Universul, septembrie 1932 (Anul 49, nr. 240-269)
1932-09-01 / nr. 240
4 MONOPOLUL FIERULUI 51 AL TABLEI $1 PROBLEMA SEMIFABRICATELOR Printr’un comunicat publicat în diverse ziare, uzinele Reşiţa contestă exactitatea datelor indicate în articolul nostru din ziarul „Universul“, din 15 crt. Afirmaţiunile comunicatului sunt cel puţin temerare. Intr'adevăr ce contestă Uzinele Reşiţa ? Cifrele extrase din darea de seamă a consiliului său de administraţie pe anul 1931, datele culese din interesanta monografie a produselor laminate de fier şi oţel publicată în 1930 de către domnii ingineri Enric Munteanu şi Traian Grossu, din ministerul de industrie şi comerţîn măsură decisă cu Uzinele Titan-Nadrag-Calan sau ambele împreună 88.868 tone, faţă de 20.524 tone brumuri şi zagele ce am importat noi în acest interval. Cine importează deci mai multe semifabricate de fier şi cine face mai mare export de devize ? Nu corespunde realităţii că uzinele noastre au fost creiate pe baza unei scăpări a tarifului vamal. Toate modificările tarifului vamal făcute de diverşi domni miniştri de finanţe şi industrie au menţinut taxa vamală la semifabricatele de fier cam la aceiaş cifră. Nu numai că nu au existat destule produse semifabricate indigene care să aibe nevoie de o ureată protecţie vamală, dar chiar produsele metalurgice finite indigene au fost cu totul insuficiente şi piaţa românească a fost până în timpul din urmă unul din cele mai bune debuşee pentru produsele metalurgice ceho-slovace, germane, belgiene, poloneze, engleze, etc. Din monografia produselor laminate de fier şi oţel a domnilor ingineri Enric Munteanu şi Traian Grossu, extragem următoarele date : Produsele metalurgice ale industriei indigene se estimează pentru anul 1927, de exemplu, la suma de lei 8.808.999.000 pe când produsele metalurgice importate în acelaş an, se estimează la lei 11.090.710.000. Argumentul că Uzinele Reşiţa vând la preţuri egale cu preţurile interne din Germania, Polonia şi alte ţări, sau chiar ceva mai eftin, nu-i temeinic. Germanii şi ceilalţi locuitori ai ţărilor industriale plătesc scump produsei lor industriale pentru a-şi susţine cea mai importantă sursă de existenţă a lor, făcând prin aceasta posibil exportul de produse industriale la preţuri de concurenţa. Pentru aceasta ei îşi impun sacrificii Sursa principală de existenţă a populaţiunei noastre însă, este agricultura, pentru care Statul şi celelalte pături economice au făcut şi fac mari sacrificii* Uzinele Reşiţa nu fac export de produse metalurgice pentru ca să aibă nevoie să fie susţinute cu preţuri mari în interior. . . Semifabricatele belgiene ne costă la Brăila lei 2.40 kgr. Acelaş preţ ne costă şi semifabricatul francez. Şi despre industria franceză nu se poate vorbi că oferă mărfuri la preţuri de dumping, întrucât această industrie este una din cele mai raţional organizate şi industriaşii francezi vând numai atunci când câştigă.Cunoască realităţile sau cifrele obţinute de noi de la autorităţile de resort privind aprobările de import pentru semifabricate de fier ? Pentru a arăta opiniei publice cât de puţin serioasă este învinuirea, ce ne aduce trustul metalurgic condus de d. Max Auşnit, că noi am fi unicii importatori de semifabricate de fier, notăm mai jos cantităţile de semifabricate importate în ultimii trei ani de către uzinele Titan-Nadrag-Calan şi Industria sârmei, după datele comunicate chiar de ele, ministerului de industrie şi comerţ. Industria-Sârmei Am creiat uzinele noastre la Brăila pentru a ne putea aproviziona cu material prim pe căi de transport eftine (pe Dunăre şi pe Mare). In aceiaş situaţie se găseşte soc. Industria-Sârmei care are uzine la Brăila şi care ea nu-şi produce fabricatele începând de la minereu, ci prelucrează semifabricate importate şi o cantitate infimă, şi aceasta în ultimul timp, cumpărată de la Reşiţa. In aceeaş situaţie sunt uzinele Titan, Nadrag, din Galaţi. De această societate, cercurile adversare nouă, nu pomenesc şi aceasta pentru motivul că fac parte din trustul lor. Uzinele Reşiţa se plâng de scăderea consumului de produse metalurgice în ţară. Acest consum a regresat în toate ţările din cauza crizei. A scăzut deci şi la noi din aceeaş cauză şi nu din pricina concurenţei noastre. Au scăzut probabil şi comenzile Statului cam până în ultimul timp se cifrau la cca. 40°/o din producţiunea uzinelor Reşiţa. Aceste uzine au avut totuşi în anul acesta, comenzi foarte importante de fier beton pentru marele număr de construcţiuni. In ce priveşte preţul cuielor, d. Max Auşnit ştie foarte bine că ele se vând, cu toată protecţia vamală, aproape la preţul de cost. Tabla se vinde mult mai scump la noi, deşi în toate ţările străine, cuiele sunt mai scumpe, cerând o prelucrare mai costisitoare, decât tabla. In fine pentru a răspunde afirmaţiunei comunicatului uzinelor Reşiţa că nu produc platinele necesare uzinelor Titan, arătăm că după indicaţiunile catalogului Uzinelor Reşiţa, ele pot produce orice fel de platine însă cer un surplus de cost pentru tăiatul platinelor la dimensiunile voite. Uzinele Titan găsesc mai convenabil să le aducă din străinătate. Atât comunicatul Uzinelor Reşiţa, cât şi toată campania de distrugere ce se duce împotriva noastră de către d. Max Auşnit, conducătorul trustului metalurgic, pornesc din aceeaşi intenţiune : înlăturarea noastră de pe piaţa româneasca pentru ca d-sa rămas cu monopolul produselor metalurgice, al fierului şi al tablei, în special, să poată dicta preţurile după bunul său plac. întreprinderile metalurgice David Goldenberg Fi Societate anonimă pe acţiuni Administrator-delegat, Herman D. Goldenberg. 30 au importat: în anul 1930 16.616 tone » » 1931 18.775 » » » 1932 (6 luni) 2.02) » 29.755 tone 16.311 » 5.391 » 37.411 tone 51.457'tone 34 vapoare în porturile dunărene — Portul Chilia in plină activitate.— Situaţia in celelalte porturi — Galaţi, 30 August După statistica agenţiilor de navigaţie, în porturile dunărene se află 34 vapoare de mare cari încarcă cereale, cherestea sau alte mărfuri. Astfel, în portul Brăila încarcă cereale bastimentele: „Bucegi“ (român) al S. M. R. de 2952 t. r. cu destinaţia Rouen şi Anvers; „Mirupanu“ (englez) de 1616 t. r. cu destinaţia Nantes; „Oria II“ (norvegian) de 1934 t. r. destinaţia Rotterdam; „Allimnia“ (german) al agenţiei Deutsche Levante Linie de 2292 t. r. cu destinaţia Malta, Hamburg şi Weser; „Makis“ (grec) de 2265 t. r. cu destinaţia Anvers; „Inginer N. Vlasopol“ (român) de 2261 t. r. navlosit de societatea „Continexport“ pentru a transporta porumb cu destinaţia Danemarca; „Campidoglio“ (italian) de 2249 t. r. cu destinaţia Neapole, Genova şi Marsilia ; „Nelon“ (grec) de 1723 t. r. navlosit de soc. „Bunge“ cu destinaţia Anvers. Pentru încărcări de cherestea au fost navlosite vapoarele: „Martis“ (englez) de 1552 tone reg. cu destinaţia Neapole, C. Vecchia, Savona şi Oneglia; „Popi“ (grec) de 981 t. r. destinaţia Sicilia şi Africa de nord (Oran şi Philipville). IN PORTUL GALAŢI In portul Galaţi, socotit ca punctul principal al exportului de cherestea, încarcă diferite categorii de cherestea următoarele vapoare: „Aegaeson“ (englez) de 1037 t. r. cu destinaţia Pireu şi Salonic; „Christine“ (olandez) de 1173 t. r. destinaţia Taranto, Castellamare şi Marsilia; „Cesar Mabro“ (e-giptean) de 1697 t. r. destinaţia Alexandria şi Port Said ; „Bucureşti“ (român) al S. M. R. de 1642 t. r. cu destinaţia Port Said, Beyrouth, Jaffa şi Haifa; „Francona“ (francez) de 668 t. r. destinaţia Ohio, Nauplia şi Patras; „Memphis“ (englez) de 1151 t. r. destinaţia Alexandria, Port Said, Jaffa şi Beyrouth; „Aspasia Nomikou“ (grec) de 524 t. r. destinaţia Pireu şi Kalamata; „Georges Mabro“ (egiptean) de 1658 t. r. destinaţia Egipt. Vaporul „Kosti“ sub pavilion englez încarcă cereale pentru Anvers. Vaporul „Cloto“ sub pavilion italian încărcat cu cherestea pentru Catania, Buvolinox, Reggio, Milazzo, S. Marina, n’a putut părăsi câteva zile portul deoarece Banca Naţională a refuzat să elibereze cecuri în franci francezi necesari spre a se plăti taxele de navigaţie către C. E. D. IN PORTUL CHILIA O deosebită activitate se observă în portul Chilia. Mii de care cu cereale din toate părţile Basarabiei sosesc la cheie şi încarcă în vapoarele aflătoare în port şi anume: „Kastelholm“ (finlandez) de 334 t. r. destinaţia Rotterdam; „Pustza (ungar) de 2371 tone registru cu destinaţia Rotterdam ; „Vestvard“ (norvegian) cu 2441 t. r. destinaţia Anvers; „Arna" (norvegian) de 2953 t. r. destinaţia Esbjerg, Hersens, Friderikshava (toate porturi daneze). VASE AFLATE IN CELELALTE PORTURI In portul Reni se află vaporul „Maria Dolores“ (spaniol) de 1867 tone registru care încarcă cereale pentru Rotterdam. In portul Ismail încarcă cereale vaporul „Treci“ (iugoslav) de 2275 t. r. destinaţia Rotterdam. In portul Tulcea încarcă cereale vapoarele „Rosmarsund“ (finlandez) de 2671 t. r. destinaţia Rotterdam si „Milcovul" (român) al sec. „România“ de 2408 t. r. destinaţia Rotterdam. In portul Sulina e vaporul „Securitas“ (italian) de 3015 t. r. ce aşteaptă ordine p°ntru Rotterdam. UNIVERSUL Congresul general al învăţătorilor - Dezideratele. — Noul comitet al Asociaţiei. • Ziua II-a Chişinău, 29 Aug. Congresul s-a deschis la ora 9 dim in sala teatrului Naţional. D. VIRGIL POP-Ardeal, raportor la salarizare, a dat ce-tire raportului. D. BORCEA-Argeş a cerut aplicarea legii cumulului şi desfiinţarea caselor autonome care nu dau nici un rezultat. D. AVADANEI-P.Neamţ cere o politică unitară a învăţătorilor.D. GREGORIAN-Orhei inferează procedeul de a se luă mită la achitarea ordonanţelor ei, salar« D. P. HANEŞ, deputat, face un istoric al parlamentarilor membri ai corpului didactic şi promite că actualii parlamentari ai aceluiaş corp vor şti să apere drepturile de salarizare veghind ca la retuşarea bugetului pe 1933 aceste drepturi să fie date. D. GHIDIONESCU, profesor universitar, aduce contribuţii pedagogice şi susţine înfiinţarea institutelor pedagogice şi în România aşa cum ele există şi în ţările civilizate. D. TH. IACOBESCU-Cetatea Albă face o rugăminte în sensul ca lupta pentru înfiinţarea instituţiilor pedagogice să fie dusă cu tărie. Anunţă că la Maentza pe Rin, în Germania, la institutul pedagogic, s’a pus la dispoziţie o sală pentru învăţământul român, unde se vor aşeza lucrările de seamă ale învăţătorilor. Prin contribuţia tuturora vom stabili legături în toate ţările cu viaţa lor pedagogică. D. DAVID-Neamţ cere ostenirea cărţilor didactice şi crede că trustul hârtiei e cauza scumpetei nemaipomenite. D. ILIE ŢURCANU cere aplicarea obligativităţii. D. VIERESCU-VASLUI cere ca în congresul viitor să se desbată chestiunea grădinilor de copii şi recomandă raportor pe d-na Macovei-Basarabia care a desbătut această problemă în congresul basarabean. D. PETRU PUCHIANU-Galaţi arată că faţă de problema salarizării a corpului didactic, care constitue însăş chestiunea vitală a învăţământului primar, congresul va trebui să ia în preocuparea sa, mai ales două puncte importante: restanţele şi plata integrală a salariilor. Dacă guvernul va epuiza toate mijloacele pentru găsirea fondurilor necesare, dacă va fi nevoe intr’adevăr de restanţe, atunci învăţătorimea simte datoria cu adâncă părere de rău să formuleze următorul deziderat: Statul român, în faţa nedreptăţii ce a creiat-o învăţătorilor, lăsându-i in restanţă cu plata salariilor pe 4-5 luni şi chiar şase, trebue să înţeleagă că este o datorie de adevărat patriotism, ca să aplice o măsură egală pentru toţi slujbilorul. ÎNAINTĂRILE D. LEON MREJERIU, raportor, a dat citire următorului deziderat, aprobat de congres, privind înaintările. Absolvenţii şcoalelor normale cu capacitate să treacă examenul de definitivat după trei ani de funcţionare efectivă. Prima gradaţie după cinci ani, iar celelalte automat din cinci în cinci ani. Cei reuşiţi să primească sporul de salar. Candi- Idaţii căzuţi la definitivat de 3 ori să continue a avea dreptul de a trece acest examen, păstrând până la reuşită titlul de provizoriu şi salariul respectiv. După trei ani inspecţie specială pentru gradul II, şi după alţi trei ani inspecţie specială pentru gradul I, făcută de un inspector general asistat de un delegat al asociaţiei judeţene, învăţătorii licenţiaţi să primească la numire gradul I, învăţătorii de gradul I, în urma unor activităţi extraşcolare şi pedagogice să poată primi titlul de învăţător superior. CASA DE CREDIT A CORPULUI DIDACTIC D. TH. IACOBESCU a dat citire următorului deziderat: înfiinţarea pe regiuni a sucursalelor acestei Case. Membrii Casei de credit să participe efectiv la conducerea reală prin reprezentanţii aleşi. Casa să creieze cât de curând sanatorii pentru învăţători la mare şi la munte. Cheltuelile de administraţie să fie reduse la minimum. Băncile învăţătoreşti vor funcţiona independent de Casa de credit şi ajutor a corpului didactic. SALARIZAREA D. VIRGIL POP a dat citire următorului deziderat in ce priveşte salarizarea: plata restanţelor să se facă în numerar şi nu în rentă de stat; plata regulată a salariilor între 20-30 ale fiecărei luni; bugetul pe 1933 să cuprindă toate drepturile materiale prevăzute de legea învăţământului primar şi de cea a armonizării, drepturi călcate în trecut; modalitatea de plată a acestor drepturi: pe viitor salariile învăţătorilor începători să se fixeze la cel puţin 3000 lei lunar; indemnizaţiile de chirie să fie recunoscute şi învăţătorilor de la sate; unificarea pensiilor cu minimum de existenţă. ÎNTREŢINEREA ŞCOALELOR Şcoala primară nu mai poate funcţiona dacă nu i se va asigura întreţinerea materială. Fondurile prevăzute de decretul lege privitor la funcţionarea comitetelor şcolare sunt absolut insuficiente. Să se legifereze întreţinerea materială in acord cu legea învăţământului primar şi legea de administraţie locală. Fiecare şcoală primară va avea un comitet şcolar sub preşedinţia directorului. învăţătorii şcoalei fac parte de drept din comitetul şcolar, secretarul desemnându-se dintre ei. Din comitetul şcolar judeţean să facă parte şi un reprezentant al asociaţiei judeţene. 20 la sută din totalul veniturilor comunelor rurale. 15 la sută din totalul veniturilor comunelor urbane. 10 la sută din venitul judeţului. Subvenţia obligatorie a statului pentru completarea sumei absolut necesară pentru învăţământul primar pe judeţe. Toate fondurile să se centralizeze pe judeţe, organele fiscale fiind obligate a vărsa sumele la dispoziţia comitetului şcolar judeţean, la fiecare vărsare. Repartiţia pe şcoli a fondurilor se va face de către comitetul judeţean după cerinţele fiecărei şcoli în conformitate cu tabloul întocmit. Cheltuelile absolut necesare: reparaţii, mobilier, material didactic, spese de cancelarie, servitor şi combustibil. Să se abroge de urgenţă art. 186 din legea de organizare a M. I. P. din 1930 referitor la repartizarea cotelor pentru întreţinerea şcoalelor rămânând acestea exclusiv pentru şcoalele de stat. Până la legiferarea acestui deziderat să se menţină decizia ministerului instrucţiunii 5238 din 1932, după care comitetele şcolare distribuie sumele după necesităţi. Toate aceste deziderate au fost votate de congres. D. D. TONI a închis congresul mulţumind basarabenilor pentru primirea grandioasă ce li s’a făcut, autorităţilor şi primarului oraşului, d. Bogos. Alegerea Comitetului Asociaţiei Provinciile au procedat la alegerea membrilor în asociaţie. Au fost aleşi: Moldova, Leon Mrejeriu, Mihai Vasiliu-Botoşani, în locul d-lui Adam eşti la pensie, Petre Puchianu şi Gh. Chiriţescu. Basarabia : Beliba, Sfeclă, Beţianu. Muntenia: Dumitrescu, Coman, Bucurică. Dobrogea: Gh. S. Popescu. Oltenia: Andreescu, Toader Geantă. Banatul: Petre Sabin şi Pavel Jumanca. Ardealul: Ciolan, I. Bărbulescu, Traian Şuteu, Obreanu. Acest comitet a reales preşedinte al asociaţiei pe d. D. Toni. • UN INCIDENT REGRETABIL La alegerea delegaţiilor in asociaţia din Basarabia, d. Th. Iacobescu n’a fost ales. Congresiştii au văzut prin aceasta rezultatul unui regionalism, d. Iacobescu fiind regăţean domiciliat în Basarabia dela Unire. Pe această chestiune s’a produs un adevărat vacarhi. D. Beţian, ales basarabean, renunţă în favoarea d-lui Iacobescu. Acesta nu primeşte. D. Toni suspendă şedinţa câteva minute pentru calmarea spiritelor şi face un călduros apel ca învăţătorimea să iasă ca întotdeauna unită din acest congres. CONGRESIŞTII VIZITEAZĂ ORAŞUL Grupurile congresiştilor au vizitat în după amiaza zilei muzeul, casa sfatului ţării, diferite ferme din împrejurimile oraşului. Cu trenul de astă seară şi cu cele de dimineaţă, congresiştii au părăsit Chişinăul. E. N. ----------X • X--------- Greva muncitorilor constructori din Cluj continuă Cluj, 29 August Am arătat că muncitorii constructori din Cluj, în urma insuccesului tratativelor ce au început cu patronii lor în legătură cu încheierea unui nou contract colectiv de muncă, au declarat grevă și au refuzat să continue tratativele. Cele două părţi nu se pot înţelege asupra salariilor. Muncitorii pretind un salar de 24—30 lei pe oră, iar patronii oferă angajaţilor lor, la încheierea contractului colectiv, 18—27 lei pe ora de lucru. Văzând că nu pot ajunge la un acord cu muncitorii, patronii au adus dela Oradea 21 zidari pentru continuarea lucrărilor începute. Se crede că totuşi, — creinduse prin aceasta o nouă situație, — tratativele vor fi reluate. -------- . O adunare a deponenţilor de la băncile din Cluj Cluj, 29 August După cum se ştie, deponenţii de la băncile din Arad, organizaţi într-o asociaţie, au ţinut zilele trecute o adunare în legătură cu proiectul de modificare a legii asanării datoriilor agricole, discutând măsurile ce urmează să le ia pentru apărarea intereselor lor. Acţiunea începută de deponenţii din Arad a avut răsunet aproape în toate oraşele din Ardeal. In ce priveşte Clujul, — după cum suntem informaţi, — deponenţii de aici vor ţine şi ei o adunare în cursul săptămânii viitoare. Ei vor discuta de asemenea proiectul de modificare a legii conversiunii. — * r I x----- Alt accident mortal in aviaţia cehoslovacă Praga, 29 (Ullstein). — Un I avion militar s’a prăbuşit azi lângă Praga. Pilotul a fost ucis. Acesta este al 14-lea accident mortal in aviaţia militară dela începutul anului. Economico-Financiare SCHIMBUL pe ziua de 30 August BURSA OFICIALA DE DEVIZE ( PETROLIFERELE “ r^ierite rCerute ' ' 1 ROMANE LA PARIS Paris . . . 6,59 6,5872 — Londra . . 586 581 _ 29 August N'ew-Yotk . 168 167.50 — Bruxelles . 23,40 23.30 — Astra română 79.— Roma . . . 8,64 8.61 — .. . „ Zürich . . * 32,75 32.63 _ Meaua romana 42.— Praga ... — — — Concordia 51.75 Viena ... — — — Berlin . . , 40.20 39,95 — Petrol-Block necotat Budapesta . — - — RENTELE ROMANE LA PARIS MONETE AUR Amsterdam . 67,80 67.60 — Redevența necotată DEVIZE STRĂINE (Deschiderea) VALUTE EFECTIVE I Zurich Paris Londra ——«««i I Napoleon . — Renta 7°/0 1929 de Lira sterlină. — Stabilizare 1070 Lira otomană — „ 7*/2 1931 de Jubiliar alei 50 — Desvoltare . . 43 Jubiliar alei25 — „ 47. unificată . . 52 Jubiliar â 12,50 — Galbeni mari BURSA București, 30 august TÂRGUL OFICIAL dela 11—12 dim. Renta împroprietăririi 26 3/8, 26 1/2; împrumutul de stabilizare 45 1/2, 5 5/8, 5 3/4, 5 1/2 ; Împrumutul de desvouri 47 1/2 ; Urbane București 500 36 1/8, 36 1/4, 36 1/8 ; Banca Națională 4100. 4075. 4050. 4025; Soc. Credit Industriali 190; Soc. Astra Română 550, 70, 60, 70, 65, 60, 50, 55; Petrol Blook 66, 55, 60 ;soc. Credit Minier 121, 120; I. R. D. P. 46 ; soc. Petrolul București 60; soc. Mica 435 ; soc. Reşiţa 144, 145, 146; S. T. B. 775. Târgul liber Cursurile din târgul liber sunt comunicate de Banca M. Kinkels, str. Lipscani 22. RENTE ANTEBELICE Rentă 1% originală 33—42 Rentă 4% duplicat 36—37 Rentă 4%% originală 40- 45 Rentă,4'A% duplicat 37t—40 Irentă 5% originală 53—60 Rentă 5% duplice 50—55 RENTE POSTBELICE Rentă 4$ Unif. Berlin 110—115 Rentă 1‘A% Unif. Berln 240—255 Rentă 5% Unif. PariB 325—340 Rentă 5% Unif. PariB 410—420 Rentă 5% 1916 Naț. 3940 Rentă 5% 1919 Unirii 3254—332 Rentă 5% 1920 Ref. 35—33 % Rentă 5% 1922 Impr. 26—2654 Rentă 7°/o 1919 Stab. 45.54—45% Rentă 754% 1951 Desv. 47—47% SCRISURI FUNCIARE Urb. Buc. 5°/o ex. cup. 36—367, Urb. Buc. 10% ex. cup. 63—65% | Urb. Iaşi 5% ex. cup. 25—2554 | Urb. Iaşi 10% ex. cup. 4354—44 Rurale 4% 27—28 1 Rurale 5% 27—28 1 Rurale 10% 47—49 OBLIGAŢIUNI judeţene 4%% 29—30 Judeţene 5% 29—30 Loc.eftine ex. cup. 45—47 Corn. Bucureşti 4% 27—29 Com. Bucureşti 5% 3—35 | Casa Rurală 5% ex. cup. 28—30 [ Casa Rurală 10% ex. cup. 46—48 Idem pur ex. cup. 170 Banca de credit român 195 Banca Minelor 13 Banca de scont 25 Bank of. Roum. 800 Comerțului Craiova 80 Albina din Sibiu 90 Banca com. rom. ex. cup. 225 Bca com. italo-rom. ex. c. 400 Banca Viticolă 30 Cerealiștilor 173 Banca Agricolă 20 Banca Sindic. Ilfov 210 PETROLIFERE SOCIETĂȚI DE ASIGURARE Dacia-România ex. cup.500 Generala ex. cup 600 Naţionala 220 Urania 500 Agricola-Fonciera 200 Franco-Română 700 Steaua României 650 Prevederea 100 Asigurarea Românească 125 NAVIGAŢII1 România Navigaţie Dunărea S. R. D. DIFERITE SOCIETĂŢI BĂNCI Banca Naţ. cup. perf. 4050 Banca Rom. ex. cup. 180 ’ Astra Română 560 Steaua Română 180 Speranța 200 Petrol Block 60 Petrolul Românesc 35 Concordia 300 Credit Minier 120 I. R. D. P. 46 Redevenţa 20 Petrol Govora 30 Rom. belg. de petrol 43 Generala Petroliferă 20 Petrol București 60 500 -70 300 Credit industrial ex. cup. 190 Clădirea românească veche 170 Cartea românească ex cup. 100 Mica 435 Carpatina 120 Cetea ex. cup. 175 Reşiţa ex. cup. 146 S. T. B. 775 Construcția modernă 50 Creditul Technic 30 Marile hoteluri 50 Casa Rurală 110 Credit carbonifer 149 Locuințe eftine 120 Govora -Câlimăneşti ex cap. 80 N. F. R. in traficul internaţional Direcţia navigaţiei fluviale române a decis ca acest serviciu să participe, pe viitor, la efectuarea transporturilor de mărfuri in trafic internaţional, prin transbordare peste Dunăre, intre Giurgiu şi Rusciuc. Această participare se va face numai pentru mărfurile expediate pe bază de tarife directe internaţionale. Mărfurile vor fi cartate direct de la staţiile de predare până la staţiile de destinaţie. Se precizează că nu se vor primi spre expediere mărfurile în greutate mai mare de 750 kg. şi cu lungime mai mare de 7 km de colet. Mărfurile ce depăşesc aceste greutăţi şi lungimi se vor primi numai în urma unei înţelegeri prealabile asupra taxării şi transbordării. De asemenea, nu se vor primi la transport animale vii şi mărfurile în vrac. Pentru pagubele rezultate din pierderi totale sau parţiale şi pentru avarierea mărfurilor, in cazul când s-ar fi întârziat parcursul pe apă. Navigaţia fluvială va răspunde faţa de părţi în limita contractului de asigurare pe care C.F.R. îl are încheiat cu societăţile de asigurare. Când nu se va putea dovedi că paguba a fost provocată de vreuna din administraţiile participante, suma despăgubirilor se va repartiza între toate ad ■ ministraţiile participante la traficul direct. Manipularea mărfurilor pentru transbordare, în porturile I Giurgiu şi Rusciuc, se va face prin îngrijirea navigaţiei fluviale. PIAŢA PEŞTELUI LA TULCEA Prin biroul vânzărei s’au vândut o cantitate de 3470 kg. peşte pentru care s’a încasat suma de 19.581 lei. Preţurile au fost următoarele: Cegă, 27 lei kg.; nisetru, 44 lei; şalău, 24 lei; ştiuca, 7 lei; crap, până la 2 kg., 15 lei; somn până la 1 kg., 6 lei; dela 1—4 kg., 6 lei; lin, 7 lei; ovat, 7 lei; caracudă, 8 lei; babuşcă, 4 lei; biban, 12 lei; albitură, 6 lei; mrenă, 12 lei; icre de nisetru, 350 lei. * . Prin oborul de cereale s’au vândut următoarele cantităţi de grâne : 549 care orz cu 180—190 lei suta kg.; 54 care in cu 320—400 lei suta kg.; 1 car ovăz cu 180 lei suta kg.; 7 care rapiță semănată cu 320—330 lei suta kg.; 5 care porumb cu 180 lei suta kg.; 2 care mei cu 150 lei suta kg.; 7 care fasole cu 220—230 lei suta kg. Coroanelor Dunării Anul XLIX Nr. 240 Joi 1 Septembrie 1932 INFORMATIUNI şi Asociaţia sanitarilor auxiliari titraţi convoacă personalul sanitar auxiliar de la municipiul Capitalei spre a discuta dispoziţiile art. 250 din legea sanitară şi alte chestiuni profesionale. Adunarea se va ţine Duminică 4 Septembrie, ora 10 dimineaţa, în sala Federaţiei salariaţilor publici din pasagiul Imobiliara (scara D.). Dr. I. Mihalovici Medicul Secţ. de Urologie al Spit. Noua Maternitate. Îşi reia consultaţiile de la 3-8 p.m.. Calea Victoriei 100. Telefon 23482. 835 ! ! Cantina căminului studentelor „Spiru Haret“ se deschide Joi, 1 Septembrie. iHslitt! foia ie fete Calea Călăraşilor 107. Internat, externat, curs liceal, programa statului primeşte eleve de la şcolile statului, înscrieri zilnic 10-12, 4-7. Preţ modest. Directoare ELENA MIRONESCU 45 1 Cursurile cooperative pentru vânzători, organizate de Oficiul naţional al cooperaţiei române pentru 1—15 Septembrie a. c. s’au amânat până la o dată ce se va comunica ulterior. DR. BOGDANOVICI Medic şef maternitatea P. GRECEANU, Vasile Lascăr 62, ore ; 3—5. □ D. Ilie T. Iordănescu, por-şef la trib. Caraş, a fost pus pe ziua de 1 Septembrie la pensie. Doctor Cr. Georgescu Chirurg primar, îşi reia consultaţiu- nele. Str. Romană 25 882 IT D. Ion D. Teodorini, subinspector la Oficiul naţional al colonizărilor, detaşat la secţia de îndrumare şi control a asociaţiilor agricole de pe lângă Oficiul naţional al cooperaţiei române, a fost suspendat. fi Doctorul Popovici-Lupu, medic primar al Spitalului de copii, îşi reia consultaţiile. B-dul Carol 21, 4-6. Tel. 228/50. 7 [T| In ziua de 28 August, în pretoriul primăriei comunei Poenari Burdi (Prahova), s-a oficiat căsătoria civilă a d-şoarei Lucia D. Tăutu cu d. Titi C. Maiorescu, fiul d-nei şi d-lui Corneiliu T. Maiorescu, judecătorul-consilier al acelui ocol. HID- Doctor Mihail Ignatescu înapoindu-se în Capitală, îşi reia consultaţiile, Str. N. Filipescu 59. 18 INTERNATUL LICEULUI „MIHAI VITEAZUL“ Bucureşti, instalat în condiţiunile cele mai moderne, primeşte înscrieri de solvenţi şi seminterii de la 25 August 1932. Prospecte la cerere. Repetent: nu sunt primiţi.5 . Funcţionarii bugetari ai Camerelor de comerţ şi ai Uniunii pot călători pe c. f. r. ca şi funcţionarii regiilor autonome. In acest sens s’a dat un ordin circular tuturor organelor c.f.r. al Ştiri şcolare ŞCOALELE ANGLICANE DE FETE cu drept de publicitate Str. Negustori 8 şi str Olteni 45 Bucureşti Grădină de copii, curs primar şi secundar. Deosebită atenţiune la limbile străine, înscrierile de la I Sept. a. c. 41 La liceul de fete „Iula Haşdeu“ din Bucureşti, reînscrierile elevelor promovate se fac numai până în seara de 31 August, ora 6. 1T] Externatul secundar şi comercial „Zoe Romniceanu“ din calea Moşilor 148 primeşte zilnic înscrieri. Taxele foarte scă- . zute. Se primesc studente în pen-i siune. I I 1 La şcoala normală de: conducătoare „Principesa Elisa- I beta“ din Bucureşti sunt va- : ! cânte 30 locuri de bursă şi de ; ; solvă pentru cl. I normală, I Examenul de admitere începe în ziua de 10 Sept. înscrierile ; se primesc în fiecare zi la can- celaria şcoalei din calea Seri ban-Vodă 24. Liceul de băeţi „Profesorii Asociaţi“, înscrie în noul său local, str. Sf. Ştefan Nr. 24.I Direcţia şcoalei de orbi „Regina Elisabeta“, din Bucureşti, face cunoscut că, pentru anul şcolar 1932—1933 dispune de 12 locuri vacante pentru copii orbi de ambele sexe, în vârstă de şcoală. Cu acest prilej, roagă stăruitor pe domnii primari şi pe domnii învăţători, să îndemne pe familiile, în cari se află asemenea copii, a-i trimite la şcoala de orbi, arătându-le binefacerile învăţăturii pentru ei. înscrierile se primesc la şcoală, — str. Vatra Luminoasă nr. 100 — însoţite de actele obişnuite. Cursurile încep în ziua de 15 Septembrie. Desfacerea Cusături româneşti B-na C0S€0, str. Gen. Lahovari 27. Tramvai 16-17. Ţ. D. Mihai Tican Rumano va ţine azi la Radio a patra conferinţă despre Spania (Grenada). Lilli Soc. „DRAJA“ Depozit Şos. Gării Obor 16 Telefon 245/66, oferă lemne de bucătărie, tăiate şi transportate la domiciliu cu Lei @S® . Comenzile se primesc la Depozit şi la Sediul Soc. Palatul ziarului „Universul“ Profitaţi de timpul favorabil şi aprovizionati-vă de acum cu lemne USCATS de la Soc Drajna cu tariful redus 100 mii tone cereale in tranzit • ‘Jv . «.............. . — Cerealele sunt destinate Cehoslovaciei.1— Unde vor acosta vapoarele — din Rusia Galaţi, 30 August Inuipândune rapoarte sosite la bursa de cereale, guvernul sovieic a vândut pe piaţa Cehoslovaciei circa 100.000 tone diferite cereale ce urmează a fi încărcate în porturile ruseşti şi anume: Martopol, Nicoliaev, Tagamreg, Odessa, Feodosia şi Tuapse. In vederea acestui mare tranzit de cereale au fost navlosite vapoarele : „Ulm“ sub pavilion german de 2427 tone registru ; „Diana“ sub travilion italian de 1032 tone regiisru ; „Katerina“ sub pavilion grec, spre a transporta 5500 tone netto. La Galaţi a fost navlosit vaporul „Costa®“ sub pavilion grec de 2000 tone registru cu navlul de 3.9 pr. tonă spre aransporta cereale în cursul lunii Septembrie. Toate aceste vapoare împreună cu altele ce vor mai fi navlosite vor sosi în portul Galaţi şi în largul Dunării — spre a nu mai plăti nici uin fel de taxi către CE. D. sau autorităţile din port — vor descărca în şlepuri mărfurile aduse. MODIFICĂRI DE TRENURI PE LINII ÎNGUSTE De la 28 c. au fost anulate toate trenurile din itinerariul actual, de pe liniile înguste Turda-Abrud, Tg. Mureş-Turda, Tg. Mureş-Praid şi Band-Mihai Viteazu. In locul trenurilor suprimate vor circula zilnic trenuri de persoane nou, înfiinţate şi anume: 395, 396, 397 şi 398 pe distanţa Turda-Abrud; 399 şi 400 între Turda-Buru; 3561 şi 3562, tren local de marfă pe distanţa Turda transbordare- Turda; 425, 426, 445, 446 între Tg. Mureş-Praid; tr. 455 şi 456 pe distanţa Tg.Mureş-Acaţari. PIAŢĂ CEREALELOR In fără Biăila 50 August Situaţia pieţii interne a cerealelor a înregistrat o nouă scădere la orz; celelalte produse sunt staţionare. In port şi docuri, au sosit circa 100 vagoane S-a vândut : orz de 53—59 kg cu 3 la sută cu 19500 linie doc; de 61 jum. kg. cu 20.000; de 64 gr. cu 21.000 ; sămânță floarea soarelui cu 31.500 pentru consumul intern ; porumb dinte de cal cu 18750—18.850 linie doc și 19.8000—20.000 bordo. Valorează: mazăre furajeră 28.000 linie port; porumb corcitură 19.650 bordo; orz de Basarabia de 58—60 kg. 19.600; linie doc, de 59 jum.—60 jum. kg., 19.750; orz stutuit 22.500 bordo ; grâu de 76 kg. cu 2 negre și 5 secară, 46.500 şlep; secară de 70 kg., 31—32.000 linie doc și 33.000 franco moară; fasole de rând 25.000—25.500 linie port. * In obor au sosit: 1140 care cu cereale și s-a vândut: orzul cu 180—215 lei; porumbul cu 180—185; meiul cu 150; ovăzul cu 220—225 și fasolea cu 250 lei suta de kg. ! - 122 sus sărbătat. 29 August CHICAGO (Închiderea) Grâu: Tendinţa fermă Sept. 54.62—54.75 ; Dec. 58.62—58.75 ; Mai 63.37—63.50. Porumb: Tendinţa fermă . Sept. 32.25; Dec. 35; Mai 39.75. Ovăz: Tendinţă fermă Sept. 17.62 ; Dec. 1987 ; Mai 22.62. Secară: Tendinţa fermă. Sept. 33 87; Dec. 36.87; Mai 40.87. WINNIPEG (închiderea) Grâu: Tendinţa fermă. Oct. 57.75; Dec. 59.50 ; Mai 63-87. Orz: Tendinţa, fermă. Oct. Dec. 34.87; Mai 3850.