Universul, iunie 1932 (Anul 49, nr. 149-177)
1932-06-01 / nr. 149
CUPON 1-25 Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviței 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920). La 31 Mai 1932 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A. M. „Universul“ de lei 20.000 şi 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 — participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000 lei, la nouile premii de 5000 şi 10.000 lei, la ceasornicul-puşculiţă, la primirea in numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200 respectiv lei 53.200 şi la continuarea participării gratuite la trageri, realizând încasări totale de lei 43.200, respectiv 103.200. Asemeni, în caz de deces, suma asigurată de lei 20.000 sau 50.000 lei se achită beneficiarului, în condiţiunile generale. Ratele acestei asigurări sunt: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar în primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani următori, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 265 Inprimii 4 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate aceste rate se reduc cu Iei 25 la ieşirea unui premiu de 5.000 lei şi cu lei 50 la ieşirea unui premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge să plătească numai lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 2 numere de participare la premii de 5.000 lei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ratelor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, ceasornicul se va preda de îndată. ABONAŢII SUNT SCUTIŢI DE TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA „UNIVERSUL" pe 1 Iunie 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi poliţele dimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea de SAMBATA 11 IUNIE 1932. Dr. M. Farmier DIN GENEVA Specialist Psiho-Neurolog şi Internist f. Medic-Şef al Clinicilor Elveţiene. Cons. 10-1% şi 5-8. Cal. Victoriei 190. Tel. 2.38/25. Psihoterapia (Autosugestie, Psihoanaliza etc.) şi Electro-Fizioterapie contra ,Obsesiunii, Vicii, Neurastenie, Vârsta critică, etc. Reeducări comp. 4—7 săptăm.) de Bărbălăia şi Ticuri. Tratamenoi al Epilepsii, Convulsii, Heredo şi Neuro-Sifilis. Instalaţie complectă de Electro- Actino-terapie. 120 Publicaţie de Vânzare Se aduce la cunoştinţa generală că, in ziua de Joi 2/6 1932, ora 8—12 şi 15—18, se va vinde prin licitaţie publică la magazia de mărfuri B. M. mai multe mărfuri ca : vată, lacăte , maşină de tăiat carne, filme, efecte, săpun, păcură, etc. Toate mărfurile se vând la vedere in ce priveşte cantitatea şi calitatea. Licitatorii vor depune o garanţie provizorie de 30 la sută din suma licitată. Garanţia se va reţine până la aprobarea licitaţiei. Pentru mărfurile cu o valoare mai mare de 5000 lei se va face oferte închise, semnate şi timbrate la care se va anexa şi garanţia respectivă. Mărfurile licitate şi aprobate se vor ridica In termen de 3 zile dela avizare. Supraoferte nu se mai primesc. 1 Inspecţia de mişcare Bc.12 MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE , Direcţiunea IV-a, Serv. Verificărilor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 15 Iulie 1932, ora 10 % dim., se va ţine licitaţie publică, pentru furnizarea de vată şi pansamente, necesare Depozitului Central de medicamente şi celorlalte organizaţii ale Casei Centrale, pe timp de şase luni, în valoare de circa două milioane lei. Licitaţia va avea loc in localul Casei Centrale, din Bucureşti str. Piata Amzei nr. 3. Numai firmele serioase se vor adresa Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, Serv. Verificărilor, str. Amzei nr. 4, de unde vor primi cadtul de sarcini, tabloul cu cantităţile de vată şi pansamente necesare precum şi orice alte informaţiuni. La licitaţie vor putea lua parte numai producătorii din ţară şi străinătate. Ofertele, în plicuri închise şi sigilate cu ceară, purtând adresa firmei ofertante, se vor depune în ziua licitaţiei, în faţa Comisiunii de licitaţii, împreună cu o primă garanţie provizorie de 5%, în numerar sau efecte garantate de Stat. Predarea se va face în două livrări egale : prima, după maximum 30 zile de la data comunicării aprobării ofertei, iar a doua, la un interval de trei luni dela prima predare. 10082 DIRECTIUNEA GENERALA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR DIRECŢIUNEA ZOOTEHNICA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 11 Iunie 1932, ora 11 a. m., se va ţine în localul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Direcţiunea Contabilităţii, camera Nr. 9 din Bucureşti, B-dul Carol I No. 2, licitaţie publică pentru procurarea a 500 (cinci sute) pături pentru cai tip cazan. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial Nr. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă, şi o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sarcini care poate fi văzut între orele 11—13 a. m. la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Direcţiunea Zootehnică. Pentru conformitate, C. Raduleseu. __________________________15727 REGIA AUTONOMA P. C. A. Direcţiunea Serviciului Hidraulic Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală, că la Direcţiunea Serviciului Hidraulic, din Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, va avea loc, în ziua de 10 iunie a. c., ora 12, o nouă licitaţie publică, cu oferte închise, pentru furnizarea a 1000 la. c. piatră spartă de granit. Informaţiuni la Direcţiunea Serviciului Hidraulic, in zilelede lucru între orele 12—13., - w- — DIRECŢIUNEA 110081 MBBft ■UNIVERSUL MODA fardurilor LaJIIU SOCIÉTÉ ,P0R1N*-PAR13 CASA CENTRALA A ASIGURARILOR SOCIALE DIRECTIA IV-a Serv. Materialelor Publicațiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că in ziua de 18 Iunie 1932, ora 10% dimineaţa, se va ţine licitație publică la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din Str. Piaţa Amzei No. 3, pentru procurarea a 80 vagoane lemne de foc (50 vagoane esenţă cer şi 30 vagoane esenţă fag), netăiate, necesare Casei Centrale a Asigurărilor Sociale şi organizaţiilor sale din Capitală. Garanţia va fi de 5% în numerar sau efecte de Stat şi se va complecta după adjudecare la 10%. Termenul de livrare este de 40 zile dela darea comandei. Celelalte condițiuni ale caietului de sarcini se pot vedea în toate zilele de lucru până l la ziua de 17 Iunie 1932 la Direc-,ţiunea Contabilităţii, Serv. Materialelor, Str. Piaţa Amzei No. 3, între orele 11—13 a. m. DIRECTIUNEA GENERALA. 15726 TRIBUNALUL TARNAVA-MARE Dos. No. Pres. 1. 2662/1931 EXTRIN - T Tribunalul Târnava-Mare, compus din domnii : Președinte N. B. Aldureanu, Judecător, Simion Chiriliuc. Grefier, Horvath Coloman. In prezenta repr. Ministerului public C. Marosin prim procuror, în şedinţa dela 26 Martie 1932, a acordat personalitate juridică a Sindicatului viticol al Târnavelor cu sediul in Mediaş. Ordonă înscrierea în registrul special al grefei Tribunalului. Durata Sindicatului este nelimitată. Miza socială de înscriere 75% din sumele încasate. Consiliul de Administraţie compus din domnii: M. Ambrosinn, I. Frontos, I. Ramplit, din Mediaş, F. Kazimiresch din Basna, S. Brukner din Richisui, M. Roth din Câmpul Frumos, M. Bielz din Vorumloc, G. Bross din Prostea Mare, E. St. Mantschi din Mojna. Cenzori sunt domnii : P. Gotterbarm din Basna, A. Leonhardt din Bolcaciu, St. Hartmann din Ighişul nou. Supleanţi dr. Werner din Atei, I. Weber din Maghăruş şi St. Mailert din Nemşa. Sindicatul s’a constituit la 12 Februarie 1931. Scopul e cel prevăzut în statutele autentificate cu procesul verbal Nr. 55/931 din 27 Mai 1931 de către notarul public dr. Herman Rideli din Mediaș. Statutele cuprind opt titluri formând 37 de articole. Sighișoara, la 14 Mai 1932. Grefierul tribunalului, (ss) Al. Răduescu. De Vânzare Tipografia „Prahova“ din Ploeşti strada Colonel Victor Tomoroveanu, cu următoarele accesorii: Literă, ornamente (chenare), linii de alamă, garantat de la 3500 până la 4000 chilograme. Două maşini de tipar, una Nr. 6 marca Frankental şi cealaltă Nr. 12 marca Heidelberg. Două bastoane de mână şi o maşină de perforat. Treisprezece regale, siruri, şpalturi, rigleţi. Două mese de luciu pentru forme. Rigleţi de maşină. Două motoare electrice. Două sobe de tuciu. Tipografia funcţionează. Doritorii se pot adresa d-lui Gogu I. Zamfirescu proprietarul tipografiei „Prahova“ din Ploeşti. 15724 Dispăruta în ziua de 28 Mai, ora 12, copila Virginia Gh. Mareş in etate de 8 ani din comuna Menţi din dos, satu Miluţa, jud. Mehedinţi. Rugăm persoanele şi organele poliţieneşti ce o va găsi sau va afla unde se găseşte, să anunţe portarul de la poarta II a ziarului „Universul“. Băile de vora Villa Bereșteami închiriază camere mobilate Primirea de la Brăila Cu vaporul „Principele Mircea“, congresiştii in frunte cu d. ministru Gh. Taşcă au părăsit Galaţii la ora 11 jumătate mergând spre Brăila, unde li s’a făcut o primire din cele mai frumoase. La intrarea In portul Brăila, remorcherele N. F. R., frumos pavoazate salutau cu sirenele pe reprezentanţii comerţului şi industriei din întreaga ţară. La debarcader, d. ministru Taşcă a fost salutat de primarul oraşului N. Petrovici şi diferite notabilităţi, iar d-rei Taşcă i s’a oferit un frumos buchet.* Distinşii oaspeţi au fost conduşi la Camera de comerţ şi Industrie, unde d. preşedinte al acestei Camere d. Pantelly a dat lămuririle necesare. La amiază Camera de comerţ din Brăila a oferit un banchet de 200 tacâmuri în onoarea d-lui ministru Taşcă. La acest banchet au luat cuvântul d-nul: N. Petrovici, primarul oraşului, Th. V. Orghidan, ing. C. Osiceanu, I. Botez, Toni etc., tuturor răspunzându-le d. ministru G. Taşcă cu aceeaş vervă şi încredere din timpuri mai bune pentru comerţul şi industria ţării. * D. ministru G. Taşcă a vizitat d. a., fabrica metalurgică H. Goldenberg, unde a rămas plăcut impresionat de cele văzute. D. Goldenberg a dat lămuririle necesare d-lui ministru de industrie. S’a oferit oaspeţilor gustări şi şampanie, toastându-se pentru sănătatea conducătorului departamentului industriei, astfel că aceste vremuri să poată avea întotdeauna un sincer şi aprig susținător.* Intre orele 5—7 congresiştii au făcut o plimbare cu vaporul „Principele Mircea“ pe canalul Macin, iar la ora 7 seara au părăsit Brăila. Fiscalitatea excesivă stânjeneşte industria şi comerţul — Hotărârile adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ şi Industrie — ziua Galaţi, 29 Mai. Azi dimineaţă, au continuat desbaterile adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, în prezenţa d-lui ministru Gh. Taşcă şi a d-lui A. Chemale, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ. A prezidat d. Ing. C. OSICEANU, preşedintele Uniunii, asistat de d. GH. CHRISTODORESCU, directorul general al Uniunii. POVARA IMPOZITELOR Au fost reluate discuţiile cu privire la fiscalitatea excesivă care a produs multe neajunsuri comerţului şi industriei. S’a arătat prin date statistice, ce povară reprezintă impozitele şi mai ales cât dăunează bunului mers al economiei naţionale felul cum se fac impunerile in dispreţul celor mai elementare aprecieri de echitate. Mai ales de la introducerea patentei fixe, organele fiscale nu interpretează întotdeauna art. 76 şi de aci o serie întreagă de neajunsuri pentru negustori şi industriaşi, cari sunt la apeluri, cu puţini sorţi de reuşită, întrucât fiscul nu caută decât să facă impuneri din ce in ce mai grele. Au vorbit d-nii: Firică (Chişinău) , Mihălţeanu (Botoşani), F. Şaraga (Iaşi), C. Goga (Craiova), Simion (R. Vâlcea), etc. D. Chemare, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, a declarat că se vor face demersuri pe lângă departamentele de resort ca să se dea adevărata Interpretare art. 76 şi in acelaş timp se va stărui ca negustorii să poată avea reprezentanţi in consiliile comunale compuse din comisii interimare. Felul cum reprezentanţii comerţului şi Industriei au ţinut să informeze pe conducătorul departamentului de resort — a adăogat d-sa — asupra problemelor economice naţionale, va ajuta mult ca să se găsească soluţiile cele mai adecvate împrejurărilor, bineînţeles întotdeauna industriaşii şi comercianţii fiind consultaţi. MOŢIUNEA In urma hotărîrii adunării generale,s-a votat următoarea moțiune, prin care se cere ca : 1) Să se facă o reformă radicală a întregului nostru regim fiscal, acela al statului, ca și acela al administrațiilor locale, cu scopul ca printr'o mai dreaptă repartizare a sarcinilor publice asupra tuturor categoriilor de contribuabili, după puterea contributivă a fiecăruia, precum şi printr’o coordonare a tuturor impozitelor şi taxelor către stat, judeţe şi comune, să se ajungă la o destindere fiscală, fără ca prinaceasta să se pericliteze veniturile necesare statului şi administraţiilor locale. In vederea acestei reforme, adunarea generală invită consiliul de administraţie să procedeze de urgenţă la facerea linei anchete asupra fiscalităţii care apasă comerţul şi industria şi în special asupra fiscalităţii administraţiilor locale. 2) Până la înfăptuirea acestei reforme să se ia următoarele măsuri : In ce priveşte impozitele şi taxele către stat: a) Să se adopte proectul de lege întocmit de Uniune pentru modificarea impozitului pe veniturile comerciale şi industriale, desfiinţându-se în acelaş timp impozitul minimal stabilit prin legea pentru modificarea contribuţiunilor directe din 1 Ianuarie 1932; b) Să se revizuiască cotele adiţionale spre a le adapta la puterea de plată a contribuabililor comercianţi şi industriaşi; c) Ministerele de finanţe şi de justiţie să dispună fără întârziere comisiunilor de impuneri şi apel pentru anul 1932 în baza art. 76 din Legea contribuţiunilor directe să ia in consideraţie situaţiunile de fapt ale contribuabililor, atât a celor clasificaţi la impunerea fixă cât şi a celor rămaşi a fi impuşi după registre, să se fixeze contribuţiile potrivit cu puterea de plată a contribuabililor comercianţi, industriaşi şi meseriaşi. d) Să se desfiinţeze impozitul global, iar dacă situaţiunea financiară nu permite, să se mărească simţitor minimum de existenţă şi să se reducă progresivitatea impozitului; e) Să se modifice impozitul pe lux şi cifra de afaceri pe baza propunerilor Uniunei, comunicate la timp guvernului; f) Reducerea taxelor de timbru şi înregistrare cu adausul din ultimii ani; g) înglobarea taxelor pe brevete de băuturi în taxele de consumaţiune pe alcool; h) Revizuirea şi reducerea taxelor la care sunt impuse comerţul şi industria prin următoarele legiuiri: Legea sanitară, legea drumurilor, legea p pentru organizarea administraţiunei locale, legea fondului naţional al aviaţiei, legea minelor, legea energiei etc., desfiinţându-se în acelaş timp dispoziţiunile cu efect retroactiv. In ce priveşte impozitele şi taxele administraţiilor locale: a) Să se revizuiască legea contribuţiunilor maximale comunale şi în special: — Să se desfiinţeze taxa advalorem de 0,50 bani la sută pentru mărfurile care intră şi ies în şi din depozitele oraşelor; — Să se desfiinţeze taxa pe valoarea locativă, precum şi toate celelalte taxe care nu au la bază un serviciu prestat de comune; — Să se aplice comercianţilor şi industriaşilor aceleaşi cote ca acelea ce se percep de la autorităţi sau contribuabili şi particulari pentru taxele de apă, canal, gunoi, iluminat, ab) Să se suprime dispoziţiile din legea pentru organizaţiile locale, prin care se prevede dreptul pentru aceste organizaţii de a introduce cote adiţionale, suplimentare, temporare şi permanente. Reprezentanţi şi în comisiile interimare, judeţene şi comunale, aşa cum este prevăzut in legea pentru organizarea admi CALENDAR MARŢI, 31 MAI Ortodox: Sfântul apostol Ermia şi Sf. martir Ermei. Catolic : Sfânta Petronilla. Protestant: Petronilla. Evreesc : 25 Ijar. Mahomedan : 25 Muharem. # Răsăritul soarelui: 5.37. Apusul soarelui: 20.50. RADIO MARŢI 31 MAI 304. .. BUCUREŞTI 16 kw. 13. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45. Informaţiuni bursa de cereale, busta de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14. Muzică uşoară (plăci de gramofon). . . 18. Orhestra Moţol: Muzică Uşoară şi românească. 19.10. D. N. Albescu: Cronica sportivă. 19.25. Orhestra Moţol: Continuarea concertului. 20. O. prof. dr. Theohari: Apele minerale româneşti in boalele aparatului digestiv. 20.20. D. P. Zantopol: De ale Carnavalului, de I. L. Caragiale. 20.40. Muzică de dans (plăci de gramofon). 21. Ora exactă. Orchestra Radio : A. Thomas : Balet din opera „Hamlet“. 21.30. D. Nic. Miclescu: Amintiri din răsboi. 21.45. D-ra Em. Guţianu, de la Opera Română, acompaniată de Orchestra Radio, dirijată de d. Alfred Alessandrescu. Mozart: Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro“; Mahler: Respir miros de tel; Cine a născocit cântecul acesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Şi eli mi-a adus trandafiri; Mozart: Aria Constanţei din „Răpirea din Seral“ 22.10. Orchestra Radio: Muzică uşoară şi muzică de film sonor. 22.45. Informaţiuni. Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 20. Gramofon; 20.20. „Tar şi dulgher“, operă comică in trei acte. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — 17.30. Concert din Lipsea; 20. Cântece; 21. Audiţie; 21.35. Concert pentru pian şi orchestră de Beethoven; 22.50. Din Londra: „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“, actul al doilea. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 21.30. Orchestra vagabonzilor; 23.35. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18. Concert din Frankfurt; 20.30. Comemorarea bătăliei navale anglo-germane; 21. Cantate asupra morţii lui Haydn; 21.30. Audiţie. Katowice, 16 kw. 408.7 m. — 18.35. Concert simfonic; 21.15. Concert popular; 23.05. Producţie de pian; 23.55. Muzică de dans. Stockholm, 75 kw. 435.4 m. — 18. Ora copiilor; 19. Gramofon; 20.50. Orchestra radio; 23. Muzică distractivă. Roma, 75 kw. 442 m. — 21.45. Concert mixt. Berna-Basel-Zurich, 60 kw. 459 m. — 19.30. Berna; 20.30. Ora femeilor; 21. Berna. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 19.30. Cântece da Wagner; 20. Ghitare din Hawai; 20.25. Cântece; 20.45. Concert de oboie; 21. Corul Învățătorilor din Praga; 22. Orchestra radio. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.45. Concert instrumental și vocal; 18. Festivalul în amintirea lui Haydn; 18.50. Gramofon; 19.35. Orchestra Operei; 20.35. Gimnastică; 22. Concert militar; 23.35. Concert seral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18. Gramofon; 19.30. Coruri; 20.15. Conferinţele internaţionale; 20.45. Orchestră de salon; 22. Cântece şi orchestră de ţigani. Varşovia 158 kw. 1411 m. — 18.35. Concert simfonic; 20.35. Gramofon; 21. Trecutul, prezentul şi viitorul Poloniei; 21.45. Concert popular; 23.05. Concert de pian; 23.50. Muzică de dans. . .Koenigswusterhausen, 75 kw., 1635 m. — 17.30. Concert din Lipsea; 21. Cantate; 22.50. Din Londra: „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“, actul al treilea,nistrativă pentru consiliile judeţene şi comunale.* Aceste doleanţe, împreună cu celelalte rezoluţiuni ale adunării, vor fi reunite într’un memoriu documentat întocmit de Uniune, memoriu care va fi prezentat în curând d-lui ministru Taşcă. La ora 11 adunarea şi-a Încheiat lucrările, d. preşedinte Osiceanu mulţumind reprezentanţilor Camerelor de comerţ şi industrie de contribuţia adusă de fiecare spre rezolvarea crizei care bântue asupra comerţului şi industriei. MIERCURI, 1 IUNIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13 : Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Radio : Muzică variată şi românească. 19 : Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Radio : Continuarea concertului. 20 : D-na dr. Medea Niculescu : Tratamentul balnear al boalelor de femei. 20.20 : D. C. Gane : Mihail Kogălniceanu. 20.40 : D. Kavasi, bariton: Pennino : Pecche ? St. Jensen : Murmeindes Lüftchen; Schumann : Wanderlied; Schubert: încotro ? Când ii cucul necăjit. 21: Ora exactă. D-na C. Stromf-Makai, piano : Beethoven: Sonata op. 31; Chopin : Două mazurci; Kodály: II pleut sur la viile; Bartók: Seara la ţară; Bartók: Trei dansuri populare româneşti din Transilvania.21.30 : D. Victor Eftimiu: Recitări din versurile sale. 21.45 : D. F. Caratge, flaut; K. Remeke : Sonată ; P. Camus: Cântec şi glumă ; Gaubert : baladă. 22.15 : D. Jos. Thaler, violoncel: H. Eccles : Sonata; Rimsky-Korsakoff : Cântec indian . Pierne : Adalusa. 22.45 . Informațiuni. Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 19. Gramofon. 19,25. Cântece pentru copii. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m.— 17.30. Concert de orchestră. 20,10. Quartet de Ceaicovschi. 21,25. Cântece de Wedeking. 22,15. „Muzicanţii veseli“, piesă romantică cu muzică. La urmă muzică de dans. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 21. Wodevill. 22. Concert de orchestră. 23,35. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18. Diverse producţii. 20,30. Concert distractiv. 21,30. Monoloage clasice. 22. Concert de orchestră. 23,20. Din Berlin. Conferinţă despre Ungaria. 0,20. Muzică de ţigani din Budapesta. Katowice, 16 kw. 408.7 m.— 17,40. Gramofon. 21,15. Muzică uşoară. 21,55. Saxofon şi banjo. 22,30. Concert de solişti. 23,45. Gramofon. Stockholm, 75 kw. 435.4 m. — 18,45. Gramofon. 21. „Ţara surâsului“ de Lehar. 23,20. Muzică veche de dans. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21,45. Melodrama „Purritani“ de Bellini. Berna-Basel-Zürich, 60 kw. 459 m. — 17,30. Ora copiilor. 21. Orchestra radio. 21,20. Suită lirică. 22,45. Orchestra radio. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20. Concert de orchestră. 21. Conferinţă populară. 21,15. Quartet de jazz. 22. Piesă teatrală din atelier.Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16,20. Sfaturi pentru gospodine. 16,30. Conferinţă despre misterele Evului Mediu. 17,30. Ora tineretului. 18 . Muzică veche cu instrumente vechi. 19. Cântece populare. 21,15. Concert distractiv. 22,15. Literare. 23. Muzică de dans. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18,25. Gramofon. 19,50. Concert instrumental. 21,40. Orchestra Operei. 23,30. Orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 18,35. Fantezii din opere. 20,35. Gramofon. 21,15. Coruri. 21,55. Saxofon și banjo. 22,30. Concert de pian. 24. Muzică de dans. Koenigswusterhausen, 75 kw. 1635 m. — 17,30. Concert de orchestră. 19. Cântecele şi muzica studentelor noastre. 21,25. Serată veselă. La urmă muzică de țigani din Budapesta. ■■ —* o — ............... * Nemento Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an la 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni Anul XLIX Nrr. 149 Miercuri 1 Iunie 1932 Şenrilor prime lice na» Duminică, la ora 4 d. a., soc. institutorilor şi institutoarelor din România a organizat, la Arenele romane, o mare serbare şcolară în folosul coloniilor şcolare, cu concursul oficiului naţional de educaţie fizică. Au luat parte toate şcoalele primare de băeţi şi fete din Capitală. Au fost coruri executate cu şcoalele primare, sub conducerea d-lor Teodor Castrişanu, directorul şcoalei primare 43 mixtă; institutor C. Albu; dansuri naţionale; exerciţii de gimnastică etc. 60 din Adunarea generală titlul a .iot, aailra rniiaijia aaiialeier Duminică s’a ţinut în sala de conferinţe dela „Casa şcoalelor” adunarea generală a „Soc. pentru protecţia animalelor”. Au participat un mare număr de membri. D. C. TISSESCTJ a citit darea de seamă a instituţiei, arătând că în urma numeroaselor intervenţii tot nu s’a putut stârpi obiceiurile barbare de a se maltrata, de unii cetăţeni, animalele de tracţiune şi muncă. Aceasta, din cauza unei complete lipse de sancţiuni de care este lipsită legislaţia noa- . stră. D-sa a arătat că s’au dat or-rdine tuturor prefecţilor, medicilor veterinari primari de ju-deţe ca să se înfiinţeze filiale, ’ acolo unde ele ar putea activa cu intensitate. Sunt în curs de organizare peste 30 filiale în oraşele de reşedinţă şi peste 200 de filiale in comunele rurale. S’au ţinut la „Radio” mai multe conferinţe, în cari s’au tratat diverse subiecte cu privire la protecţiunea animalelor. Aceste conferinţe se ţin regulat. S’au exprimat mulţumiri ziarului „Universul” care a dat tot concursul 8. P. A. S’a aprobat bilanţul şi s’a tras la sorţi nouii membri. S’a citit noul proect de lege al S. P. A. votat numai de Senat, iar d. C. Tissescu a propus modificarea unor articole din statut, pe care adunarea generală a aprobat-o. D. dr. Victor Gomoiu, medic primar al spitalului Brâncovenesc şi directorul general al aşezămintelor spitaliceşti ale M. Sale Elena împlinind 50 de ani de rodnică activitate, prietenii, colegii şi admiratorii d-sale l-au sărbătorit Dum. in sala de conferinţe a aşezămintelor spitaliceşti ale M. Sale Elena din şos. Vergului 5. In numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii general Cilinsky, general Rujinsky, prof. dr. Gerota, D. R. Ioaniţescu, Alesseanu prim preşedinte al Innaltei curţi de conturi, dr. Giuramila senator, dr. Izvoranu senator, general dr. I. Constantinescu, prof. dr. Deleanu, dr. P. Viişoianu, etc., precum şi numeroşi studenţi. S’a oficiat un serviciu religios de preoţii protoereu Tr. Vintilescu şi P. Bedreag, răspunsurile fiind date de corul şc. sup. de surori de caritate de pe lângă Aşezăminte. Au vorbit pr. Vintilescu, pr. Bedreag, d. dr. P. Viişoianu, dr. Isvoranu, senator. D. prof. dr. D. Gerota a arătat că această sărbătoare are o înaltă semnificaţie morală dată fiind activitatea sărbătoritului. A stăruit asupra conflictului din cauza căruia d-rul Gomoiu n’a fost numit profesor universitar, deşi fusese recomandat de facultatea de medicină. Au mai rostit cuvântări omagiale d-nui general Rujinsky, pr. Gh. Creţu, prof. Gârboviceanu, pr. Munteanu T.Severin, dr. C. Vasiliu Ploeşti, D. R. Ioaniţescu, general medic I. Constantinescu, doctori Stoia şi Plutăreanu, Gh. Gomoiu (Vânju Mare), Lucian Demetrescu şi C. Tănasescu, din partea Asociaţiilor studenţeşti, etc., etc. D. dr. Viişoianu a citit apoi telegramele şi scrisorile primite de la d-nii mareşal Prezan, g-ral dr. Vicol, Gr. Trancu-Iaşi, prof. Bologa-Cluj, prof. Papilian-Cluj, general Marcovici- Chişinău, prof. dr. Udrischi, prof. Pamfil-Cluj , prof. Al. Barcacilă, prof. Scarlat Demetrescu, etc. D, dr. V. GOMOIU a răspuns cu multă emoţie şi căldură tuturor cuvântătorilor, declarând că înfiinţează nouă premii anuale puse sub preşedenţia d-lui dr. P. Viişoianu. După solemnitate întreaga asistenţă a primit un splendid volum omagial şi a semnat în cartea de aur a aşezămintelor. Seara s’a dat un banchet la Elizáé. întrunirea Asociaţiei Ipotecaţilor şi datornicilor din România Duminică, ora 10 dim., asociaţia ipotecaţilor şi datornicilor din România, a ţinut o Întrunirepublică în sala hotelului „Dacia “ din str. Carol 62. A prezidat d. N. C. GEORGESCU, care a vorbit despre evenimentele la ordinea zilei în legătură cu legea Cassei de amortizare și legea pentru suspendară vânzărilor silite la tribunale. D. BARBU BUCURESCU spune că mica industrie se găsește din zi în zi în completă nenorocire. Cere măsuri reale pentru ca să se poată da posibilitate de muncă la toate categoriile de meseriaşi. In ziua când ni se va da posibilitatea să muncim, ţara va fi în stare să facă faţă nevoilor ei. D. D. FULEA, dă explicaţii asupra impozitelor existente şi de felul cum se fac impunerile la clădiri, comerţ şi industrie. Declară că, una din cauzele crizei de azi mai este în afară de dobânzile uzurate, şi impozitele greşit calculate ,la toate categoriile de cetăţeni. D. Ş. PAP, stărue asupra situaţiei în care se găsesc proprietarii urbani, din cauza crizei prin care trece ţara. D. av. COSTIN DUMITRESCU face un istoric al celor care au parvenit la conducerea asociaţiei ipotecaţilor, pentru alte scopuri decât acelea pe care le urmărea asociaţia, întrunirea a luat sfârşit la ora 1 luni, anunţându-se o nouă întrunire pentru Duminică 5 iunie a. c. -XOX De la societatea numismatică — Monet© moldo-ungare şi moldo-polono. — O mosieră a împăratului Aurelian necunoscută — Duminică dim., s-a ţinut la arhivele statului şedinţa societăţii numismatice. A prezidat d. Mih. Şuţu. Au fost de faţă d-nul prof. universitar Andrieşescu, d-na şi d. Th. Zamfirescu, d-na şi d. Pauker, d-na şi d. prof. Moisil, prof. dr. Severeanu, prof. Panaitescu, general Solacolu, prof. Stoica Nicolaescu, St. Capşa, ing. C. Urziceanu, Vintilă Rosetti, De Mayo, sculptor Becker, Secăşanu, victor Anastasiu, d-ra Bastiurescu, Romaşcanu, Tabrea, d-na şi d. Cramariuc. D. prof. O. MOISIL a făcut o serie de consideraţii asupra monetelor ce s-au bătut in Moldova in secolul al 16-a. D-sa a arătat că dela Al. Lăpuşneanu (1552—1561) Începe o epocă nouă in monetăria moldovenească. Vechile tipuri monetare dispar şi încep să se bată monete cari imitează piesele din ţările vecine. Mai intâi dinarii ungureşti şi apoi groşiţele polone. Lăpuşneanu, Despot Vodă şi Ştefan Tomşa bat monete identice cu dinarii ungureşti având pe faţă pe Maica Domnului cu Isus pe braţe (Patroana Ungariei), iar pe dos stema obişnuită dinarilor ungureşti. Dela 1576 încep să se bată însă monete imitate după cele polone. Ele sunt de trei categorii: 1) cu efigia regelui polon pe faţă (Ştefan Báthory sau Sigismud III şi cu stema Moldovei, pe dos; 2) cu efigia domnului moldovean (Ştefan Răzvan) pe faţă şi cu stemele Poloniei şi Lituaniei pe dos. La această serie inscripţia de pe faţă e în Caractere amestecate: latine şi chirilice. Pe dos numai cu caractere latine; 3) cu efigia unui cavaler in armură (bust) pe faţă şi cu stemele Poloniei, Lituaniei şi Moldovei pe dos. Inscripţia de pe faţă este in litere chirilice, cea de pe dos cu caractere latine. D. Moisil crede că atât aceste monete care imitează pe cele polone cât şi acele ce imitează dinari ungureşti fac parte din nenumăratele falsificate cari s'au bătut îin Moldova după încetarea de funcţionare a monetăriei naţionale. Despre falsificările de monete polone avem diferite documente din cari rezultă, că încă de la 1526 se practică pe scară Întinsă falsificarea şi guvernele polone au protestat contra acestor falsificări care aduceau mari prejudicii statului polon. D. prof. dr. SEVEREANU, a prezintat o monetă de aur de la Aurelian, găsită pe teritoriul com. Dudeşti-Cioplea, care are, a spus d-sa, o deosebită importanţă deoarece este o piesă nouă necunoscută până acum în numismatica acestui împărat. Face o descriere amănunţită vieţii lui Aurelian care a ridicat prestigiul monetar al timpului său coborit de câţiva împăraţi romani înaintaşi. Aurelian a adoptat pe monetăria sa cultul soarelui ţinând prin aceasta să înlocuiască cultul politeist prin cel monoteist, deci acest Împărat se apropie mult de creştinism prin adoptarea ideei unui singur Dumnezeu, soarele, mama, sa fiind preoteasa templului zeului soare. In timpul lui Aurelian a fost şi o mare revoltă a monetarilor din Roma, pentru că acest imparat a introdus ordinea in activitatea corporaţiei monetarilor. D. prof. Moisil a publicat de altfel un studiu asupra acestei revolte în cronica numismatică de acum câţiva ani. In urmă, au fost proclamaţi membri noul: d-na Eliza Brătianu, membră de onoare şi d-nii O. Roşu, prof. Aurel Stino, Th. Zamfiresc şi C. Romaşcanu membri activi. C. Dr. loiiil »naşilor la mi Cernăuţi, 29 Mai In prezenţa autorităţilor, s’a deschis azi in sala festivă a primăriei congresul general al meseriaşilor din ţară. Au luat cuvântul aducând salutul diferitelor corporaţii de meseriaşi din ţară d-nii Sala Roterberg (Botoşani) , Mărgărit (Iaşi); Hacker (Cernăuţi) ; Silberman (Chişinău); Ion Zamfir (Iaşi) ; Hulubei (Roman); Petculescu (Agss). I D. Coteanu, primarul oraşului Cernăuţi a adus salutul cetăţenilor cernăuţeni. D. colonel Diamandi a vorbit In numele armatei. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZI După amiazi s’a început discuţia pe secţii. D. Condurski (Văscăuţi) a vorbit de Casa de pensii. D. Abramovici (Hârlău) şi Rotman (Lespezi) au cerut ca şi micii meseriaşi să fie apăraţi de legea contra executărilor silite. D. Grădinaru (Dorohoi) şi Gh. Popescu (Bacău) au cerut Înfiinţarea unei bănci de credit pentru meseriaşi. D. Herman Singer (Cernăuţi) spune că sunt mulţi lucrători necalificaţi, cam totuş lucrează. Cere intervenţia inspectorului muncii d. Botez. D. Lingenbaum (Cernăuţi), G. Rizulzki (Botoşani) şi Gh. Moraru au cerut ca din fiecare organizaţie să se delege câte un reprezentant în „Casa Uniunii“. D. Hacher (Cernăuţi) a veştejit gestul socialiştilor cari au căutat să împiedice ţinerea acestui congres. D. Nastase, inspector la industrie, a arătat ca toate doleanţele ce privesc departamentul ce-l reprezintă, le va remite ministrului său. D. Piller (Cernăuţi) şi Filăerman (Chişinău) au relevat diferite revendicări ale meseriaşilor. Astă seară are loc o masă comună cu toţi delegaţii la palatul naţional. -•-O-« NENOROCIREA DIN GURA OCNIŢEI — DOI LUCRATORI UCIŞI — Târgovişte, 29 Mai In timpul furtunei violente deslănţuită in ziua de 28 Mai, pe la ora 14, în Gura Ocniţii, scheletul de lemn al sondei 409 a soc. „Concordia“, a fost doborît de vânt. Lucrătorii Niţă Ion şi Ion Gherghel, cari se găseau la o mică depărtare, au fost striviți și omorîți, sub greutatea lemnăriei.