Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)
1932-03-01 / nr. 59
Concesiunea loteriei recunoscută oficial Se cunosc împrejurările misterioase in care a fost falsificată redactarea amendamentului depus la art. 2 din legea pentru înfiinţarea şi organizarea loteriei de stat, votată in jude anul trecut, amendament care prevedea in chip obligatoriu licitația publică, in cazul când exploatarea loteriei s’ar fi făcut prin darea ei in concesiune. ^ Fapt e, că forma in care amendamentul a apărut in legea publicată de Monitorul Oficial No. 166 din 21 Iulie 1931, Înlătură tot efectul urmărit de propunătorii amendamentului, rezultând că loteria poate fi concesionată direct, fără să se ţie seama de prevederile legii contabilităţii generale. Faptul a produs stupefacţie în rândurile parlamentarilor şi a stârnit comentarii foarte îndreptăţite în coloanele ziarelor. Abia când ne-am trezit puşi în faţa contractului încheiatde ministerul sănătăţii cu soc. „Calculator“, pe bază de simplă ofertă aprobată de la biurou, fără licitaţie publică, s’a văzut cine sunt beneficiarii amendamentului escamotat la Cameră în Iulie anul trecut. INTERVENŢIA D-LUI Dr. Abia atunci s’a produs şi intervenţia vice-preşedintelui Camerei, d. dr. Topa, care, pe cale de iniţiativă parlamentară, a depus de curând un proiect de lege, menit să împiedice jocul profitorilor. Iată textul acestui proiect : Articol unic. — La art. 2 din legea pentru înfiinţarea şi organizarea loteriei de Stat, publicată în Monitorul Oficial Nr. 165 din 21 Iulie 1931, se modifică aliniatul 2 precum urmează : „Concesiunea loteriei de Stat nu se va face decât prin licitaţie publică, conform dispoziţiunor din legea contabilităţii publice. Din momentul depunerii pe lituroul Adunării deputaţilor a acestui proiect de lege, orice acte s’ar încheia contrar dispoziţiunilor acestei legi sunt nule de drept”. In expunerea de motive, care procedează textul acestui proiect, se spune lămurit: „Pentru a curma orice posibilitate de a se periclita interesele Statului, şi de a înlătura orice bănuială, în legătură cu călcarea legii contabilităţii publice, propunem următorul proiect de lege din iniţiativă parlamentară.” In treacăt amintim, că proiectul acesta depus post festum nu mai poate repara în realitate nimic — cel puţin până la expirarea contractului cu „Calculator“ — şi ca atare, el nu mai poate „curma orice posibilitate de a se periclita interesele Statului“, cum se spune în expunerea de motive — decât, cel mult, pentru situaţiile din viitor. ESTE CONCESIE In ciuda acestor fapte, d. ministru al sănătăţii a încercat să ne asigure, prin interviewul publicat săptămâna trecută în ziarul nostru, că nu e nici de cum vorba de concesionarea loteriei, întrucât contractul încheiat cu „Calculator” se referă numai la angajamentul acestei întreprinderi de a organiza şi raţionaliza loteria. Am arătat în articolele noastre de până acum, cât de puţin susţinută este asigurarea d-lui ministru al sănătăţii, când am dovedit contrariul cu însuşi textul ofertei „Calculatorului”, pe baza căruia s’a încheiat contractul. COMUNICATUL REGIEI PUBLICE A LOTERIEI Noi nu am încetat o clipă să cerem preciziuni ministerului sănătăţii, invitându-l să lămurească definitiv şi la lumina zilei situaţia „Calculatorului“ şi în deosebi soarta beneficiilor cuvenite statului de pe urma loteriei. Mutismul cel mai desăvârşit a fost răspunsul ministerului, timp de 9 zile, ceea ce n’a putut fi interpretat decât in defavoarea sa. In sfârşit, aseară ne-am trezit cu un comunicat din partea consiliului de administraţie al regiei loteriei de stat. Comunicatul nu clarifică, insă nimic, ci se limitează să afirme că loteria este exploatată in regie directă, că rolul „Calculatorului“ este numai technic şi că pentru serviciile prestate primeşte 2,30%—3% din preţul lozurilor vândute fără nicio altă remuneraţie, că de altfel, o instituţie de stat nici „nu poate avea beneficii flotante în afară de prevederile legii sale bugetare, pe care să le împartă fără niciun control, contra textului scris al unui contract, unui prestator de servicii“. Că rolul „Calculatorului“ nu se limitează numai la organizarea technică a loteriei, ci îmbrăţişează şi latura comercială a întreprinderii, cu participarea şi interesarea directă la plasarea lozurilor rezultă din însuşi conţinutul ofertei aprobate, despre care comunicatul I regiei afirmă că ţine loc de orice alt contract şi de care noi ne-am ocupat la timp, amănunţit. In ce priveşte argumentul că o instituție de stat nu poate avea beneficii flotante in afară de prevederile ei bugetare, de care să dispună contra textului scris al unui contract, avem de răspuns, că chiar alaltăeri , comisia Camerei a avut de examinat proiectul prin care se acordă regiei loteriei de stat, odată cu personalitatea juridică, autonomia comercială și financiară. Că, în afară de oferta aprobată, nu există sau se vine în taină, contractul care să reguleze precis raporturile dintre „Calculator“ și regie sau minister, ceea ce nu face decât sădescopere caracterul deghizat al concesiunii pe care, de altfel, toţi câţi au cetit textul ofertei, n’au ezitat să i-l atribue. „NEAMUL ROMANESC” RECUNOAŞTE CA E CONCESIUNE Dar, ca să se vadă, că nu e vorba de o „campanie cu totul nefondată" — cum spune comunicatul regiei — şi ca să se ştie că nu suntem singurii cari susţinem că la mijloc este un contract de concesiune, şi nu altfel, trimitem pe autorii comunicatului la concluzia la care au ajuns chiar membrii comisiei parlamentare, care au opinat în şedinţa de Vineri a Camerei, că contractul loteriei este de fapt o concesiune. Iar ca să se înlăture orice nesiguranţă in această privinţă, reproducem aci insăşi recunoaşterea oficială apărută in „Neamul Românesc” de eri, care, subt titlul: „Legea loteriei în discuţia Comisiei Camerei” (Vezi pag. IV), publică : „Examinându-se contractul încheiat cu soc. Calculator, de către ministerul sănătăţii, s’a constatat că este vorba de o concesiune acordată numitei societăţi, formă comercială care este interzisă de legea în baza căreia a fost alcătuită lot tema“. Reţineţi : „s’a constatat că este vorba de o concesiune acordată numitei societăţi, formă comercială ,care este interzisă de legea In baza căreia a fost alcătuită loteria.” Dar, mai departe, „Neamul Românesc“ adaogă : I „Comisiunea a adoptat proiectul alcătuit IN VEDEREA REPARĂRII GREŞELII COMISE, desemnând raportor pe d. dr. Petre T. Topa.“ I In acest caz, recunoaşterea concesiunii venind chiar din partea comisiunei parlamentare, care a examinat documentele loteriei şi ea fiind înregistrată de însuşi ziarul d-lui prim ministru, cu menţiunea că „con- cesiunea a adoptat proiectul al- a cătuit în vederea reparării greşelii comise”, comunicatul regiei nu ne mai priveşte pe noi —sau, în tot cazul, nu numai pe noi — ci în primul rând pe membrii comisiei parlamentare şi pe d. prim ministru, cari, prin mărturisirile făcute, au dat o confirmare netă — oficială — afirmaţiunilor noastre de până acum. TOPA O ------------------ Incendiu la un cinematograf din Rusciuk Rusciuk, 27. — Azi după amiază, pe la 4 jum., un puternic incendiu a isbucnit în localitate, la cinematograful „Regal“, din str. Alexandrovska, în timpul rulării unui film și când sala era plină de spectatori, mai ales copii. Incendiul a isbucnit în cabina operatorului, situată în galeria cinematografului. Numeroşi copii, care se aflau în galerie, au sărit în parter, de la o înălţime de 6 metri. ssmm Panica a fost, la un moment dat, foarte mare, toţi spectatorii îmbulzinduse spre eşiri. Pompierii, sosiţi în grabă, sub comanda d-lui Popof d’abia au reuşit să stingă flăcările, după ce acestea au mistuit acoperişul clădirii. Sunt grav răniţi de pe urma arsurilor produse de flăcări şi alţi numeroşi răniţi in învălmăşelii. Pagubele se evaluează la 200 mii lei. Silii!1 1 leiel S’a încercat spargerea unei case de bani In ultimul timp e’au înmulţit în mod considerabil spargerile la Capitală. In special toţi încearcă să devalizeze cassele de bani. Eri noapte s’a încercat o spargere de caese de bani la magazinul de bijuterii al d-lui Marcu Abramovich din str. Carol 44 Hoţii s’au introdus prin clic potrivite. Ei au spart toate sertarele şi au furat numeroasmonede de aur. Au operat şi la cassa de bani, găurind cu o maşină placa de jţ©! din jurul broaştei principate, pe care au scos-o apoi afară. Uşa n'au putut-o însă deschide !in cauză că mai era închisă în artea de sus şi de jos. D. comisar şef Ilie Gheorghe, de la circ. 21, a fost la faţa locuilui şi a făcut ancheta. Hoţi arestaţi D. comisar şef Arghir a arestat ieri, pe Ion Gaianofsky şiDumitru Călin, din str- Veseliei 8, cari au săvârşit 26 de furturi în Capitală. La, domiciliul lor s’au găsit tot felul de obiecte furate. . ..le au fost restituite păgubaşilor Glume copilăreşti ■— cu urmări nefaste Faptul s’a petrecut la şcoala superioară de comerţ din bul. Domniţei 37. In clasa întâia, şedea rezemat de un perete. în recreaţie, elevul Petre Dumitrescu, de 16 ani, din şos. Pantelimon 77. Din coleg glumeţ a voit să-i facă o farsă şi, prin surprindere, s’a repezit şi i-a pus o piedică, aruncându-l la pământ. Elevul Dumitrescu a căzut şi a rămas în nesimţire. S’a produs o mică panică, au venit profesorii şi s’a anunţat Salvarea. Rănitul, cu contuziuni grave pe coloana vertebrală şi la şale, a fost dus, cu ambulanţa, la spitalul Colţea. Intoxicaţie Femeia Steluţa Turcii, de 54 ani, din şos. fa..eu lui 77, consumând nişte brânză alterată, s’a intoxicat şi a fost internată de Calvare la şniţelul Colfea. Când ceri ajutorul moaşelor Tereza Fodor, de 26 ani, fostă servitoare, astăzi fără serviciu, văzând că a rămas însărcinată, a apelat la serviciile unei moaşe, din str. Petrescu 10, nr. 17. Aceasta, înarmându-se cu un Fier ascuţit şi dând bolnavei să bea un ceai ce i-l pregătise ea, a lecuit-o atât de bine încât fosta servitoare s-a pomenit infectată și intoxicată, trebuind să fie dusă de Salvare din str. Elena Polizu 23 la spitalul Brâncove- Accidentul unei avocate D-ra Felicia Paraschivescu, avocată, cu locuinţa în b-dul Independenţei 12, trecânderi dimineaţă pe str. Lipscani şi voind să immeze Banca Naţională, a alunecat şi şi-a fracturat gamba dreaptă Rănita a fost transportată cu ambulanţa Salvării la spitalulColțea. S-a certat cu frate-său dri dimineaţă, taxatorul unui autobuz de pe linia 6-a, cu locuinţa în st.. Gubleia 33, certându-se cu fratele său, a băut o cantitate de acid izotic (apă tare). Sinucigaşul, Ştefan Boblea, în vârstă de 20 ani, a fost dus de Salvare la spitalul Filantropia. Comemorarea lui Washington Washington, 27 (Rador)— Loja masonică din Alexandria (Statele Unite), al cărei mare maestru a fost George Washington, a celebrat aseară, într’o şedinţă solemnă urmată de un banchet, bicentenarul întemeietorului marei republici americane. Erau de faţă 600 persoane, între cari mai mulţi parlamentari şi episcopul Freeman al diocezei Washington. Singurii invitaţi străini erau d. Davila, ministrul României şi d. Boncescu, consilier de presă. D. ministru Davila a ţinut o cuvântare, primită cu multă căldură, în care a subliniat tăria Sufletească a lui Washington în timpuri vitrege şi veneraţia de care se bucură în toate ţările civilizate. Cu acest prilej, d. Davila a comunicat, în aplauzele asistentei, modul cum a fost sărbătorit la Bucureşti bicentenarul lui Washington --------X □ X-------- SUFERINZII DE STOMAC şi intestini, lipsa poftei de mâncare, lenevirea stomacului, umflarea stomacului arsuri, râgâeli, indispoziţii, dureri frontale, senzaţii de vomitare etc., 1—2 pahare de apă naturală purgativă ..Franz Josef" realizează curăţirea totală a căilor digestive. 1517 -----------DOB——“ Literatura românească in limba polonă Varşovia, (Rador). — Zilele acestea, marea casă de editură Gebethner şi Wolf din Varşovia a pus în vânzare romanul „Ion" de Liviu Rebreanu, apărut într’o frumoasă ediţie, în traducerea profesorului dr. Stanislav Lukasik, lector de limba şi literatura română la universitatea din Cracovia. D. Lukasik a tradus şi romanul „Pădurea spânzuraţilor“ apărut în cursul anului 1931 la Cracovia şi are gata de tipar traducerea romanului „întunecare“ de Cezar Petrescu, precum şi un mare volum, cuprinzând o seamă din cele mai bune piese de teatru românesc. UNIVERSUL Lord Palmer grav bolnav Londra, 27 (Radar). — Feldmareşalul lord Plumer se află grav bolnav la locuinţa sa din Londra• Londra, 27 (Radar). — In cursul nopţii trecute feldmareşalul lord Plumer a fost surus unei operaţiuni chirurgicale, care a reuşit pe deplin.Buletinul de azi arată că feldi mareșalul a petrecut o noapte calmă și că starea sa este satisfăcătoare. Un nou record cu automobilul New-York, 27 (Radar). — Sir Malcolm Campbell a bătut ori, cu toată vremea rea, un nou record In Daytona Beach. In prima cursă de opt kilometri a atins o medie de 388.400 km. pe ord, in cea de cinci km lungime a atins media de 336.705 km. La cursa de 10 km. a atins media de 381.859 km. Din cauza vântului, Campbell nu a putut încerca să bată propriul său record pe distanța de o milă. In cazul când împrejurările o vor permite, va încerca să bată recordul și pe aceasta lungime, înainte de a readuce „Pasărea albastră’* în Anglia.---------090--------- TOATA GARANȚIA AVEŢI CUMPĂRÂND LA NOI Postăvior picUrorih,‘ Lei 169| Ciorapi^^^|ta^j^g^ndială {Ciorapi bărbi testî Lei 11 stofe ptr. parduiuri Lei 1851 | Ciorapi JSS&. Lei 18 Magazinul „IMPERIAL“ Calea Victoriei 47 „UnCf“' Viata politica Fericiţii...! Fericiţii... sunt miniştrii „ritmului nou”. S’ar părea, după sinceritatea cu care îşi mărturisesc nevinovăţia lor îngerească faţă de tot ce fac şi se întâmplă, că sunt sortiţi să moştenească împărăţia, cerurilor. Decăt că nu sunt deloc săraci cu duhul în afară de cele ce se referă la guvernare. Ca şi în parabole, faptele însă întăresc mai bine morala ce se trage. Pe ziua de eri . La Senat, discuţie mare in jurul unui proect de lege, depus de mai mult decât fericitul ministru al industriei d. Vasilescu- Karpen, privitor la „Unificarea metodei de verificarea vasselor prin măsurătoarea directă”. (E vorba ca vasele de comerţ pentru lichide de orice fel să fie măsurate şi ştampilate de serviciul măsurilor şi greutăţilor). Acest proect angajând o deschidere de credite e obligator sefie votat întâi de Cameră. Dar de unde să ştie d. ministru de industrie că un atare proect nu se depune întâi la Senat, de unde să aibă cunoştinţă de acest lucru fericitul preşedinte al Senatului ? O ştia d. Argetoianu care a acceptat ca proectul să fie dus întâi la Cameră şi părea chiar supărat de procedeu. Până aici nimic extraordinar. Dar proectul era semnat şi de d. ministru al finanţelor, C. Argetoianu, care, întrebat, a declarat că habar n'avea de proect şi cuprinsul lui. Nu e un fericit ? Alta . In expunerea de motive a legii prin care se modifică unele articole din legea învăţământului primar, se vorbeşte şi despre articole care nu sunt in proect. Ştiţi, cum a explicat d. primministru care semna expunerea de motive, acest fapt, puţin obicinuit ? A spus că d-sa e victima unui obicei, inaugurat sub d. Costăchescu, de a se întocmi expunerile de motive la minister şi ministrul să le semneze. Oricum, e interesant, dacă nu straniu, ca un prim-ministru, care e tocmai scriitorul Iorga, să semneze proza unui funcţionar, deşi o găseşte absurdă pentru proectul de lege amintit. Ciudat, foarte ciudat. Fericiţii miniştri ai ritmului nou, se scuză, dacă nu chiar se amuză. Țara insă oftează. D. Al. Vaida-Voevod Cu prilejul sărbătoririi împlinirii vârstei de 60 ani , Poetul Ovidiu spune că romanii aveau obiceiul lăudabil să nu apară în „forum“ şi nici în adunări populare în ziua aniversării naşterii lor spre a nu supăra pe zeii domestici. Acea zi o sărbătorea romanul respectuos faţă de tradiţii, in sânul familiei, în compania şi sub ocrotirea penaţilor casei Ca urmaşi al romanilor, am respectat şi noi acest obicei. Iată insă că de câtva timp s’a rupt firul tradiţiei. Sărbătorile publice ale oamenilor noştri politici, cari au împlinit vârsta de 60 ani, se ţin lanţ. Desigur că toţi cei sarbatoriţi au adus servicii ţârii şi neamului, in sfera lor de activitate politică, sau culturala, după cum au avut şi unele scăderi. . . Contimporanii nu sunt însă în măsură să judece şi să aprecieze totdeauna just, nici evenimentele în curs, nici activitatea oamenilor politici in viaţă, deoarece le lipseşte spiritul obiectiv istoric, perspectiva in timp. De aceea ar fi bine să nu se abuzeze de asemenea aniversări simpatice, râpindu-le farmecul lor intim, prin zgomotoase manifestaţiuni cu caracter politic de partid. Acum se sărbătoreşte împlinirea celor 60 ani ai d-lui Al. Vaida-Voevod. Desigur că in viaţa politică şi culturală a fraţilor noştri din Ardeal, In timpul dominaţiunii maghiare, Al. Vaida-Voevod a avut un rol de animator şi de luptător hotărit. El a apărat cu toata căldura patriotismului său, in parlamentul din Budapesta, cauza poporului român, după cum între ai săi a activat continuu pentru o politică mai definită şi afirmată, fiind prin temperamentul său de luptător, adversarul pasivităţii. După ce a izbucnit războiul european, d. Vaida nu şi-a închipuit că Austro-Ungaria este definitiv condamnată pieirii şi a suferit puţin influenţa nefastă a celor ce erau in serviciul Germaniei, în special a lui C. Stere, trădătorul din 1917, dar s’a recules şi şi-a dat seama apoi că evenimentele se desfăşoară în direcţiunea favorabilă realizării idealului nostru naţional, aşa cum au prevăzut-o marii bărbaţi de stat ai României: Ion Brătianu, Take Ionescu, N. Filipescu. Atunci şi-a reluat cu forţe sporite rolul de luptător ce-i impuneau acele împrejurări istorice şi in Camera Ungariei în agonie, a pronunţat fulgerătorul său discurs, care a fost şi rechizitoriul dominaţiei milenare a maghiarilor asupra teritoriilor româneşti de peste Carpaţi şi semnalul unirii definite a Ardealului şi Banatului de vechiul regat. In timpul tratativelor de pace de la Paris, d. Al. Vaida-Voevod a fost delegatul României şi apoi, ca primministru a tratat, la Londra, chestia recunoaşterea unirii Basarabiei, indeplinind cu succes misiunea sa. Inteodat apoi politicii partidului naţional-ţărănesc, d-lui Al. Vaida-Voevod i-au lipsit perspectivele largi ale politicii impuse României Mari şi de aceea, cu regret, l-am găsit susţinând un regionalism şi un particularism atât de puţin potrivit cu interesele generale ale ţării Întregite. Cum preţueşte d. Mihalache pe d. Maniu Iar s’a supărat oficiosul naţional-ţărăniştilor! Şi ca de obicei îşi manifestă necazul alăturea cu drumul. Am relatat că d. Mihalache, in cuvântarea ţinută la inagurarea Casei de stat V. Părvan, a spus că partidul nu a suferit absolut nici o pierdere prin plecarea de la conducere a d-lui luliu Maniu. Exact în aceeaș zi Dreptatea publică o dare de seamă pe trei coloane reproducând pe larg cuvântarea d-lui Ion Mihalache. Deci în Dreptatea Nr. 1320, pagina IV, coloana 7, sunt scrise negru pe alb spusele d-lui Mihalache că prin demisia d-lui Iuliu Maniu „partidul nu şi-a pierdut tăria, a rămas tot atât de puternic“. Făcăndu-se constatarea că declaraţia d-lui Mihalache trebue pusă în legătură cu fricţiunile reale dintre naţionali şi ţărănişti şi cu negocierile nedesminţibile pe cari le duc aceştia din urmă în vederea unor combinaţii politice, Dreptatea vrea să repare lucrul şi dă o versiune „după notele stenografiei“ aşa cum ar fi înregistrat-o „ziarele de bună credinţă“. Or, Dreptatea spurte în cazul acesta despre sine însăşi că e de rea credinţă, căci in această revenire din Nr. 1321 nu mai există fraza că prin plecarea d-lui Maniu „partidul nu şi-a pierdut tăria, a rămas tot atât de puternic“ publicată în Nr. 1320. E clar, nu ? Dar Dreptatea nevoită să apere intrigile şi gafele patronitorei, nu se poate ridica mai presus de nivelul intelectual şi moral al acestora. --------:x9x:------- Reduceri de cheltueli in Iugoslavia Belgrad, 2? (Ullstein). — Comisia financietră a Skuipolitiei a hotărit o reducere de 420 milioane dinari diin suma de 4 miliarde 300 milioane aferentă cheltuelior de personal. In consecință, salariate funcfionariilor publici vor fi reduse de la 1 Aprilie cu 10 de sută. INTRE NUDISM SI EXIBIŢIONISM e titlul unei interesante cercetări, publicată în revista „îlustraîîunea română” care mai cuprinde: VIAŢA VESELA DIN CLUBURILE TINERETULUI AMERICAN: înot, automobilism si snobism. BANDA CRIMINALA A AFRSCEI NEGRE : Anyoto, oamenii-leoparzi. NOBILA DOAMNA SAVILIA, după Paul Marguerite. TÂLHAR DESCOPERIT PRIN EXPERTIZA GRAFICA. Numeroase fotografii cu ultimele evenimente încadrează textul. Bugetul in discuţia Camerei franceze Pans, 27 (Radar). — Camera a votat bugetele pensiilor, marinei comerciale, industriei şi comerţului. Acum se discută bugetul marinei de război, care se ridică la 2237 milioane franci, prezentând un spor de 90 milioane în comparaţie cu 1931. In această cifră se cuprinde creditul pentru construirea unui nou vastic linie dar nu figurează credite pentru cele 109.000 tone cari rămân a fi constituite în conformitate cu programul naval. Paris, 27 (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei, s’a continuat discuţia bugetului unuind de război. D. ministru Protri a răspuns in critici’.« aduse de mai mulţi deputaţi- D-sa a just Leat înfiinţarea mimisteruiliui apărărei naţionale, adăogând că marina de război îşi păstrează autonomia. Luând această măsură, e spus d. Pieţei, surd de acord cu stetete majoate ale războiului, marinei şi aviaţiei. Alţi deputaţi făcând comparaţie între bugetele militare dim 1932 şi 1913, d. Piotri a răspuns„Nu este suficient să se ţiă seama de deprecierea monetară, ci trebue să se ţină seama şi de inducere preţurilor şi de diferenţa între conditţouiniile cerute de apărarea naţională, în 1932 şi 1913. Din cauza perfecţionăm sistemelor, acum avem mai puţini soldaţi decât în 1913, a termiinat d. Pietiii discursul său. ------------0®O---------- Un bust lui Gh. Şincai Astăzi se desveleşte în faţa liceului ce poartă numele luptătorului ardelean Gh. Şincai, un bust dăruit de sculptorul Faur. S’au scurs aproape două veacuri de când luminiţa primelor începuturi se aprinsese cu smerenie in casaa câtorva intelectuali ardeleni. Orice mişcare, afirmarea colectivă a oricăror drepturi, urmează luptei ideilor pe cari fruntaşi ai minţii le scot în arena controverselor din întunericul necunoscutului Mai cu osebire aceasta, când e de stabilit un ac adevăr istoric, când se afirmă revendicări istorice. Atât Gh. Şincai, cât şi Samuil Micu şi Petru Maior, cari alcătuiesc trinitatea părinţilor redeşteptării naţionale a celor de peste culmea Carpaţilor, au înţeles valoarea documentelor cari singure pot distruge aserţiunile duşmănoase ale istoricilor Gebhardt şi Engel, susţinători făţişi ai imperialimnului coroanei Sfântului Ştefan şi asupra ţinuturilor transilvănene. Gh. Şincai pe lângă desăvârşirea lucrării lui Klein Elementa linguae Daco-Rumanae pe care o publică la Viena în 1780 scrie cronica tuturor românilor de la anul 86 până la 1739. Dacă la Miron Cotin odată cu retragerea legiunilor şi invaziunii barbarilor, sau la Centemir odată cu a doua descălicare din Făgăraş şi Maramureş, firul unităţii romane se întrerupe, în cartea lui Gh. Ştitica, încadrarea manifestărilor din toate ţinuturile locuite de români în cursul istoriei apare desăvârşită prin proporţii şi interesantă prin argumentarea faptelor. Străbătând până ’n bezna trecutului, urmele coloniei lui Traan, Gh. Şincai apare în cronica sa un spirit pragmatic care nu exclude nota critică atunci când documentele vorbesc tezei pe care o susţine. Prin documente, neinventând nimic, parcurge imensul şi întunecosul labirint al evului mediu ştiind să răspundă şi perfidiei tinera, precum să lumineze şi ignoranţa altora. Asuprit uneori de ai săi, pălmuit sau bătut până la sânge întemniţat sau aruncat pe drumuri de ghiarele brutale ale stăpânirii. Gh. Şincai a purtat în desagi toată viaţa, duioasa povestire a neamului său, pe care censorul maghiar o credea bună de foc, iar autorul de furci. (Opus igne, author palibulo dignus). Iar când urmărit şi persecutat, străbatea drumurile ardelene, încovoiat de greutatea cărţii ce o purta cu el peregrinul de la Şincii se găsea nu arareori în faţa unei asemuitoare întrebări : Pentru ce porţi atâta sarcină în spate ? Tuturor le răspundea cu seninătate şi credinţă . ..Acesta e fătul meu. Dacă nu mi-a fost ruşine a-i face pentru ce să-mi fie ruşine a-1 purta ?“ Inaugurând um bust lui Gh. Şincai înseamnă că ştim să iubim trecutul să ne revendicăm luptătorii cari au distrus lanţurile robiei, să dăm generaţilor sbucrumul înaintaşilor pentru realizarea eternei unităţi sufleteşti şi etnice a prezentului. Muratori ai românilor, cum îl numea marele fiiloromân Edgar Quinet pe Gh. Şincai, a fost un precursor, un martir al Ardealului. El. Petru Maior şi Samuil Micu sunt trei troiţe istorice pe vârfurile CaTPafira. De acolo parcă ne străjuiesc şi astăzi. M. Gh. Constantinescu “do ar Cereţi No. 6 din revista Viaţa Politică 16 pagini — 4 Lei Aniversarea şi versurile d-lui Vaida ; Cometa şi partidele; D. Mareşal şi d. Goga; Luleaua lui Satan; Rebelii d-rului Lupu ; D. Iuliu şi sexul frumos; Viziune de Apocalips; d. Mihai Popovici e mareşal... Culise politice ; Criza de guvern, etc. Viaţa Politică 16 pagini — 4 Lei din cauza întârzirii cu facerea Inventarului LICHIDAREA FALIMENTULUI Magazinului SAMARITAINE notomwÎ Luni 29 Februarie Stele, Mătăsuri, Pânz£rSi, Galanterii, etc. Cu preţuri nemaipomenit de e£t!ne Strada LIPSCANI 26 KK B. SÜTIK !n$t. PfICIlO- 49L WWtORI A? BERI A fi» (mi. impotenta Paris) tratează Fsidio-nevrosele TiMIQItATEA. FOBIA (frica) NEURASTENIA, HISTERIA, MELANCOLIA, NEVROSA INIMEI şi a STOMACULUI : (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie, Nevralgie, paraiisie, tremurături, Insomnie, somnolenţă migrenă) prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENŢA. (Fulguraţie Diatermie, ultraviolete), Sistemul HYPNOPEDAGOGIC pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, Incontinenţa de urină ONAME, etc. Victoriei 54 peste drum Teatrul Naţional, Cons. 9-0, 2-7, mnssdOBMiasuM REZULTATUL MATCHURILOR DE BOX DE ASEARĂ Vasile Stoian (Muntenia), a bătut la puncte pe Florea Ion (Oltenia). Patriciu Milcoveanu (Oltenia), a fost declarat învingător la puncte asupra lui Florian Mă- Vârtolaş (Muntenia). Gheorghe Lungu (Oltenia), a întrecut la puncte pe Dumitru Vârtolaş (Muntenia). I Gheorghe Vrăjescu (R), a cei dat la puncte lui Anton Oskar (C.F.R.). i Gheorghe Râpeanu a sfârşit la egalitate cu Aurel Toma. i învingând la puncte pe Dan Chirilă, Nicolae Milea a fost declarat campion naţional la ca■ tegoria uşoară. Dumitru Pavelescu a întrecut ia puncte pe Constantin Nour, Ion Gorun a făcut match nul cu Aurel Climan. CITIŢI: Universul Copiilor şi al tineretului REGIA PUBLICA A CONDUCTELOR DE PETROL ALE STATULUI Publications de Licitaţie Publică Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 15 Martie 1932, ora 10, se va ţine în localul Regiei Conductelor de Petrol din Str. Sevastopol Nr. 26, licitaţie publică, pentru furnizarea de tuburi de oţel, fără sudură, de 5” şi 10”, pentru transportul petrolului. Licitaţia se va fine în conformitate cu art 88—d, inclusiv, din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O.C.L. şi Normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127, din 4 Iunie 1939. Garanţia de admitere la licitaţie , de 5 la sută din valoarea ofertei, în numerar sau efecte de Stat, depusă la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar recipisa respectivă va avea specificarea arătată în cadtul de sarcini tip. Oferta, ca şi recipisa de garanţie, se vor prezenta fiecare în plic separat şi sigilat, in ziua şi ora licitaţiunii. Dosarul complet al acestei furnituri se poate cerceta în fiecare zi de lucru, între orele 10—13 jum., la Direcţiunea acestei Regii, unde se pot obţine orice informaţiuni referitoare la această furnitură. Regia Conductelor de Petrol ale Statului 10044 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni