Universul, iunie 1932 (Anul 49, nr. 149-177)

1932-06-01 / nr. 149

CUPON 1-25 Asigurarea „Franco-Română“ Bucureşti, Griviței 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920). La 31 Mai 1932 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A. M. „Universul“ de lei 20.000 şi 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 — participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000 lei, la nouile premii de 5000 şi 10.000 lei, la ceasornicul-puşculiţă, la pri­mirea in numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200 respec­tiv lei 53.200 şi la continuarea participării gratuite la trageri, reali­zând încasări totale de lei 43.200, respectiv 103.200. Asemeni, în caz de deces, suma asigurată de lei 20.000 sau 50.000 lei se achită be­neficiarului, în condiţiunile generale. Ratele acestei asigurări sunt: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar în primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani următori, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 265 In­­primii 4 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate aceste rate se reduc cu Iei 25 la ieşirea unui premiu de 5.000 lei şi cu lei 50 la ieşirea unui­ premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge să­ plătească numai lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 2 numere de participare la premii de 5.000 lei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ra­telor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, ceasornicul se va preda de îndată. ABONAŢII SUNT SCUTIŢI DE­ TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA „UNIVERSUL" pe 1 Iunie 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi po­liţele dimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea de SAMBATA 11 IUNIE 1932. Dr. M. Farmier DIN GENEVA Specialist Psiho-Neurolog şi Internist f. Medic-Şef al Clinicilor Elve­ţiene. Cons. 10-1% şi 5-8. Cal. Vic­toriei 190. Tel. 2.38/25. Psihoterapia (Autosugestie, Psi­­hoanaliza etc.) şi Electro-Fizio­­terapie contra ,Obsesiunii, Vicii, Neurastenie, Vârsta critică, etc. Reeducări comp. 4—7 săptăm.) de Bărbălăia şi Ticuri. Tratame­noi al Epilepsii, Convulsii, Heredo şi Neuro-Sifilis. Instalaţie complectă de Electro- Actino-terapie. 120 Publicaţie de Vânzare Se aduce la cunoştinţa generală că, in ziua de Joi 2/6 1932, ora 8—12 şi 15—18, se va vinde prin licitaţie publică la magazia de mărfuri B. M. mai multe mărfuri ca : vată, lacăte , maşină de tăiat carne, filme, efecte, săpun, păcură, etc. Toate mărfurile se vând la vedere in ce priveşte cantitatea şi calitatea. Licitatorii vor depune o garanţie provizorie de 30 la sută din suma li­citată. Garanţia se va reţine până la apro­barea licitaţiei. Pentru mărfurile cu o valoare mai mare de 5000 lei se va face oferte închise, semnate şi timbrate la care se va anexa şi garanţia respectivă. Mărfurile licitate şi aprobate se vor ridica In termen de 3 zile dela avi­zare. Supraoferte nu se mai primesc. 1 Inspecţia de mişcare Bc.12 MINISTERUL MUNCII, SĂNĂ­TĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE CASA CENTRALA A ASIGURĂ­RILOR SOCIALE , Direcţiunea IV-a, Serv. Verifică­­rilor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că, în ziua de 15 Iulie 1932, ora 10 % dim., se va ţine licitaţie pu­blică, pentru furnizarea de vată şi pansamente, necesare Depozitului Cen­tral de medicamente şi celorlalte or­ganizaţii ale Casei Centrale, pe timp de şase luni, în valoare de circa două milioane lei. Licitaţia va avea loc in localul Ca­sei Centrale, din Bucureşti str. Piata Amzei nr. 3. Numai firmele serioase se vor a­­dresa Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, Serv. Verificărilor, str. Am­zei nr. 4, de unde vor primi cadtul de sarcini, tabloul cu cantităţile de vată şi pansamente necesare precum şi orice alte informaţiuni. La licitaţie vor putea lua parte numai producătorii din ţară şi străi­nătate. Ofertele, în plicuri închise şi sigi­late cu ceară, purtând adresa firmei ofertante, se vor depune în ziua li­citaţiei, în faţa Comisiunii de licita­ţii, împreună cu o primă garanţie provizorie de 5%, în numerar sau e­­fecte garantate de Stat. Predarea se va face în două li­vrări egale : prima, după maximum 30 zile de la data comunicării apro­bării ofertei, iar a doua, la un inter­val de trei luni dela prima predare. 10082 DIRECTIUNEA GENERALA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR DIRECŢIUNEA ZOOTEHNICA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 11 Iunie 1932, ora 11 a. m., se va ţine în localul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Direcţiunea Con­tabilităţii, camera Nr. 9 din Bu­cureşti, B-dul Carol I No. 2, li­citaţie publică pentru procura­rea a 500 (cinci sute) pături pen­tru cai tip cazan. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din legea contabilităţii publice, regula­mentul O. C. L. şi normele pu­blicate în Monitorul Oficial Nr. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă, şi o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu cadtul de sar­cini care poate fi văzut între orele 11—13 a. m. la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Di­recţiunea Zootehnică. Pentru conformitate, C. Radul­eseu. __________________________15727 REGIA AUTONOMA P. C. A. Direcţiunea Serviciului Hidraulic Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că la Direcţiunea Serviciu­lui Hidraulic, din Palatul Minis­terului Lucrărilor Publice, va avea loc, în ziua de 10 iunie a. c., ora 12, o nouă licitaţie publi­că, cu oferte închise, pentru fur­nizarea a 1000 la. c. piatră spar­tă de granit. Informaţiuni la Direcţiunea Serviciului Hidraulic, in zilele­­de lucru între orele 12—13., - w- — DIRECŢIUNEA 1­10081 MBBft ■UNIVERSUL MODA fardurilor LaJIIU SOCIÉTÉ ,P0R1N*-PAR13 CASA CENTRALA A ASIGU­­RARILOR SOCIALE DIRECTIA IV-a Serv. Materialelor Publicațiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că in ziua de 18 Iunie 1932, ora 10% dimineaţa, se va ţine licitație publică la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din Str. Piaţa Amzei No. 3, pen­tru procurarea a 80 vagoane lemne de foc (50 vagoane esenţă cer şi 30 vagoane esenţă fag), ne­­tăiate, necesare Casei Centrale a Asigurărilor Sociale şi organiza­ţiilor sale din Capitală. Garanţia va fi de 5% în nume­rar sau efecte de Stat şi se va complecta după adjudecare la 10%. Termenul de livrare este de 40 zile dela darea comandei. Celelalte condițiuni ale caietu­lui de sarcini se pot vedea în toate zilele de lucru până l la ziua de 17 Iunie 1932 la Direc-,­ţiunea Contabilităţii, Serv. Mate­rialelor, Str. Piaţa Amzei No. 3, între orele 11—13 a. m. DIRECTIUNEA GENERALA. 15726 TRIBUNALUL TARNAVA-MARE Dos. No. Pres. 1. 2662/1931 EX­T­RIN - T Tribunalul Târnava-Mare, compus din domnii : Președinte N. B. Aldureanu, Judecător, Simion Chiriliuc. Grefier, Horvath Coloman. In prezenta repr. Ministerului pu­blic C. Marosin prim procuror, în şe­dinţa dela 26 Martie 1932, a acordat personalitate juridică a Sindicatului viticol al Târnavelor cu sediul in Me­diaş. Ordonă înscrierea în registrul spe­cial al grefei Tribunalului. Durata Sindicatului este nelimitată. Miza socială de înscriere 75% din sumele încasate. Consiliul de Administraţie compus din domnii: M. Ambrosi­­nn, I. Fro­ntos, I. Ramplit, din Mediaş, F. Ka­­zimiresch din Basna, S. Brukner din Richisui, M. Roth din Câmpul Frumos, M. Bielz din Vorumloc, G. Bross din Prostea Mare, E. St. Mantschi din Mojna. Cenzori sunt domnii : P. Gotter­­barm din Basna, A. Leonhardt din Bolcaciu, St.­ Hartmann din Ighişul nou. Supleanţi dr. Werner din Atei, I. Weber din Maghăruş şi St. Mailert din Nemşa. Sindicatul s’a constituit la 12 Fe­bruarie 1931. Scopul e cel prevăzut în statutele autentificate cu procesul verbal Nr. 55/931 din 27 Mai 1931 de către notarul public dr. Herman Rideli din Mediaș. Statutele cuprind opt titluri for­mând 37 de articole. Sighișoara, la 14 Mai 1932. Grefierul tribunalului, (ss) Al. Răduescu. De Vânzare Tipografia „Prahova“ din Plo­eşti strada Colonel Victor Tomo­­roveanu, cu următoarele acce­sorii: Literă, ornamente (chenare), linii de alamă, garantat de la 3500 până la 4000 chilograme. Două maşini de tipar, una Nr. 6 marca Frankental şi ceal­altă Nr. 12 marca Heidelberg. Două bastoane de mână şi o maşină de perforat. Treisprezece regale, siruri, şpalturi, rigleţi. Două mese de luciu pentru forme. Rigleţi de maşină. Două motoare electrice. Două sobe de tuciu. Tipografia funcţionează. Do­ritorii se pot adresa d-lui Gogu I. Zamfirescu proprietarul ti­pografiei „Prahova“ din Ploeşti. 15724 Dispăruta în ziua de 28 Mai, ora 12, copila Virginia Gh. Mareş in etate de 8 ani din comuna Menţi din dos, satu Miluţa, jud. Mehedinţi. Rugăm persoanele şi organele poliţieneşti ce o va găsi sau va afla unde se găseşte, să anunţe portarul de la poarta II a ziaru­lui „Universul“. Băile de vora Villa Bereșteami închiriază camere mobilate Primirea de la Brăila Cu vaporul „Principele Mir­­cea“, congresiştii in frunte cu d. ministru Gh. Taşcă au pără­sit Galaţii la ora 11 jumătate mergând spre Brăila, unde li s’a făcut o primire din cele mai frumoase. La intrarea In portul Brăila, remorcherele N. F. R., frumos pavoazate salutau cu sirenele pe reprezentanţii comerţului şi industriei din întreaga ţară. La debarcader, d. ministru Taşcă a fost salutat de prima­rul oraşului N. Petrovici şi di­ferite notabilităţi, iar d-rei Taşcă i s’a oferit un frumos bu­chet.* Distinşii oaspeţi au fost con­duşi la Camera de comerţ şi In­dustrie, unde d. preşedinte al a­­cestei Camere d. Pantelly a dat lămuririle necesare. La amiază Camera de comerţ din Brăila a oferit un banchet de 200 tacâmuri în onoarea d-lui ministru Taşcă. La acest banchet au luat cu­vântul d-nul: N. Petrovici, pri­marul oraşului, Th. V. Orghi­­dan, ing. C. Osiceanu, I. Botez, Toni etc., tuturor răspunzân­­du-le d. ministru G. Taşcă cu aceeaş vervă şi încredere din timpuri mai bune pentru co­merţul şi industria ţării. * D. ministru G. Taşcă a vizi­tat d. a., fabrica metalurgică H. Goldenberg, unde a rămas plăcut impresionat de cele vă­zute. D. Goldenberg a dat lă­muririle necesare d-lui minis­tru de industrie. S’a oferit oaspeţilor gustări şi şampanie, toastându-se pen­tru sănătatea conducătorului departamentului industriei, ast­fel că aceste vremuri să poată avea întotdeauna un sincer şi aprig susținător.* Intre orele 5—7 congresiştii au făcut o plimbare cu vaporul „Principele Mircea“ pe canalul Macin, iar la ora 7 seara au pă­răsit Brăila. Fiscalitatea excesivă stânjeneşte industria şi comerţul — Hotărârile adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ şi Industrie — ziua­­ Galaţi, 29 Mai. Azi dimineaţă, au continuat desbaterile adunării generale a Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, în prezenţa d-lui ministru Gh. Taşcă şi a d-lui A. Chemale, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ. A prezidat d. Ing. C. OSICEA­­NU, preşedintele Uniunii, asis­tat de d. GH. CHRISTODORES­­CU, directorul general al Uniu­nii. POVARA IMPOZITELOR Au fost reluate discuţiile cu privire la fiscalitatea excesivă care a produs multe neajunsuri comerţului şi industriei. S’a arătat prin date statisti­ce, ce povară reprezintă impo­zitele şi mai ales cât dăunea­ză bunului mers al economiei naţionale felul cum se fac im­punerile in dispreţul celor mai elementare aprecieri de echita­te. Mai ales de la introducerea patentei fixe, organele fiscale nu interpretează întotdeauna art. 76 şi de aci o serie întrea­gă de neajunsuri pentru ne­gustori şi industriaşi, cari sunt la apeluri, cu puţini sorţi de reuşită, întrucât fiscul nu caută decât să facă impuneri din ce in ce mai grele. Au vorbit d-nii: Firică (Chi­şinău) , Mihălţeanu (Botoşani), F. Şaraga (Iaşi), C. Goga (Cra­iova), Simion (R. Vâlcea), etc. D. Chemare, secretarul gene­ral al ministerului de industrie şi comerţ, a declarat că se vor face demersuri pe lângă depar­tamentele de resort ca să se dea adevărata Interpretare art. 76 şi in acelaş timp se va stărui ca negustorii să poată avea re­prezentanţi in consiliile comu­nale compuse din comisii inte­rimare. Felul cum reprezentanţii co­merţului şi Industriei au ţinut să informeze pe conducătorul departamentului de resort — a adăogat d-sa — asupra proble­melor economice naţionale, va ajuta mult ca să se găsească soluţiile cele mai adecvate îm­prejurărilor, bineînţeles întot­deauna industriaşii şi comer­cianţii fiind consultaţi. MOŢIUNEA In urma hotărîrii adunării ge­nerale,­­s-a votat următoarea moțiune, prin care se cere ca : 1) Să se facă o reformă radi­cală a întregului nostru regim fiscal, acela al statului, ca și a­­cela al administrațiilor locale, cu scopul ca printr'o mai dreap­tă repartizare a sarcinilor pu­blice asupra tuturor categorii­lor de contribuabili, după pu­terea contributivă a fiecăruia, precum şi printr’o coordonare a tuturor impozitelor şi taxelor către stat, judeţe şi comune, să se ajungă la o destindere fisca­lă, fără ca prin­­aceasta să se pericliteze veniturile necesare statului şi administraţiilor loca­le. In vederea acestei reforme, adunarea generală invită consi­liul de administraţie să proce­deze de urgenţă la facerea li­nei anchete asupra fiscalităţii care apasă comerţul şi industria şi în special asupra fiscalităţii administraţiilor locale. 2) Până la înfăptuirea acestei reforme să se ia următoarele măsuri : In ce priveşte impozitele şi taxele către stat: a) Să se adopte proectul de lege întocmit de Uniune pen­tru modificarea impozitului pe veniturile comerciale şi indus­triale, desfiinţându-se în ace­laş timp impozitul minimal sta­bilit prin legea pentru modifi­carea contribuţiunilor directe din 1 Ianuarie 1932; b) Să se revizuiască cotele a­­diţionale spre a le adapta la pu­terea de plată a contribuabi­lilor comercianţi şi industriaşi; c) Ministerele de finanţe şi de justiţie să dispună fără în­târziere comisiunilor de impu­neri şi apel pentru anul 1932 în baza art. 76 din Legea con­tribuţiunilor directe să ia in consideraţie situaţiunile de fapt ale contribuabililor, atât a celor clasificaţi la impunerea fixă cât şi a celor rămaşi a fi impuşi după registre, să se fixeze con­tribuţiile potrivit cu puterea de plată a contribuabililor comer­cianţi, industriaşi şi meseriaşi. d) Să se desfiinţeze impozitul global, iar dacă situaţiunea fi­nanciară nu permite, să se mă­rească simţitor minimum de e­­xistenţă şi să se reducă pro­­gresivitatea impozitului; e) Să se modifice impozitul pe lux şi cifra de afaceri pe baza propunerilor Uniunei, co­municate la timp guvernului; f) Reducerea taxelor de tim­bru şi înregistrare cu adausul din ultimii ani; g) înglobarea taxelor pe bre­vete de băuturi în taxele de consumaţiune pe alcool; h) Revizuirea şi reducerea ta­xelor la care sunt impuse co­merţul şi industria prin urmă­toarele legiuiri: Legea sanitară, legea drumurilor, legea p pentru organizarea administraţiunei lo­cale, legea fondului naţional al aviaţiei, legea minelor, legea e­­nergiei etc., desfiinţându-se în acelaş timp dispoziţiunile cu efect retroactiv. In ce priveşte impozitele şi taxele administraţiilor locale: a) Să se revizuiască legea contribuţiunilor maximale co­munale şi în special: — Să se desfiinţeze taxa ad­­valorem de 0,50 bani la sută pentru mărfurile care intră şi ies în şi din depozitele oraşe­lor; — Să se desfiinţeze taxa pe valoarea locativă, precum şi toate celelalte taxe care nu au la bază un serviciu prestat de comune; — Să se aplice comercianţi­lor şi industriaşilor aceleaşi cote ca acelea ce se percep de la autorităţi sau contribuabili şi particulari pentru taxele de apă, canal, gunoi, iluminat, a­b) Să se suprime dispoziţiile din legea pentru organizaţiile locale, prin care se prevede­­ dreptul pentru aceste organiza­­­­ţii de a introduce cote adiţio­nale, suplimentare, temporare şi permanente. Reprezentanţi şi în comisiile interimare, judeţene şi comu­nale, aşa cum este prevăzut in legea pentru organizarea admi­ CALENDAR MARŢI, 31 MAI Ortodox: Sfântul apostol Ermia şi Sf. martir Ermei. Catolic : Sfânta Petronilla. Protestant: Petronilla. Evreesc : 25 Ijar. Mahomedan : 25 Muharem. # Răsăritul soarelui: 5.37. Apusul soarelui: 20.50. RADIO MARŢI 31 MAI 304. .. BUCUREŞTI 16 kw. 13. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45. Informaţiuni bursa de ce­reale, busta de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14. Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). . . 18. Orhestra Moţol: Muzică U­­şoară şi românească. 19.10. D. N. Albescu: Cronica sportivă. 19.25. Orhestra Moţol: Conti­nuarea concertului. 20. O. prof. dr. Theohari: A­­pele minerale româneşti in boa­­lele aparatului digestiv. 20.20. D. P. Zantopol: De ale Carnavalului, de I. L. Cara­­giale. 20.40. Muzică de dans (plăci de gramofon). 21. Ora exactă. Orchestra Radio : A. Thomas : Balet din opera „Hamlet“. 21.30. D. Nic. Miclescu: Amin­tiri din răsboi. 21.45. D-ra Em. Guţianu, de la Opera Română, acompaniată de Orchestra Radio, dirijată de d. Alfred Alessandrescu. Mozart: Aria Suzanei din „Nunta lui Fi­garo“; Mahler: Respir miros de tel; Cine a născocit cântecul a­­cesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Şi eli mi-a adus trandafiri; Mozart: Aria Constanţei din „Răpirea din Se­ral“ 22.10. Orchestra Radio: Muzică uşoară şi muzică de film sonor. 22.45. Informaţiuni. Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 20. Gramofon; 20.20. „Tar şi dulgher“, operă comică in trei acte. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. — 17.30. Concert din Lipsea; 20. Cân­tece; 21. Audiţie; 21.35. Concert pentru pian şi orchestră de Beet­hoven; 22.50. Din Londra: „Maeş­trii cântăreţi din Nürnberg“, actul al doilea. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 21.30. Orchestra vagabonzilor; 23.35. Mu­zică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18. Concert din Frank­furt; 20.30. Comemorarea bătăliei navale anglo-germane; 21. Cantate asupra morţii lui Haydn; 21.30. Audiţie. Katowice, 16 kw. 408.7 m. — 18.35. Concert simfonic; 21.15. Concert popular; 23.05. Producţie de pian; 23.55. Muzică de dans. Stockholm, 75 kw. 435.4 m. — 18. Ora copiilor; 19. Gramofon; 20.50. Orchestra radio; 23. Muzică distractivă. Roma, 75 kw. 44­2 m. — 21.45. Concert mixt. Berna-Basel-Zu­rich, 60 kw. 459 m. — 19.30. Berna; 20.30. Ora fe­meilor; 21. Berna. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 19.30. Cântece da Wagner; 20. Ghitare din Hawai; 20.25. Cântece; 20.45. Concert de oboie; 21. Corul Învă­țătorilor din Praga; 22. Orchestra radio. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16.45. Concert instrumental și vocal; 18. Festivalul în amintirea lui Haydn; 18.50. Gramofon; 19.35. Orchestra Operei; 20.35. Gimnastică; 22. Con­cert militar; 23.35. Concert seral. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18. Gramofon; 19.30. Coruri; 20.15. Conferinţele internaţionale; 20.45. Orchestră de salon; 22. Cântece şi orchestră de ţigani. Varşovia 158 kw. 1411 m. — 18.35. Concert simfonic; 20.35. Gra­mofon; 21. Trecutul, prezentul şi viitorul Poloniei; 21.45. Concert popular; 23.05. Concert de pian; 23.50. Muzică de dans. . .Koenigswusterhausen, 75 kw., 1635 m. — 17.30. Concert din Lipsea; 21. Cantate; 22.50. Din Londra: „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“, actul al treilea,­nistrativă pentru consiliile ju­deţene şi comunale.­­* Aceste doleanţe, împreună cu celelalte rezoluţiuni ale adună­rii, vor fi reunite într’un me­moriu documentat întocmit de Uniune, memoriu care va fi prezentat în curând d-lui mi­nistru Taşcă. La ora 11 adunarea şi-a În­cheiat lucrările, d. preşedinte Osiceanu mulţumind reprezen­tanţilor Camerelor de comerţ şi industrie de contribuţia adusă de fiecare spre rezolvarea crizei care bântue asupra comerţului şi industriei. MIERCURI, 1 IUNIE 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13 : Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18 :­­ Orchestra Radio : Muzică variată şi românească. 19 : Informaţiuni, sport, meteo­rul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Radio : Conti­nuarea concertului. 20 : D-na dr. Medea Niculescu : Tratamentul balnear al boalelor de femei. 20.20 : D. C. Gane : Mihail Ko­­gălniceanu. 20.40 : D. Kavasi, bariton: Pen­­nino : Pecche ? St. Jensen : Mur­meindes Lüftchen; Schumann : Wanderlied; Schubert: încotro ? Când ii cucul necăjit. 21: Ora exactă. D-na C. Stromf-Makai, piano : Beethoven: Sonata op. 31; Cho­pin : Două mazurci; Kodály: II pleut sur la viile; Bartók: Seara la ţară; Bartók: Trei dansuri populare româneşti din Transilva­nia.21.30 : D. Victor Eftimiu: Reci­tări din versurile sale. 21.45 : D. F. Caratge, flaut; K. Remeke : Sonată ; P. Cam­us: Cân­tec şi glumă ; Gaubert : baladă. 22.15 : D. Jos. Thaler, violoncel: H. Eccles : Sonata; Rimsky-Korsa­­koff : Cântec indian . Pierne : A­­dalusa. 22.45 . Informațiuni. Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 19. Gramofon. 19,25. Cântece pentru copii. Heilsberg, 75 kw. 276.5 m.— 17.30. Concert de orchestră. 20,10. Quar­tet de Ceaicovschi. 21,25. Cântece de Wedeking. 22,15. „Muzicanţii ve­seli“, piesă romantică cu muzică. La urmă muzică de dans. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 21. Wo­­devill. 22. Concert de orchestră. 23,35. Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw. 360.6 m. — 18. Diverse producţii. 20,30. Concert distractiv. 21,30. Mo­­noloage clasice. 22. Concert de or­chestră. 23,20. Din Berlin. Confe­rinţă despre Ungaria. 0,20. Muzică de ţigani din Budapesta. Katowice, 16 kw. 408.7 m.— 17,40. Gramofon. 21,15. Muzică uşoară. 21,55. Saxofon şi banjo. 22,30. Con­cert de solişti. 23,45. Gramofon. Stockholm, 75 kw. 435.4 m. — 18,45. Gramofon. 21. „Ţara surâsu­lui“ de Lehar. 23,20. Muzică veche de dans. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 21,45. Melodrama „Purritani“ de Bellini. Berna-Basel-Zürich, 60 kw. 459 m. — 17,30. Ora copiilor. 21. Or­chestra radio. 21,20. Suită lirică. 22,45. Orchestra radio. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20. Concert de orchestră. 21. Confe­rinţă populară. 21,15. Quartet de jazz. 22. Piesă teatrală din ate­lier.Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16,20. Sfaturi pentru gospodine. 16,30. Conferinţă despre misterele Evu­lui Mediu. 17,30. Ora tineretului. 18 . Muzică veche cu instrumente vechi. 19. Cântece populare. 21,15. Concert distractiv. 22,15. Literare. 23. Muzică de dans. Budapesta, 23 kw. 550.5 m. — 18,25. Gramofon. 19,50. Concert in­strumental. 21,40. Orchestra Ope­rei. 23,30. Orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 18,35. Fantezii din opere. 20,35. Gramo­fon. 21,15. Coruri. 21,55. Saxofon și banjo. 22,30. Concert de pian. 24. Muzică de dans. Koenigswusterhausen, 75 kw. 1635 m. — 17,30. Concert de orchestră. 19. Cântecele şi muzica studente­lor noastre. 21,25. Serată veselă. La urmă muzică de țigani din Buda­pesta. ■■ —* o — ............... * Nement­o Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an la 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni Anul XLIX Nrr. 149 Miercuri 1 Iunie 1932 Şen­­rilor prime lice na» Duminică, la ora 4 d. a., soc. institutorilor şi institutoarelor din România a organizat, la A­­renele romane, o mare serbare şcolară în folosul coloniilor şco­lare, cu concursul oficiului na­ţional de educaţie fizică. Au luat parte toate şcoalele primare de băeţi şi fete din Ca­pitală. Au fost coruri executate cu şcoalele primare, sub conduce­rea d-lor Teodor Castrişanu, di­rectorul şcoalei primare 43 mix­tă; institutor C. Albu; dansuri naţionale; exerciţii de gimnas­tică etc. 60 din Adunarea generală titlul a .iot, aailra rniiaijia aaiialeier Duminică s’a ţinut în sala de conferinţe dela „Casa şcoale­­lor” adunarea generală a „Soc. pentru protecţia animalelor”. Au participat un mare nu­măr de membri. D. C. TISSESCTJ a citit da­rea de seamă a instituţiei, a­­rătând că în urma numeroase­lor intervenţii tot nu s’a pu­tut stârpi obiceiurile barbare de a se maltrata, de unii cetăţeni, animalele de tracţiune şi mun­că. Aceasta, din cauza unei complete lipse de sancţiuni de­­ care este lipsită legislaţia noa- . stră.­­ D-sa a arătat că s’au dat or-­r­dine tuturor prefecţilor, medi­cilor veterinari primari de ju-­­­deţe ca să se înfiinţeze filiale, ’ acolo unde ele ar putea activa­­ cu intensitate. Sunt în curs de organizare peste 30 filiale în oraşele de re­şedinţă şi peste 200­ de filiale in comunele rurale. S’au ţinut la „Radio” mai multe conferinţe, în cari s’au tratat diverse subiecte cu pri­vire la protecţiunea animalelor. Aceste conferinţe se ţin regu­lat. S’au exprimat mulţumiri zia­rului „Universul” care a dat tot concursul 8. P. A. S’a aprobat bilanţul şi s’a tras la sorţi nouii membri. S’a citit noul proect de lege al S. P. A. votat numai de Se­nat, iar d. C. Tissescu a pro­pus modificarea unor articole din statut, pe care adunarea generală a aprobat-o. D. dr. Victor Gomoiu, medic primar al spitalului Brâncove­­nesc şi directorul general al a­­şezămintelor spitaliceşti ale M. Sale Elena împlinind 50 de ani de rodnică activitate, prie­tenii, colegii şi admiratorii d-sale l-au sărbătorit Dum. in sala de conferinţe a aşezămin­telor spitaliceşti ale M. Sale E­­lena din şos. Vergului 5. In numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii general Ci­li­nsky, general Rujinsky, prof. dr. Gerota, D. R. Ioaniţescu, A­­lesseanu prim preşedinte al In­­naltei curţi de conturi, dr. Giu­­ramila senator, dr. Izvoranu se­nator, general dr. I. Constanti­­nescu, prof. dr. Deleanu, dr. P. Viişoianu, etc., precum şi nu­meroşi studenţi. S’a oficiat un serviciu religios de preoţii protoereu Tr. Vinti­­lescu şi P. Bedreag, răspunsu­rile fiind date de corul şc. sup. de surori de caritate de pe lân­gă Aşezăminte. Au vorbit pr. Vintilescu, pr. Bedreag, d. dr. P. Viişoianu, dr. Isvoranu, senator. D. prof. dr. D. Gerota a ară­tat că această sărbătoare are o înaltă semnificaţie morală dată fiind activitatea sărbători­tului. A stăruit asupra conflictului din cauza căruia d-rul Gomoiu n’a fost numit profesor univer­sitar, deşi fusese recomandat de facultatea de medicină. Au mai rostit cuvântări oma­giale d-nui general Rujinsky, pr. Gh. Creţu, prof. Gârbovicea­­nu, pr. Munteanu­ T.­Severin, dr. C. Vasiliu Ploeşti, D. R. Ioa­niţescu, general medic I. Cons­­tantinescu, doctori Stoia şi Plu­­tăreanu, Gh. Gomoiu (Vânju Mare), Lucian Demetrescu şi C. Tănasescu, din partea Asocia­ţiilor studenţeşti, etc., etc. D. dr. Viişoianu a citit a­­poi telegramele şi scrisorile pri­mite de la d-nii mareşal Prezan, g-ral dr. Vicol, Gr. Trancu-Iaşi, prof. Bologa-Cluj, prof. Papi­­lian-Cluj, general Marcovici- Chişinău, prof. dr. Udrischi, prof. Pamfil-Cluj , prof. Al. Barcacilă, prof. Scarlat Deme­trescu, etc. D, dr. V. GOMOIU a răspuns cu multă emoţie şi căldură tu­turor cuvântătorilor, declarând că înfiinţează nouă premii anu­ale puse sub preşedenţia d-lui dr. P. Viişoianu. După solemnitate întreaga a­­sistenţă a primit un splendid volum omagial şi a semnat în cartea de aur a aşezămintelor. Seara s’a dat un banchet la Elizáé. întrunirea Asociaţiei Ipotecaţilor şi datorni­cilor din România Duminică, ora 10 dim., asocia­ţia ipotecaţilor şi datornicilor din România, a ţinut o Întruni­re­­publică în sala hotelului „Da­cia “ din str. Carol 62. A prezidat d. N. C. GEORGE­­SCU, care a vorbit despre eve­nimentele la ordinea zilei în le­gătură cu legea Cassei de amor­tizare și legea pentru suspenda­ră vânzărilor silite la tribunale. D. BARBU BUCURESCU spu­ne că mica industrie se găsește din zi în zi în completă nenoro­cire. Cere măsuri reale pentru ca să se poată da posibilitate de muncă la toate categoriile de meseriaşi. In ziua când ni se va da posibilitatea să muncim, ţara va fi în stare să facă faţă nevoi­lor ei. D. D. FULEA, dă explicaţii asupra impozitelor existente şi de felul cum se fac impunerile la clădiri, comerţ şi industrie. Declară că, una din cauzele cri­zei de azi mai este în afară de dobânzile uzurate, şi impozitele greşit calculate ,la toate catego­riile de cetăţeni. D. Ş. PAP, stărue asupra si­tuaţiei în care se găsesc proprie­tarii urbani, din cauza crizei prin care trece ţara. D. av. COSTIN DUMITRESCU face un istoric al celor care au parvenit la conducerea asocia­ţiei ipotecaţilor, pentru alte sco­puri decât acelea pe care le ur­mărea asociaţia, întrunirea a luat sfârşit la ora 1 luni­, anunţându-se o nouă întrunire pentru Duminică 5 iu­nie a. c. -XOX­ De la societatea numismatică — Monet© moldo-ungare şi moldo-polono. — O mosieră a împăratului Aurelian necunoscută — Duminică dim., s-a ţinut la arhi­vele statului şedinţa societăţii nu­mismatice. A prezidat d. Mih. Şuţu. Au fost de faţă d-nul prof. uni­versitar Andrieşescu, d-na şi d. Th. Zamfirescu, d-na şi d. Pauker, d-na şi d. prof. Moisil, prof. dr. Severeanu, prof. Panaitescu, gene­ral Solacolu, prof. Stoica Nico­­laescu, St. Capşa, ing. C. Urzicea­­nu, Vintilă Rosetti, De Mayo, sculptor Becker, Secăşanu, victor Anastasiu, d-ra Bastiurescu, Ro­­maşcanu, Tabrea, d-na şi d. Cra­­mariuc. D. prof. O. MOISIL a făcut o serie de consideraţii asupra mone­­telor ce s-au bătut in Moldova in secolul al 16-a. D-sa a arătat că dela Al. Lăpuş­­neanu (1552—1561) Începe o epocă nouă in monetăria moldovenească. Vechile tipuri monetare dispar şi încep să se bată monete cari imi­­tează piesele din ţările vecine. Mai intâi dinarii ungureşti şi apoi gro­­şiţele polone. Lăpuşneanu, Despot Vodă şi Ştefan Tomşa bat monete identice cu dinarii ungureşti având pe faţă pe Maica Domnului cu Isus pe braţe (Patroana Ungariei), iar pe dos stema obişnuită dinarilor un­gureşti. Dela 1576 încep să se bată însă monete imitate după cele polone. Ele sunt de trei categorii: 1) cu efigia regelui polon pe faţă (Şte­fan Báthory s­au Sigismud III şi cu stema Moldovei, pe dos; 2) cu efigia domnului moldovean (Ştefan Răzvan) pe faţă şi cu ste­mele Poloniei şi Lituaniei pe dos. La această serie inscripţia de pe faţă e în Caractere amestecate: latine şi chirilice. Pe dos numai cu caractere latine; 3) cu efigia unui cavaler in armură (bust) pe faţă şi cu stemele Poloniei, Litua­niei şi Moldovei pe dos. Inscripţia de pe faţă este in li­tere chirilice, cea de pe dos cu ca­ractere latine. D. Moisil crede că atât aceste monete care imitează pe cele po­lone cât şi acele ce imitează dinari ungureşti fac parte din nenumă­ratele falsificate cari s'au bătut îin Moldova după încetarea de func­ţionare a monetăriei naţionale. Despre falsificările de monete polone avem diferite documente din cari rezultă, că încă de la 1526 se practică pe scară Întinsă falsi­ficarea şi guvernele polone au pro­testat contra acestor falsificări care aduceau mari prejudicii sta­­­tului polon. D. prof. dr. SEVEREANU, a pre­­zintat o monetă de aur de la Au­relian, găsită pe teritoriul com. Dudeşti-Cioplea, care are, a spus d-sa, o deosebită importanţă de­oarece este o piesă nouă necunos­cută până acum în numismatica acestui împărat. Face o descriere amănunţită vie­ţii lui Aurelian care a ridicat pres­tigiul monetar al timpului său co­­borit de câţiva împăraţi romani înaintaşi. Aurelian a adoptat pe monetăria sa cultul soarelui ţinând prin a­­ceasta să înlocuiască cultul poli­­teist prin cel monoteist, deci acest Împărat se apropie mult de creş­tinism prin adoptarea ideei unui singur Dumnezeu, soarele, mama, sa fiind preoteasa templului zeului soare. In timpul lui Aurelian a fost şi o mare revoltă a monetarilor din Roma, pentru că acest imparat a introdus ordinea in activitatea corporaţiei monetarilor. D. prof. Moisil a publicat de altfel un studiu asupra acestei re­volte în cronica numismatică de acum câţiva ani. In urmă, au fost proclamaţi membri noul: d-na Eliza Brătianu, membră de onoare şi d-nii O. Roşu, prof. Aurel Stino, Th. Zam­­firesc şi C. Romaşcanu mem­bri activi. C. Dr. loi­iil »naşilor la mi Cernăuţi, 29 Mai In prezenţa autorităţilor, s’a deschis azi in sala festivă a primăriei congresul general al meseriaşilor din ţară. Au luat cuvântul aducând salutul diferitelor corporaţii de meseriaşi din ţară d-nii Sala Roterberg (Botoşani) , Mărgărit (Iaşi); Hacker (Cer­năuţi) ; Silberman (Chişinău); Ion Zamfir (Iaşi) ; Hulubei (Roman); Petculescu (Agss). I D. Coteanu, primarul oraşu­lui Cernăuţi a adus salutul ce­tăţenilor cernăuţeni. D. colonel Diamandi a vor­bit In numele armatei. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZI După amiazi s’a început dis­cuţia pe secţii. D. Condurski (Văscăuţi) a vorbit de Casa de pensii. D. Abramovici (Hârlău) şi Rotman (Lespezi) au cerut ca şi micii meseriaşi să fie apă­raţi de legea contra executări­lor silite. D. Grădinaru (Dorohoi) şi Gh. Popescu (Bacău) au cerut Înfiinţarea unei bănci de cre­dit pentru meseriaşi. D. Herman Singer (Cernăuţi) spune că sunt mulţi lucrători necalificaţi, cam­ totuş lucrea­ză. Cere intervenţia inspectoru­lui muncii d. Botez. D. Lingenbaum (Cernăuţi), G. Rizulzki (Botoşani) şi Gh. Moraru au cerut ca din fiecare organizaţie să se delege câte un reprezentant în „Casa U­­niunii“. D. Hacher (Cernăuţi) a veş­tejit gestul socialiştilor cari au căutat să împiedice ţinerea a­­cestui congres. D. Nastase, inspector la in­dustrie, a arătat ca toate do­leanţele ce privesc departa­mentul ce-l reprezintă, le va remite ministrului său. D. Piller (Cernăuţi) şi Fil­­ăerman (Chişinău) au relevat diferite revendicări ale mese­riaşilor. Astă seară are loc o masă comună cu toţi delegaţii la pa­latul naţional. -•-O-«­ NENOROCIREA DIN GURA OCNIŢEI — DOI LUCRATORI UCIŞI — Târgovişte, 29 Mai In timpul furtunei violente deslănţuită in ziua de 28 Mai, pe la ora 14, în Gura Ocniţii, scheletul de lemn al sondei 409 a soc. „Concordia“, a fost do­­borît de vânt. Lucrătorii Niţă Ion şi Ion Gherghel, cari se găseau la o mică depărtare, au fost stri­viți și omorîți, sub greutatea lemnăriei.

Next