Universul, octombrie 1932 (Anul 49, nr. 271-300)
1932-10-02 / nr. 271
I ^fiîțiV XisKf l1^1 BWnJfSjiAdca 2 Octombrie 1932 Note pedagogice Literatura copilărească Prin literatură copilărească se înţelege de autorii didactici, unele bucăţi scurte, a căror factură, mai totdeauna asemănătoare parabolelor evanghelice, conduce acţiunea către o învăţătură morală, iar de autorii literari, unele poveşti fantastice, sau schiţe reale, scrise adesea nu cu multă îngrijire, pentru că ele se vor ceti de copii, la cari cultul stilului şi gândirii e neexistent. Nu putem cere autorilor de lectură didactică, expulzarea din cărţile de cetire a bucăţilor cu cuprins moral — principiile de morală individuală şi socială sunt una din marile cerinţi pedagogice : formarea voinţa şi a caracterului moral. Doar ea cere acestor autori de a medita mai bine asupra acestor principii pedagogice şi a alege acele bucăţi, cari pot produce sugestii puternice. Lucrul acesta trebue să-l înţeleagă mai întâi comisiunile de aprobare a cărţilor didactice. Cărţile de cetire abundă de mulţimea bucăţilor, cari ar trebui revăzute, sau mai bine înlocuite. Autorii de literatură copilărească nefiind obligaţi de unele prescripţiuni programice, sarcina lor e cu atât mai grea, cu cât sufletul, căruia se adresează, pentru adult e un mister. Doar printr’o intuiţie artistică, să se poată pătrunde în parte, acest mister ca să i se dea copilului o literatură potrivită. D’Amicis a fost unul dintre acei cari a avut intuiţia clară şi a desvelit acest mister, dând copiilor o carte pentru inima lor. Cel puţin autorii de literatură copilărească, mai întâi să fi căpătat certificatul literar, că au putut pătrunde sufletul adultului, care e mai uşor de desvelit, căci e însăş sufletul lor adult autobiografiat, ca apoi să încerce a scrie pentru copii Făcând abstracţie de fabula acţiunii, scrisul trebue să îmbrace factura clară şi luminoasă a stilului clasic. Lăsând la o parte literatura copilărească a scriitorilor, copilăria are literatura ei deja creată în poveştile, legendele, baladele miraculoase pe cari poporul le-a făurit în stadiul copilăriei lui şi cam pentru imaginaţia copilului nu e nimic mai atrăgător, înţeles, impresionant, educativ şi instructiv. Din experienţă în şcoală, până la vârsta de 11 ani, lecturi libere de pus in mâna copiilor, sunt aceste creaţiuni literare populare, curăţate de unele impurităţi. De la această vârstă, copilul începe să guste şi schiţa şi povestirea, în cari conjonctura acţiunii se apropie de viaţa reală. Calea culturii e deschisă. Rămâne ca societăţile de absolvenţi, căminurile culturale, şezătorile, serbările să întrețină gustul de lectură, prin bibliotecile populare. De la bâlciul coafurii din Londra Iată nişte degete de cauciuc unse în interior cu un ulei de toaletă, care se întrebuinţează spre a întări unghiile şi a le împiedica de a se rupe. Capete multicolore . Zilele acestea s-a deschis la „Olympia“ din Londra, marea expoziţie a coafurii. Intre tot felul de inovaţii în arta de a face din podoaba naturală a capului o operă artistică, aceea care provoacă desigur senzaţie e un nou sistem de văpsire a părului. Acest minunat procedeu permite unei femei ,să fie brună de dimineaţa, blondă după amiazi şi roşcată seara, ba chiar să arboreze nuanţe intermitente la diferite ore din zi. Vopseaua întrebuinţată e absolut inofensivă şi se poate spăla. Ceea ce e şi mai apreciabil e că transformarea nu costă decât câţi-iva şilingi. Inventatorul magicei vopseli a avut ingenioasa idee de a prezenta publicului femenin un splendid coş cu crizanteme de nuanţe diferite, care ispiteşte pe fiecare să se apropie să le miroase.... şi să constate cu uimire că e vorba de flori făcute din păr vopsit. SURPRIZA O scenă nostimă luată la „Crystal Palace“ din Londra cu prilejul lucrărilor în vederea marei competiţii dintre câinii de cursă danezi şi alsacieni. Un mic „poodle“, venit „in vizită“ a dat campionilor, uimiţi, o probă de ce poate face un căţeluş, sprinten şi inteligent, chiar fără să fie antrenat.... D . Henriot, poet Rar se întâmplă ca poeţii să fie oameni mari de stat,— scrie „Journal de Geneve“, — exemplul lui Lamartine şi Victor Hugo n-a fost, în această privinţă, prea încurajator. Şi mai rar să întâmplă ca oamenii de Stat să fie poeţi mari; totuş, d. Ed. Herriot pare să vrea’ să desmintă această regulă. Se cunoşteau mai multe lucrări care il arată erudit, om extrem de cultivat. Aceea pe care a publicat-o de curând sub titlul „La Porte océane”, pune în lumină din nou toate aceste calităţi — şi alte câteva. Te întrebi cu adevărat, când d. Herriot, care este primar al Lyonului şi şef al unui mare partid, chiar când nu este prim-ministru, are vreme să consacre artei şi literaturei destule răgazuri ca să scrie cărţi de o atât de mare bogăţie de cugetare şi simţire ? Deşi lyonez, d. Herriot are o dragoste deosebită pentru Normandia. A şi scris despre pădurea normandă o carte plină de farmec. „La Porte océane“ este consacrată tot Normandiei. Nu este descriere, nu este nici istorie. Este ceva ca o sinteză şi o filosofie a Normandiei, către care d. Herriot s-a îndreptat cu iubire. Poate că in gândul său este ceva şi mai adânc şi mai vast. Este un fel de analiză chiar a Franţei. Ţara aceasta este prea mare, prea variată, ca să se dedea unui examen total atât de minuţios. Dar, cântând un imn Normandiei, d. Herriot a voit să celebreze toate provinciile franceze, să le arate bogăţiile, măreţiile şi vraja. S-a plimbat în „terres des abbayes“, a vizitat porturile normande, a străbătut străzile din Rouen, şi în cursul preumblării notează ceea ce l-a izbit, istoriseşte ce ştie, adânceşte ce l-a interesat. Cum este admirabil informat despre toate problemele, cum cunoaşte viaţa economică, istoria, arhitectura, plimbarea sa este fructuoasă pentru cititorii săi la fel ca şi pentru el. Aşa se descoperă, la întâmplarea întâlnirilor, vederi profunde despre Wilhelm Cuceritorul şi istoria Angliei, o comparaţie savantă a catedralelor din Chartres, Bourges şi Rouen, un studiu despre Corneille ca om de drept şi o admirabilă povestire a martiriului Jeanei D'Arc. Cât despre paginile mănăstirilor normande şi catedralelor gotice, ele arată că se poate să nu-ţi placă clericalismul şi totuşi să simţi profund ceeace este frumos şi mare. Nu trebue să ne mirăm de asta. Politica se opreşte acolo unde începe poezia,’ şi d. Herriot este un poet care se ignorează singur. Scrie în versuri fără să-şi dea seama. Citiţi această descriere a unui peisaj, unde se poate vedea... une fléche aux tons gris pointer sur la futaie la vague s’assoupir dans un bassin dormant et, prés du mur fleuri qu’un bois de chéne étaie le soir d’été glisser sur un verger normand De altfel, d. Herriot mărturiseşte de asemenea că-i plac. ces arbres surannés qu’un vent discret balance clauatant au sabie d’or un mot d’autrefois. Dacă președintele scrie astfel în proză, cum ar scrie dacă s-ar amesteca să facă versuri ?. Tradiție Reprezentanţi ai echipelor de vâslaşi de la Oxford şi Cambridge cu ocazia unei procesiuni tradiţionale. . Un artist bine plătit cu toţi „regii“ de pe ecran se pot lăuda că primesc un salariu de 20 lire pe săptămână. Iată însă un mic „monarh“, care poate afirma aceasta. El joacă într’un film romantic, intitulat : „Trăiască regele“. Note medicale INFLUENŢA VITAMINEI B ASUPRA FUNCŢIILOR DIGES- TIVE Vitamina B are influenţă asupra digestiei şi asimilării a- limentelor, acţiune pusă în e- videnţă prin experienţe făcute , la porumbei, şoareci, maimuţe, de Gross, Shermann, etc. Tulburările constau în: încetinirea transitului intestinal, micşorarea puterii de asimilaţie, alterarea funcţiei secretarii, micşorarea rezistenţei la infecţii. Ribadeau şi Willemin Cloq au arătat acţiunea remarcabilă a vitaminei B (extract de drojdie bere, sau grâul germinat) asupra pierderii apetitului şi constipaţiei la sugaci, mai ales în timpul înţărcării. Marks, adăugând regimului vitaminei B 15 gr. grâu germinat, a obţinut bune rezultate în cazuri de denutriţie şi astenie de origine intestinală; au dispărut manifestaţiile în legătură cu constipaţia, migrena, aerogastria, aerocholia, durerile abdominale, erupţiile cutanate. Efectul terapeutic se obţine repede, în câteva zile, până la 6—8 săptămâni de tratament. Deci în cerealele germinate (grâu, orz, ovăz) se află un element foarte activ, cu acţiune stimulentă asupra funcţiilor gastro-intestinale: apetit, digestie şi eliminaţie, absorbţia şi asimilarea alimentelor şi asupra stării generale, în special greutatea şi starea fizică. Noel şi Fiessinger au preconizat cu drept cuvânt tratamentul constipaţiei cronice cu tărâţe, fie au efect nu numai mecanic, dar sunt bogate în viitamina B, prin care lucrează asupra stării cronice intestinale. Civilizaţii, în special americanii, au un regim sărac în vitamina B, întrebuinţând pâine albă, făinuri albe, alimente şi conserve, exces de hidrocarbonate şi zahăr. Lipsa vitaminei B este aproape constantă la copil după înţărcare. Avitaminoza B mai lucrează făcând tubul digestiv mai vulnerabil şi mai puţin rezistent cauzelor patologice: rele obiceiuri alimentare, lipsă de igienă, infecţii şi paraziţi. Un regim sărac in vitamina B poate produce un catar gastrointestina, cu mucoase în scaune, diaree. După Senle Harris, mărirea numărului ulcerelor gastrice şi duodenale este în legătură cu consumarea zahărului în exces, a siropurilor, făinurilor albe, a orezului recorticat. Aceste accidente sunt frecvente la americani, saturaţi de zahăr. Vitamina B joacă rol important în digestia glucidelor (zaharurilor). Vitamina B în regim trebue să fie în cantitate proporţională cu cantitatea zaharicalelor, ce conţine. Este important de ştiut că vitamina B în diabet măreşte toleranţa pentru glucide şi scade glicemia^ (zahărul în sânge). Dinaceastă cauză Melcer tratează diabeticii dându-le zilnic 10 gr. drojdie de bere, foarte bogată în vitamina B. (.Robert Clément), Dr. P. tmi vmisuliV B. Auboin despre criză şi legile de asanare ~ Ce cuprinde noul său raport a portul întocmit de consilierul technic străin pe lângă Banca Naţională, d. Roger Auboin, cu privire la mersul institutului nostru de emisiune în perioada de la 7 Februarie la 3 Septembrie în legătură cu aplicarea programului de desvoltare din 1981, precum şi a măsurilor permanente prevăzute în programul de stabilizare. DUPĂ CRIZA DIN 1931 ,aportul d-lui Auboin se spune că din Februarie, şi până acum, situaţia generală dela noi s’a agravat mult, dificilul continuu al tezaurului obligând statul să suspende chiar plata salariilor şi să recurgă la mijloace financiare cu caracter excepţional, fapt asupra căruia trebuesc făcute toate rezervele. Şi aceasta se întâmpla tocmai când se spera intr’o redresare financiară, după ce scăpasem de criza din 1931, mai ales că se luase măsuri de prevedere, spre a asigura Băncii Naţionale şi guvernului oarecare sprijin din afară. CONDIŢIILE RESTABILIRII FINANCIARE Pentru aceasta se cerea o serie de condiţii şi anume : a) Banca Naţională şi guvernul să urmărească o politică energică pentru restabilirea ereritului zdruncinat de criza din 1931, pentru descongestionarea încet dar sigur a portofoliului Băncii și a căuta să reducă tezaurizarea prin redarea încrederei pe piață. b) Printr’o politică severă de trezorerie să se restabilească echilibrul încasărilor și cheltuelilor lunare, astfel ca să nu se mai mărească mereu arieratele şi să se îndepărteze orice tendinţă de inflaţie pentru nevoile tezaurului, aşteptând ca reforme mai serioase să permită restabilirea echilibrului bugetar. CONVERSIUNEA SI LICHIDAREA JUDICIARA DISTRUG CREDITUL Dar, din nefericire, in luna Aprilie se votează legea conversiunii datoriilor agricole şi a lichidării datoriilor comerciale, cari au avut grele consecinţe pentru Banca Naţională, ca şi pentru creditul public şi particular, expunând tezaurul la obligaţii cari, deşi n’au fost evaluate, erau considerabile. Ca prim efect al acestor două legi s’a produs imediat o evaziune a capitalurilor, precum şi o scădere simţitoare a încasărilor fiscale. Asupra efectelor dezastroase ale acestor legi,,d. Auboin arată că a făcut atent guvernul respectiv, de a nu distruge spiritul la o anuitate fixă sacrificiul cerut statului, căci orice angajament neprecis echivalează cu un faliment sigur şi o inflaţie inevitabilă, şi de a evita cu toată atenţiunea orice repercusiune a legii asupra Băncii Naţionale şi manetei. DIFICULTĂŢILE TEZAURULUI ŞI CONCURSUL BĂNCII NAŢIONALE In acest timp criza tezaurului devenea din ce In ce mai accentuată, încasările lunare fiind de 1.200 la1300 milioane, în timp ce pentru cheltueli era nevoe de 1.700 până la 1800 milioane. Atunci s’a recurs la ajutorul Băncii Naţionale pe baza următorului program : a) Cheltuelile reduse la strictul minim (salarii, pensii, etc.), cu excluderea oricăror arierate sau cheltueli aparţinând bugetului extraordinar ; b) Luarea de măsuri imediate pentru sporirea încasărilor, aşteptându-se reformele fiscale şi administrative ce urmau să fie realizate ; c) Spre a acoperi diferenţa între plaţi şi încasări, Banca Naţională a dat următorul ajutor : 1) O sumă de 1.040 milioane asupra beneficiului baterii monezii divizionare; 2)n avans de 405 milioane din fondurile împrumutului de stabilizare şi desvoltare şi cari n’au primit încă o destinaţie. Asupra acestui avans statul n’a restituit Băncii Naţionale decât 45 de milioane, întrucât a avut nevoe de un nou împrumut. ÎMPRUMUTUL DIN ELVEŢIA Şi în luna August statul — tot cu concursul Băncii Naţionale — contractează în Elveţia un împrumut de 50 milioane franci elveţieni reprezentând 1.612 milioane lei, din cari mai erau la 3 Septembrie la dispoziţia tezaurului 722 milioane. COLABORAREA LIGII NAŢIUNILOR Pentru realizarea programului financiar, guvernul a cerut colaborarea technică a Ligii Naţiunilor. POLITICA MONETARA D. Roger Auboin, după ce face o examinare asupra industriei şi comerţului nostru, încheie raportul său arătând că totul depinde azi de iuţeala şi energia cu care se vor putea lua măsurile de redresare a finanţelor publice şi creditului particular, măsuri cari se impun mai mult ca oricând întrucât de ele depinde orice politică monetară. Noui sublocotenenţi Următorii elevi, absolvenţi ai şcoalelor militare, au fost înălţaţi la gradul de sublocotenent activ pe ziua de 1 Octombrie, şcoalelor militare, înălţaţi la gradul de sublocotenent activ, pe ziua de 1 Octombrie : INFANTERIA Done M. Mihai, Micu St. Ştefan, Mustaţă I. Gheorghe, Sărdărescu D. Vasile, Damian P. Dragoş, Lăzărescu J. Gh. Halchim Mircea, Dăniciuc V. ştejfan, Marinescu C. Grigore, Constantinescu H. Ioan, şte- Ifănescu Creţulescu Dumitru, Ciorău C. Ioan, Neagu I. Constantin, Sighişoreanu A. Mircea. ARTILERIA Duminică Gh. Florea, Şerbu P. Gheorghe, Nicopol S. Ştefan, Velsan Teodor, Arghirescu Ioan, Podeanu A. Dumitru, Constantinescu Telemac, Marinescu S. Ştefan, A. Tomei S. Gheorghe, ştefănescu Hie, Putrezeanu Constantin, Zerman Silviu, Dumitriu Alfred. CE ESTE: c. 3 C. In zbor spre glorie şi bogăţiei In luptă cu elementele naturii, cu oamenii şi cu fiarele! REFORMA LIMBII TURCE Mustafa Kemal Paşa, preşedintele republicii turceşti, se ocupă, în orele libere, de filologie. După mai mulţi ani de studii, bărbatul de stat turc a ajuns la convingerea că în limba ce o vorbesc asta concetăţenii săi, s’au introdus atâtea elemente străine, încât ea trebue reformată. Trebue creată o limbă literară nouă, o gramatică nouă, un vocabular nou. In curând se va ţine la Ankara un congres panturc pentru reforma limbii. La congres vor participa linguişti, scriitori, poeţi, preoţi, etc. Kemal Paşa şi-a rezervat însă rolul de arbitru și hotărîrile lui vor fi definitive. Membrii congresului nu vor avea decât vot consultativ. Ofiţeri trecuţi în rezervă Următorii ofiţeri au fost trecuţi din oficiu în poziţie de rezervă pentru limită de vârstă : INFANTERIA General de brigadă Mărculescu Rafael. Colonelii Antonescu Benedict, Bianu Virgil, Vasilescu Grigore şi Gearam Haralambie. Locotenent-colonel Surugiu Gheorghe, Căpitan Ivănescu Avram. Locotenenţi Râmniceanu L. Ilie, Sultan Gheorghe, Timofte Gh. Toma. ARTILERIA Insp. de armată Hanzu Alex. GENIU General de divizie Darvari Mihail, general de brigadă Sion Gabriel. MEDICI General de brigadă Papiu Alexandru. ADMINISTRAŢIA Administrator-căpitan Pașolescu Nicolae. Autor-locotenent Marinescu Sandu. ----------«O«--------- DESVELIREA MONUMENTULUI IUI ALEXANDRU CONSTANTINESCU Decanatul baroului Ilfov roagă pe avocaţi să participe în număr cât mai mare la desvelirea monumentului defunctului fost ministru şi decan Alexandru Constantinescu, căruia corpul avocaţilor îi păstrează o pioasă şi recunoscătoare amintire, atât pentru însemnatul legat în bani lăsat prin testament, cât şi pentru toată solicitudinea manifestată corporaţiei avocaţilor. Solemnitatea va fi Duminică 2 Octombrie orele 11 dimineaţa în parcul Domeniilor. ------------090----------- Parastasul din Brebu pentru Matei Basarab Câmpina, 28 Sept. Anul acesta împlinindu-se 300 de ani de la moartea evlaviosului Domn Matei Basarab, care a zidit peste 40 biserici şi mănăstiri, între care şi mănăstirea ce-i poartă numele din comuna Brebu, preotul Titu D. Dumitrescu, parohul acelei mănăstiri, a oficiat în prezenţa autorităţilor din comună şi a unui mare număr de săteni, un parastas pentru pomenirea slăvitului Voevod. COPII dorlţi să aveţi BAETE şi MACULATOARE de orice lei, bune şi edite ? Adresafi-vă Librăriei Ziarului „Universul“ în Strada Brezoianu Mo. 23-23 de unde vă puteţi pro- ni. dansaţi... Niciodată nu are o femeie o ocazie mai fericită de a cuceri sau... de a respinge ca atunci când dansează. lată de ce femeile inteligente şi îngrijite acordă întotdeauna o deosebită atenţiune toaletei lor şi mai ales când ştiu ca vor dansa. EAU DE COLOGNE O fricţiune cu renumita apă de Cedonia Jockey Club e cel mai indicit lucru înainte de începerea dansului. Pătrunde repede în porii pielei şi face acea impresie de curăţenie perfectă pentru care apa şi săpunul nu sunt suficiente. înlătură orice posibilitate de transpiraţie şi cu aceasta mirosul său insuportabil. Și mai are un alt avantaj, parfumează cu o mireasmă care e durabilă și totuși subtilă. AUTRES PRODUITS leul*rekei/ etivBaistillée par der& dekJaj'n ’cJaisiairiB* ddcd)\ebx dRf}u^e eDItfW' VERITABILE NUMAI IN FLACOANE ORIGINA!^ Floarea Netărâţe Herdaa Doctorii. MARTIN IMPOTENŢA PsidH-QwnHele: TIMIDITATEA. FOBIA. (Frica) NEURASTENIA, HISTERIA, MELANCOLIA, NEVROSA INIMEI şi a STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie, Nevralgie, paralisie, tremurături, Insomnie, somnolenţă migrenă) prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENTA.Fulguraţie. Sistemul HYPNOPEDAGOGIC pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Incontinenţa de urină ONAME, etc. mutat Câmpineanu 4, deasupra berăriei Gambrinus peste drum Teatru National. Cons. 9-11,2-7. Tel. 3/74/91 Lei 18 Litru Vin alb superior CALEA VICTORIEI 107 Pivniţele Stirbey BLENORAGIA ÎSîJî. VINDECA Dr. TULIU BLANC Cons.9-12, 2-8 Strada Popa-Tatu No.6 lângă Cișmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. Bolile, Banile Bolnavi cetiţi astăzi anunţul cu acest titlul la mica publicitate, coloana „Diverse“, vindecări-minuni, cu ştiinţa cărţii, sanatoriului geniului Kühne, Bucureşti, str. 11 Iunie 7, prospect gratis. 981 Doctorul DOLJAN înapoiat de la Buziaş în Capitală reia consultaţiile pentru boli de inimă. Str. G-ral E. Ghi- »;t»a«Biawi#i»A «j*w < m CEREŢI CATALOGUL PENTRU Viţe, arbori roditori, Pepinierile Domeniului Hereşti Oficiul BudeştIHov arbori de parc, arbuşti, roze şi plante vivace la PURGATIVUL IDEAL MMIOCTOMI1UI DUDUIT 147. OUE OU FAUASIDEtnSOAD» Uşoare de luat tiu necesUează nici un preparatizt Nm provoacă nici o dată desgust. tiu obligând la repaus in cameră ea nul* cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate similarele, ea este, prin urmare, mai puţin scumpă DOZA: PURGÁTIVÁ: 2 IA 3 PILULE LAXATIVÁ: 1 PILULA-