Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)

1932-03-01 / nr. 59

Un început bun Unsprezece funcţionari f­indepărtaţi de la prefectura judeţului Mehedinţi sunt repuşi în serviciu de justi­ţie, odată cu condamnarea administraţiei respective la plata sumei de 620.605 lei, ş­­­i despăgubiri pentru abu­zurile de putere săvârşite contra lor. Aşa­dar, vecinie rezulta­tele greşelilor şi meschină­riilor politicianilor uzur­patori de situaţiuni neme­­ritate sunt aruncate în sarcina statului şi prin ur­mare a contribuabililor. De astădată, însă, vechiul sistem n’a mai funcţionat. Prefectura a dat în judeca­­­­tă pe ţărăniştii din fosta de­legaţie judeţeană, cerând să fie condamnaţi să răs­pundă materialmente de e­­fectele incuim­ei lor. In a­­ceastă privinţă nu încape nici o discuţiune, atât prin­cipiile generale, cât şi tex­tele speciale obligând pe oricine să repare pagubele produse prin voinţă, negli­jenţă sau neştiinţă. In nenumărate rânduri am cerut să se procedeze în felul acesta în toate cazuri­le, in care banul public s’a risipit, din cauza incapaci­tăţii şi abuzurilor organelor pe care statul le plăteşte, nu ca să-i impună sacrificii inutile, ci ca să-l gospodă­rească cu milă şi cu respec­tul datorit jertfelor covâr­şitoare ale contribuabililor. Nu este admisibil să se consacre prin o inacţiune prelungită imunitatea abu­zivilor politici faţă de răs­punderea inerentă faptelor generatoare de pierderi e­­norme pentru tezaurul ţă­rii, căci dacă s’ar face so­­■­coteala tuturor despăgubi­rilor plătite pentru toate nedreptăţile sancţionate de justiţie în materie de con­encios administrativ, sar­junge la cifre fantastice. Şi cu toate astea, până a­­cum nici unul din adevăra­­ii vinovaţi n’a fost chemat a răspundere, ci li s’a în­găduit să privească cu ne­­păsare, chiar cu nesimțire, a substituirea forţată şi nefirească a cetăţenilor, ară amestec şi culpă în răs­punderea pentru abuzurile săvârşite ele ei. Această anomalie gravă , a încurajat răul, şi de aceea î’au văzut atâţia conducă-­­ tori mai mari sau mai mici ,complăcându-se în violări de legi şi sfidări de drep­turi, convinşi că nu vor a­­vea nici un neajuns. Dacă s’ar recapitula sumele plă­tite de stat pentru fărăde­legile comise, de pildă, în timpul regimului naţional­­ţărănist, când curgeau anu­lările judiciare ale înlocui­rilor abuzive şi daunele importante, s’ar vedea la ce proporţii s’au ridicat ra­vagiile unei iresponsabili­tăţi inadmisibile şi condam­nabile din toate punctele de vedere. Reacţiunea afirmată la T.­Severin dovedeşte că răul nu mai poate să con­tinue, că, în­ sfârşit, începe să se pună regulă, să se în­frâneze spiritul năpăstuiţi­lor prin chemarea la răs­pundere a adevăraţilor cul­pabili, ca pedeapsă pentru ei, ca exemplaritate pentru alţii şi ca o necesitate su­perioară pentru morala pu­blică. Exemplul acesta trebue să fie generalizat în toate părţile şi în toate cazurile, sub sancţiunea pentru cei cari n’o fac, de a se vedea solidarizaţi cu răspunderea culpabililor cruţaţi de ur­măririle cuvenite. ta Japonezii vor si aici armata din — ------------o­o-.........— De la trimisul nostru special Chapel, 17 (Copyright by „Universal“ and Ullsteinh­ Ca să slăbească apărarea aeriană a chinezilor, japo­nezii au adoptat tactica de a bombarda din avioane câmpurile de aviaţie chi­neze, situate în împrejuri­mile Shanghaiului. Japonezii fac toate sfor­ţările posibile ca să încon­­­joare armata chineză. Două noui divizii japo­­­neze sunt în drum sau Shanghai, şi alte trei vor porni, curând. TEAMA DE SUPREMAŢIA JAPONIEI Vineri seara a apărut un manifest, semnat de cunoscu­ţii oameni politici chinez Sunîo şi Eugen Ven, adresa Angliei şi Statelor­ U­nite. Ei arată, că japonezii sunt actualmente stăpânii absolut în apele chineze şi celelalte apt din Extremul Orient. Când cele două mari puteri anglo-saxone au cedat japone­zilor supremaţia şi libertatea de acţiune în această regiune a globului, au crezut că aceştia vor deţine această supremaţie­­ cu rezervă şi simţul răspun­­­­derii.­­ Atacul japonezilor asupra Chinei arată însă, că ei au a­­­­buzat de încrederea acordată de Statele Unite şi popoarele civilizate reprezentate în Liga Naţiunilor, iar modul lor de a­­ proceda nu diferă de loc de năvala unor triburi înarmate cu mitraliere. Nici o putere din lume nu va putea să impună japonezilor pe calea armelor, să respecte tra­tatele internaţionale. Aceasta nu se poate realiza decât prin colaborarea flotelor americană şi engleză. America trebue să intervină neapărat, căci izolarea Manciu­­riei şi supunerea Chinei de că­tre Japonia constitue numai o parte din pregătirile pe care le face aceasta pentru realiza­rea supremaţiei ei definitive a­­supra Oceanului Pacific. Anenul se închee atrăgând a-­ I tenţia că statul major japonez j pregăteşte de mult războiul cu [ Statele­ Unite. i I DE VORBA CU D-NA SUN­­S i y AT-SEN i j i i După ce am vizitat diverse e I spitale chineze din Shanghai, • 8 I ce sunt puse sub conducerea I personală a d-nei Sun-Yat-Sen, i I am avut o interesantă convor­­-­­­hire cu aceasta.­­ I Văduva fostului președinte al­­ Republicei chineze mi-a decla- i rat între altele, că in ziua de­­ 28 Ianuarie 1931, s’a înscris un nou capitol în istoria Chinei. Lupta actuală are un puter­nic ecou în întreaga Chină și­­ de pe urma ei va apare o Chi-­­ nă cu totul nouă.­­ Ofiţerii şi soldaţii noştri îşi­­ dau seama că luptă împotriva­­ imperialismului japonez. Până acum, chinezii au lup- ' tat intre ei, dar acum şi-au dat­­ mâinile contra duşmanului­ co- ■ mun. Chiar dacă armata noastră va fi învinsă, suntem pregătiţi pentru o lungă rezistenţă. Cei d­in Nanking fac tot posibilul, pentru o cât mai îndârjită re­zistenţă.­­ D-na Sun-Yat-Sen mi-a vor­bit cu admiraţie de soldaţii chinezi. Răniţii din spitale nu se gân­desc atât la rudele lor, cât se gândesc ca să se înapoieze pe front. Nouă zecimi din scriso­rile lor sunt adresate ofiţerilor, pe cari ii asigură de dorinţa de a reîncepe lupta. D-na Sun-Yet-Sen mi-a spus apoi, că în ziua când au sosit primii soldaţi chinezi răniţi la Shanghai, nu se mai găseau­­ pansamente şi medicamente in­­ oraş, deoarece japonezii cumpă- t­­­rase tot ce găsise. Chinezii au­­ trebuit să-şi procure medica­mente şi pansamente dela Han­­gkeou. Încă din primele zile ale lup-­­ telor, s’au prezentat femei chi-­­ neze din toate straturile socia-­­ le, şi după ce au urmat câtva­­ timp cursurile necesare, s’au dus în spitale, unde îngrijesc pe ră­niţii noştri, contribuind astfel, şi ele, la lupta contra japonezi­lor. WALTER BOSSHARD corespondentul special al ziarului „Universul“ şi al­­ agenţiei „Ullstein“ SUNFO fost prim-ministru al Chinei IARNĂ LUNGĂ — Câteva consideraţii asupra unei situaţii atmos­ferice anormale — După o scurtă — chiar prea scurtă — perioadă de linişte, atmosfera s’a slăbit iarăş, trimeţând peste noi o nouă „repriză”. E a doua din cursul săptămânii acesteea şi a şasea din luna Februarie. Ori­ce limită a fost între­cută şi exasperarea a început să ne cuprindă pe toţi. Nu mai e chip să ne scăpăm de iarna aceasta cramponată cu sila de noi. Pronosticurile me­teorologice nu sunt de loc f­avorabile şi regimul de iarnă pare a se prelungi încă o bu­cată de timp. CATEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA IERNII IN CURS Situaţia de anul acesta este cu totul excepţională. Ceea ce e mai curios insă e faptul că anomalia nu provine din inten­sificarea cauzelor ce dau naş­tere la ierni grele, ci dintr’o distribuţie a presiunii atmosfe­rice cu totul neobişnuită pen­tru această epocă a anului. De unde în timpul iernii Ru­sia totdeauna este ocupată de o prelungire a anticiclonului si­berian, ce reprezintă un nivel ridicat de presiune dela care se scurg spre sud spre depre­siuni — massele de aer rece şi de origină polară, de data a­­ceasta republica sovietică s’a găsit continua sub influenţa unui regim de mică presiune dinspre care evident nu mai puteau să ne vie masse de aer polar. In schimb pe oceanul Atlan­tic a persistat în mod excep­ţional un anticiclon care la foarte scurte intervale trime­tea spre Europa valuri de aer oceanic, reci şi umede, aducă­toare de frig şi zăpadă. De unde în Februarie 1929, când iarna a avut o asprime neobişnuită, gerul se datora tocmai unei înaintări spre vest şi ridicări spre nord a antici­clonului siberian, în Februarie 1932 lungimea iernii se dato­­reşte unei lipse complete a a­­cestei prelungiri şi apariţiei anticiclonului oceanic. Care să fie cauza acestei modificări în­semnate în repartiţia presiu­­nei atmosferice, rămâne de cer­cetat. Nu este exclus însă ca ea să fie în legătură cu o micşo­rare a activităţii solare, care după cum se ştie, actualmente merge către un minim. CE SURPRIZE VOM MAI AVEA? Aşa acum situaţia atmos­ferică începe să evolueze mai spre normal, în sensul că în Rusia îşi face apariţia anti­­ciclonul de care vorbi­­m şi noi mai sus, iar în bazinul medi­­teranian se desemnează o de­presiune accentuată. Aceas­tă situaţie e însă tipică pen­tru iarnă, aşa­dar ea încă va persista. Ninsoarea va cădea mai a­­bundentă în Basarabia şi Moldova, unde viscolul va face din nou ravagii. In Muntenia, deasemenea vom avea de semnalat zăpa­dă şi vânt, în timp ce în Ar­­deal şi Banat ninsoarea va fi liniştită şi de scurtă dura­tă. Aci timpul se va mai lim- ■ pe zi. Vântul va sufla de la nord şi temperaturile vor înregis- ' tra noui scăderi. In cursul săptămânii vii­toare, se va produce o uşoară îmbunătăţire a timpului dar regimul de iarnă încă va per­sista. TRENURI BLOCATE --------:r:i:x: — — - T­ Constanţa, 2? Februarie Pe linia Ţăndărei-Făurei, între Hagieni şi Maltezi, au fost bloca­te de zăpadă 14 vagoane. Din Feteşti, s-au trimis la faţa locului două pluguri. Trenurile de petrol 9828 şi 9312, plecate azi din Constanţa, au rămas, primul la Cernavoda şi cel de al doilea la Saligny. Alegeri parlamentare anulate in Ungaria Budapesta, 2? (Rador). — Tri­­bun­a­lul administrativ din Buda­pesta, a anulat rezultatul ale­gerii din arondismentul Baros, trude în urltimile alegeri a fost ales candidatul partidului gu­vernamental. In ace­las timp, tribunalul ad­ministrativ a proclamat ales de­putat pe candidatul Frederic Iain, din opoziţia agrară. Deriziunea se întemeiază pe considerentul că la aceste ale­geri au fost împiedicaţi să ia parte la vot alegătorii din două comune, partizani ai opoziţiei. Dacă aceştia ar fi fost lăsaţi să voteze, decide tribunalul, can­didatul opoziţiei ar fi întrunit majoritatea cere,tă, şi ar fi fost proclamat alei ess rim I Constanţa, 27 Febr. Navigatorii sosiţi în port aduc ştirea, că pe Marea Neagră, plutesc­­ banchize de ghiaţă, unele­­ în suprafaţă de 300 ş­i 400 metri pătraţi, peri­clitând navigaţia. De altminteri şi în faţa portului Constanţa, blocu­rile aduse de curenţi au format un baraj pe un front de vreo 500 metri, îngreunând mult manevra­­ vapoarelor. ------x fj x-------­ Banchize de ghiaţă ! pe Marea NeagrăMERELE D-LUI ARGETOIANU Ministerul de finanţe a ho­­tărît să lase liber importul, merelor de California, fără nici o restricţie. Iată ce lipsea fericirii noas­tre integrale : merele de Ca­lifornia. Din toate fanteziile d-lui Argetoianu, chestia asta cu merele pare cea mai gogo­nată, întâi, pentru că suntem ţara fructelor şi este cel pu­ţin grotesc să dispreţueşti produsele ţării tale şi să laşi în suferinţă pe producătorii indigeni, ca să faci dever pro­ducătorilor de peste mări şi ţări. In al doilea rând, când ex­portului românesc i se închid porţile şi când disponibilită­ţile noastre în devize au ajuns pe fundul sacului, nu e faptă de om capiu să deschidem graniţele unui produs de care nu ducem lipsă şi pe care tre­bue să-l plătim cu aur ? Dar avizul medicilor şi igie-­­ niştilor, cari au arătat la ce­­ işi expun sănătatea consuma-­­ torii merelor de California,­­ din cauza soluţiilor cu care­­ sunt unse ca să poată rezista­­ la un parcurs aşa de mare ? Toate acestea n’au, însă, nicio valoare, pentru că, după toate indiciile, trebuia să se înlesniască şi în această ches­tiune o mică afacere... teh­nică. I­n important transport de mere californiene se afla­­ cam de mult timp, sosit la­­ vama intrepozite. Şi nu este­­ exclus, ca acest transport să i se fi rătăcit la noi, refuzat fiind de ţara căreea îi fusese destinat la început. Şi s’a re­fugiat la noi, tocmai de te­meiul faimei năstruşnice, că în România — şi la Necura­tul — toate sunt cu putinţă. Aşa că, datorită înţelepciu­­nei vistiernicului şi stăruin­ţelor dezinteresate ale oa­menilor săi de casă, vom con­suma şi iarna asta mere ca­ Descoperirea sediului central al naţio­naliştilor indieni Londra, 2? (Ulstein). —■ Poli­ţia din Bombay a reuşit să des­copere sediul central al partidu­lui congresului indican. Au fost a­restaţi 21 fruntaşi na­ţionaliştii şi s’au găsit numeroase documente compromiţătoare. Incendiu la conducta de petrol Bă­ico­i-Con­stanţa Constanţa, 27 Febr.­­ Vineri după amiază, în-­­ tre 1 şi 2, a luat foc con- | ducta de petrol Băicoi-­­ Constanţa, pe podul Ovi- j diu, de peste Dunăre. Incendiul a fost stins de custozii militari. A ars o cantitate de câteva sute de vagoane de pe­trol. — —mp*-----------% Asasinatele de pe linia Nistrului Dealungul Nistrului trupele sovietice, întărite de câteva zile, au organizat la frontiera Româ­niei, o vânătoare de oameni. După masacrul din pădurea O­­lăneşti, a urmat la un interval numai de 24 ore, masacrul noc­turn din apropierea Tighinei şi Tiraopolului. Bărbaţi, femei, co-­­­pii, toţi români din Republica so- i vielică moldovenească copleşiţi , de mizerie, chinuiţi de foame, în- I groziţi de perspectivele şi mai­­ fioroase ale deportării lor în Si- I­beria, au încercat să treacă Nis­trul, în Basarabia. Era ultimul lor mijloc de sal­vare, — unicul mijloc ce li se prezintă de a evada din infernul sovietic. Sub lumina sinistră a rachete­lor şi a farurilor, soldaţii roşii au deschis vânătoarea de oameni pe linia Nistrului. Convoiurile nefe­riciţilor refugiaţi români au fost încercuite şi secerate de gloan­ţele mitralierelor şi de sfărămă­­turile graţiatelor. In parlamentul I nc­.iru s’n ridicat proteste împo- I triva acestor asasinate în m­assa * şi s’a cerut lămuriri. Ministrul de­­ interne, d. C. Argetoianu, a de- I carat că victimele au fost „cetă-­­ țeni sovietici“ şi n‘ar îi bine să­­ înveninăm relaţiunile ett U. S. S. R. — relaţiuni inexistente însă— dar a promis că guvernul îşi va­­ face datoria. Recunoaştem că situaţia se pre­zintă în condiţiuni excepţionale. E o datorie însă din partea sta­telor civilizate şi a tuturor aso­ciaţiilor internaţionale, să ia poziţia ce se cuvine împotriva unui regim ce se consideră în a­­fară de legile sociale şi umane. Să nu uităm că asemenea asa­sinate în massă sunt incidente banale in statul sovietic. Ele fac parte din sistemul de guvernă­mânt al U. S. S. R. In faza întâia a revoluţiei — şi mai cu seamă în perioada de in­stalare a regimului sovietic — cuvântul de ordine a fost: „Suprimarea intelectualilor şi a burghezilor !“ Numai între anii 1918—1922 — după statisticile publicate de zia­rele oficioase din Moscova — au fost ucise în Rusia sovietică, fie prin împuşcare, fie prin ştreang, fără un simulacru de judecată, 1.843.000 de persoane, foşti ofi­ţeri din armata ţaristă, profesori universitari şi secundari, medici, ingineri, scriitori, ziarişti, func­ţionari superiori sub regimul tre­­cut, etc. S-a crezut că faza teroristă a revoluţiei a trecut şi odată regi­mul sovietic relativ consolidat şi recunoscut de facto şi de jure de majoritatea statelor civilizate, se va pune sfârşit orgiei sângeroa­se. Prin mijlocul anchetelor orân­duite de guvernul din Moscova şi, fireşte, finanţate de dânsul, complicii sovietelor din celelalte ţări au căutat să prezinte situa­ţia din Rusia în culorile cele mai trandafirii. Pentru salvarea apa­­renţelor şi mai cu seamă pentru „uzul“ fotografilor angajaţi de reporterii străini anchetatori, s-a organizat după procedeul faimos al prinţului Potemkin de Tauri­­da, o casă-model ţărănească în centrul Moscovei, cu tot confor­tul modern; un sat-model la câ­teva verste de capitală ; un oraş tip lângă Volga; un domeniu pentru exploatarea raţională a­­gricolă ; o fermă ţărănească mo­del ş. a. m. d. Toate acestea pen­tru „reclama“ exterioară. In rea­litate, viaţa populaţiei din Rusia — exceptând pe membrii parti­dului comunist, care nu trec de 600.000 — este o tragedie, 130 de milioane de ţărani muncesc for­ţat pentru organizarea „dumpin­gului“ cerealelor pe pieţele străi­ne, sunt împovăraţi de impozite directe şi mai cu seamă indirec­te, sunt jefuiţi de produsul mun­cii lor, sunt condamnaţi să piară de foame, sau prin glonţ. După masacrul burghezimii, a venit acum la rând şi masacrul ţărănimii. Regimul sovietic rus este regimul asasinatelor. Şi statele civilizate, cari au re­­laţiuni cu sovietele, ce fac ? ' ' ¥ ' R. SEIŞANU re malul opus a fost al doilea masacru sovietic. In noaptea de 23—24 Febr., când au pierit sute de moldoveni Manifestaţia tinerimei fasciste la Bruxelles — Un predicator german maltratat — Bruxelles, 27 (Rador).— La Lie­ge s’a produs,­eri seară, o mani­festaţie a tinerimei fasciste în­dreptată împotriva personalităţi­lor liberale care au organizat conferinţa d-lui Caillaux, ţinută sub auspiciile societăţii „Amici­lor Franţei“. Poliţia a împrăştiat pe mani­festanţi care s-au îndreptat apoi spre templul evangelic, unde au maltratat pe predicatorul ger­man Hartmann. Manifestanţii au intrat cu forţa în templu şi au târât în stradă pe predicatorul Hartmann, care în momentul a­­tacului tocmai ţinea predica. Pre­dicatorul a trebuit să fie trans­portat la spital, starea sa fiind gravă. Manifestaţiile s-au reînoit în cursul serei şi al nopţei. Poliţia a luat întinse măsuri pentru păs­trarea ordinei. Legaturile dintre Polonia şi Cehos-­ lovacia Varşovia, 27 (Rador), — D. Benet a acordat la Geneva un interview redactorului ziarului polonez „Dziennik Posnanski“ in care declară că nu există litigii sau chestiuni de ordin interna­ţional, care ar putea să separe a priori Polonia de Cehoslovacia. Dimpotrivă, majoritatea proble­melor internaţionale sunt comu­ne sau paralele pentru cele două state. Contactul personal cu d. Za­,­leski, l-a confirmat această con­vingere. Singura dorinţă a gu­vernului şi a populaţiei ceho­slovace este­ prosperitatea Polo­niei. Răspunzând unei întrebări privitoare la chestiunea dezar­mării morale, d. Beneş a afir­mat că se solidarizează complet cu aceasta, adăugând că educa­ţia actuală în anumite ţări este criminală. Pentru revizuirea tratatului de la Versailles TEZA SENATORULUI BORAH New-York, 27 (Rador). — Se­natorul Borah, ale cărui senti­mente ostile tratatului din Ver­sailles sunt cunoscute, și-a afir­mat din nou teza revizionistă. Interviewet de „Presbyterian Magazine“ din Fu­adeiba, sena­torul Borah a declarat că trata­tul acesta trebuie refăcut, fie prin mijloace pacifice, fie prin constrângere. Subliniind atitudinea intransi­gentă a Franţei pentru menţine­rea tratatului din Versailles, se­natorul Borah a adăugat că sin­gura speranţă de schimbare a acestei atitudini este influenţa condiţiunilor economice. « Paris, 27 (Rador). — Ziarul „Le Temps", comentând scri­soarea d-lui Stimson către d. Borah, scrie următoarele : „D. Stimson nu face în acea­stă scrisoare decât să expună situaţia creiată prin tratatele existente şi să insiste asupra respectării acestor tratate, lu­cru care este drept și care nu poate decât să fie subliniat și pentru tratatele relative la problemele europene". Conflictul de la Universitatea din Bucureşti Am arătat ori că d. ministru al instrucţiunii a făcut cunos­cut senatulu uiniversitar că d. prof. Basilescu, decanul făcul­­tă­ţii de drept, rămâne in func­ţiunea de prorector, de­oarece d-sa este cel mai în vârstă de­can.­­ In urma acestora d. prof. Ba­silescu şi-a reluat drepturile. Cum, însă ,membrii senatului continuă să-i conteste călită­­tea am cercetat să aflăm care este­ punctul de vedere tot mi­nisterului. Astfel, la ministerul­­instruc­ţiunii se spune că d. profesor Basilescu, cu toată limita de vârstă poate să funcţioneze la catedră fiindcă i s-a­­prelungit acest drept de către minister. Aşa­dar d-sa poate să fie ji­decan şi cum în această dem­nitate este cel mai vechi din­tre colegi, urmează un mod le­gal să deţină funcţiunea de prorector. HOTARIREA SENATULUI UNIVERSITAR Membri senatului universitar întruniţi în şedinţa de Sâmbătă seara, au încheiat următorul proces verbal: „Subsemnaţii membri ai se­natului universitar, convocaţi de d. prorector prof. Coculescu pen­tru a constitui biroul alegerei de rector, care a fost fixată pen­tru data de 28 Februarie c, am constatat şi hotărît următoarele! 1) Constatăm că senatul este legal constituit şi convocat, în­trucât chiar ministerul instruc­ţiunii şi cultelor confirmase, prin adresa nr. 21.870 din 15 Febr. 1952, pe d. profesor Coculescu, care, în baza acestei confirmări, a şi fixat data alegerii de rector, conform cu decizia senatului universitar. II) Invitând pe d. secretar ge­neral al universităţii a lua parte la şedinţă, domnia sa ne aduce la cunoştinţă adresele ministe­rului instrucţiunii, prin care se revine asupra confirmării d-lui profesor Coculescu ca prorector şi se reintegrează d. prof. N. Bazilescu în funcţiunea de pro­rector. III) In faţa acestei situaţii se­natul declară că nu poate re­veni asupra hotărîrii de a se face alegerea în ziua de 28 Fe­bruarie a. c., considerându-se ca legală şi hotărîrea şi consti­tuirea senatului, care a fixat data alegerii. Coattmiere in pag. 2 ca înainte de a explica în ce constă fenomenul interferenţei, este necesar să se facă urmă­toarea experienţă. Se ia o frân­ghie de 3—4 metri şi se în­tinde legând-o cu un capăt de un perete sau un stâlp şi cu cel­lalt capăt de alt perete sau stâlp. După ce s’a întins, lăsând-o să facă o uşoară curbură se scoate din poziţia de echilibru în apropiere de unul din ca­pete, aşa fel ca să se depărteze­­ foarte repede în sus apoi să vină în poziţia de unde a ple­cat, să treacă în jos până la aceiaş distanţă ca şi în sus şi apoi din nou să revină în po­­­­ziţia iniţială. Mişcarea aceasta pe care o face foarte repede punctul a, se propagă dealuri.­­j gul frânghiei aşa fel in­cât se formează ridicături şi adânci­turi în formă de unde. Distanţa de la a la b (fig. 1 ) se notează cu litera grecească „lambda“ şi se numeşte lungime de undă. Când unda a ajuns la capă­tul frânghiei ea nu dispare a­­colo ci se Întoarce se reflectă, în acelaş fel cu aceiaş iuţeală însă în sens invers, adică in locurile unde era un deal este o vale şi invers unde era o vale găsim la întoarcere un deal. Dacă în locul unei singu­re unde producem în punctul A o serie de lovituri la inter­vale de timp egale tocmai cu timpul cât se propagă o undă dea lungul frânghiei, adică la timp de o perioadă, vom rea­liza un şir de unde (un tren de unde, cu se mai obişnueşte să se mai zică) care se vor întin­de pe întreaga lungime a frân­ghiei. Numărul de unde care trec într’o secundă printr’un punct se numeşte frecvenţă. Aşa dar spaţiul pe care se în­tind timp de o secundă cele n unde va fi egal cu produsul dintre frecvenţă şi lungimea de undă lambda. S’a mai stabilit că iuţeala de propagare a undelor depinde de densitatea mediului in care se propagă, precum şi de elas­ticitatea lui. In medii mai elas­tice iuţeala este mai mare de cât in medii mai puţin elastice, iar în medii mai dense iuţeala se micşorează. Când o undă se propagă în­­tr’un mediu numai într’o sin­gură direcţie dă naştere la o rază. De obicei însă undele se propagă într’un mediu in toate direcţiile. Dacă mediul are a­­aceiaş densitate şi elasticitate in toată întinderea lui, atunci iuţeala de propagare este ace­iaş, aşa că unind capetele tu­turor razelor până la care a­­jung într’o secundă se obţine o sferă al cărei centru este toc­mai punctul de unde au pornit undele. In ceea ce priveşte explicarea propagării luminii Newton în 1669 a emis o teorie prin care susţinea că un corp luminos emite particule infinit de mici imponderabile cu o putere ma­re de pătrundere şi cu o iuţeală considerabilă. Această teorie cunoscută sub numele de teoria emisiunii nu se împăca cu ceea ce se stabilise până atunci cu privire la feno­menele luminoase ca: reflecţie, refracţie, etc. Din această cau­ză cu cinci ani mai târziu Huy­gens (la 1674) a formulat o altă teorie cunoscută sub nu­mele de teoria ondulatorie şi care explică mulţumitor feno­menele luminoase cunoscute până atunci. Huygens admitea că există un mediu pe care l-a numit „e­­ter" care umple toate spaţiile goale. Orice schimbare produsă în eter se propagă cu o iuţeală considerabilă (300.000 km. p. s.) în toate direcţiile. Dacă într’un punct al spaţiului, facem să se nască o mişcare aşa cum am procedat la capătul frânghiei, această mişcare vibratorie se va propaga în eter, în formă de unde. S-a stabilit că mişcările vibratorii ale eterului (perpen­diculare pe direcţia de propa­gare a razelor luminoase) dă lumina pe care o percepe ochiul nostru. Razele luminoase per­cepute de ochiul omului au lun­gimea de undă cuprinsă intre 3750 până la 7500 angstromi. (angstromul este a zecea milli*­oanâ parte dintr’un milimetrul iar frecvența lor, adică numă­rul de unde care trec într’o sec, printr’un punct este de 400 in» CRONICA ȘTIINŢIFICĂ Interferența de prof dr. CHR. MUSCELEANU * E

Next