Universul, septembrie 1932 (Anul 49, nr. 240-269)

1932-09-01 / nr. 240

4 MONOPOLUL FIERULUI 51 AL TABLEI $1 PROBLEMA SEMIFABRICATELOR Printr’un comunicat publicat în diverse ziare, uzinele Reşiţa contestă exactitatea datelor in­dicate în articolul nostru din ziarul „Universul“, din 15 crt. Afirmaţiunile comunicatului sunt cel puţin temerare. Intr'adevăr ce contestă Uzi­nele Reşiţa ? Cifrele extrase din darea de seamă a consiliului său de ad­ministraţie pe anul 1931, date­le culese din interesanta mo­nografie a produselor laminate de fier şi oţel publicată în 1930 de către domnii ingineri Enric Munteanu şi Traian Grossu, din ministerul de industrie şi comerţ­­în măsură deci­să cu­ Uzinele Titan-Nadrag-Calan sau ambele împreună 88.868 tone, faţă de 20.524 tone bru­muri şi zagele ce am importat noi în acest interval. Cine importează deci mai multe semifabricate de fier şi cine face mai mare export de devize ? Nu corespunde realităţii că uzinele noastre au fost creiate pe baza unei scăpări a tarifu­lui vamal. Toate modificările tarifului vamal făcute de diverşi domni miniştri de finanţe şi industrie au menţinut taxa­­ vamală la semifabricatele de fier cam la aceiaş cifră. Nu numai că nu­ au existat de­stule produse semifabricate in­digene care să aibe nevoie de o ureată protecţie vamală, dar chiar produsele metalurgice fi­nite indigene au fost cu totul insuficiente şi piaţa româneas­că a fost până în timpul din urmă unul din cele mai bune debuşee pentru produsele me­talurgice ceho-slovace, germa­ne, belgiene, poloneze, engle­ze, etc. Din monografia produselor laminate de fier şi oţel a dom­nilor ingineri Enric Munteanu şi Traian Grossu, extragem ur­mătoarele date : Produsele metalurgice ale industriei indigene se estimea­ză pentru anul 1927, de exem­plu, la suma de lei 8.808.999.000 pe când produsele metalurgice importate în acelaş an, se es­timează la lei 11.090.710.000. Argumentul că Uzinele Reşi­ţa vând la preţuri egale cu preţurile interne din Germania, Polonia şi alte ţări, sau chiar ceva mai eftin, nu-i temeinic. Germanii şi ceilalţi locuitori ai ţărilor industriale plătesc scump produsei lor industria­le pentru a-şi susţine cea mai importantă sursă de existenţă a lor, făcând prin aceasta po­sibil exportul de produse indus­triale la preţuri de concurenţa. Pentru aceasta ei îşi impun sacrificii Sursa principală de existen­ţă a populaţiunei noastre însă, este agricultura, pentru care Statul şi celelalte pături eco­­nomice au făcut şi fac mari sacrificii* Uzinele Reşiţa nu fac export de produse metalurgice pentru ca să aibă nevoie să fie sus­ţinute cu preţuri mari în in­terior. . . Semifabricatele belgiene ne costă la Brăila lei 2.40 kgr. A­­celaş preţ ne costă şi semifa­bricatul francez. Şi despre in­dustria franceză nu se poate vorbi că oferă mărfuri la­ pre­ţuri de dumping, întrucât a­­ceastă industrie este una din cele mai raţional organizate şi industriaşii francezi vând nu­mai atunci când câştigă.Cu­noască realităţile­ sau cifrele obţinute de noi de la autorită­ţile de resort privind aprobări­le de import pentru semifabri­cate de fier ? Pentru a arăta opiniei pu­blice cât de puţin serioasă este învinuirea, ce ne aduce trustul metalurgic condus de d. Max Auşnit, că noi am fi unicii im­portatori de semifabricate de fier, notăm mai jos cantităţile de semifabricate importate în ultimii trei ani de către uzinele Titan-Nadrag-Calan şi Indus­tria sârmei, după datele co­municate chiar de ele, minis­terului de industrie şi comerţ. Industria-Sârmei Am creiat uzinele noastre la Brăila pentru a ne putea apro­viziona cu material prim pe căi de transport eftine (pe Du­năre şi pe Mare). In aceiaş situaţie se găseşte soc. Industria-Sârmei care are uzine la Brăila şi care ea nu-şi produce­ fabricatele începând de la minereu, ci prelucrează semifabricate importate şi o cantitate infimă, şi aceasta în ultimul timp, cumpărată de la Reşiţa. In aceeaş situaţie sunt uzi­nele Titan, Nadrag, din Galaţi. De această societate, cercuri­le adversare nouă, nu pomenesc şi aceasta pentru motivul că fac parte din trustul lor. Uzinele Reşiţa se plâng de scăderea consumului de produ­se metalurgice în ţară. Acest consum a regresat în toate ţările din cauza crizei. A scăzut deci şi la noi din aceeaş cauză şi nu din pricina concu­renţei noastre. Au scăzut pro­babil şi comenzile Statului cam­ până în ultimul timp se cifrau la cca. 40°/o din producţiunea uzinelor Reşiţa. Aceste uzine au avut totuşi în anul acesta, comenzi foarte importante de fier beton pen­tru marele număr de construc­­ţiuni. In ce priveşte preţul cuielor, d. Max Auşnit ştie foarte bine că ele se vând, cu toată pro­tecţia vamală, aproape la pre­ţul de cost. Tabla se vinde­­ mult mai scump la noi, deşi în toate ţă­rile străine, cuiele sunt mai scumpe, cerând o prelucrare mai costisitoare, decât tabla. In fine pentru a răspunde a­­firmaţiunei comunicatului uzi­nelor Reşiţa că nu produc pla­tinele necesare uzinelor Titan, arătăm că după indicaţiunile catalogului Uzinelor Reşiţa, ele pot produce orice fel de platine însă cer un surplus de cost pentru tăiatul platinelor la di­mensiunile voite. Uzinele Titan găsesc mai convenabil să le aducă din străinătate. Atât comunicatul Uzinelor Reşiţa, cât şi toată campania de distrugere ce se duce împo­triva noastră de către d. Max Auşnit, conducătorul trustului metalurgic, pornesc din aceeaşi intenţiune : înlăturarea noas­tră de pe piaţa româneasca pentru ca d-sa rămas cu mono­polul produselor metalurgice, al fierului şi al tablei, în spe­cial, să poată dicta preţurile după bunul său plac. întreprinderile metalurgice David Goldenberg Fi­ Societate anonimă pe acţiuni Administrator-delegat, Herman D. Goldenberg. 30 au importat: în anul 1930 16.616 tone » » 1931 18.775 » » » 1932 (6 luni) 2.02) » 29.755 tone 16.311 » 5.391 » 37.411 tone 51.457'tone 34 vapoare în porturile dunărene — Portul Chilia in plină activitate.— Situaţia in celelalte porturi — Galaţi, 30 August După statistica agenţiilor de navigaţie, în porturile dunăre­ne se află 34 vapoare de mare cari încarcă cereale, cherestea sau alte mărfuri. Astfel, în por­tul Brăila încarcă cereale bas­timentele: „Bucegi“ (român) al S. M. R. de 2952 t. r. cu desti­naţia Rouen şi Anvers; „Miru­­panu“ (englez) de 1616 t. r. cu destinaţia Nantes; „Oria II“ (norvegian) de 1934 t. r. desti­naţia Rotterdam; „Allimnia“ (german) al agenţiei Deutsche Levante Linie de 2292 t. r. cu destinaţia Malta, Hamburg şi Weser; „Makis“ (grec) de 2265 t. r. cu destinaţia Anvers; „In­giner N. Vlasopol“ (român) de 2261 t. r. navlosit de societatea „Continexport“ pentru a trans­porta porumb cu destinaţia Da­nemarca; „Campidoglio“ (ita­lian) de 2249 t. r. cu destinaţia Neapole, Genova şi Marsilia ; „Nelon“ (grec) de 1723 t. r. na­vlosit de soc. „Bunge“ cu desti­naţia Anvers. Pentru încărcări de cherestea au fost navlosite vapoarele: „Martis“ (englez) de 1552 tone reg. cu destinaţia Neapole, C. Vecchia, Savona şi Oneglia; „Popi“ (grec) de 981 t. r. des­tinaţia Sicilia şi Africa de nord (Oran şi Philipville). IN PORTUL GALAŢI In portul Galaţi, socotit ca punctul principal al exportului de cherestea, încarcă diferite categorii de cherestea următoa­rele vapoare: „Aegaeson“ (en­glez) de 1037 t. r. cu destina­ţia Pireu şi Salonic; „Christi­ne“ (olandez) de 1173 t. r. des­tinaţia Taranto, Castellamare şi Marsilia; „Cesar Mabro“ (e-­­­giptean) de 1697 t. r. destina­ţia Alexandria şi Port Said ; „­Bucureşti“ (român) al S. M. R. de 1642 t. r. cu destinaţia Port Said, Beyrouth, Jaffa şi Haifa; „Francona“ (francez) de 668 t. r. destinaţia Ohio, Nau­­plia şi Patras; „Memphis“ (en­glez) de 1151 t. r. destinaţia A­lexandria, Port Said, Jaffa şi Beyrouth; „Aspasia Nomikou“ (grec) de 524 t. r. destinaţia Pireu şi Kalamata; „Georges Mabro“ (egiptean) de 1658 t. r. destinaţia Egipt. Vaporul „Kosti“ sub pavilion englez încarcă cereale pentru Anvers. Vaporul „Cloto“ sub pavilion italian încărcat cu cherestea pentru Catania, Buvolinox, Reg­gio, Milazzo, S. Marina, n’a pu­tut părăsi câteva zile portul de­oarece Banca Naţională a refu­zat să elibereze cecuri în franci francezi necesari spre a se plă­ti taxele de navigaţie către C. E. D. IN PORTUL CHILIA O deosebită activitate se ob­servă în portul Chilia. Mii de care cu cereale din toate păr­ţile Basarabiei sosesc la cheie şi încarcă în vapoarele aflătoa­re în port şi anume: „Kastel­holm“ (finlandez) de 334 t. r. destinaţia Rotterdam; „Pus­­tza (ungar) de 2371 tone regis­tru cu destinaţia Rotterdam ; „Vestvard“ (norvegian) cu 2441 t. r. destinaţia Anvers; „Arna" (norvegian) de 2953 t. r. des­tinaţia Esbjerg, Hersens, Fride­­rikshava (toate porturi daneze). VASE AFLATE IN CELELALTE PORTURI In portul Reni se află vapo­rul „Maria Dolores“ (spaniol) de 1867 tone registru care în­carcă cereale pentru Rotter­dam. In portul Ismail încarcă ce­reale vaporul „Treci“ (iugoslav) de 2275 t. r. destinaţia Rotter­dam. In portul Tulcea încarcă ce­reale vapoarele „Rosmarsund“ (finlandez) de 2671 t. r. des­tinaţia Rotterdam si „Milcovul" (român) al sec. „România“ de 2408 t. r. destinaţia Rotterdam. In portul Sulina e vaporul „Securitas“ (italian) de 3015 t. r. ce aşteaptă ordine p°ntru Rotterdam. UNIVERSUL Congresul general al învăţătorilor - Dezideratele. — Noul comitet al Asociaţiei. • Ziua II-a Chişinău, 29 Aug. Congresul s-a deschis la ora 9 dim­ in sala teatrului Naţio­nal. D. VIRGIL POP-Ardeal, ra­portor la salarizare, a dat ce-­­­tire raportului. D. BORCEA-Argeş a cerut a­­plicarea legii cumulului şi des­fiinţarea caselor autonome care nu dau nici un rezultat. D. AVADANEI-P.­Neamţ cere o politică unitară a învăţători­lor.D. GREGORIAN-Orhei infe­rează procedeul de a se luă mită la achitarea ordonanţelor ei, salar« D. P. HANEŞ, deputat, face un istoric al parlamentarilor membri ai corpului didactic şi promite că actualii parlamen­tari ai aceluiaş corp vor şti să apere drepturile de salarizare veghind ca la retuşarea buge­tului pe 1933 aceste drepturi să fie date. D. GHIDIONESCU, profesor universitar, aduce contribuţii pedagogice şi susţine înfiinţa­rea institutelor pedagogice şi în România aşa cum ele exis­tă şi în ţările civilizate. D. TH. IACOBESCU-Cetatea Albă face o rugăminte în sen­sul ca lupta pentru înfiinţarea instituţiilor pedagogice să fie dusă cu tărie. Anunţă că la Maentza pe Rin, în Germania, la institutul pedagogic, s’a pus la dispoziţie o sală pentru în­văţământul român, unde se vor aşeza lucrările de seamă ale învăţătorilor. Prin contribuţia tuturora vom stabili legături în toate ţă­­rile cu viaţa lor pedagogică. D. DAVID-Neamţ cere oste­­nirea cărţilor didactice şi cre­de că trustul hârtiei e cauza scumpetei nemaipomenite. D. ILIE ŢURCANU cere apli­carea obligativităţii. D. VIERESCU-VASLUI cere ca în congresul viitor să se desbată chestiunea grădinilor de copii şi recomandă raportor pe d-na Macovei-Basarabia ca­re a desbătut această problemă în congresul basarabean. D. PETRU PUCHIANU-Ga­­laţi arată că faţă de problema salarizării a corpului didactic, care constitue însăş chestiunea vitală a învăţământului pri­mar, congresul va trebui să ia în preocuparea sa, mai ales două puncte importante: res­tanţele şi plata integrală a sa­lariilor. Dacă guvernul va epuiza toa­te mijloacele pentru găsirea fondurilor necesare, dacă va fi nevoe intr’adevăr de restanţe, atunci învăţătorimea simte da­toria cu adâncă părere de rău­­ să formuleze următorul de­ziderat: Statul român, în faţa ne­dreptăţii ce a creiat-o învăţă­torilor, lăsându-i in restanţă cu plata salariilor pe 4-5 luni şi chiar şase, trebue să înţeleagă că este o datorie de adevărat patriotism, ca să aplice o mă­sură egală pentru toţi sluj­b­ilo­rul. ÎNAINTĂRILE D. LEON MREJERIU, rapor­tor, a dat citire următorului de­ziderat, aprobat de congres, privind înaintările. Absolvenţii şcoalelor normale cu capacitate să treacă exame­nul de definitivat după trei ani de funcţionare efectivă. Prima gradaţie după cinci ani, iar celelalte automat din cinci în cinci ani. Cei reuşiţi să pri­mească sporul de salar. Candi- I­daţii căzuţi la definitivat de 3 ori să continue a avea dreptul de a trece acest examen, păs­trând până la reuşită titlul de provizoriu şi salariul respectiv. După trei ani inspecţie spe­cială pentru gradul II, şi după alţi trei ani inspecţie specială pentru gradul I, făcută de un inspector general asistat de un delegat al asociaţiei judeţene, învăţătorii licenţiaţi să primea­scă la numire gradul I, învăţă­torii de gradul I, în urma unor activităţi extraşcolare şi peda­gogice să poată primi titlul de învăţător superior. CASA DE CREDIT A CORPU­LUI DIDACTIC D. TH. IACOBESCU a dat ci­tire următorului deziderat: în­fiinţarea pe regiuni a sucursa­lelor acestei Case. Membrii Ca­sei de credit să participe efec­tiv la conducerea reală prin re­prezentanţii aleşi. Casa să cre­­ieze cât de curând sanatorii pentru învăţători la mare şi la munte. Cheltuelile de adminis­traţie să fie reduse la mini­mum. Băncile învăţătoreşti vor funcţiona independent de Casa de credit şi ajutor a corpului didactic. SALARIZAREA D. VIRGIL POP a dat citire următorului deziderat in ce­­ priveşte salarizarea: plata res­­t­­anţelor să se facă în numerar şi nu în rentă de stat; plata regulată a salariilor între 20-30 ale fiecărei luni; bugetul pe 1933 să cuprindă toate dreptu­rile materiale prevăzute de le­gea învăţământului primar şi de cea a armonizării, drepturi călcate în trecut; modalitatea de plată a acestor drepturi: pe viitor salariile învăţătorilor în­cepători să se fixeze la cel pu­ţin 3000 lei lunar; indemniza­ţiile de chirie să fie recunoscu­te şi învăţătorilor de la sate; unificarea pensiilor cu mini­mum de existenţă. ÎNTREŢINEREA ŞCOALELOR Şcoala primară nu mai poate funcţiona dacă nu i se va asi­gura întreţinerea materială. Fondurile prevăzute de decre­tul lege privitor la funcţiona­rea comitetelor şcolare sunt absolut insuficiente. Să se le­gifereze întreţinerea materială in acord cu legea învăţămân­tului primar şi legea de admi­nistraţie locală. Fiecare şcoală primară va a­­vea un comitet şcolar sub pre­şedinţia directorului. învăţătorii şcoalei fac parte de drept din comitetul şcolar, secretarul desemnându-se din­tre ei. Din comitetul şcolar ju­deţean să facă parte şi un re­prezentant al asociaţiei jude­ţene. 20 la sută din totalul veni­turilor comunelor rurale. 15 la sută din totalul veniturilor co­munelor urbane. 10 la sută din venitul judeţului. Subvenţia obligatorie a sta­tului pentru completarea sumei absolut necesară pentru învă­ţământul primar pe judeţe. Toate fondurile să se centra­lizeze pe judeţe, organele fis­cale fiind obligate a vărsa su­mele la dispoziţia comitetului şcolar judeţean, la fiecare văr­sare. Repartiţia pe şcoli a fondu­rilor se va face de către comi­tetul judeţean după cerinţele fiecărei şcoli în conformitate cu tabloul întocmit. Cheltuelile absolut necesare: reparaţii, mobilier, material di­dactic, spese de cancelarie, ser­vitor şi combustibil. Să se abroge de urgenţă art. 186 din legea de organizare a M. I. P. din 1930 referitor la repartizarea cotelor pentru în­treţinerea şcoalelor rămânând acestea exclusiv pentru şcoa­­lele de stat. Până la legiferarea acestui deziderat să se menţină decizia ministerului instrucţiu­nii 5238 din 1932, după care co­mitetele şcolare distribuie su­mele după necesităţi. Toate aceste deziderate au fost votate de congres. D. D. TONI a închis congre­sul mulţumind basarabenilor pentru primirea grandioasă ce li s’a făcut, autorităţilor şi pri­marului oraşului, d. Bogos. Alegerea Comitetului Asociaţiei Provinciile au procedat la alegerea membrilor în asociaţie. Au fost aleşi: Moldova, Leon Mrejeriu, Mihai Vasiliu-Boto­­şani, în locul d-lui Adam eşti la pensie, Petre Puchianu şi Gh. Chiriţescu. Basarabia : Be­­liba, Sfeclă, Beţianu. Muntenia: Dumitrescu, Coman, Bucurică. Dobrogea: Gh. S. Popescu. Ol­tenia: Andreescu, Toader Gean­tă. Banatul: Petre Sabin şi Pa­vel Jumanca. Ardealul: Ciolan, I. Bărbulescu, Traian Şuteu, Obreanu. Acest comitet a reales preşe­dinte al asociaţiei pe d. D. Toni. • UN INCIDENT REGRETABIL La alegerea delegaţiilor in a­­sociaţia din Basarabia, d. Th. Iacobescu n’a fost ales. Congre­­siştii au văzut prin aceasta re­zultatul unui regionalism, d. Iacobescu fiind regăţean domi­ciliat în Basarabia dela Unire. Pe această chestiune s’a pro­dus un adevărat vacarhi. D. Beţian, ales basarabean, renunţă în favoarea d-lui Ia­cobescu. Acesta nu primeşte. D. Toni suspendă şedinţa câteva minute pentru calmarea spiritelor şi face un călduros apel ca învăţătorimea să iasă ca întotdeauna unită din acest congres. CONGRESIŞTII VIZITEAZĂ ORAŞUL Grupurile congresiştilor au vizitat în după amiaza zilei muzeul, casa sfatului ţării, di­ferite ferme din împrejurimile oraşului. Cu trenul de astă seară şi cu cele de dimineaţă, congresiştii au părăsit Chişinăul. E. N. ----------X • X---------­ Greva muncitorilor constructori din Cluj continuă Cluj, 29 August Am arătat că muncitorii con­structori din Cluj, în urma in­succesului tratativelor ce au în­ceput cu patronii lor în legătură cu încheierea unui nou contract colectiv de muncă, au declarat grevă și au refuzat să continue tratativele. Cele două părţi nu se pot în­ţelege asupra salariilor. Munci­torii pretind un salar de 24—30 lei pe oră, iar patronii oferă an­gajaţilor lor, la încheierea con­tractului colectiv, 18—27 lei pe ora de lucru. Văzând că nu pot ajunge la un acord cu muncitorii, patro­nii au adus dela Oradea 21 zi­dari pentru continuarea lucră­rilor începute. Se crede că totuşi, — creindu­­se prin aceasta o nouă situație, — tratativele vor fi reluate. -------- . O adunare a deponenţilor de la băncile din Cluj Cluj, 29 August După cum se ştie, deponenţii de la băncile din Arad, organi­zaţi într-o asociaţie, au ţinut zi­lele trecute o adunare în legă­tură cu proiectul de modificare a legii asanării datoriilor agri­cole, discutând măsurile ce ur­mează să le ia pentru apărarea intereselor lor. Acţiunea începută de depo­nenţii din Arad a avut răsunet aproape în toate oraşele din Ar­deal. In ce priveşte Clujul, — după cum suntem informaţi, — deponenţii de aici vor ţine şi ei o adunare în cursul săptămânii viitoare. Ei vor discuta de ase­­menea proiectul de modificare a legii conversiunii. — * r I x-----­ Alt accident mortal in aviaţia cehoslovacă Praga, 29 (Ullstein). — Un I avion militar s’a prăbuşit azi­­ lângă Praga. Pilotul a fost­­ ucis.­­ Acesta este al 14-lea accident­­ mortal in aviaţia militară dela începutul anului. Economico-Financiare S­CHIMBUL pe ziua de 30 August BURSA OFICIALA DE DEVIZE ( PETROLIFERELE “ r^ierite rCerute ' ' 1 ROMANE LA PARIS Paris . . . 6,59 6,5872 — Londra . . 586 581 _ 29 August N'ew-Yotk . 168 167.50 — Bruxelles . 23,40 23.30 — Astra română 79.— Roma . . . 8,64 8.61 — .. . „ Zürich . . * 32,75 32.63 _ Meaua romana 42.— Praga ... — — — Concordia 51.75 Viena ... — — — Berlin . . , 40.20 39,95 — Petrol-Block necotat Budapesta . — - — RENTELE ROMANE LA PARIS MONETE AUR Amsterdam . 67,80 67.60 — Redevența necotată DEVIZE STRĂINE (Deschiderea) VALUTE EFECTIVE I Zurich Paris Londra ——«««i I Napoleon . — Renta 7°/0 1929 de Lira sterlină. — Stabilizare 1070 Lira otomană — „ 7*/2 1931 de Jubiliar alei 50 — Desvoltare . . 43 Jubiliar a­lei25 — „ 47. unificată . . 52 Jubiliar â 12,50 — Galbeni mari BURSA București, 30 august TÂRGUL OFICIAL dela 11—12 dim. Renta împroprietăririi 26 3/8, 26 1/2; împrumutul de stabili­zare 45 1/2, 5 5/8, 5 3/4, 5 1/2 ; Împrumutul de desvouri 47 1/2 ; Urbane București 500 36 1/8, 36 1/4, 36 1/8 ; Banca Națională 4100. 4075. 4050. 4025; Soc. Cre­dit Industriali 190; Soc. Astra­ Română 550, 70, 60, 70, 65, 60, 50,­ 55; Petrol Blook 66, 55, 60 ;­­soc. Credit Minier 121, 120; I. R. D. P. 46 ; soc. Petrolul Bu­curești 60; soc. Mica 435 ; soc. Reşiţa 144, 145, 146; S. T. B. 775. Târgul liber Cursurile din târgul liber sunt comunicate de Banca M. Kinkels, str. Lipscani 22. RENTE ANTEBELICE Rentă 1% originală 33—42 Rentă 4% duplicat 36—37 Rentă 4%% originală 40- 45 Rentă,4'A% duplicat 37t—40 Irentă 5% originală 53—60 Rentă 5% duplice 50—55­­ RENTE POSTBELICE Rentă 4$ Unif. Berlin 110—115 Rentă 1‘A% Unif. Berln 240—255 Rentă 5% Unif. PariB 325—340 Rentă 5% Unif. PariB 410—420 Rentă 5% 1916 Naț. 39­40 Rentă 5% 1919 Unirii 3254—33­­2 Rentă 5% 1920 Ref. 35—33 % Rentă 5% 1922 Impr. 26—2654 Rentă 7°/o 1919 Stab. 45.54—45­% Rentă 754% 1951 Desv. 47—47% SCRISURI FUNCIARE Urb. Buc. 5°/o ex. cup. 36—367, Urb. Buc. 10% ex. cup. 63—65% | Urb. Iaşi 5% ex. cup. 25—2554 | Urb. Iaşi 10% ex. cup. 4354—44 Rurale 4% 27—28 1 Rurale 5% 27—28 1 Rurale 10% 47—49 OBLIGAŢIUNI judeţene 4%% 29—30 Judeţene 5% 29—30 Loc.­eftine ex. cup. 45—47 Corn. Bucureşti 4% 27—29 Com. Bucureşti 5% 3—35 | Casa Rurală 5% ex. cup. 28—30 [ Casa Rurală 10% ex. cup. 46—48 Idem pur ex. cup. 170 Banca de credit român 195 Banca Minelor 13 Banca de scont 25 Bank of. Roum. 800 Comerțului Craiova 80 Albina din Sibiu 90 Banca com­. rom. ex. cup. 225 B­ca com. italo-rom. ex. c. 400 Banca Viticolă 30 Cerealiștilor 173 Banca Agricolă 20 Banca Sindic. Ilfov 210 PETROLIFERE SOCIETĂȚI DE ASIGURARE Dacia-România ex. cup.­­500 Generala ex. cup 600 Naţionala 220 Urania 500 Agricola-Fonciera 200 Franco-Rom­ână 700 Steaua României 650 Prevederea 100 Asigurarea Românească 125 NAVIGAŢII1 România Navigaţie Dunărea S. R. D. DIFERITE SOCIETĂŢI BĂNCI Banca Naţ. cup. perf. 4050 Banca Rom­­. ex. cup. 180 ’ Astra Română 560 Steaua Română 180 Speranța 200 Petrol Block 60 Petrolul Românesc 35 Concordia 300 Credit Minier 120 I. R. D. P. 46 Redevenţa 20 Petrol Govora 30 Rom. belg. de petrol 43 Generala Petroliferă 20 Petrol București 60 500 -70 300 Credit industrial ex. cup. 190 Clădirea românească veche 170 Cartea românească ex cup. 100 Mica 435 Carpatina 120 Cetea ex. cup. 175 Reşiţa ex. cup. 146 S. T. B. 775 Construcția modernă 50 Creditul Technic 30 Marile hoteluri 50 Casa Rurală 110 Credit carbonifer 149 Locuințe eftine 120 Govora -Câlimăneşti ex cap. 80 N. F. R. in traficul internaţional Direcţia navigaţiei fluviale române a decis ca acest servi­ciu să participe, pe viitor, la efectuarea transporturilor de mărfuri in trafic internaţional, prin transbordare peste Dună­re, intre Giurgiu şi Rusciuc. Această participare se va fa­ce numai pentru mărfurile ex­pediate pe bază de tarife di­recte internaţionale. Mărfurile vor fi cartate direct de la staţiile de predare până la staţiile de destinaţie. Se precizează că nu se vor primi spre expediere mărfurile în greutate mai mare de 750 kg. şi cu lungime mai mare de 7 km de colet. Mărfurile ce depăşesc aceste greutăţi şi lungimi se vor pri­mi numai în urma unei înţe­legeri prealabile asupra taxării şi transbordării. De asemenea, nu se vor pri­mi la transport animale vii şi mărfurile în vrac. Pentru pagubele rezultate din pierderi totale sau parţiale şi pentru avarierea mărfurilor, in cazul când s-ar fi întârziat parcursul pe apă. Navigaţia fluvială va răspunde faţa de părţi în limita contractului de asigurare pe care C.F.R. îl are încheiat cu societăţile de asi­gurare. Când nu se va putea dovedi că paguba a fost provocată de vreuna din administraţiile par­ticipante, suma despăgubirilor se va repartiza între toate ad­ ■ ministraţiile participante la­­ traficul direct. Manipularea mărfurilor pen­­­­tru transbordare, în porturile I Giurgiu şi Rusciuc, se va face prin îngrijirea navigaţiei flu­viale. PIAŢA PEŞTELUI LA TULCEA Prin biroul vânzărei s’au vândut o cantitate de 3470 kg. peşte pentru care s’a încasat suma de 19.581 lei. Preţurile au fost următoarele: Cegă, 27 lei kg.; nisetru, 44 lei; şalău, 24 lei; ştiuca, 7 lei; crap, până la 2 kg., 15 lei; somn până la 1 kg., 6 lei; dela 1—4 kg., 6 lei; lin, 7 lei; ovat, 7 lei; caracudă, 8 lei; babuş­­că, 4 lei; biban, 12 lei; albi­tură, 6 lei; mrenă, 12 lei; icre de nisetru, 350 lei. * . Prin oborul de cereale s’au vândut următoarele cantităţi de grâne : 549 care orz cu 180—190 lei suta kg.; 54 care in cu 320—400 lei suta kg.; 1 car ovăz cu 180 lei suta kg.; 7 care rapiță se­mănată cu 320—330 lei suta kg.; 5 care porumb cu 180 lei suta kg.; 2 care mei cu 150 lei suta kg.; 7 care fasole cu 220—230 lei suta kg. Coro­anelor Dunării Anul XLIX Nr. 240 Joi 1 Septembrie 1932 INFORMA­TI­UNI şi Asociaţia sanitarilor auxi­liari titraţi convoacă persona­lul sanitar auxiliar de la muni­cipiul Capitalei spre a discuta dispoziţiile art. 250 din legea sanitară şi alte chestiuni pro­fesionale. Adunarea se va ţine Dumi­nică 4 Septembrie, ora 10 di­mineaţa, în sala Federaţiei sa­lariaţilor publici din pasagiul Imobiliara (scara D.). Dr. I. Mihalovici Medicul Secţ. de Urologie al Spit. Noua Maternitate. Îşi reia consul­taţiile de la 3-8 p.m.. Calea Victo­riei 100. Telefon 234­82. 835 ! ! Cantina căminului studen­telor „Spiru Haret“ se deschide Joi,­ 1 Septembrie. iHslitt! foia ie fete Calea Călăraşilor 107. Internat, externat, curs liceal, programa statului primeşte eleve de la şco­lile statului, înscrieri zilnic 10-12, 4-7. Preţ modest. Directoare ELENA MIRONESCU 45 1­­ Cursurile cooperative pen­tru vânzători, organizate de O­­ficiul naţional al cooperaţiei române pentru 1—15 Septem­brie a. c. s’au amânat până la o dată ce se va comunica ulte­rior. DR. BOGDANOVICI Medic şef maternitatea P. GRECEANU, Vasile Lascăr 62, ore ; 3—5. □ D. Ilie T. Iordănescu, por­­-şef­­ la trib. Caraş, a fost pus pe ziua de 1 Septembrie la pensie. Doctor C­r. Georgescu Chirurg primar, îşi reia consultaţiu-­­ nele. Str. Romană 25 882 IT­ D. Ion D. Teodorini, sub­­inspector la Oficiul naţional al colonizărilor, detaşat la secţia de îndrumare şi control a aso­ciaţiilor agricole de pe lângă O­­ficiul naţional al cooperaţiei ro­mâne, a fost suspendat. fi Doctorul Popovici-Lupu, medic primar al Spitalului de copii, îşi reia consultaţiile. B-dul Carol 21, 4-6. Tel. 228/50. 7 [T| In ziua de 28 August, în pretoriul primăriei comunei Poe­nari Burdi (Prahova), s-a ofi­ciat căsătoria civilă a d-şoarei Lucia D. Tăutu cu d. Titi C. Maiorescu, fiul d-nei şi d-lui Corneiliu T. Maiorescu, judecă­­toru­l-consilier al acelui ocol. HI­D- Doctor Mihail Ignatescu înapoindu-se în Capitală, îşi reia consultaţiile, Str. N. Fili­­pescu 59. 1­8 INTERNATUL LICEULUI „MIHAI VITEAZUL“ Bucureşti, instalat în condiţiunile cele mai moderne, primeşte în­scrieri de solvenţi şi seminterii de la 25 August 1932. Prospecte la cerere. Repetent: nu sunt primiţi.5 . Funcţionarii bugetari ai Camerelor de comerţ şi ai Uni­unii pot călători pe c. f. r. ca şi funcţionarii regiilor autonome. In acest sens s’a dat un ordin circular tuturor organelor c.f.r. al Ştiri şcolare ŞCOALELE ANGLICANE DE FETE cu drept de publicitate Str. Negustori 8 şi str Olteni 45 Bucureşti Grădină de copii, curs primar şi secundar. Deosebită atenţiu­ne la limbile străine, înscrierile de la I Sept. a. c. 4­­­1 La liceul de fete „Iula­ Haşdeu“ din Bucureşti, reîn­­scrierile elevelor promovate se fac numai până în seara de 31 August, ora 6. 1T] Externatul secundar şi co­mercial „Zoe Romniceanu“ din calea Moşilor 148 primeşte zil­nic înscrieri. Taxele foarte scă- . zute. Se primesc studente în pen-­i siune. I I 1 La şcoala normală de:­­ conducătoare „Principesa Elisa-­­ I beta“ din Bucureşti sunt va- : ! cânte 30 locuri de bursă şi de ; ; solvă pentru cl. I normală,­­ I Examenul de admitere începe în ziua de 10 Sept. înscrierile ; se primesc în fiecare zi la can-­­ celaria şcoalei din calea Ser­­i ban-Vodă 24. Liceul de băeţi „Profesorii A­­sociaţi“, înscrie în noul său lo­cal, str. Sf. Ştefan Nr. 24.­­­I Direcţia şcoalei de orbi „Regina Elisabeta“, din Bucu­reşti, face cunoscut că, pentru­­ anul şcolar 1932—1933 dispune de 12 locuri vacante pentru co­pii orbi de ambele sexe, în vâr­stă de şcoală. Cu acest prilej, roagă stăruitor pe domnii pri­mari şi pe domnii învăţători, să îndemne pe familiile, în cari se află asemenea copii, a-i tri­mite la şcoala de orbi, arătân­­du-le binefacerile învăţăturii pentru ei. înscrierile se primesc la şcoa­lă, — str. Vatra Luminoasă nr. 100 — însoţite de actele obiş­nuite. Cursurile încep în ziua de 15 Septembrie. D­esfacerea Cusături româneşti B-na C0S€0, str. Gen. Lahovari 27. Tramvai 16-17. Ţ. D. Mihai Tican Rumano va ţine azi la Radio a patra conferinţă despre Spania (Gre­nada). Lilli Soc. „DRAJ­A“ Depozit Şos. Gării Obor 16 Telefon 245/66, oferă lemne de bucătărie, tăiate şi trans­portate la domiciliu cu Lei @S® . Comenzile se primesc la Depozit şi la Sediul Soc. Palatul ziarului „Universul“ Profitaţi de timpul favorabil şi aprovizionati-vă de acum cu lemne USCATS de la Soc Drajna cu tariful redus 100 mii tone cereale in tranzit • ‘Jv . «...­­........... . — Cerealele sunt destin­ate Cehoslovaciei.1— Unde vor acosta vapoarele — din Rusia Galaţi, 30 August Inuipâ­ndune rapoarte sosite la bursa de cereale, guvernul sovieic a vândut pe piaţa Ceho­slovaciei circa 100.000 tone dife­rite cereale ce urmează a fi în­cărcate în porturile ruseşti şi a­­nume: Martopol, Nicoliaev, Ta­gam­reg, Odessa, Feodosia şi Tuapse. In vederea acestui mare tran­zit de cereale au fost navlos­ite vapoarele : „Ulm“ sub pavilion german de 2427 tone registru ; „Diana“ sub travilion italian de 1032 tone regiisru ; „Katerina“ sub pavilion grec, spre a trans­­porta 5500 tone netto. La Galaţi a fost navlosit va­porul „Costa®“ sub pavilion grec de 2000 tone registru cu navlul de 3.9 pr. tonă spre a­ransporta cereale în cursul lu­nii Septembrie. Toate aceste vapoare împre­ună cu altele ce vor mai fi na­­vlosite vor sosi în portul Galaţi şi în largul Dunării — spre a nu mai plăti nici uin fel de taxi către C­­E. D. sau autorităţile din port — vor descărca în şle­puri mărfurile aduse. MODIFICĂRI DE TRENURI PE LINII ÎNGUSTE De la 28 c. au fost anulate toate trenurile din itinerariul actual, de pe liniile înguste Turda-Abrud, Tg. Mureş-Turda, Tg. Mureş-Praid şi Band-Mihai Viteazu. In locul trenurilor suprimate vor circula zilnic trenuri de persoane nou, înfiinţate şi a­­nume: 395, 396, 397 şi 398 pe distanţa Turda-Abrud; 399 şi 400 între Turda-Buru; 3561 şi 3562, tren local de marfă pe distanţa Turda transbordare- Turda; 425, 426, 445, 446 între Tg. Mureş-Praid; tr. 455 şi 456 pe distanţa Tg.Mureş-Acaţari. PIAŢĂ CEREALELOR In fără Bi­ăila 50 August Situaţia pieţii interne a cerea­lelor a înregistrat o nouă scă­dere la orz; celelalte produse sunt staţionare. In port şi do­­curi, au sosit circa 100 vagoane S-a vândut : orz de 53—59 kg cu 3 la sută cu 19500 linie doc; de 61 jum. kg. cu 20.000; de 64 gr. cu 21.000 ; sămânță floarea soarelui cu 31.500 pentru consu­mul intern ; porumb dinte de cal cu 18750—18.850 linie doc și 19.8000—20.000 bordo. Valorează: mazăre furajeră 28.000 linie port; porumb corci­tură 19.650 bordo; orz de Basa­rabia de 58—60 kg. 19.600; linie doc, de 59 jum.—60 jum. kg., 19.750; orz stutuit 22.500 bordo ; grâu de 76 kg. cu 2 negre și 5 secară, 46.500 şlep; secară de 70 kg., 31—32.000 linie doc și 33.000 franco moară; fasole de rând 25.000—25.500 linie port. * In obor au sosit: 1140 care cu cereale și s-a vândut: orzul cu 180—215 lei; porumbul cu 180—185; meiul cu 150; ovăzul cu 220—225 și fasolea cu 250 lei suta de kg. ! - 122 sus sărbătat. 29 August CHICAGO (Închiderea) Grâu: Tendinţa fermă­ Sept. 54.62—54.75 ; Dec. 58.62—58.75 ; Mai 63.37—63.50. Porumb: Tendinţa fermă . Sept. 32.25; Dec. 35; Mai 39.75. Ovăz: Tendinţă fermă Sept. 17.62 ; Dec. 19­87 ; Mai 22.62. Secară: Tendinţa fermă. Sept. 33 87; Dec. 36.87; Mai 40.87. WINNIPEG (închiderea) Grâu: Tendinţa fermă. Oct. 57.75; Dec. 59.50 ; Mai 63-87. Orz: Tendinţa, fermă. Oct. Dec. 34.87; Mai 3850.

Next