Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)

1932-03-01 / nr. 59

Concesiunea loteriei recunoscută oficial Se cunosc împrejurările mis­terioase in care a fost falsi­ficată redactarea amendamen­­tului depus la art. 2 din legea pentru înfiinţarea şi organiza­rea loteriei de stat, votată in jude anul trecut, amendament care prevedea in chip obliga­toriu licitația publică, in cazul când exploatarea loteriei s’ar fi făcut prin darea ei in con­cesiune. ^ Fapt e, că forma in care a­­mendamentul a apărut in le­gea publicată de Monitorul Oficial No. 166 din 21 Iulie 1931, Înlătură tot efectul ur­mărit de propunătorii amenda­mentului, rezultând că loteria poate fi concesionată direct, fără să se ţie seama de preve­­derile legii contabilităţii gene­rale. Faptul a produs stupefacţie în rândurile parlamentarilor şi a stârnit comentarii foarte în­dreptăţite în coloanele­­ ziare­lor. Abia când ne-am trezit puşi în faţa contractului în­cheiat­­de ministerul sănătăţii cu soc. „Calculator“, pe bază de simplă ofertă aprobată de la biurou, fără licitaţie publică, s’a văzut cine sunt beneficiarii amendamentului escamotat la Cameră în Iulie anul trecut. INTERVENŢIA D-LUI Dr. Abia atunci s’a produs şi in­tervenţia vice-preşedintelui Ca­merei, d. dr. Topa, care, pe cale de iniţiativă parlamentară, a depus de curând un proiect de lege, menit să împiedice jocul profitorilor. Iată textul acestui proiect : Articol unic. — La art. 2 din legea pentru înfiinţarea şi organizarea loteriei de Stat, pu­blicată în Monitorul Oficial Nr. 165 din 21 Iulie 1931, se modi­fică aliniatul 2 precum urmea­ză : „Concesiunea loteriei de Stat nu se va face decât prin licitaţie publică, conform dispo­­ziţiun­or din legea contabilităţii publice. Din momentul depune­rii pe lituroul Adunării depu­taţilor a acestui proiect de lege, orice­­ acte s’ar încheia contrar dispoziţiunilor acestei legi sunt nule de drept”. In expunerea de motive, care procedează textul acestui pro­iect, se spune lămurit­: „Pentru a curma orice posi­bilitate de a se periclita inte­resele Statului, şi de a înlătura orice bănuială, în legătură cu călcarea legii contabilităţii pu­blice, propunem următorul pro­iect de lege din iniţiativă par­lamentară.” In treacăt amintim, că pro­iectul acesta depus post festum nu­ mai poate repara în reali­tate nimic — cel­ puţin până la expirarea contractului cu „Cal­culator“ — şi ca atare, el nu mai poate „curma orice posibi­litate de a se periclita intere­sele Statului“­, cum se spune în expunerea de motive — decât, cel mult, pentru situaţiile din­­ viitor. ESTE CONCESIE In ciuda acestor fapte, d. mi­nistru al sănătăţii a încercat să ne asigure, prin interviewul pu­blicat săptămâna trecută în ziarul nostru, că nu e nici de cum vorba de concesionarea lo­teriei, întru­cât contractul în­cheiat cu „Calculator” se referă numai la angajamentul acestei întreprinderi de a organiza şi raţionaliza loteria.­­ Am arătat în articolele noas­­t­­re de până acum, cât de puţin­­ susţinută este asigurarea d-lui ministru al sănătăţii, când am dovedit contrariul cu însuşi tex­tul ofertei „Calculatorului”, pe baza căruia s’a încheiat contrac­tul. COMUNICATUL REGIEI PUBLICE A LOTERIEI Noi nu am încetat o clipă să cerem preciziuni ministerului sănătăţii, invitându-l să lămu­rească definitiv şi la lumina zi­lei situaţia „Calculatorului“ şi în deosebi soarta beneficiilor cuvenite statului de pe urma loteriei. Mutismul cel mai desăvârşit a fost răspunsul ministerului, timp de 9 zile, ceea ce n’a putut fi interpretat decât in defa­voarea sa. In sfârşit, aseară ne-am tre­zit cu un comunicat din partea consiliului de administraţie al regiei loteriei de stat. Comuni­catul nu clarifică, insă nimic, ci se limitează să afirme că lo­teria este exploatată in regie directă, că rolul „Calculatoru­lui“ este numai technic şi că pentru serviciile prestate pri­meşte 2,30%—3% din preţul lozurilor vândute fără nicio altă remuneraţie, că de altfel, o in­stituţie de stat nici „nu poate avea beneficii flotante în afară de prevederile legii sale buge­tare, pe care să le împartă fără niciun control, contra textului scris al unui contract, unui prestator de servicii“. Că rolul „Calculatorului“ nu se limitează numai la organi­zarea technică a loteriei, ci îm­brăţişează şi latura comercială a întreprinderii, cu participa­rea şi interesarea directă la plasarea lozurilor rezultă din însuşi conţinutul ofertei apro­bate, despre care comunicatul I regiei afirmă că ţine loc de ori­ce alt contract şi de care noi ne-am ocupat la timp, amă­nunţit. In ce priveşte argumentul că o instituție de stat nu poate avea beneficii flotante in afară de prevederile ei bugetare, de­­ care să dispună contra textu­­­­lui scris al unui contract, avem­­ de răspuns, că chiar alaltăeri , comisia Camerei a avut de exa­­minat proiectul prin care se a­­cordă regiei loteriei de stat, o­­dată cu personalitatea juridică, autonomia comercială și finan­ciară. Că, în afară de oferta a­­probată, nu există sau se vine în taină, contractul care să re­guleze precis raporturile dintre „Calculator“ și regie sau minis­ter, ceea ce nu face decât să­­descopere caracterul deghizat al concesiunii pe care, de altfel, toţi câţi au cetit textul ofertei, n’au ezitat să i-l atribue. „NEAMUL ROMANESC” RECU­NOAŞTE CA E CONCESIUNE Dar, ca să se vadă, că nu e vorba de o „campanie cu totul nefondată" — cum spune co­municatul regiei — şi ca să se ştie că nu suntem singurii cari susţinem că la mijloc este un contract de concesiune, şi nu altfel, trimitem pe autorii co­municatului la concluzia la care au ajuns chiar membrii comisiei parlamentare, care au opinat în şedinţa de Vineri a Camerei, că contractul loteriei este de fapt o concesiune. Iar ca să se înlăture orice nesiguranţă in această privinţă, reproducem aci insăşi recunoaş­terea oficială apărută in „Nea­mul Românesc” de eri, care, subt titlul: „Legea loteriei în discuţia Comisiei Camerei” (Vezi pag. IV), publică : „Examinându-se contrac­tul încheiat cu soc. Calcu­lator, de către ministerul sănătăţii, s’a constatat că este vorba de o concesiune acordată numitei societăţi, formă comercială care este interzisă de legea în baza căreia a fost alcătuită lo­­t tem­a“. Reţineţi : „s’a constatat că­­ este vorba de o concesiune­­ acordată numitei societăţi, formă comercială ,care este interzisă de legea In baza că­reia a fost alcătuită loteria.” Dar, mai departe, „Neamul Românesc“ adaogă : I „Comisiunea a adoptat pro­iectul alcătuit IN VEDEREA REPARĂRII GREŞELII CO­MISE, desemnând raportor pe d. dr. Petre T. Topa.“ I In acest caz, recunoaşterea concesiunii venind chiar din partea comisiunei parlamenta­re, care a examinat documente­le loteriei şi ea fiind înregistra­tă de însuşi ziarul d-lui prim ministru, cu menţiunea că „con-­­ cesiunea a adoptat proiectul al- a cătuit în vederea reparării gre­şelii comise”, comunicatul regiei nu ne mai priveşte pe noi —­­sau, în tot cazul, nu numai pe noi — ci în primul rând pe membrii comisiei parlamentare şi pe d. prim ministru, cari, prin mărturisirile făcute, au dat o confirmare netă — ofi­cială — afirmaţiunilor noastre de până acum. TOPA­ O ------------------­ Incendiu la un cinematograf din Rusciuk Rusciuk, 27. — Azi după a­­miază, pe la 4 jum., un puter­nic incendiu a isbucnit în lo­calitate, la cinematograful „Regal“, din str. Alexan­­drovska, în timpul rulării u­­nui film și când sala era pli­nă de spectatori, mai ales copii. Incendiul a isbucnit în cabi­na operatorului, situată în ga­leria cinematografului. Numeroşi copii, care se a­­flau în galerie, au sărit în parter, de la o înălţime de 6 metri. ssmm Panica a fost, la un mo­ment dat, foarte mare, toţi spectatorii îmbulzindu­­se spre eşiri. Pompierii, sosiţi în grabă, sub comanda d-lui Popof d’abia au reuşit să stingă flăcările, după ce a­­cestea au mistuit acoperişul clădirii. Sunt­­ grav răniţi de pe urma arsurilor produse de flăcări şi alţi numeroşi ră­niţi in învălmăşelii. Pagubele se evaluează la 200 mii lei. Silii!1­ 1 leiel S’a încercat spargerea unei case de bani In ultimul timp e’au înmulţit în mod considerabil spargerile la Capitală. In special toţi în­cearcă să devalizeze cassele de bani. Eri noapte s’a încercat o spar­gere de caese de bani la maga­zinul de bijuterii al d-lui Mar­cu Abramovich din str. Carol 44 Hoţii s’au introdus prin clic potrivite. Ei au spart toate ser­tarele şi au furat numeroas­monede de aur. Au operat şi la cassa de bani, găurind cu o maşină placa de jţ©! din jurul broaştei principa­te, pe care au scos-o apoi afară. Uşa n'au putut-o însă deschide !­­in cauză că mai era închisă în artea de sus şi de jos. D. comisar şef Ilie Gheorghe, de la circ. 21, a fost la faţa lo­­cuilui şi a făcut ancheta. Hoţi arestaţi D. comisar şef Arghir a ares­tat ieri, pe Ion Gaianofsky şi­­Dumitru Călin, din str- Veseliei 8, cari au săvârşit 26 de furturi în Capitală. La, domiciliul­ lor s’au găsit tot felul de obiecte furate. . ..le au fost restituite păguba­şilor Glume copilăreşti ■— cu urmări nefaste Faptul s’a petrecut la şcoala superioară de comerţ din bul. Domniţei 37. In clasa întâia, şedea rezemat de un perete. în recreaţie, ele­vul Petre Dumitrescu, de 16 ani, din şos. Pantelimon 77. Din coleg glumeţ a voit să-i facă o farsă şi, prin surprindere, s’a repezit şi i-a pus o piedică, aruncându-l la pământ. Elevul Dumitrescu a căzut şi a rămas în nesimţire. S’a produs o mică panică, au venit profesorii şi s’a anunţat Salvarea. Rănitul, cu contuziuni grave pe coloana vertebrală şi la şale, a fost dus, cu ambulanţa, la spi­­ta­lul Col­ţea. Intoxicaţie Femeia Steluţa Turcii, de 54 ani, din şos. fa..eu lui 77, consu­mând nişte brânză alterată, s’a intoxicat şi a fost internată de Cal­va­re la şniţelul Colfea. Când ceri ajutorul moaşelor Tereza Fodor, de 26 ani, fostă servitoare, astăzi fără serviciu, văzând că a rămas însărcinată, a apelat la serviciile unei moaşe, din str. Petrescu 10, nr. 17. Aceasta, înarmându-se cu un­­ Fier ascuţit şi dând bolnavei să bea un ceai ce i-l pregătise ea,­­ a lecuit-o atât de bine încât fosta servitoare s-a pomenit infectată și intoxicată, trebuind să fie dusă de Salvare din str. Elena Polizu 23 la spitalul Brâncove- Accidentul unei avocate D-ra Felicia Paraschivescu, a­­vocată, cu locuinţa în b-dul In­dependenţei 12, trecând­eri di­mineaţă pe str. Lipscani şi voind să im­m­e­ze Banca Naţională, a alunecat şi şi-a fracturat gamba dreaptă Rănita a fost transportată cu ambulanţa Salvării la spitalul­­Colțea. S-a certat cu frate-său dri dimineaţă, taxatorul unui autobuz de pe linia 6-a, cu lo­cuinţa în st.­. Gub­­leia 33, cer­tând­u-se cu fratele său, a băut o ca­ntitate de acid­­ izotic (apă tare). Sinucigaşul, Ştefan Boblea, în vârstă de 20 ani, a fost dus de Salvare la spitalul Filantropia. Comemorarea lui Washington Washington, 27 (Rador)— Lo­ja masonică din Alexandria (Sta­­tele­ Unite), al cărei mare maes­tru a fost George Washington, a celebrat aseară, într’o şedinţă solemnă urmată de un banchet, bicentenarul întemeietorului ma­rei republici americane. Erau de faţă 600 persoane, în­tre cari mai mulţi parlamentari şi episcopul Freeman al diocezei Washington. Singurii invitaţi străini erau d. Davila, ministrul României şi d. Boncescu, consi­lier de presă. D. ministru Davila a ţinut o cuvântare, primită cu multă căl­dură, în care a subliniat tăria Su­fletească a lui Washington în timpuri vitrege şi veneraţia de care se bucură în toate ţările ci­vilizate. Cu acest prilej, d. Davi­la a comunicat, în aplauzele a­­sistentei, modul cum a fost săr­bătorit la Bucureşti bicentenarul lui Washington --------X □ X--------­ SUFERINZII DE STOMAC şi intestini, lipsa poftei de mâncare, lenevirea stomacului, umflarea stoma­cului arsuri, râgâeli, indispoziţii, du­reri frontale, senzaţii de vomitare etc., 1—2 pahare de apă naturală purgativă ..Franz Josef" realizează curăţirea totală a căilor digestive. 1517 -----------DOB——“ Literatura românească in limba polonă Varşovia, (Rador). — Zilele a­­cestea, marea casă de editură Gebethner şi Wolf din Varşovia a pus în vânzare romanul „Ion" de Liviu Rebreanu, apărut într’o frumoasă ediţie, în traducerea profesorului dr. Stanislav Luka­­sik, lector de limba şi literatura română la universitatea din Cra­covia. D. Lukasik a tradus şi roma­nul „Pădurea spânzuraţilor“ a­­părut în cursul anului 1931 la Cracovia şi are gata de tipar traducerea romanului­­ „întune­care“ de Cezar Petrescu, precum şi un mare volum, cuprinzând o seamă din cele mai bune piese de teatru românesc. UNIVERSUL Lord Palmer grav bolnav Londra, 27 (Radar). — Feld­­mareşalul lord Plumer se află grav bolnav la locuinţa sa din Londra• Londra, 27 (Radar). — In cursul nopţii trecute feld­ma­­reşalul lord Plumer a fost su­­­rus unei operaţiuni chirurgi­cale, care a reuşit pe deplin.­­Buletinul de azi arată că feld­­i mareșalul a petrecut o noapte calmă și că starea sa este sa­tisfăcătoare. Un nou record cu automobilul New-York, 27 (Radar). — Sir Malcolm Campbell a bătut ori, cu toată vremea rea, un nou record In Daytona Beach. In prima cursă de opt kilo­metri a atins o medie de 388.400 km. pe ord, in cea de cinci km lungime a atins media de 336.705 km. La cursa de 10 km. a atins media de 381.859 km. Din cauza vântului, Campbell nu a putut încerca să bată pro­­priul său record pe distanța de o milă. In cazul când împre­­­jurările o vor permite, va în­cerca să bată recordul și pe a­­ceasta lungime, înainte de a readuce „Pasărea albastră’* în Anglia.---------090---------­ TOATA GARANȚIA AVEŢI CUMPĂRÂND LA NOI Postăvior picUrorih,‘ Lei 169| Ciorapi^^^|ta^j^g^ndială {Ciorapi bărbi testî Lei 11 stofe ptr. parduiuri Lei 1851 | Ciorapi JSS&. Lei 18 Magazinul „IMPERIAL“ Calea Victoriei 47 „UnCf“' V­iata politica Fericiţii...! Fericiţii... sunt miniştrii „rit­mului nou”. S’ar părea, după sinceritatea cu care îşi mărtu­risesc nevinovăţia lor îngereas­că faţă de tot ce fac şi se în­tâmplă, că sunt sortiţi să moş­tenească împărăţia, cerurilor. Decăt că nu sunt deloc săraci cu duhul în afară de cele ce se referă la guvernare. Ca şi în parabole, faptele însă întăresc mai bine morala ce se trage. Pe ziua de eri . La Senat, discuţie mare in ju­rul unui proect de lege, depus de mai mult decât fericitul mi­nistru al industriei d. Vasilescu- Karpen, privitor la „Unificarea metodei de verificarea vasselor prin măsurătoarea directă”. (E vorba ca vasele de comerţ pen­tru lichide de orice fel să fie măsurate şi ştampilate de ser­viciul măsurilor şi greutăţilor). Acest proect angajând o des­chidere de credite e obligator se­fie votat întâi de Cameră. Dar de unde să ştie d. ministru de industrie că un atare proect nu se depune întâi la Senat, de unde să aibă cunoştinţă de a­­cest lucru fericitul preşedinte al Senatului ? O ştia d. Argetoianu care a­­ acceptat ca proectul să fie dus­­ întâi la Cameră şi părea chiar­­ supărat de procedeu.­­ Până aici nimic extraordinar.­­ Dar proectul era semnat şi de d. ministru al finanţelor, C. Ar­getoianu, care, întrebat, a de­clarat că habar n'avea de pro­ect şi cuprinsul lui. Nu e un fericit ? Alta . In expunerea de motive a legii prin care se modifică unele ar­ticole din legea învăţământului primar, se vorbeşte şi despre articole care nu sunt in proect. Ştiţi, cum a explicat d. prim­­ministru care semna expunerea de motive, acest fa­pt, puţin o­­bicinuit ? A spus că d-sa e vic­tima unui obicei, inaugurat sub d. Costăchescu, de a se întocmi expunerile de motive la minis­ter şi ministrul să le semneze. Oricum, e interesant, dacă nu straniu, ca un prim-ministru, care e tocmai scriitorul Iorga, să semneze proza unui funcţio­nar, deşi o găseşte absurdă pentru proectul de lege amintit. Ciudat, foarte ciudat. Fericiţii miniştri ai ritmului nou, se scuză, dacă nu chiar se amuză. Țara insă oftează. D. Al. Vaida-Voevod Cu prilejul sărbătoririi împlinirii vârstei de 60 ani , Poetul Ovidiu spune că ro­manii aveau obiceiul lăudabil să nu apară în „forum“ şi nici în adunări populare în ziua a­­niversării naşterii lor spre a nu supăra pe zeii domestici. Acea zi o sărbătorea romanul respectuos faţă de tradiţii, in sânul familiei, în compania şi sub ocrotirea penaţilor casei Ca­ urmaşi al romanilor, am respectat şi noi acest obicei. Iată insă că de câtva timp s’a rupt firul tradiţiei. Sărbătorile publice ale oamenilor noştri­­ politici, cari au împlinit vârsta­­ de 60 ani, se ţin lanţ.­­ De­sigur că toţi cei sarbato­­­­riţi au adus servicii ţârii şi­­ neamului, in sfera lor de acti­­­­vitate politică, sau culturala,­­ după cum au avut şi unele scă­deri. . . Contimporanii nu sunt însă în măsură să judece şi să a­­precieze totdeauna just, nici evenimentele în curs, nici acti­vitatea oamenilor politici in viaţă, de­oarece le lipseşte spi­ritul obiectiv istoric, perspecti­va in timp. De aceea ar fi bine să nu se abuzeze de­ asemenea aniversări simpatice, râpindu-le farmecul lor intim, prin zgomo­toase manifestaţiuni cu carac­ter politic de partid. Acum se sărbătoreşte împli­nirea celor 60 ani ai d-lui Al. Vaida-Voevod. De­sigur că in viaţa politică şi culturală a fra­ţilor noştri din Ardeal, In timpul dominaţiunii maghiare,­­ Al. Vaida-Voevod a avut un rol de animator şi de luptător hotărit. El a apărat cu toata căldura patriotismului său, in parlamentul din Budapesta, cauza poporului român, după cum între ai săi a activat con­tinuu pentru o politică mai definită şi afirmată, fiind prin temperamentul său de luptă­tor, adversarul pasivităţii. După ce a izbucnit războiul european, d. Vaida nu şi-a în­chipuit că Austro-Ungaria este definitiv condamnată pieirii şi a suferit puţin influenţa ne­fastă a celor ce erau in servi­ciul Germaniei, în special a lui C. Stere, trădătorul din 1917, dar s’a recules şi şi-a dat seama apoi că evenimentele se desfăşoară în direcţiunea favo­rabilă realizării idealului nostru naţional, aşa cum au prevăzut-o marii bărbaţi de stat ai Ro­mâniei: Ion Brătianu, Take Io­­nescu, N. Filipescu. Atunci şi-a reluat cu forţe sporite rolul de luptător ce-i impuneau acele împrejurări istorice şi in Ca­mera Ungariei în agonie, a pro­nunţat fulgerătorul său dis­curs, care a fost şi rechizito­riul dominaţiei milenare a ma­ghiarilor asupra teritoriilor ro­mâneşti de peste Carpaţi şi semnalul unirii definite a Ar­dealului şi Banatului de ve­chiul regat. In timpul tratati­velor de pace de la Paris, d. Al. Vaida-Voevod a fost delega­tul României şi apoi, ca prim­­ministru a tratat, la Londra, chestia recunoaşterea unirii Ba­sarabiei, indeplinind cu succes misiunea sa. Inteodat apoi po­liticii partidului naţional-ţără­­nesc, d-lui Al. Vaida-Voevod i-au lipsit perspectivele largi ale po­liticii impuse României Mari şi de aceea, cu regret, l-am găsit susţinând un regionalism şi un particularism atât de puţin po­trivit cu interesele generale ale ţării Întregite. Cum preţueşte d. Mihalache pe d. Maniu Iar s’a supărat oficiosul na­­ţional-ţărăniştilor! Şi ca de o­­bicei îşi manifestă necazul ală­turea cu drumul.­­ Am relatat că d. Mihalache, in cuvântarea ţinută la inagu­­rarea Casei de stat V. Părvan, a spus că partidul nu a suferit absolut nici o pierdere prin plecarea de la conducere a d-lui luliu Maniu. Exact în aceeaș zi Drepta­tea publică o dare de seamă pe trei coloane reproducând pe larg cuvântarea d-lui Ion Mi­halache. Deci în Dreptatea Nr. 1320, pagina IV, coloana 7, sunt scri­se negru pe alb spusele d-lui Mihalache că prin demisia d-lui Iuliu Maniu „partidul nu şi-a pierdut tăria, a rămas tot atât de puternic“. Făcăndu-se constatarea că declaraţia d-lui Mihalache tre­­bue pusă în legătură cu fricţi­unile reale dintre naţionali şi ţărănişti şi cu negocierile ne­­desminţibile pe cari le duc a­­ceştia din urmă în vederea u­­nor combinaţii politice, Drep­tatea vrea să repare lucrul şi dă o versiune „după notele ste­nografiei“ aşa cum ar fi înre­gistrat-o „ziarele de bună cre­dinţă“. Or, Dreptatea spurte în cazul acesta despre sine însăşi că e de rea credinţă, căci in această revenire din Nr. 1321 nu mai există fraza că prin plecarea d-lui Maniu „partidul nu şi-a pierdut tăria, a rămas tot atât de puternic“ publicată în Nr. 1320. E clar, nu ? Dar Dreptatea nevoită să apere intrigile şi ga­fele patronitor­ei, nu se poate ridica mai presus de nivelul in­telectual şi moral al acestora. --------:x9x:-------­ Reduceri de cheltueli in Iugoslavia Belgrad, 2? (Ullstein). — Co­­misia financietră a Skuipolitiei a hotărit o reducere de 420 milioa­ne dinari diin suma de 4 miliarde 300 milioane aferentă cheltuelior de­ personal. In consecință, salariate funcfio­­nariilor publici vor fi reduse de l­a 1 Aprilie cu 10 de sută. INTRE NUDISM SI EXIBIŢIONISM e titlul unei interesante cercetări, publicată în revista „îlustraîîunea română” care mai cuprinde: VIAŢA VESELA DIN CLUBURILE TINERETU­LUI AMERICAN: înot, automobilism si snobism. BANDA CRIMINALA A AFRSCEI NEGRE : Anyoto, oamenii-leoparzi. NOBILA DOAMNA SAVILIA, după Paul Mar­guerite. TÂLHAR DESCOPERIT PRIN EXPERTIZA GRAFICA. Numeroase fotografii cu ultimele evenimente încadrează textul. Bugetul in discuţia Camerei franceze Pans, 27 (Radar). — Camera a votat bugetele pensiilor, mari­nei comerciale, industriei şi co­merţului. Acum se discută bugetul ma­rinei de război, care se ridică la 2237 milioane franci, prezentând un spor de 90 milioane în com­paraţie cu 1931. In această cifră se cuprinde creditul pentru con­struirea unui nou vas­tic linie dar nu figurează credite pentru cele 109.000 tone cari rămân a fi constituite în conformitate cu programul naval. Paris, 27 (Rador). — In şed­i­n­ţa de azi a Camerei, s’a conti­nuat discuţia bugetului unuind de război. D. ministru Protri a răspuns in critici’.« aduse de mai mulţi de­putaţi- D-sa a just Leat înf­iinţa­rea mimisteruiliui apărărei naţio­nale, adăogând că marina de război îşi păstrează autonomia. Luând această măsură, e spus d. Pieţei, surd de acord cu stetete majoat­e ale războiului, marinei şi aviaţiei. Alţi deputaţi făcând compara­ţie între bugetele militare di­m 1932 şi 1913, d. Piotri a răspuns­„Nu este suficient să se ţi­­ă seama de deprecierea monetară, ci t­rebue să se ţină seama şi de indu­cere preţurilor şi de diferen­ţa î­ntre conditţouiniile cerute de apărarea naţională, în 1932 şi 1913. Din cauza perfecţionăm sistemelor, acum avem mai pu­ţini soldaţi decât în 1913, a ter­miinat d. Pietiii discursul său. ------------0®O----------­ Un bust lui Gh. Şincai Astăzi se desveleşte în faţa li­ceului ce poartă numele luptăto­rului ardelean Gh. Şincai, un bust dăruit de sculptorul Faur. S’au scurs aproape două veacuri de când luminiţa primelor înce­puturi se aprinsese cu smerenie in casa­a câtorva intelectuali ar­deleni. Orice mişcare, afirmarea colectivă a oricăror drepturi, ur­mează luptei ideilor pe cari fruntaşi ai minţi­i le scot în are­na controverselor din întunericul necunoscutului Mai cu osebire­­ aceasta, când e de stabilit un ac a­de­văr istoric, când se afirmă re­vendicări istorice. Atât Gh. Şincai, cât şi Samuil Micu şi Petru Maior, cari alcă­tuiesc trinitatea părinţilor redeş­teptării naţionale a celor de pes­te culmea Carpaţilor, au înţeles valoarea documentelor cari sin­gure pot distruge aserţiunile duş­mănoase ale istoricilor Gebhardt şi Engel, susţinători făţişi ai im­­perialimnului coroanei Sfântului Ştefan şi asupra ţinuturilor tran­silvănene. Gh. Şincai pe lângă desăvârşi­rea lucrării lui Klein Elementa linguae Daco-Rumanae pe care o publică la Viena în 1780 scrie cronica tuturor românilor de la a­­nul 86 până la 1739. Dacă la Mi­ron Co­tin odată cu retragerea legiunilor şi invaziunii barbari­lor, sau la Centemir odată cu a doua descălicare din Făgăraş şi Maramureş, firul unităţii roma­­ne se întrerupe, în cartea lui Gh. Ştitica, încadrarea manifestărilor din toate ţinuturile locuite de români în cursul istoriei apare desăvârşită prin proporţii şi in­teresantă prin argumentarea fap­­telor. Străbătând până ’n bezna trecutului, urmele coloniei lui Tra­an, Gh. Şincai apare în cro­nica sa un spirit pragmatic care nu exclude nota critică atunci când documentele vorbesc tezei pe care o susţine. Prin documente, neinventând nimic, parcurge imensul şi întu­necosul labirint al evului mediu ştiind să răspundă şi perfidiei ti­nera, precum să lumineze şi ig­noranţa altora. Asuprit uneori de ai săi, păl­muit sau bătut până la sânge în­temniţat sau aruncat pe dru­muri de ghiarele brutale ale stă­pânirii. Gh. Şincai a purtat în desagi toată viaţa, duioasa po­vestire a neamului său, pe care censorul maghiar o credea bună de foc, iar autorul de furci. (O­­pus igne, author palibulo dig­­nus). Iar când urmărit şi perse­cutat, străbatea drumurile arde­lene, încovoiat de greutatea căr­ţii ce o purta cu­ el peregrinul de la Şincii se găsea nu­ arareori în faţa unei asemuitoare între­bări : Pentru ce porţi atâta sar­cină în spate ? Tuturor le răs­pundea cu seninătate şi credin­ţă . ..Acesta e fătul meu. Dacă nu mi-a fost ruşine a-i face pen­tru ce să-mi fie ruşine a-1 pur­ta ?“ Inaugurând um­ bust lui Gh. Şincai înseamnă că ştim să iu­bim trecu­tul să ne revendicăm luptătorii cari au distrus lanţu­rile robiei, să dăm generaţilor sbucrumul înaintaşilor pentru realizarea eternei unităţi sufle­teşti şi etnice a prezentului. Muratori ai românilor, cum îl numea marele fiiloromân Edgar Qu­inet pe Gh. Şincai, a fost un precursor, un martir al Ardea­lului. El. Petru Maior şi Samuil Micu sunt trei troiţe istorice pe vârfurile CaTPafira. De acolo parcă ne străjuiesc şi astăzi. M. Gh. Constantinescu “do ar Cereţi No. 6 din revista Viaţa Politică 16 pagini — 4 Lei Aniversarea şi versurile d-lui Vaida ; Cometa şi partidele; D.­ Mareşal şi d. Goga; Luleaua lui Satan; Rebelii d-rului Lu­­pu ; D. Iuliu şi sexul frumos; Viziune de Apocalips; d. Mihai Popovici e mareşal... Culise politice ; Criza de guvern, etc. Viaţa Politică 16 pagini — 4 Lei din cauza întârz­irii cu facerea Inventarului LICHIDAREA FALIMENTULUI Magazinului SAMARITAINE notomwÎ Luni 29 Februarie Stele, Mătăsuri, Pânz£rSi, Galanterii, etc. Cu preţuri nemai­pomenit de e£t!ne Strada LIPSCANI 26 KK B. SÜTIK !n$t. PfICIlO- 49L WWtORI A? BERI A fi» (mi.­ impotenta Paris) tratează Fsidio-nevrosele TiMIQItATEA. FOBIA (frica) NEURASTENIA, HISTERIA, ME­LANCOLIA, NEVROSA INIMEI şi a STOMACULUI : (palpitaţie, su­ghiţ, noduri, vărsături, aerofagie, Nevralgie, paraiisie, tremurături, Insomnie, somnolenţă migrenă) prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENŢA. (Fulguraţie Diatermie, ultraviolete), Sistemul HYPNOPEDAGOGIC pen­tru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, Incontinenţa de urină O­­NAM­E, etc. Victoriei 54 peste drum Teatrul Naţional, Cons. 9-0, 2-7, mnssdOBMiasuM REZULTATUL MATCHURILOR DE BOX DE ASEARĂ Vasile Stoian (Muntenia), a bătut la puncte pe Florea Ion (Oltenia). Patriciu Milcoveanu (Oltenia), a fost declarat învingător la puncte asupra lui Florian Mă- Vârtolaş (Muntenia). Gheorghe Lungu (Oltenia), a întrecut la puncte pe Dumitru Vârtolaş (Muntenia). I Gheorghe Vrăjescu (R), a ce­­i dat la puncte lui Anton Oska­r (C.F.R.). i Gheorghe Râpeanu a sfârşit la egalitate cu Aurel Tom­a. i învingând la puncte pe Dan Chirilă, Nicolae Milea a fost de­­­­clarat campion naţional la ca­­■ tegoria uşoară. Dumitru Pavelescu a întrecut­­ ia puncte pe Constantin Nour, Ion Gorun a făcut match nul cu Aurel Climan. CITIŢI: Universul Copiilor şi al tineretului REGIA PUBLICA A CONDUC­TELOR DE PETROL ALE STATULUI Publications de Licitaţie Publică Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, că, în ziua de 15 Martie 1932, ora 10, se va ţine în loca­lul Regiei Conductelor de Petrol din Str. Sevastopol Nr. 26, lici­taţie publică, pentru furnizarea­­ de tuburi de oţel, fără sudură, de 5” şi 10”, pentru transportul petrolului. Licitaţia se va fine în confor­mitate cu art 88—d­, inclusiv, din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O.C.L. şi Normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127, din 4 Iunie 1939. Garanţia de admitere la lici­taţie , de 5 la sută din valoa­­rea ofertei, în numerar sau e­­fecte de Stat, depusă la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar recipisa respectivă va avea specificarea arătată în cadtul de sarcini tip. Oferta, ca şi recipisa de ga­ranţie, se vor prezenta fiecare în plic separat şi sigilat, in ziua şi ora licitaţiunii. Dosarul complet al acestei fur­nituri se poate cerceta în fiecare zi de lucru, între orele 10—13 jum., la Direcţiunea acestei Re­gii, unde se pot obţine orice in­­formaţiuni referitoare la această furnitură. Regia Conductelor de Petrol ale Statului 10044 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni

Next