Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)
1932-03-01 / nr. 59
Un început bun Unsprezece funcţionari findepărtaţi de la prefectura judeţului Mehedinţi sunt repuşi în serviciu de justiţie, odată cu condamnarea administraţiei respective la plata sumei de 620.605 lei, şi despăgubiri pentru abuzurile de putere săvârşite contra lor. Aşadar, vecinie rezultatele greşelilor şi meschinăriilor politicianilor uzurpatori de situaţiuni nemeritate sunt aruncate în sarcina statului şi prin urmare a contribuabililor. De astădată, însă, vechiul sistem n’a mai funcţionat. Prefectura a dat în judecată pe ţărăniştii din fosta delegaţie judeţeană, cerând să fie condamnaţi să răspundă materialmente de efectele incuimei lor. In această privinţă nu încape nici o discuţiune, atât principiile generale, cât şi textele speciale obligând pe oricine să repare pagubele produse prin voinţă, neglijenţă sau neştiinţă. In nenumărate rânduri am cerut să se procedeze în felul acesta în toate cazurile, in care banul public s’a risipit, din cauza incapacităţii şi abuzurilor organelor pe care statul le plăteşte, nu ca să-i impună sacrificii inutile, ci ca să-l gospodărească cu milă şi cu respectul datorit jertfelor covârşitoare ale contribuabililor. Nu este admisibil să se consacre prin o inacţiune prelungită imunitatea abuzivilor politici faţă de răspunderea inerentă faptelor generatoare de pierderi enorme pentru tezaurul ţării, căci dacă s’ar face so■coteala tuturor despăgubirilor plătite pentru toate nedreptăţile sancţionate de justiţie în materie de conencios administrativ, sarjunge la cifre fantastice. Şi cu toate astea, până acum nici unul din adevăraii vinovaţi n’a fost chemat a răspundere, ci li s’a îngăduit să privească cu nepăsare, chiar cu nesimțire, a substituirea forţată şi nefirească a cetăţenilor, ară amestec şi culpă în răspunderea pentru abuzurile săvârşite ele ei. Această anomalie gravă , a încurajat răul, şi de aceea î’au văzut atâţia conducă- tori mai mari sau mai mici ,complăcându-se în violări de legi şi sfidări de drepturi, convinşi că nu vor avea nici un neajuns. Dacă s’ar recapitula sumele plătite de stat pentru fărădelegile comise, de pildă, în timpul regimului naţionalţărănist, când curgeau anulările judiciare ale înlocuirilor abuzive şi daunele importante, s’ar vedea la ce proporţii s’au ridicat ravagiile unei iresponsabilităţi inadmisibile şi condamnabile din toate punctele de vedere. Reacţiunea afirmată la T.Severin dovedeşte că răul nu mai poate să continue, că, în sfârşit, începe să se pună regulă, să se înfrâneze spiritul năpăstuiţilor prin chemarea la răspundere a adevăraţilor culpabili, ca pedeapsă pentru ei, ca exemplaritate pentru alţii şi ca o necesitate superioară pentru morala publică. Exemplul acesta trebue să fie generalizat în toate părţile şi în toate cazurile, sub sancţiunea pentru cei cari n’o fac, de a se vedea solidarizaţi cu răspunderea culpabililor cruţaţi de urmăririle cuvenite. ta Japonezii vor si aici armata din — ------------oo-.........— De la trimisul nostru special Chapel, 17 (Copyright by „Universal“ and Ullsteinh Ca să slăbească apărarea aeriană a chinezilor, japonezii au adoptat tactica de a bombarda din avioane câmpurile de aviaţie chineze, situate în împrejurimile Shanghaiului. Japonezii fac toate sforţările posibile ca să înconjoare armata chineză. Două noui divizii japoneze sunt în drum sau Shanghai, şi alte trei vor porni, curând. TEAMA DE SUPREMAŢIA JAPONIEI Vineri seara a apărut un manifest, semnat de cunoscuţii oameni politici chinez Sunîo şi Eugen Ven, adresa Angliei şi Statelor Unite. Ei arată, că japonezii sunt actualmente stăpânii absolut în apele chineze şi celelalte apt din Extremul Orient. Când cele două mari puteri anglo-saxone au cedat japonezilor supremaţia şi libertatea de acţiune în această regiune a globului, au crezut că aceştia vor deţine această supremaţie cu rezervă şi simţul răspunderii. Atacul japonezilor asupra Chinei arată însă, că ei au abuzat de încrederea acordată de Statele Unite şi popoarele civilizate reprezentate în Liga Naţiunilor, iar modul lor de a proceda nu diferă de loc de năvala unor triburi înarmate cu mitraliere. Nici o putere din lume nu va putea să impună japonezilor pe calea armelor, să respecte tratatele internaţionale. Aceasta nu se poate realiza decât prin colaborarea flotelor americană şi engleză. America trebue să intervină neapărat, căci izolarea Manciuriei şi supunerea Chinei de către Japonia constitue numai o parte din pregătirile pe care le face aceasta pentru realizarea supremaţiei ei definitive asupra Oceanului Pacific. Anenul se închee atrăgând a- I tenţia că statul major japonez j pregăteşte de mult războiul cu [ Statele Unite. i I DE VORBA CU D-NA SUNS i y AT-SEN i j i i După ce am vizitat diverse e I spitale chineze din Shanghai, • 8 I ce sunt puse sub conducerea I personală a d-nei Sun-Yat-Sen, i I am avut o interesantă convor-hire cu aceasta. I Văduva fostului președinte al Republicei chineze mi-a decla- i rat între altele, că in ziua de 28 Ianuarie 1931, s’a înscris un nou capitol în istoria Chinei. Lupta actuală are un puternic ecou în întreaga Chină și de pe urma ei va apare o Chi- nă cu totul nouă. Ofiţerii şi soldaţii noştri îşi dau seama că luptă împotriva imperialismului japonez. Până acum, chinezii au lup- ' tat intre ei, dar acum şi-au dat mâinile contra duşmanului co- ■ mun. Chiar dacă armata noastră va fi învinsă, suntem pregătiţi pentru o lungă rezistenţă. Cei din Nanking fac tot posibilul, pentru o cât mai îndârjită rezistenţă. D-na Sun-Yat-Sen mi-a vorbit cu admiraţie de soldaţii chinezi. Răniţii din spitale nu se gândesc atât la rudele lor, cât se gândesc ca să se înapoieze pe front. Nouă zecimi din scrisorile lor sunt adresate ofiţerilor, pe cari ii asigură de dorinţa de a reîncepe lupta. D-na Sun-Yet-Sen mi-a spus apoi, că în ziua când au sosit primii soldaţi chinezi răniţi la Shanghai, nu se mai găseau pansamente şi medicamente in oraş, deoarece japonezii cumpă- trase tot ce găsise. Chinezii au trebuit să-şi procure medicamente şi pansamente dela Hangkeou. Încă din primele zile ale lup- telor, s’au prezentat femei chi- neze din toate straturile socia- le, şi după ce au urmat câtva timp cursurile necesare, s’au dus în spitale, unde îngrijesc pe răniţii noştri, contribuind astfel, şi ele, la lupta contra japonezilor. WALTER BOSSHARD corespondentul special al ziarului „Universul“ şi al agenţiei „Ullstein“ SUNFO fost prim-ministru al Chinei IARNĂ LUNGĂ — Câteva consideraţii asupra unei situaţii atmosferice anormale — După o scurtă — chiar prea scurtă — perioadă de linişte, atmosfera s’a slăbit iarăş, trimeţând peste noi o nouă „repriză”. E a doua din cursul săptămânii acesteea şi a şasea din luna Februarie. Orice limită a fost întrecută şi exasperarea a început să ne cuprindă pe toţi. Nu mai e chip să ne scăpăm de iarna aceasta cramponată cu sila de noi. Pronosticurile meteorologice nu sunt de loc favorabile şi regimul de iarnă pare a se prelungi încă o bucată de timp. CATEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA IERNII IN CURS Situaţia de anul acesta este cu totul excepţională. Ceea ce e mai curios insă e faptul că anomalia nu provine din intensificarea cauzelor ce dau naştere la ierni grele, ci dintr’o distribuţie a presiunii atmosferice cu totul neobişnuită pentru această epocă a anului. De unde în timpul iernii Rusia totdeauna este ocupată de o prelungire a anticiclonului siberian, ce reprezintă un nivel ridicat de presiune dela care se scurg spre sud spre depresiuni — massele de aer rece şi de origină polară, de data aceasta republica sovietică s’a găsit continua sub influenţa unui regim de mică presiune dinspre care evident nu mai puteau să ne vie masse de aer polar. In schimb pe oceanul Atlantic a persistat în mod excepţional un anticiclon care la foarte scurte intervale trimetea spre Europa valuri de aer oceanic, reci şi umede, aducătoare de frig şi zăpadă. De unde în Februarie 1929, când iarna a avut o asprime neobişnuită, gerul se datora tocmai unei înaintări spre vest şi ridicări spre nord a anticiclonului siberian, în Februarie 1932 lungimea iernii se datoreşte unei lipse complete a acestei prelungiri şi apariţiei anticiclonului oceanic. Care să fie cauza acestei modificări însemnate în repartiţia presiunei atmosferice, rămâne de cercetat. Nu este exclus însă ca ea să fie în legătură cu o micşorare a activităţii solare, care după cum se ştie, actualmente merge către un minim. CE SURPRIZE VOM MAI AVEA? Aşa acum situaţia atmosferică începe să evolueze mai spre normal, în sensul că în Rusia îşi face apariţia anticiclonul de care vorbim şi noi mai sus, iar în bazinul mediteranian se desemnează o depresiune accentuată. Această situaţie e însă tipică pentru iarnă, aşadar ea încă va persista. Ninsoarea va cădea mai abundentă în Basarabia şi Moldova, unde viscolul va face din nou ravagii. In Muntenia, deasemenea vom avea de semnalat zăpadă şi vânt, în timp ce în Ardeal şi Banat ninsoarea va fi liniştită şi de scurtă durată. Aci timpul se va mai lim- ■ pe zi. Vântul va sufla de la nord şi temperaturile vor înregis- ' tra noui scăderi. In cursul săptămânii viitoare, se va produce o uşoară îmbunătăţire a timpului dar regimul de iarnă încă va persista. TRENURI BLOCATE --------:r:i:x: — — - T Constanţa, 2? Februarie Pe linia Ţăndărei-Făurei, între Hagieni şi Maltezi, au fost blocate de zăpadă 14 vagoane. Din Feteşti, s-au trimis la faţa locului două pluguri. Trenurile de petrol 9828 şi 9312, plecate azi din Constanţa, au rămas, primul la Cernavoda şi cel de al doilea la Saligny. Alegeri parlamentare anulate in Ungaria Budapesta, 2? (Rador). — Tribunalul administrativ din Budapesta, a anulat rezultatul alegerii din arondismentul Baros, trude în urltimile alegeri a fost ales candidatul partidului guvernamental. In acelas timp, tribunalul administrativ a proclamat ales deputat pe candidatul Frederic Iain, din opoziţia agrară. Deriziunea se întemeiază pe considerentul că la aceste alegeri au fost împiedicaţi să ia parte la vot alegătorii din două comune, partizani ai opoziţiei. Dacă aceştia ar fi fost lăsaţi să voteze, decide tribunalul, candidatul opoziţiei ar fi întrunit majoritatea cere,tă, şi ar fi fost proclamat alei ess rim I Constanţa, 27 Febr. Navigatorii sosiţi în port aduc ştirea, că pe Marea Neagră, plutesc banchize de ghiaţă, unele în suprafaţă de 300 şi 400 metri pătraţi, periclitând navigaţia. De altminteri şi în faţa portului Constanţa, blocurile aduse de curenţi au format un baraj pe un front de vreo 500 metri, îngreunând mult manevra vapoarelor. ------x fj x------- Banchize de ghiaţă ! pe Marea NeagrăMERELE D-LUI ARGETOIANU Ministerul de finanţe a hotărît să lase liber importul, merelor de California, fără nici o restricţie. Iată ce lipsea fericirii noastre integrale : merele de California. Din toate fanteziile d-lui Argetoianu, chestia asta cu merele pare cea mai gogonată, întâi, pentru că suntem ţara fructelor şi este cel puţin grotesc să dispreţueşti produsele ţării tale şi să laşi în suferinţă pe producătorii indigeni, ca să faci dever producătorilor de peste mări şi ţări. In al doilea rând, când exportului românesc i se închid porţile şi când disponibilităţile noastre în devize au ajuns pe fundul sacului, nu e faptă de om capiu să deschidem graniţele unui produs de care nu ducem lipsă şi pe care trebue să-l plătim cu aur ? Dar avizul medicilor şi igie- niştilor, cari au arătat la ce işi expun sănătatea consuma- torii merelor de California, din cauza soluţiilor cu care sunt unse ca să poată rezista la un parcurs aşa de mare ? Toate acestea n’au, însă, nicio valoare, pentru că, după toate indiciile, trebuia să se înlesniască şi în această chestiune o mică afacere... tehnică. In important transport de mere californiene se afla cam de mult timp, sosit la vama intrepozite. Şi nu este exclus, ca acest transport să i se fi rătăcit la noi, refuzat fiind de ţara căreea îi fusese destinat la început. Şi s’a refugiat la noi, tocmai de temeiul faimei năstruşnice, că în România — şi la Necuratul — toate sunt cu putinţă. Aşa că, datorită înţelepciunei vistiernicului şi stăruinţelor dezinteresate ale oamenilor săi de casă, vom consuma şi iarna asta mere ca Descoperirea sediului central al naţionaliştilor indieni Londra, 2? (Ulstein). —■ Poliţia din Bombay a reuşit să descopere sediul central al partidului congresului indican. Au fost arestaţi 21 fruntaşi naţionaliştii şi s’au găsit numeroase documente compromiţătoare. Incendiu la conducta de petrol Băicoi-Constanţa Constanţa, 27 Febr. Vineri după amiază, în- tre 1 şi 2, a luat foc con- | ducta de petrol Băicoi- Constanţa, pe podul Ovi- j diu, de peste Dunăre. Incendiul a fost stins de custozii militari. A ars o cantitate de câteva sute de vagoane de petrol. — —mp*-----------% Asasinatele de pe linia Nistrului Dealungul Nistrului trupele sovietice, întărite de câteva zile, au organizat la frontiera României, o vânătoare de oameni. După masacrul din pădurea Olăneşti, a urmat la un interval numai de 24 ore, masacrul nocturn din apropierea Tighinei şi Tiraopolului. Bărbaţi, femei, co-pii, toţi români din Republica so- i vielică moldovenească copleşiţi , de mizerie, chinuiţi de foame, în- I groziţi de perspectivele şi mai fioroase ale deportării lor în Si- Iberia, au încercat să treacă Nistrul, în Basarabia. Era ultimul lor mijloc de salvare, — unicul mijloc ce li se prezintă de a evada din infernul sovietic. Sub lumina sinistră a rachetelor şi a farurilor, soldaţii roşii au deschis vânătoarea de oameni pe linia Nistrului. Convoiurile nefericiţilor refugiaţi români au fost încercuite şi secerate de gloanţele mitralierelor şi de sfărămăturile graţiatelor. In parlamentul I nc.iru s’n ridicat proteste împo- I triva acestor asasinate în massa * şi s’a cerut lămuriri. Ministrul de interne, d. C. Argetoianu, a de- I carat că victimele au fost „cetă- țeni sovietici“ şi n‘ar îi bine să înveninăm relaţiunile ett U. S. S. R. — relaţiuni inexistente însă— dar a promis că guvernul îşi va face datoria. Recunoaştem că situaţia se prezintă în condiţiuni excepţionale. E o datorie însă din partea statelor civilizate şi a tuturor asociaţiilor internaţionale, să ia poziţia ce se cuvine împotriva unui regim ce se consideră în afară de legile sociale şi umane. Să nu uităm că asemenea asasinate în massă sunt incidente banale in statul sovietic. Ele fac parte din sistemul de guvernământ al U. S. S. R. In faza întâia a revoluţiei — şi mai cu seamă în perioada de instalare a regimului sovietic — cuvântul de ordine a fost: „Suprimarea intelectualilor şi a burghezilor !“ Numai între anii 1918—1922 — după statisticile publicate de ziarele oficioase din Moscova — au fost ucise în Rusia sovietică, fie prin împuşcare, fie prin ştreang, fără un simulacru de judecată, 1.843.000 de persoane, foşti ofiţeri din armata ţaristă, profesori universitari şi secundari, medici, ingineri, scriitori, ziarişti, funcţionari superiori sub regimul trecut, etc. S-a crezut că faza teroristă a revoluţiei a trecut şi odată regimul sovietic relativ consolidat şi recunoscut de facto şi de jure de majoritatea statelor civilizate, se va pune sfârşit orgiei sângeroase. Prin mijlocul anchetelor orânduite de guvernul din Moscova şi, fireşte, finanţate de dânsul, complicii sovietelor din celelalte ţări au căutat să prezinte situaţia din Rusia în culorile cele mai trandafirii. Pentru salvarea aparenţelor şi mai cu seamă pentru „uzul“ fotografilor angajaţi de reporterii străini anchetatori, s-a organizat după procedeul faimos al prinţului Potemkin de Taurida, o casă-model ţărănească în centrul Moscovei, cu tot confortul modern; un sat-model la câteva verste de capitală ; un oraş tip lângă Volga; un domeniu pentru exploatarea raţională agricolă ; o fermă ţărănească model ş. a. m. d. Toate acestea pentru „reclama“ exterioară. In realitate, viaţa populaţiei din Rusia — exceptând pe membrii partidului comunist, care nu trec de 600.000 — este o tragedie, 130 de milioane de ţărani muncesc forţat pentru organizarea „dumpingului“ cerealelor pe pieţele străine, sunt împovăraţi de impozite directe şi mai cu seamă indirecte, sunt jefuiţi de produsul muncii lor, sunt condamnaţi să piară de foame, sau prin glonţ. După masacrul burghezimii, a venit acum la rând şi masacrul ţărănimii. Regimul sovietic rus este regimul asasinatelor. Şi statele civilizate, cari au relaţiuni cu sovietele, ce fac ? ' ' ¥ ' R. SEIŞANU re malul opus a fost al doilea masacru sovietic. In noaptea de 23—24 Febr., când au pierit sute de moldoveni Manifestaţia tinerimei fasciste la Bruxelles — Un predicator german maltratat — Bruxelles, 27 (Rador).— La Liege s’a produs,eri seară, o manifestaţie a tinerimei fasciste îndreptată împotriva personalităţilor liberale care au organizat conferinţa d-lui Caillaux, ţinută sub auspiciile societăţii „Amicilor Franţei“. Poliţia a împrăştiat pe manifestanţi care s-au îndreptat apoi spre templul evangelic, unde au maltratat pe predicatorul german Hartmann. Manifestanţii au intrat cu forţa în templu şi au târât în stradă pe predicatorul Hartmann, care în momentul atacului tocmai ţinea predica. Predicatorul a trebuit să fie transportat la spital, starea sa fiind gravă. Manifestaţiile s-au reînoit în cursul serei şi al nopţei. Poliţia a luat întinse măsuri pentru păstrarea ordinei. Legaturile dintre Polonia şi Cehos- lovacia Varşovia, 27 (Rador), — D. Benet a acordat la Geneva un interview redactorului ziarului polonez „Dziennik Posnanski“ in care declară că nu există litigii sau chestiuni de ordin internaţional, care ar putea să separe a priori Polonia de Cehoslovacia. Dimpotrivă, majoritatea problemelor internaţionale sunt comune sau paralele pentru cele două state. Contactul personal cu d. Za,leski, l-a confirmat această convingere. Singura dorinţă a guvernului şi a populaţiei cehoslovace este prosperitatea Poloniei. Răspunzând unei întrebări privitoare la chestiunea dezarmării morale, d. Beneş a afirmat că se solidarizează complet cu aceasta, adăugând că educaţia actuală în anumite ţări este criminală. Pentru revizuirea tratatului de la Versailles TEZA SENATORULUI BORAH New-York, 27 (Rador). — Senatorul Borah, ale cărui sentimente ostile tratatului din Versailles sunt cunoscute, și-a afirmat din nou teza revizionistă. Interviewet de „Presbyterian Magazine“ din Fuadeiba, senatorul Borah a declarat că tratatul acesta trebuie refăcut, fie prin mijloace pacifice, fie prin constrângere. Subliniind atitudinea intransigentă a Franţei pentru menţinerea tratatului din Versailles, senatorul Borah a adăugat că singura speranţă de schimbare a acestei atitudini este influenţa condiţiunilor economice. « Paris, 27 (Rador). — Ziarul „Le Temps", comentând scrisoarea d-lui Stimson către d. Borah, scrie următoarele : „D. Stimson nu face în această scrisoare decât să expună situaţia creiată prin tratatele existente şi să insiste asupra respectării acestor tratate, lucru care este drept și care nu poate decât să fie subliniat și pentru tratatele relative la problemele europene". Conflictul de la Universitatea din Bucureşti Am arătat ori că d. ministru al instrucţiunii a făcut cunoscut senatulu uiniversitar că d. prof. Basilescu, decanul făcultăţii de drept, rămâne in funcţiunea de prorector, deoarece d-sa este cel mai în vârstă decan. In urma acestora d. prof. Basilescu şi-a reluat drepturile. Cum, însă ,membrii senatului continuă să-i conteste călitătea am cercetat să aflăm care este punctul de vedere tot ministerului. Astfel, la ministerulinstrucţiunii se spune că d. profesor Basilescu, cu toată limita de vârstă poate să funcţioneze la catedră fiindcă i s-aprelungit acest drept de către minister. Aşadar d-sa poate să fie jidecan şi cum în această demnitate este cel mai vechi dintre colegi, urmează un mod legal să deţină funcţiunea de prorector. HOTARIREA SENATULUI UNIVERSITAR Membri senatului universitar întruniţi în şedinţa de Sâmbătă seara, au încheiat următorul proces verbal: „Subsemnaţii membri ai senatului universitar, convocaţi de d. prorector prof. Coculescu pentru a constitui biroul alegerei de rector, care a fost fixată pentru data de 28 Februarie c, am constatat şi hotărît următoarele! 1) Constatăm că senatul este legal constituit şi convocat, întrucât chiar ministerul instrucţiunii şi cultelor confirmase, prin adresa nr. 21.870 din 15 Febr. 1952, pe d. profesor Coculescu, care, în baza acestei confirmări, a şi fixat data alegerii de rector, conform cu decizia senatului universitar. II) Invitând pe d. secretar general al universităţii a lua parte la şedinţă, domnia sa ne aduce la cunoştinţă adresele ministerului instrucţiunii, prin care se revine asupra confirmării d-lui profesor Coculescu ca prorector şi se reintegrează d. prof. N. Bazilescu în funcţiunea de prorector. III) In faţa acestei situaţii senatul declară că nu poate reveni asupra hotărîrii de a se face alegerea în ziua de 28 Februarie a. c., considerându-se ca legală şi hotărîrea şi constituirea senatului, care a fixat data alegerii. Coattmiere in pag. 2 ca înainte de a explica în ce constă fenomenul interferenţei, este necesar să se facă următoarea experienţă. Se ia o frânghie de 3—4 metri şi se întinde legând-o cu un capăt de un perete sau un stâlp şi cu cellalt capăt de alt perete sau stâlp. După ce s’a întins, lăsând-o să facă o uşoară curbură se scoate din poziţia de echilibru în apropiere de unul din capete, aşa fel ca să se depărteze foarte repede în sus apoi să vină în poziţia de unde a plecat, să treacă în jos până la aceiaş distanţă ca şi în sus şi apoi din nou să revină în poziţia iniţială. Mişcarea aceasta pe care o face foarte repede punctul a, se propagă dealuri.j gul frânghiei aşa fel incât se formează ridicături şi adâncituri în formă de unde. Distanţa de la a la b (fig. 1 ) se notează cu litera grecească „lambda“ şi se numeşte lungime de undă. Când unda a ajuns la capătul frânghiei ea nu dispare acolo ci se Întoarce se reflectă, în acelaş fel cu aceiaş iuţeală însă în sens invers, adică in locurile unde era un deal este o vale şi invers unde era o vale găsim la întoarcere un deal. Dacă în locul unei singure unde producem în punctul A o serie de lovituri la intervale de timp egale tocmai cu timpul cât se propagă o undă dea lungul frânghiei, adică la timp de o perioadă, vom realiza un şir de unde (un tren de unde, cu se mai obişnueşte să se mai zică) care se vor întinde pe întreaga lungime a frânghiei. Numărul de unde care trec într’o secundă printr’un punct se numeşte frecvenţă. Aşa dar spaţiul pe care se întind timp de o secundă cele n unde va fi egal cu produsul dintre frecvenţă şi lungimea de undă lambda. S’a mai stabilit că iuţeala de propagare a undelor depinde de densitatea mediului in care se propagă, precum şi de elasticitatea lui. In medii mai elastice iuţeala este mai mare de cât in medii mai puţin elastice, iar în medii mai dense iuţeala se micşorează. Când o undă se propagă într’un mediu numai într’o singură direcţie dă naştere la o rază. De obicei însă undele se propagă într’un mediu in toate direcţiile. Dacă mediul are aaceiaş densitate şi elasticitate in toată întinderea lui, atunci iuţeala de propagare este aceiaş, aşa că unind capetele tuturor razelor până la care ajung într’o secundă se obţine o sferă al cărei centru este tocmai punctul de unde au pornit undele. In ceea ce priveşte explicarea propagării luminii Newton în 1669 a emis o teorie prin care susţinea că un corp luminos emite particule infinit de mici imponderabile cu o putere mare de pătrundere şi cu o iuţeală considerabilă. Această teorie cunoscută sub numele de teoria emisiunii nu se împăca cu ceea ce se stabilise până atunci cu privire la fenomenele luminoase ca: reflecţie, refracţie, etc. Din această cauză cu cinci ani mai târziu Huygens (la 1674) a formulat o altă teorie cunoscută sub numele de teoria ondulatorie şi care explică mulţumitor fenomenele luminoase cunoscute până atunci. Huygens admitea că există un mediu pe care l-a numit „eter" care umple toate spaţiile goale. Orice schimbare produsă în eter se propagă cu o iuţeală considerabilă (300.000 km. p. s.) în toate direcţiile. Dacă într’un punct al spaţiului, facem să se nască o mişcare aşa cum am procedat la capătul frânghiei, această mişcare vibratorie se va propaga în eter, în formă de unde. S-a stabilit că mişcările vibratorii ale eterului (perpendiculare pe direcţia de propagare a razelor luminoase) dă lumina pe care o percepe ochiul nostru. Razele luminoase percepute de ochiul omului au lungimea de undă cuprinsă intre 3750 până la 7500 angstromi. (angstromul este a zecea milli*oanâ parte dintr’un milimetrul iar frecvența lor, adică numărul de unde care trec într’o sec, printr’un punct este de 400 in» CRONICA ȘTIINŢIFICĂ Interferența de prof dr. CHR. MUSCELEANU * E