nu avea asemenea scrupule. — De când ai intrat in fabrica, îi zise Robertei, am vrut să ti vorbesc... E regulă acolo ca șefii să nu stea de vorbă cu funcționarele lor, dar eu nu mă ţiu de astea... Roberta îi mulțumi cu o privire plină de suflet Porniră mai departe. Peisagiul era plin de poezie și mister. — Asta e cea mai fericită zi din viața mea, grăi Clyde. Tânăra fată îșisimţi mânacolții Clyde, şi un fluid nespus de dulce o străbătu din creştet pâna în tălpi. — E desigur și cea mai fericită zi a vieței mele, șopti ea. Și deodată fu cuprinsă din nou de teamă . — Ah Doamne! Numai de nu ne-ar vedea cineva ! — Nu ne vede nimeni, ripostă Clyde. Și afară de asta, într-o asemenea zi simt că trebuie să iubesc. Roberta îl mustră cu bunătate și cu un zâmbet viclean în colțul, gurii : — Pe orice fată ? Clyde avu răspunsul prompt și tot atât de șiret : — Da, dacă ar fi pe sfert atât de dulce ca tine ! Tânăra fată se întrista. Dar Clyde îi strânse mâna cu și mai multă căldură: — Nu vezi că glumesc, copila ce ești? Te iubesc din prima clipă! O senzație de dureroasa fericire o străbătu pe Roberta la auzul acestor cuvinte atât de simple şi totuşi atât de pline de conţinut. Clyde o iubea! O iubea din întâia clipă ! ___ prinde de pe buzele ei subit uscate. — Mă iubeşti și tu ? Sensaţia de dureroasă fericire de adineaori, găsi de astă dată ecou în răspunsul Robertei: — Da, — dar la ce bun ? — La ce bun ? ■— Sigur ! Eu sunt o simplă lucrătoare și tu ești nepotul d-lui Griffiths... — Ce legătură e tntre una și alta ? — Nu-ți dai seama In casa lui vei întâlni fete mai frumoase ca mine, fete bogate, iar eu... — Nici una nu e ca tine! exclamă Clyde intr’un elan de sinceră iubire. Şi o primă sărutare, pătimaşă, lungă, arzătoare, pecetlui isbucnirea acestui frumos sentiment. Roberta era înfiorată toată. Iubirea pe care i-o oferea frumosul tânăr, o fericea, dar o şi neliniştea în acelaş timp. Icoana pe care şi-o făcuse despre Clyde în orele de slujbă, era aceea a unui om sever și serios. Acum nu mai înțelegea nimic.Ea își exprima cu timiditate această nedumerire . — Aci ești altfel decât în fa— Altfel ? se miră Clyde. — Da... Acolo ești totdeauna bosumflat... Clyde isbucni tntr’un hohot de râs. II amuza caracterizarea pe care i-o făcea, cu atâta naivitate, tânăra fată. Roberta nu înțelese nici râsul acesta. — De ce-ți bați joc de mine, d-le Griffiths ? — Nu-mi bat joc de’ tine, prostuțo ! Te iubesc! Și te rog foarte mult să nu-mi mai spui „d-le Griffiths”. Poți să-mi spui Clyde. — Clyde». — Doar în fabrică va trebui sa ne păzim. E mai prudent. Asta nu însemnează însă că acolo vom uita iubirea noastră Vom întrebuinţa însă un limbaj secret Aşa, când voiu voi să-ţi spun : „Te iubesc“, îţi voi spune : „Dă-i zor, d-ră Alden !“ Şi atunci tu vei şti că mi-e dor de tine şi că mi-eşti mai dragă decât orice pe lumea asta... . Şi o nouă sărutare, şi tr.ni I fierbinte, acoperi buzele Robertei, şi tânăra fată răspunse din tot sufletul la acest strigăt dulce al iubirii... ___________ Film de Josephin AMERICA von Sternberg