Universul, octombrie 1932 (Anul 49, nr. 271-300)

1932-10-02 / nr. 271

I ^fiîțiV XisKf l1^1 BWnJfSjiAdca 2 Octombrie 1932 Note pedagogice Literatura copilărească Prin literatură copilărească se înţelege de autorii didactici, unele bucăţi scurte, a căror factură, mai totdeauna asemă­nătoare parabolelor evanghelice, conduce acţiunea către o învă­ţătură morală, iar de autorii li­terari, unele poveşti fantastice, sau schiţe reale, scrise adesea nu cu multă îngrijire, pentru că ele se vor ceti de copii, la cari cultul stilului şi gândirii e ne­existent. Nu putem cere autorilor de lectură didactică, expulzarea din cărţile de cetire a bucăţilor cu cuprins moral — principiile de morală individuală şi socială sunt una din marile cerinţi pe­dagogice : formarea voinţa şi a caracterului moral. Doar ea cere acestor autori de a medita mai bine asupra acestor principii pedagogice şi a alege acele bu­căţi, cari pot produce sugestii puternice. Lucrul acesta trebue să-l înţeleagă mai întâi comi­­siunile de aprobare a cărţilor didactice. Cărţile de cetire a­­bundă de mulţimea bucăţilor, cari ar trebui revăzute, sau mai bine înlocuite. Autorii de literatură copilă­rească nefiind obligaţi de unele prescripţiuni programice, sar­cina lor e cu atât mai grea, cu cât sufletul, căruia se adresea­ză, pentru adult e un mister. Doar printr’o intuiţie artistică, să se poată pătrunde în parte, acest mister ca să i se dea copi­lului o literatură potrivită. D’Amicis a fost unul dintre acei cari a avut intuiţia clară şi a desvelit acest mister, dând co­piilor o carte pentru inima lor. Cel puţin autorii de literatură copilărească, mai întâi să fi că­pătat certificatul literar, că au putut pătrunde sufletul adultu­lui, care e mai uşor de desvelit, căci e însăş sufletul lor adult autobiografiat, ca apoi să încerce a scrie pentru copii­ Făcând abstracţie de fabula acţiunii, scrisul trebue să îm­brace factura clară şi lumi­noasă a stilului clasic. Lăsând la o parte literatura copilărească a scriitorilor, co­pilăria are literatura ei deja creată în poveştile, legendele, baladele miraculoase pe cari po­porul le-a făurit în stadiul co­pilăriei lui şi cam­ pentru ima­ginaţia copilului nu e nimic mai atrăgător, înţeles, impresionant, educativ şi instructiv. Din experienţă în şcoală, până la vârsta de 11 ani, lec­turi libere de pus in mâna co­piilor, sunt aceste creaţiuni li­terare populare, curăţate de unele impurităţi. De la această vârstă, copilul începe să guste şi schiţa şi povestirea, în cari con­­jonctura acţiunii se apropie de viaţa reală. Calea culturii e de­schisă. Rămâne ca societăţile de absolvenţi, căminurile culturale, şezătorile, serbările să întrețină gustul de lectură, prin bibliote­cile populare. De la bâlciul coa­furii din Londra Iată nişte degete de cauciuc unse în interior cu un ulei de toaletă, care se întrebuinţează spre a întări unghiile şi a le împiedica de a se rupe. Capete multicolore­ ­ . Zilele acestea s-a deschis la „Olympia“ din Londra, marea expoziţie a coafurii. Intre tot felul de inovaţii în arta de a face din podoaba na­turală a capului o operă artis­tică, aceea care provoacă desi­gur senzaţie e un nou sistem de văpsire a părului. Acest mi­nunat procedeu permite unei femei ,să fie brună de diminea­ţa, blondă după amiazi şi roş­cată seara, ba chiar să arbo­reze nuanţe intermitente la di­ferite ore din zi. Vopseaua în­trebuinţată e absolut inofensi­vă şi se poate spăla. Ceea ce e şi mai apreciabil e că tran­sformarea nu costă de­cât câţi-i­va şilingi.­­ Inventatorul magicei vopseli a avut ingenioasa idee de a prezenta publicului femenin un splendid coş cu crizantem­e de nuanţe diferite, care ispiteşte pe fiecare să se apropie să le miroase.... şi să constate cu ui­mire că e vorba de flori făcute din păr vopsit. SURPRIZA O scenă nostimă luată la „Crystal Palace“ din Londra cu prilejul lucrărilor în vede­rea marei competiţii dintre câinii de cursă danezi şi alsa­cieni. Un mic „poodle“, venit „in vizită“ a dat campionilor, uimiţi, o probă de ce poate face un căţeluş, sprinten şi inteli­gent, chiar fără să fie antre­nat.... D . Henri­ot, poet Rar se întâmplă ca poeţii să fie oameni mari de­­ stat,— scrie „Journal de Geneve“, — exemplul lui Lamartine şi Vic­tor Hugo n-a fost, în această privinţă, prea încurajator. Şi mai rar să întâmplă ca oa­menii de Stat să fie poeţi mari; totuş, d. Ed. Herriot pare să vrea’ să desmintă această re­gulă. Se cunoşteau mai multe lu­crări care il arată erudit, om extrem de cultivat. Aceea pe care a publicat-o de curând sub titlul „La Porte océane”, pune în lumină din nou toate aceste calităţi — şi alte câ­teva. Te întrebi cu adevărat, când d. Herriot, care este primar al Lyonului şi şef al unui mare partid, chiar când nu este prim-ministru, are vreme să consacre artei şi literaturei destule răgazuri ca să scrie cărţi de o atât de mare bo­găţie de cugetare şi simţire ? Deşi lyonez, d. Herriot are o dragoste deosebită pentru Nor­mandia. A şi scris despre pă­durea normandă o carte plină de farmec. „La Porte océane“ este consacrată tot Normandiei. Nu este descriere, nu este nici istorie. Este ceva ca o sinteză şi o filosofie a Normandiei, că­tre care d. Herriot s-a îndrep­tat cu iubire. Poate că in gândul său este­­ ceva şi mai adânc şi mai vast.­­ Este un fel de analiză chiar a­­ Franţei. Ţara aceasta este prea­­ mare, prea variată, ca să se­­ dedea unui examen total atât­­ de minuţios. Dar, cântând un imn Normandiei, d. Herriot a voit să celebreze toate provin­ciile franceze, să le arate bo­găţiile, măreţiile şi vraja. S-a plimbat în „terres des abbayes“, a vizitat porturile normande, a străbătut străzile din Rouen, şi în cursul preum­blării notează ceea ce l-a izbit, istoriseşte ce ştie, adânceşte ce l-a interesat. Cum este admi­rabil informat despre toate problemele, cum cunoaşte viaţa economică, istoria, arhitectura, plimbarea sa este fructuoasă pentru cititorii săi la fel ca şi pentru el. Aşa se descoperă, la întâm­plarea întâlnirilor, vederi pro­funde despre Wilhelm Cuceri­torul şi istoria Angliei, o com­paraţie savantă a catedralelor din Chartres, Bourges şi Rouen, un studiu despre Corneille ca om de drept şi o admirabilă povestire a martiriului Jeanei D'Arc. Cât despre paginile mă­năstirilor normande şi catedra­lelor gotice, ele arată că se poa­te să nu-ţi placă clericalismul şi totuşi să simţi profund ceea­ce este frumos şi mare. Nu trebue să ne mirăm de asta. Politica se opreşte acolo unde începe poezia,’ şi d. Herriot este un poet care se ignorează singur. Scrie în ver­suri fără să-şi dea seama. Ci­tiţi această descriere a unui peisaj, unde se poate vedea... une fléche aux tons gris pointer sur la futaie la vague s’assoupir dans un bassin dormant et, prés du mur fleuri qu’un bois de chéne étaie le soir d’été glisser sur un verger normand De altfel, d. Herriot mărturi­seşte de asemenea că-i plac. ces arbres surannés qu’un vent discret balance clauatant au sabie d’or un mot d’autrefois. Dacă președintele scrie ast­fel în proză, cum ar scrie dacă s-ar amesteca să facă versuri ?. Tradiție Reprezentanţi ai echipelor de vâslaşi de la Oxford şi Cam­bridge cu ocazia unei procesiuni tradiţionale. . Un artist bine plătit cu toţi „regii“ de pe ecran se pot lăuda că primesc un sa­lariu de 20 lire pe săptămână. Iată însă un mic „monarh“, care poate afirma aceasta. El joacă într’un film romantic, in­titulat : „Trăiască regele“. Note medicale INFLUENŢA VITAMINEI B ASUPRA FUNCŢIILOR DIGES-­­ TIVE Vitamina B are influenţă a­­supra digestiei şi asimilării a-­­ limentelor, acţiune pusă în e-­­ videnţă prin experienţe făcute , la porumbei, şoareci, maimuţe, de Gross, Shermann, etc. Tul­­burările constau în: încetinirea transitului intestinal, micşora­rea puterii de asimilaţie, alte­rarea funcţiei secretarii, micşo­rarea rezistenţei la infecţii. Ribadeau şi Willemin Cloq au arătat acţiunea remarcabilă a vitaminei B (extract de drojdie bere, sau grâul germinat) asu­pra pierderii apetitului şi con­­stipaţiei la sugaci, mai ales în timpul înţărcării. Marks, adăugând regimului vitaminei B 15 gr. grâu germi­nat, a obţinut bune rezultate în cazuri de denutriţie şi astenie de origine intestinală; au dis­părut manifestaţiile în legătu­ră cu constipaţia, migrena, ae­­rogastria, aerocholia, durerile abdominale, erupţiile cutanate. Efectul terapeutic se obţine re­pede, în câteva zile, până la 6—8 săptămâni de tratament. Deci în cerealele germinate (grâu, orz, ovăz) se află un e­­lement foarte activ, cu acţiune stimulentă asupra funcţiilor gastro-intestinale: apetit, di­gestie şi eliminaţie, absorbţia şi asimilarea alimentelor şi a­­supra stării generale, în special greutatea şi starea fizică. Noel şi Fiessinger au preco­nizat cu drept cuvânt trata­mentul constipaţiei cronice cu tărâţe, fie au efect nu numai­­ mecanic, dar sunt bogate în vi­­i­tamina B, prin care lucrează­­ asupra stării cronice intesti­nale.­­ Civilizaţii, în special ameri­canii, au un regim sărac în vi­tamina B, întrebuinţând pâine albă, făinuri albe, alimente şi conserve, exces de hidrocarbo­nate şi zahăr. Lipsa vitaminei B este aproa­pe constantă la copil după în­ţărcare. Avitaminoza B mai lucrează făcând tubul digestiv mai vul­nerabil şi mai puţin rezistent cauzelor patologice: rele obi­ceiuri alimentare, lipsă de i­­gienă, infecţii şi paraziţi. Un regim sărac in vitamina B poate produce un catar gastro­­intestina, cu mucoase în scau­ne, diaree. După Senle Harris, mărirea numărului ulcerelor gastrice şi duodenale este în legătură cu consumarea zahărului în exces, a siropurilor, făinurilor albe, a orezului recorticat. Aceste ac­cidente sunt frecvente la ame­ricani, saturaţi de zahăr. Vitamina B joacă rol impor­tant în digestia glucidelor (za­harurilor). Vitamina B în re­gim trebue să fie în cantitate proporţională cu cantitatea za­­haricalelor, ce conţine. Este important de ştiut că vitamina B în diabet măreşte toleranţa pentru glucide şi sca­de glicemia^ (zahărul în sânge). Din­­această cauză Melcer tra­tează diabeticii dându-le zilnic 10 gr. drojdie de bere, foarte bogată în vitamina B. (.Robert Clément), Dr. P. tmi vmisuliV B. Auboin despre criză şi legile de asanare ~ Ce cuprinde noul său raport a­ portul întocmit de consilierul technic străin pe lângă Banca Naţională, d. Roger Auboin, cu privire la mersul institutului nostru de emisiune în perioada de la 7 Februarie la 3 Septem­brie în legătură cu aplicarea programului de desvoltare din 1981, precum şi a măsurilor per­manente prevăzute în progra­mul de stabilizare. DUPĂ CRIZA DIN 1931 ,­­aportul d-lui Auboin se spune că­ din Februarie, şi pâ­nă acum, situaţia generală dela noi s’a agravat mult, dificilul continuu al tezaurului obli­gând statul să suspende chiar plata salariilor şi să recurgă la mijloace financiare cu caracter excepţional, fapt asupra căruia trebuesc făcute toate rezervele. Şi aceasta se întâmpla toc­mai când se spera intr’o redre­sare financiară, după ce scă­­pasem de criza din 1931, mai a­­les că se luase măsuri de pre­vedere, spre a asigura Băncii Naţionale şi guvernului oareca­re sprijin din afară. CONDIŢIILE RESTABILIRII FINANCIARE Pentru aceasta se cerea o se­rie de condiţii şi anume : a) Banca Naţională şi guver­nul să urmărească o politică e­­nergică pentru restabilirea ere­­ritului zdruncinat de criza din 1931, pentru descongestionarea încet dar sigur a portofoliului Băncii și a căuta să reducă te­zaurizarea prin redarea încrede­­rei pe piață. b) Printr’o politică severă de trezorerie să se restabilească echilibrul încasărilor și cheltue­­lilor lunare, astfel ca să nu se mai mărească mereu arieratele şi să se îndepărteze orice ten­dinţă de inflaţie pentru nevoile tezaurului, aşteptând ca refor­me mai serioase să permită re­stabilirea echilibrului bugetar. CONVERSIUNEA SI LICHIDA­REA JUDICIARA DISTRUG CREDITUL Dar, din nefericire, in luna Aprilie se votează legea conver­siunii datoriilor agricole şi a lichidării datoriilor comerciale, cari au avut grele consecinţe pentru Banca Naţională, ca şi pentru creditul public şi parti­cular, expunând tezaurul la obligaţii cari, deşi n’au fost e­­valuate, erau considerabile. Ca prim efect al acestor două legi s’a produs imediat o eva­ziune a capitalurilor, precum şi o scădere simţitoare a înca­sărilor fiscale. Asupra efectelor dezastroase ale acestor legi,,d. Auboin arată că a făcut atent guvernul res­pectiv, de a nu distruge spiritul la o anuitate fixă sacrificiul ce­rut statului, căci orice angaja­ment neprecis echivalează cu un faliment sigur şi o inflaţie inevitabilă, şi de a evita cu toată atenţiunea orice repercu­siune a legii asupra Băncii Na­ţionale şi manetei. DIFICULTĂŢILE TEZAURULUI ŞI CONCURSUL BĂNCII NA­ŢIONALE In acest timp criza tezauru­lui devenea din ce In ce mai accentuată, încasările lunare fi­ind de 1.200 la­­1300 milioane, în timp ce pentru cheltueli era nevoe de 1.700 până la 1800 mi­lioane. Atunci s’a recurs la ajutorul Băncii Naţionale pe baza ur­mătorului program : a) Cheltuelile reduse la stric­tul minim (salarii, pensii, etc.), cu excluderea oricăror arierate sau cheltueli aparţinând buge­tului extraordinar ; b) Luarea de măsuri imediate pentru sporirea încasărilor, aş­­teptându-se reformele fiscale şi administrative ce urmau să fie realizate ; c) Spre a acoperi diferenţa între plaţi şi încasări, Banca Naţională a dat următorul a­­jutor : 1) O sumă de 1.040 milioane asupra beneficiului baterii mo­nezii divizionare; 2)­­­n avans de 405 milioane din fondurile împrumutului de stabilizare şi desvoltare şi cari n’au primit încă o destinaţie. Asupra acestui avans statul n’a restituit Băncii Naţionale decât 45 de milioane, întrucât a avut nevoe de un nou împru­mut. ÎMPRUMUTUL DIN ELVEŢIA Şi în luna August statul — tot cu concursul Băncii Naţio­nale — contractează în Elve­ţia un împrumut de 50 milioa­ne franci elveţieni reprezentând 1.612 milioane lei, din cari mai erau la 3 Septembrie la dispozi­ţia tezaurului 722 milioane. COLABORAREA LIGII NA­ŢIUNILOR Pentru realizarea programu­lui financiar, guvernul a cerut colaborarea technică a Ligii Naţiunilor. POLITICA MONETARA D. Roger Auboin, după ce fa­ce o examinare asupra indus­triei şi comerţului nostru, în­cheie raportul său arătând că totul depinde azi de iuţeala şi energia cu care se vor putea lua măsurile de redresare a fi­nanţelor publice şi creditului particular, măsuri cari se im­pun mai mult ca oricând întru­cât de ele depinde orice politi­că monetară. Noui sublocotenenţi Următorii elevi, absolvenţi ai şcoalelor militare, au fost înăl­ţaţi la gradul de sublocotenent activ pe ziua de 1 Octombrie, şcoalelor militare, înălţaţi la gradul de sublocotenent activ, pe ziua de 1 Octombrie : INFANTERIA Done M. Mihai, Micu St. Şte­fan, Mustaţă I. Gheorghe, Săr­­dărescu D. Vasile, Damian P.­­ Dragoş, Lăzărescu J. Gh. Hal­­­­chim­ Mircea, Dăniciuc V. şte­­j­­­fan, Marinescu C. Grigore,­­ Constantinescu H. Ioan, şte- I­fănescu Creţulescu Dumitru, Ciorău C. Ioan, Neagu I. Con­stantin, Sighişoreanu A. Mircea. ARTILERIA Duminică Gh. Florea, Şerbu P. Gheorghe, Nicopol S. Ştefan, Velsan Teodor, Arghirescu Ioan, Podeanu A. Dumitru, Constan­tinescu Telemac, Marinescu S. Ştefan, A. Tomei S. Gheorghe, ştefănescu Hie, Putrezeanu Constantin, Zerman Silviu, Du­­mitriu Alfred. CE ESTE: c. 3 C. In zbor spre glorie şi bo­găţiei In luptă cu elemen­tele naturii, cu oamenii şi cu fiarele! REFORMA LIMBII TURCE Mustafa Kemal Paşa, preşe­dintele republicii turceşti, se­ o­­cupă, în orele libere, de filo­logie. După mai mulţi ani de studii, bărbatul de stat turc a ajuns la convingerea­ că în lim­ba ce o vorbesc ast­a­ concetă­ţenii săi, s’au introdus atâtea elemente străine, încât ea tre­bue reformată. Trebue creată o limbă literară nouă, o gra­matică nouă, un vocabular nou. In curând se va ţine la An­kara un congres panturc pen­tru reforma limbii. La congres vor participa linguişti, scriitori, poeţi, preoţi, etc. Kemal Paşa şi-a rezervat însă rolul de ar­bitru și hotărîrile lui vor fi de­finitive. Membrii congresului nu vor avea decât vot consul­tativ. Ofiţeri trecuţi în rezervă Următorii ofiţeri au fost tre­cuţi din oficiu în poziţie de re­zervă pentru limită de vârstă : INFANTERIA General de brigadă Mărcule­­scu Rafael. Colonelii Antonescu Benedict, Bianu Virgil, Vasilescu Grigore şi Gearam Haralambie. Locotenent-colonel­­ Surugiu Gheorghe, Căpitan Ivănescu Avram. Locotenenţi Râmniceanu L. Ilie, Sultan Gheorghe, Timofte Gh. Toma. ARTILERIA Insp. de armată Hanzu Alex. GENIU General de divizie Darvari Mihail, general de brigadă Sion Gabriel. MEDICI General de brigadă Papiu Alexandru. ADMINISTRAŢIA Administrator-căpitan Pa­­șolescu Nicolae. Au­tor-locotenent Marinescu Sandu. ----------«O«---------­ DESVELIREA MONUMENTULUI IUI ALEXANDRU CONSTANTINESCU Decanatul baroului Ilfov roa­gă pe avocaţi să participe în număr cât mai mare la desve­­lirea monumentului defunctului fost ministru şi decan Alexan­dru Constantinescu, căruia corpul avocaţilor îi păstrează o pioasă şi recunoscătoare amin­tire, atât pentru însemnatul legat în bani lăsat prin testa­ment, cât şi pentru toată soli­citudinea manifestată corpora­ţiei avocaţilor. Solemnitatea va fi Dumini­că 2 Octombrie orele 11 dimi­neaţa în parcul Domeniilor. ------------090-----------­ Parastasul din Brebu pentru Matei Basarab Câmpina, 28 Sept. Anul acesta împlinindu-se 300 de ani de la moartea evlaviosu­lui Domn Matei Basarab, care a zidit peste 40 biserici şi mă­năstiri, între care şi mănăstirea ce-i poartă numele din comuna Brebu, preotul Titu D. Dumi­­trescu, parohul acelei mănăs­tiri, a oficiat în prezenţa auto­rităţilor din comună şi a unui mare număr de săteni, un pa­rastas pentru pomenirea slăvi­­tului Voevod. C­OPII dorlţi să aveţi BAETE şi MACULA­TOARE de orice lei, bune şi e­d­ite ? Adresafi-vă Librăriei Ziarului „Universul“ în Strada Brezoianu Mo. 23-23 de unde vă puteţi pro- ni. dansaţi... Niciodată nu are o femeie o ocazie mai fericită de a cuceri sau... de a respinge ca atunci când dansează. lată de ce femeile inteligente şi îngrijite acordă întotdeauna o deosebită aten­ţiune toaletei lor şi mai ales când ştiu ca vor dansa. EAU DE COLOGNE O fricţiune cu renumita apă de Ce­donia Jockey Club e cel mai indicit lucru înainte de începerea dansului. Pătrunde repede în porii pielei şi face acea impresie de curăţenie perfectă pentru care apa şi săpunul nu sunt su­ficiente. înlătură orice posibilitate de transpiraţie şi cu aceasta mirosul său insuportabil. Și mai are un alt avantaj, parfumează cu o mireasmă care e durabilă și totuși subtilă. AUTRES PRODUITS leul*r­ekei/ etivB­aistillée par­ der& dekJaj'n ’cJai­siairiB* ddcd)\ebx­ dRf}u^e eDItfW' VERITABILE NUMAI IN FLACOANE ORIGINA!^ Floarea Ne­tărâţe Herdaa Doctorii. MARTIN IMPOTENŢA PsidH-QwnHele: TIMIDITATEA. FOBIA. (Frica) NEURASTENIA, HISTERIA, ME­LANCOLIA, NEVROSA INIMEI şi a STOMACULUI: (palpitaţie, su­ghiţ, noduri, vărsături, aerofagie, Nevralgie, paralisie, tremurături, Insomnie, somnolenţă migrenă) prin HYPNOTISM autosugestie, curenţi de ÎNALTA FREQUENTA.­­Fulguraţie. Sistemul HYPNOPE­­DAGOGIC pentru reeducaţia co­piilor impulsivi, vicioşi. Inconti­nenţa de urină ONAM­E, etc. mu­tat Câmpineanu 4, deasupra beră­riei Gambrinus peste drum Teatru National. Cons. 9-11,2-7. Tel. 3/74/91 Lei 18 Litru Vin alb superior CALEA VICTORIEI 107 Pivniţele Stirbey BLENORAGIA ÎSîJî. VINDECA Dr. TULIU BLANC Cons.9-12, 2-8 Strada Popa-Tatu No.6 lângă Cișmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. Bolile, Banile Bolnavi cetiţi astăzi anunţul cu acest titlul la mica publicitate, co­loana „Diverse“, vindecări-minuni, cu ştiinţa cărţii, sanatoriului ge­niului Kühne, Bucureşti, str. 11 Iu­nie 7, prospect gratis. 981 Doctorul DOLJAN înapoiat de la Buziaş în Capi­tală reia consultaţiile pentru boli de inimă. Str. G-ral E. Ghi- »;t»a«Biawi#i»A «j*w < m CEREŢI CATALOGUL PENTRU Viţe, arbori roditori, Pepinierile Domeniului Hereşti Oficiul Budeşt­IHov arbori de parc, arbuşti, roze şi plante vivace la PURGATIVUL IDEAL MM­IOCTOMI1UI DUDUIT 147. OUE OU FAUASIDEtnSOAD» Uşoare de luat tiu necesUează nici un prepara­tizt Nm provoacă nici o dată desgust. tiu obligând la repaus in cameră ea nul* cauzează nici o pierdere de timp. M­ai activă decât toate similarele, ea este, prin urmare, mai puţin scumpă DOZA: PUR­GÁTIVÁ: 2 IA 3 PILULE LAXATIVÁ: 1 PILULA-

Next