Universul, aprilie 1932 (Anul 49, nr. 90-119)
1932-04-01 / nr. 90
XLDNr. 90 Vine» 1 Aprilie 1932 Jnite, când cintva i o apă, spre aselă, la terenul de tenis, nu se nai rcă ci trece deasidorul”. elul miste. ile telegramele au nici o știre despre iilor pentru regă- i lui Lindberg. Se e pistele urmate u dovedit a fi greîn ultimul timp tăiat în Europa, ide idicii că ar fi fist vechiul continent, ită cărui fapt s’sugetările în această onnecticut-ului s’ambel călător, care furtună să se scutul s’a descoperit bilet cifrat, care a de un bootlegger 3 liniile nesigure, yacht care nu st un port. Ingrijiri de jurisdicţia Stanapoiaţi pasărea", luat toate măsuse urmări aceasta au mai fost intern divizi, fără a se an rezultat. De altităţile poliţieneşti ină acuma 1400 de a afla ceva. Henry Johnson, iei micului Lind f îsese chestionat în duh a risipit orice a asupra sa şi a scos din cauză. utâ de temis lerea noului sezon Anglia, mai multe aparai pentru pricostume asemănă- In ilustraţia noasţinută era conside,,shocking” in puşi nu era admisă oficiale. Curajul toate reputate a tradiţionalele prin-Cu alte cuvinte, se serveşte . De remarcat e că, deşi spun de un aquaplan, care trece pe Itecă valurile ca un taig de cu suprafaţa apei cu o viteză de ,ţit, el nu face sa sara strop 65 kilometri pe oră, mulţumi- l in jur, aşa ca pasagerul saită micului motor aşezat în par- pasagera n’au teama ca vortea dinapoii stropiţi. De mic copil — pretind cei ce l-au cunoscut — Sică Sutescu arăta vădite inclinaţiuni către operaţiunile comerciale şi de bursă. Nu ştiu in ce măsură s’au adeverit aceste profeţii, dar ştiu că dacă aş afla de unul care a declarat ca va ieşi escroc, sau aproape, aş jura ca acela nu s’a înşelat, şi ca are tot dreptul să mai faca si alte profeţii. Pe Sică il cunosc de mult. De câte ori îl întâlneam, îl întrebam cu simpatie : — Ce mai faci, Sică ? — O afacere, dragă, o afacere extraordinară. Nu ești dispus să bagi vreo douăzeci de mii ? Câștig sigur. — Cinstit ? . — Hai, mon cher, fi serios; să nu mai îmi spui d’astea ca mă superi. Şi, ofensat, pleacă. Ţinea teribil de mult ca onoarea sa să rămână neştirbită. Dar nu ştiu cum se făcea, ca de câte ori Sică îmi anunţa vreo afacere, propunându-mi să „bag” vreo douăzeci de mii, auziam vag de încurcături, de agenţi de schimb chemaţi pe la parchet. Cert e însă că Sică scăpa cu faţa curată, şi venea cu altă propunere gata. Aşa fiind, Sică Şuţescu avea DE AZI PE MÂINE tot dreptul să ţină la tot dreptul să ţină la reputaţia sa de om cu onoarea nepătata, şi toţi cei ce-l cunoşteau, ne feriam să facem aşa ceva. Nu ştiu însă cum se făcea, ca niciunul dintre noi nu se găsia niciodată pregătit să „bage”, vreo douăzeci de mii cu câştig sigur. — Mon cher, câştig sigur ! — De, mă Sică, dacă n’am ! Ce să-i faci dacă am ghinion ! Şi Sică făcea afaceri „formidabile“ cu câştig sigur şi onest. Odată, însă, apare transfigurat de furie, mototolind in mână un petec de hârtie, și urlând : — Auzi ce infamie, ce măgărie... — Ce e, Sică? ne interesaram noi, placizi. — O anonimă; mi se spune azi că sunt hoț, că fac escrocherii. Mie, care niciodată n’am avut cea mai mică pată pe onoare ! ? A, dacă aș ști cine e mizerabilul... Mitică îi luă scrisoarea din mână, o privi un moment, apoi spuse, surâzând : — E ciudat, foarte ciudat... Parcă ar fi scrisul procurorului general!... KEOPS CÂT COSTĂ RĂZBOIUL Comitetul de organizare cre- tat de organizaţiunile temenine internaţionale la Geneva, a lansat un apel către femeile din toată lumea, cerându-le o, contribuţiune fixă şi unică de 1 franc, pentru lupta contra războiului şi in favoarea păcii. Apelul este interesant prin cifrele publicate. Coşciugurile celor 13 milioane soldaţi morţi in timpul şi din cauza ostilităţilor, aliniate, ir a copieri un drum de 6540 km.,nstanţa dintre Moscova şi Borneaux. La această cifră trebue să fie adăugate celelalte 24 milioane Iee cadavre ale victimelor blo- I clui terestru şi maritim, ale evoluţiunilor, ale vapoarelor sufundate, ale bombardament , toor, etc. Sifra de 13 milioane segăsete astfel aproape triplată — 37 milioane de vieţi omeneşti. I lit tablou: morţii mergând I in linie de câte 10, din zori până în amurg, la interval de 2 secunde, ar defila timp de 1 162 zile. După socotelile făcute, moartea fiecărui soldat a costat 89.000 franci elveţieni. Cit a costat războiul pe fiecare locuitor din fiecare stat beligerant ? In Statele Unite 5000 fr. franezi, Anglia 17500, Franţa 20.0®, Rusia 5000, Italia 10.000, Tînlimneînin Anciria 10 000 Turcia 1500, Bulgaria 5000, Germania 19.000. Vin apoi distrugerile, ca de pildă cele din nordul Franţei: 790.000 case şi anexe, 65.000 km. de drumuri distruse, 9700 poduri de căi ferate, 22.000 întreprinderi particulare. Războiul a costat câte 500.000 fr. pe fiecare oră, de la nașterea lui Iisus Cristos până în zilele noastre. Cei patru ani de război au costat peste 200 milioane franci pe oră. In 4 ani, Europa şi-a pierdut, economiile unui veac. INA PARISULUI regina ParisFotografia noastră e luată in est primită la momentul in care „regina” şi reşedinţele re- „domnişoarele sale de onoare” părăsesc palatul prezidenţial. NOTE MEDICALE MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ALE NOULUI NĂSCUT Imediat la naştere se stabileşte respiraţia pulmonară, ce se substitue respiraţii placentare. Mişcările respiratorii şi bătăile cordului au o rapiditate, ce exprimă activitatea schimburilor organice, 30—48 respiraţii şi 130—148 pulsaţii pe minut. După 48 ore, pielea toracelui prezintă o desquamaţie furfuracee, o astfel de desquamaţie se face şi pe mucoasa bucală (în gură), ce trebue curăţită uşor şi cu băgare de seamă. Tot după 48 ore poate să apară foarte des icterul (gălbinare), icter fisiologic, ce nu are nevoe de nici un tratament şi acest icter nu trebueşte confundat cu icterul patologic, caracteristic hepatitei sifilitice. Căderea cordonului ombilical se face intre a 4—6-a zi şi lasă o mică eroziune, ce se vindecă repede prin pansament In timp de 3 zile, în loc de scaune normale, noul născut expulsează meconiu vâscos, verde închis, constituit din celule epiteliale, leucocite, grăsime, bilă şi fragmente de peri, înghiţiţi in timpul vieţii intrau-terme; în ziua 3-a sau a 4-a apar adevăratele materii fecale de culoare galbenă. Urinele se emit în cantitate de 30—40 ctmc. în primele 3 zile, ele simt încărcate de depozite uratice. Către ziua 5-a se produce adesea o criză genitală caracterizată la băeţi prin inflamaţia burselor şi glandelor genitale iar la fete prin congestia ova- rului cu scurgere sanguinolenită pe vulvă ; la ambele sexe se produce congestia mamelelor cu eşirea unei mici cantităţi de lapte, secreţia încetează în cursul primei luni. Un fapt important este scăderea greutăţii după naştere— în mediu noul născut perde 120_200 grame in primele 2, 3 zile, apoi greutatea, creşte şi ajunge pe cea iniţială in ziua Din ziua 3—4 a copilul normal creşte foarte regulat in greutate şi talie şi anume cu 20—30 gr pe zi în primele 2 luni, atinge 3.600 kgr. şi 0.53 ctm. la finele primei luni. Or, P. UNIVfci ’ IL liul| Milhii [Sili — Taxele exagerate. — Cărţi costisitoare. — Elementul român universitar in pericol — Din cauza taxelor exagerate şi a cărţilor, tratatelor şi cursurilor numeroase şi costisitoare, impuse studenţilor dela cele patru universităţi, s’a creat o situaţie anormală şi critică, ce nu poate să fie menţinută şi tolerată. Dacă nu se vor lua măsurile impuse de interesele superioare naţionale şi culturale, vom ajunge la următoarele rezultate: învăţământul superior va fi un învăţământ de lux, pus la dispoziţia celor bogaţi şi în cazul acesta majoritatea celor săraci va fi eliminată de la sine. Cum procentul studenţilor săraci este de 90 la sută şi aceştia sunt aproape toţi români, înseamnă că noi tindem, prin asemenea mijloace, la eliminarea treptată din învăţământul superior, tocmai a elementului românesc. Locul cuvenit românilor il vor ocupa treptat elementele şi Asociaţia profesorilor universitari din Cluj, in urma unei anchete făcute în cursul anului 1930, a constat următoarele: „O anchetă a arătat, in adevăr, că sporirea taxelor proectate la facultatea de ştiinţe ar avea ca rezultat retragerea a mai mult de 50 la sută din studenţi. Ori, printre cei eliminaţi se numără o jumătate din elevi, ce au avut la examene note foarte bune, iar 90% din ei sunt de origină română. Rezultatul ar fi numeros clausus aplicat elementului românesc şi o simţită scădere a nivelului intelectual al absolvenţilor“. Această prevedere s-a îndeplinit. Dela 1930 şi până azi, din cauza exagerării taxelor, numărul studenţilor români e în scădere, pe când numărul studenţilor maghiari e în creştere. Iată statistica privitoare la proporţia elementului român şi celui maghiar, pe ultimii trei ani universitari, la facultatea de ştiinţe din Cluj . Anul şcolar 1929—30 : români 77,89 la sută; unguri 13,60 la noritate, care dispun de mijloace materiale. Acolo vrem să ajungem? Se vorbeşte mereu că avem multe universităţi şi ne plângem de sporirea numărului studenţilor la toate facultăţile şi în special la facultăţile de drept, dar nu ne gândim că prin taxele exagerate, ca şi prin cheltuelile mari impuse studenţilor pentru procurarea cărţilor, tratatelor şi a cursurilor, ca şi prin tendinţa de a prelungi anii de studii şi de a înmulţi examenele, vom înde- părta din învăţământul superior tocmai elementele româneşti doritoare de cultură şi capabile să asimileze cunoştinţele de specialitate. Vom da, ca exemplu, taxele impuse azi, studenţilor de la facultatea de ştiinţe din Cluj, care au fost mult sporite în ultimii ani, cu toată criza ce s’a agravat: sută. Anul școlar 1930—31 : romani 76,23 la sută; unguri 14,77 la sută. .' 1 Anul școlar 1931—32 : romani 68,25 la sută; unguri 23,11 la sută, deci in decurs de trei ani românii au scăzut cu 9,64 la sută in timp ce ungurii au crescut cu 9,51 la sută, ceea ce raportat şi la scăderea numărului de studenţi de la 589 in anul 1930—31 la 463 studenţi în anul 1931—32, arată şi mai clar perspectivele dezastruoase de desnaţionalizare a unei singure facultăţi. Aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte. La toate cele patru universităţi se constată această nenorocită tendinţă de a se creia dificultăţi majorităţii studenţilor — cari sunt săraci — fie prin taxe exagerate, fie prin abuzul ce se face cu cărţile şi cursurile stenografiate, impuse de profesori şi care sunt foarte costisitoare. In consecinţă, ar trebui să se ia măsuri, din timp, spre a se uşura situaţia studenţilor săraci. An prep. Matematici 4605 Fizico-Matematici 7605 Fizică 7605 Fizico-Chimice 7605 Chimie 7605 Ştiinţe-Naturale — Geografie-Matematici — Geografie-Naturale — Geografie-Istorie — An. I An II. An III. An IV. 2405 3150 2600 — 3505 3700 3550 — 5205 4050 7550 — 5205 * 6800 7950 — 5205 7425 8900 7800 6855 6400 5180 5280 3005 2900 5280 2150 3005 5300 2630 2750 3005 1700 1700 1700 Numai când e prea târziu îşi dau seama mulţi de necesitatea unei îngrijiri regulate a gurii şi a dinţilor. Nu aşteptaţi aşa de mult şi păziţi-vă dinţii Dv. prin întrebuinţarea zilnică a pastei de dinţi P€B€CO care este răcoritoare şi plăcută. „PEBECO“ vă redă o respiraţie curată, proaspăt mirositoare precum şi dinţi strălucitori de albi. In tuburi de cositor curat Lei 20 si 32. „GALLIA“ FABRICA MONDIALA A. DUBOIS & FILS, LYON • PARIS CLIENŢII NOŞTRII SUNT SIGURI CA GĂSESC LA FURNISOAREA CELOR MAI MARI CASE DE MODE DUS PARIS MĂTĂSURI FRANCEZE Tiumm NOUTĂŢI, şi la PREŢURI EGALE cu CELE ale CENTRALEI NOASTRE DECI FOARTE EFTIME SALONUL DE VANZARE IN DETAIL STR. BARATIEI No. 2 et. 1 INTRARE PRIN GANG calitate superioară, foarte desvoltate selectiunile garantate vinde pepinierile NICOLAE DIMIAN PROPRIU TAR-FOCSANI La cantități mari se fac preturi speciale. Se caută reprezentanţi serioşi. Catalog gratis la cerere. 103 REUMATISM AUTA-DUREW Apăraţi-vă sângele Nenorociţii artritici poartă în propriul lor sânge nişte duşmani foarte de temut. Acidul uric şi alte otrăvuri îşi fac loc binişor şi se fixează în organele lor vitale slab apărate. De aci teribila arterio-sclerosă cu întregul ei cortegiu de rele nemiloase: varice, flebite, ulcere varicoase, acnee, sicosis, psoriasis, erytem, eczeme, nevralgii, gută, reumatism, boale de femei, toate boale grave și dureroase. Dar pentru a le învânge este destul să dăm otrava afară din sânge şi experienţa clinică a demonstrat că singur Depurativul Richelet îşi face în conştiinţă datoria. Rectificând sângele, Depurativul Richelet este specificul manifestaţiunile artritice, recunoscut în toată lumea. Atât medicii cât și bolnavii sunt de acord pentru a-i proclamă extraordinară eficacitate. De vânzare la toate Farmaciile si Drosmeriile din țară. Laborat. T.. Richelet de Sedan. 6. rue de Belfort, Bayonne (B.-P. France. Reprezentant pentru România: J. Dillon, 4. strada Pitar-Moş, Bucureşti. 6 DECI NOI ESTE CREEATA DE CATRE BEIERSDORF & Co. S. A. R. BRASOV SUCURSALE Timişoara / Cluj / Sibiu/ Craiova Ploeşti / Focşani / Bacău / Roman Iaşi / Galaţi / Chişinău. n62 FRANZELE PÂINE DESLEGAREA PROBLEMEI Depozitului de ceasornice „VULTUR“ Cernăuţi, Gen. Mircescu 11 21 nr. 1 I In aceasta deslegare, suma 15 se re— (I X petă de 12 oi. Deoarece fiecare rădăcină 2 U 2 patrată are o valoare pozitivă și totodată ' i n + v— una ne£ativă, folosindu-ne de aceasta în6 K ‘9—'4 problema de față, vom găsi, adunând pe U 2 toate liniile drepte mai intâiu cu valoarea —————__ negativă a rădăcinilor și apoi cu cea po-1 10tV64 fjzitivă de douăsprezece ori (12)—15, ceeace ~2 2 / ~2 este ce* ma* posibil- Valoarea termenului ?9ÎD pozitiv este 6, iar negativ 4. Valoarea termenului este pozitiv 9 iar negativ 1. Următoarele persoane au trimis deslerări exacte și au primit premiul anunţat de 5000 lei: D. Popa Vainer, Avocat, Briceni, Jud. Hotin, D. Goldenberg, Cernăuţi, str. Bucureştilor No. 12. Recipisele respective se găsesc în biroul nostru. 30 PODGORENI! Viţe altoite şi Pomi roditori calitate superioară şi preţuri foarte eftine, furnizează Pepiniera Românească „Crevedia" Gara Buftea ________ CATALOG GRATUIT LA CERERE 372 Neizbândirea planului cincinal rus in agricultură Mărturisirile făcute de oficiosul „Izvestia“ In fine, de data aceasta, însuși oficiosul sovietic „Isvestia“ constată că astăzi, în al patrulea an de executare a planului agricol cincinal, marile ferme de stat, cari, împreună cu gospodăriile colective, sunt baza agriculturii ruse, se găsesc într’o situaţie foarte dificilă. Atunci când se elabora faimoasa reformă agrară din Rusia, se urmărea sporirea suprafeţei cultivabile, ridicarea rodniciei pământului, ieftenirea preţului de cost al producţiei agricole, utilizarea tuturor realizărilor ştiinţei agronomice şi ale teluricei maşiniste. Proiectele însă au rămas simple proiecte şi azi înşişi conducătorii statului sovietic şi presa oficioasă declară că anul trecut, planul de producţie agricolă nu a fost executat decât în proporţie de 44,2°/o şi că activitatea marilor ferme de stat trădează o lipsă totală a spiritului gospodăresc. Directivele organelor competente,—în privinţa ridicării şi iertenirii producţiei —arată mai departe „Isvestia“— n’au fost executate. La marile ferme de stat tronează nepriceperea. Pământul se cultivă prost, lucrările de însemânţare nu se fac la vreme, mari cantităţi de cereale se pierd în timpul recoltării. In curând trebue să înceapă campania de însămânţări de priimăvară, iar fermele sovietice nu sunt încă asigurate cu seminţele şi maşinile necesare. Condiţiunile de viaţă ale lucrătorilor sunt insuportabile şi nu pot contribui la ridicarea productivităţii munecii. Nici administraţia respectivă, nici uniunile profesionale n’au făcut nimic pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor. ----------90----------- OZENUL vindecă GUTURAIUL previne GRIPA CUTIA 25 LEI REPREZENTANȚA „BERNDORF“ Buu Elisabeta 39, Colț cu Silfidelor. Telefon 565 99 Tacâmuri și servicii marca „URS" cadouri 341 LQUVUI1 2000 Tei recompensă" cine aduce pandantii safir cu diamante lanț platină. Adresa str. Colonel Grigore loan No. 9, prin Dorobanți. 58. iON-BON ORIENTÁL :t VANCAia la c A- MA C'.- -7b OG UE Pil >1 vlAC-AT^ţ ABSOLUT NECESAR PENTRU: Domnii Primari, Notari, Ofiţeri de Poliţie judecătorească şi jandarmi CODUL PENAL de d. judecător de Instrucţie, Preşedinte de Trib. Const. Zotta, Cuprinzând în adaus 25 legi şi regulamente complimentare, cu caracter penal, din din anii 1921—1932. Format portativ de buzunar. 850 pagini. Lei 120 Se găseşte la toate librăriile din ţară. Depozit general la Librăria „Universala“ Alcalay A Co. Bucureşti, Calea Victoriei No 27.54 IN TOATE COLTURILE LUMEI DURERI DE DINŢI-RĂCELIPaRiPa - -■■■■ ■