Universul, noiembrie 1932 (Anul 49, nr. 301-330)
1932-11-01 / nr. 301
. AMUL XLIX6 Pagini EXEMPLARUL In Țara: 3 Lei FONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN In Străinătate: 6 Lei6 Pagini N*. 301 Marți 1 Hoembrie 1932 »IKSITOESI STELIAN POPESCU Dezbaterile din Camera franceză . In şedinţa Camerei franceze dela 28 c., s-a pus în discuţie chestiunea dezarmării, în legătură cu pretenţiile Germaniei de a i se recunoaşte egalitatea de drepturi în materie de înarmări şi cu interesele Franţei şi a aliaţilor săi, de a apăra tratatele. Cu prilejul acestei discuţii, un deputat comunist, d. Chaseigne, a criticat alianţele încheiate de Franţa cu statele din Europa centrală şi a atacat, în deosebi, România şi Polonia, pe care le-a calificat drept puteri „militariste“ şi de „pradă“... De fapt d. Chaseigne nu a făcut decât oficiul de fonograf, reproducând fidel punctul de vedere cunoscut al Sovietelor ruseşti. Guvernul din Moscova şi resa sovietică pretind că ranţa, Polonia şi România ar fi statele cele mai militariste de pe glob, iar alianţele ce le leagă ar fi îndreptate împotriva Rusiei... „pacifice“, care oricând e dispusă să dezarmeze integral, dacă n’ar fi ameninţată de înarmările acestor state !... D. Chaseigne, ca și celelalte elemente extremiste comuniste - socialiste, sau socialiste-comuniste din Camera franceză, a uitat însă să pomenească de actuala organizare a armatei roşii, care dispune de un aparat ofensiv formidabil, ca şi de înarmările continue ale învinşilor, prin nesocotirea clauzelor militare ale tratatelor de la Versailles, Trianon şi Neuilly. România e o ţară militarista şi de pradă, a afirmat comunistul Chaseigne, în aplauzele tovarăşilor săi roşii din Camera franceză. Or, România nu dispune încă de forţele şi mijloacele indispensabile siguranţei sale, faţă de ameninţările duşmanilor săi. Pe când Ungaria cere revizuirea tratatului de la Trianon, cu scopul de a reintra în posesiunea teritoriilor româneşti , Rusia sovietică priveşte cu ochi de pasăre răpitoare spre Basarabia. In cazul acesta cine practică o politică de pradă şi cine ameninţă pacea prin punerea în discuţie a statutului teritorial european ? D. Herriot, preşedintele consiliului francez, răspunzând deputatului comunist, a declarat că România a suferit cele mai mari greutăţi şi a făcut cele mai mari jertfe, în războiul mondial, luptând alăturea de Franţa, pentru asigurarea independenţii sale şi liberarea fiilor ei subjugaţi , după cum Polonia, care de trei ori a fost împărţită, căzând victima celui mai feroce imperialism, a fost reînviată de aceia, cari recunosc drepturile naţiunilor de a trai în deplină libertate, în perfect acord cu principiile democratice. Vibranta cuvântare a şefului guvernului francez a avut efectul aşteptat. Majorităţile au primit cu aclamaţii declaraţiile d-lui Herriot şi au subliniat cu aplauze îndelung susţinute protestul formulat în termeni fermi şi categorici de primul ministru, împotriva atacurilor absolut neîndreptăţite şi a epitetelor nepotrivite ce s-au adus celor două ţări, — Polonia şi România, — ambele şi aliatele Franţei. In realitate se desemnează ofensiva puterilor învinse şi a Rusiei sovietice, în contra actualului aşezământ european. Dezbaterile din Camera franceză în chestia planului de dezarmare, prezintă apoi o importanţă covârşitoare, deoarece s’a accentuat de către diferiţi oratori, că pacea Europei poate să fie ameninţată de înarmările Germaniei şi ale celorlalte state învinse. Preşedintele consiliului, d. Herriot, a spus că situaţia e gravă, că cererea Germaniei de a i se recunoaşte egalitatea de drepturi nu este decât o cerere de reînnarmare — corespunzând concepţiilor generalului von Seeckt şi a statului major german şi dacă conferinţa dezarmării nu va avea rezultatul dorit de Franţa, cursa înarmărilor va reîncepe în Europa. Iată pentru ce problema siguranței se pune înaintea tuturor celorlalte probleme de ordin internațional. njutorarea statelor din răsăritul Europei Geneva, 29 (tel. part.) — Comisia specială, instituită de consiliul Ligii Naţiunilor în vederea elaborări unui proect pentru crearea unui fond pentru valorificarea cerealelor şi procurarea de valute statelor din răsăritul Europei, conform hotărîrii de la Stresa, îşi continuă lucrările într'um tempo foarte încet. Şedinţele acestei comisii se vor încheia deabia în cursul săptămânii viitoare, şi nu va putea să precizeze decât bazele acestui proect, căci crearea fondului nu se va putea realiza, decât după îndeplinirea unor anumite condiţii ale acestor state, aflate actualmente în jenă financiară şi economică. Printre aceste condiţii sunt, in primul rând, echilibrarea bugetului, stabilizarea valutelor şi alte măsuri de ordin financiar ce nu pot fi îndeplinite fără un ajutor din afară. Acest ajutor din afară nu le va putea fi acordat decât după ţinerea conferinței economice mondiale. VIAȚĂ LUNGĂ Strehaia, 2? Oct. In suburbia Comanda, a încetat din viață bătrânul Gheorghe Gegean, de 105 ani. El a fost născut la 23 Ianuarie 1827 în com. Valea Ursului și s’a căsătorit în com. Strehaia, suburbia Comanda. După minciună, falsul Partidul naţional - ţărănist, după ce a fost bătut în alegerile pentru Cameră, a dobândit dela lege o însemnată majoritate. Deci minciună. Pe bună dreptate, n’a avut dreptul la majoritate nici măcar dela lege, fiindcă cele 40 la sută ce i s’au deferit dela calculele comisiei de socoteli, nu le-a obţinut decât adunându-se şi voturile partidelor minoritare cu care a fost în cartel. Deci un partid care n’a putut întruni nici măcar 40 la sută din voturi, cârmueşte ţara care l-a respins hotărit. Acum, după minciună, urmează falsul. Minciuna singură nu era de ajuns. Ii trebuia regimului să-şi intregească opera. Şi iată cum: In alegerile pentru Cameră şi Senat, oraşele au respins cu mari majorităţi pe candidaţii guvernului. Dacă n’ar fi fost urnele rurale — nu spun „voturile“ — guvernul nici chiar cu ajutorul voturilor minoritare n’ar fi putut dobândi cota legală. In primul moment, a fost în tabăra învinsă aiureală, apoi a venit îndârjirea şi o propunere infamă. S’a propus şi s’a susţinut infamia şi în oarecari ziare vecinie guvernamentale, cum că Statul român, fiind compus în mare majoritate din ţărani, să devie stat ţărănesc. Adică strivirea desăvârşită a oraşelor. Dar, pe semne, atât nu a fost de-ajuns şi iată de ce: pentru alegerile legislative urnele rurale pot falsifica, cu numărul lor masiv, rezultatul general, dar ce te faci cu alegerile comunale ? Stat ţărănesc, foarte bine, strivirea oraşelor şi înlăturarea lor dela conducerea politică, hai să spunem că s’ar putea, dar cum să cucereşti consiliile comunale orăşeneşti, cu lefurile grase, cu diurnele acumulate, cu furniturile bogate şi cu restd ? Atunci dela minciuni s’a trecut la fals. Trebuia neapărat să fie falsificate listele electorale. Pe scară întinsă s’a falsificat. Opozanţii şterşi pe capete, oamenii regimului şi mai ales agenţii electorali înscrişi de mai multe ori în toate culorile Capitalei. Vorbesc de Bucureşti. Un confrate, d. N. Baţaria, s’a plâns că a fost şters fără nici un motiv din liste, apoi, fiindcă legea cere, i s’a făcut cunoscut ştergerea. Fericit muritor!.. Zic „fericit“, fiindcă în cazul meu s’a petrecut lucrurile altfel. Am fost şters de naţionalţărănişti din toate listele, însă ştergerea nu mi-a fost notificată. Motivul: Adresantul necunoscut! Şi cu toate acestea, percepţia acelei culori a ştiut să mă găsească peste trei ani spre a-mi reclama aşa zisele restanţe. Noroc că eram în regulă la noua mea percepţie. Sunt ani de zile de când eu am pierdut dreptul de a fi alegător şi în cazul meu simt atâţi. Partidul naţional - ţărănesc are nevoe să dovedească cum că oraşele i-au revenit. De aceea listele electorale sunt falsificate din două puncte de vedere şi în stil mare: pe de o parte sunt şterşi toţi cei cunoscuţi că ar fi din opoziţie; de altă parte sunt înscrişi cu miile, fie persoane fictive, fie partizani, de mai multe ori. Dar, la urma urmelor, la ce ar sluji o victorie electorală a opoziţiei în alegerile comunale? Ar putea oare să funcţioneze un consiliu comunal opozant sub un guvern naţional-ţărănist ? Niciodată. Fiindcă, dacă minciuna nu este de ajuns, intervine falsul şi dacă nici falsul nu ajunge, apare escrocheria. Se inventează şurupuri, se repetă dizolvările, se permanentizează comisiile interimare, se repun în funcţie consiliile deja dizolvate. Minciună, fals, escrocherie!... Totul este întrebuinţat, totul este iertat, dar ţara merge încet dar sigur, înainte, tot înainte... către prăpastie! Intr’o ţară în care se cârmueşte cu legi fără legalitate şi cu capete fără obraz, totul este cu putinţă ! CONSTANTIN BACALBAŞA 8911 Graţiat, condamnat din nou la moarte şi executat Varşovia, 29 (Telegr. piaort.).— Acum, cătva timp, a fost condamnat la moarte ofiţerul de rezervă Plitt, pentru spionaj în favoarea unui stat vecin. Pedeapsa cu moarte a ofiţerului a fost comutată de preşedintele republicii în 10 ani carceră. Pe când își executa pedeapsa, Plitt a fost surprins întro zi în momentul când incerca să transmită din închisoare o notiţă în legătură cu spionajul în favoarea aceluiaşi stat. A fost dat din nou în judecata consiliului de război, condamnat la moarte şi executat. ---------exo-------- Situaţia economică in Statele-Unite New-York, 29 (Rador). — Departamentul comerţului publică un raport asupra situaţiei economice generale în Statele-Unite. Raportul afirmă că în mai multe ramuri industriale se constată o ameliorare considerabilă a situaţiei. Şomajul este în descreştere. Deasemenea se remarcă o ameliorare pe piaţa bumbacului, în urma cererilor din Extremul Orient. „Reconstruction Finance Corporation“ anunţă că va finanţa vânzarea unor mari stocuri de grâu în China. — * 3 *------ Expoziţia revoluţiei fasciste Roma, 29 (Rador). — D. Mussolini a inaugurat astăzi cu deosebită solemnitate, expoziţia revoluţiei fasciste. ---------OlO--------- Călătoriile d-lui Herriot Paris, 29 (Telegr. part). — D. Herriot va lipsi 8 zile de la Paris. Duminică va fi la Poitiers, unde va ţine un discurs politic. Luni va sosi la Madrid, de unde se va întoarce joi, spre a asista la Toulouse, la congresul partidului radical. Congresul acesta e foarte important, deoarece va lua hotărâri în legătură cu politica externă și internă a Franței. Eli®ea de vară Pronosticul că vom avea o toamnă frumoasă se confirmă, luna octombrie ne-a prezentat un timp admirabil, în care zilele de vară deşi au alternat cu câteva zile ploioase, au predominat. Bazaţi pe un bogat material de observaţii, meteorologii francezi având în vedere şi anumite fenomene de corelaţie evidenţiate? ei, ratat pentru anul acesta o toamnă lungă şi frumoasă. încă de luna trecută, noi am spus că prognoza aceasta va fi valabilă şi pentru latitudinile noastre şi precizam că până către jumă- t tatea lui Noembrie, timpul îşi va păstra în linii generale, un caracter frumos. In cursul ultimei săptămâni situaţia atmosferică a prilejuit şi în ţara noastră ploi parţiale. Cantităţile de apă căzute n’au fost prea abundente, cele mai mari atingând cel mult 12 litri / metru pătrat. In câmpia ţării, timpul s’a menţinut insa frumos. Eri am avut în Capitală o zi ca de vară. Termometrul s’a ridicat la ora prânzului şi la umbră până la 25 de grade. In judeţele vecine, Ialomiţa şi Vlaşca, temperaturile au atins cu 1—2 grade mai mult. La staţiunea meteorologică dela Seceleanu s’au în- Yzil 27kă3 grade. Totuşi vremea nu are un caracter prea stâlpit. Eri ploua în Moldova şi prin Ardeal. In Polonia barem, precipitaţiunile au avut un caracter general şi tot ăşa în Iugoslavia şi Ungaria. De altfel chiar situaţia atmosferică este prielnică ploilor. Numai sudul ţării se găseşte la adăpost, aşa încât aci timpul se va menține cu un caracter variabil, pe când în nord va fi ploios. Pentru prima decadă a lui Noembrie temperaturile se prevăd staționare. Un incident in Camera grecească Deputaţii comunişti au refuzat să depună jurământul In ziua de 24 Octombrie c., rostit de preşedinte, s’a deschis Camera elenă in prezenţa membrilor sfântului Sinod şi a miniştrilor. După binecuvântarea dată de arhiepiscopul primat din Atena, d. Venizelos, preşedintele consiliului, s-a urcat la tribună şi a citit decretul de convocare a adunării şi apoi preşedintele Camerei, d. Alavanos, a invitat pe deputaţi să depună jurământul. Preşedintele: D-nii deputaţi sunt rugaţi să se înfăţişeze şi să depună jurământul. Creştinii sunt rugaţi să ridice mâinile. Toţi deputaţii creştini prezenţi ridică mâna dreaptă şi prestează următorul jurământ: „Jur în numele Trinităţii sfinte consubstanţială şi indivizibilă de a fi credincios Patriei, să dau ascultare Constituţiei republicane şi legilor statului şi de a-mi îndeplini în conştiinţă datoriile“. Preşedintele : Deputaţii musulmani sunt invitaţi să depună jurământul. Deputaţii musulmani fiind absenţi sunt chemaţi evreii. D-nii Alaluf şi Cazes înaintează spre tribună. Primul (din partidul poporului) pune mâna pe Biblie şi repetă jurământul D. Cazes rămâne, deoparte. Un deputat: Unul din cei doi deputaţi n’a jurat. D. E. Venizelos: Ce-are a face, e prezent şi afirmă. S’a observat atunci că deputatul, care nu pusese mâna pe Biblie, era comunist. D. Alavanos (preşedinte) : înaintaţi domnule şi juraţi. D. Cazes înaintează fără să pună mâna pe Biblie, spune : „Jur pe conştiinţa mea“... D. Venizelos: Jurământul nu are valoare. Deputaţii comunişti trebue să depună şi ei jurământul, altminteri nu-şi pot îndeplini funcţiile. D. Cariotachis: Nu toţi au jurat. D. Venizelos: Dacă nu semnează procesul verbal al prestării jurământului, nu sunt deputaţi. D. Alavanos : Pentru ultima oară invit pe deputaţii comunişti să presteze jurământul altminteri nu sunt deputaţi. D. Sclavenas (comunist) : Considerăm în ce ne priveşte jurământul ca o simplă formalitate şi declarăm că am venit aci să ne susţinem concepţiile. In urma acesui incident şedinţa s’a amânat peste câteva zile. I Aniversarea naşterii M. S. Reginei Maria Membrii guvernului după tedeum enind de la Patrarhie. Vreţi să cunoaşteţi unul din aspectele luptei, pentru prezidenţia Statelor Unite ? Iată-l, cules din corespondenţele primite din America de un ziar parizian despre frenezia publicităţii electorale : „Sute de mii de cinematografe fac să se vadă şi să se audă în toate zilele, în acelaşi moment, de milioane de oameni şi de femei, un Roosevelt, un Hoover, cari le vorbesc în chip familiar. Note prin radio nenumărate, împrăştiate în toată ţara şi care se leagă unele de altele, duc, până în fundul celei mai umile case de lemn, până la al sutei'7', etaj al ■■gârle..orilor, vocea lui Roosevelt sau a lui Hoover. Peste 20.000 ziare inundă ţara cu literatura electorală („New York Times“ ii consacră zilnic 20 din cele 72 pagini). Nu ignorăm nimic despre Roosevelt şi Hoover. Ni se istorisesc cele mai mărunte dintre faptele şi gesturile lor. Nu-şi suflă nasul fără să nu ştim dacă batista este albă ori albastră. Şi trebue să ştim totul şi despre nevestele şi copiii lor, şi să înregistrăm de câte ori pe zi căţelul lor a ridicat laba. Un funcţionar din partidul republican mi-a spus grav: „La noi publicitatea este marele motor“. Ea duce pe om de vârful nasului, în politică şi în toate. Ce nu-ar trebui în acest moment, în partidul nostru, ca să împiedice curentul dificil, este omul de geniu care a lansat Listerina. ,,Şi ce-a făcut acest om de geniu?“ „A găsit pur şi simplu asta: „Listerina vindecă suflul urât. Fetele cari nu se mărită o datoresc in general suflului lor urât. Gospodăriile cari o duc prost o datoresc foarte des suflului urât al unuia sau celuilalt. Nimeni nu îndrăsneşte să vă prevină că aveţi un suflu urât. Luaţi deci listerină“. Ideea absolut genială a fost pur şi simplu de a fi găsit acest „nimeni nu indrăsneşte se vă prevină“. Apucaţi de îngrijorare, 30 milioane de americani şi americane au luat listerină“. ...E curios că, deşi importăm lucruri din America — ridicolul electoral în primul rând — nu ne-am gândit încă la noul medicament, atât de tămăduitor acolo. Poate că numai listerina i-ar vindeca şi pe ai noştri de duhoarea incapacităţii şi incurei politice. Don José oXo- Maxime şi cugetări Două excese condamnabile : să excluzi raţiunea, să nu admiţi decât raţiunea. (Pascal) s» FILMEI Scrisori din Londra de AUGUR Londra, Octombrie O PRIMEJDIE SOCIALA: ŞOMAJUL Cu toamna care înaintează cu paşi maţi, guvernul se îngrijeşte din nou de problema şomajului Reîntoarcerea la belşug neînfăptuindu-se atât de repede pe cât se sperase, ajungem îniarnă cu un număr de şomeri egal, sau aproape, cu acela de acum un an. Se poate spune că, fără regimul de protecţie vamală introdus de guvernul naţional, situaţia ar fi fost azi mult mai rea, dar acest argument negativ nu ajunge spre a înlătura d-lui Macdonald şi colegilor săi griji ce devin tot mai grave. Gravitatea situaţiei a crescut în mare măsură şi din cauza comuniştilor cari profită de şomaj spre a face un instrument de propagandă socială. După ordine venite din Moscova, organizează massele fără lucru silindu-le să tulbure liniştea stabilită. De către timp şi aproape pretutindeni, agitatorii încearcă, nu fără succes, să provoace demonstraţii politice cu grupuri de şomeri. Pretextul acestei mişcări constă în dorinţa oamenilor nevoiaşi de a obţine măsuri de asistenţă publică pe o scară mai largă. Dar instigatorii profită de fiecare ocazie spre a transforma demonstraţiile de acest fel în adevărate conflicte cu poliţia. La Londra, ca şi în centrele industriale din provincie, am văzut recent coloane de şomeri intrând hotărît în conflict cu poliţia, care spre a se apăra şi a împrăştia atrupamentele, a fost nevoită să facă uz de bastonul de cauciuc, care în timp normal constitue singura ei armă. In Camera Comunelor, răspunzând interpelărilor de pe băncile socialiste, guvernul a menţinut dreptul poliţiei de a interveni viguros pentru menţinerea ordinei pe stradă ameninţată de o râsvrătire organizată. In răstimp, rămânând în buna tradiţie britanică, guvernul nu se mărgineşte la apărarea acţiunii agenţilor săi. Caută să curme răul de la rădăcină, şi pentru aceasta dă toată atenţia măsurilor de asistenţă publică, socotite să reducă influenţa pe care instigatorii comunişti pot s-o aibă asupra masselor, atinse de criza economică. Se studiază deci reforma legii ajutoarelor pentru şomeuri şi doreşte mai ales să se unifice activităţile în întreaga ţară a comitetelor, însărcinate cu darea ajutoarelor. Unul din defectele sistemului actual în vigoare e că s’a lăsat multă latitudine comitetelor regionale in administrarea lor, de unde rezultă că şomerii nu sunt trataţi deopotrivă pretutindeni. In anumite localităţi, legea e aplicată cu o severitate care nu e imitată aiurea. Noul proect al guvernului e destinat să remedieze această situaţie decretând pentru ţara întreagă un sistem uniform de ajutor. Ultimile şedinţe ale guvernului, despre care se credea că e ocupat cu chestiuni de politică străină, au fost dimpotrivă în- I chinate acestei probleme interne a şomajului. ORGANIZAREA POŞTEI, TELEGRAFULUI ŞI TELEFONULUI Altă reformă, care e pe punctul de a fi săvârşită, e reorganizarea serviciului poştelor, telegrafului şi telefoanelor. Guvernul e hotărît să dea acestui serviciu caracterul unei întreprinderi comerciale şi autonome. Vrea să ajungă la o extensiune considerabilă■ a tuturor ramurilor acestei administraţii. Mai ales e vorba de o exploatare mai intensă a reţelei telefonice care trebue să pătrundă până în colţurile cele mai izolate ale ţării. S’a pornit chiar o campanie de propagandă spre a se arăta publicului foloasele multiple ale telefonului. Avantagiile, ce se oferă abonaţilor, sunt mărite continuu şi o organizaţie specială a fost creată de curând spre a obţine noul adeziuni. De asemeni, serviciul telegrafului va fi şi el modernizat. De câtva timp s’au făcut numeroase plângeri în privinţa administraţiei prea biurocratice care nu făcea nimic spre a uşura publicului întrebuinţarea acestui mijloc de comunicaţie. Reţeaua telefonică desvoltându-se in mod independent, în loc să completeze telegraful, îi făcea o concurenţă dezastruoasă şi, ca atare venitul suferea. Acum principiul adoptat e că toate serviciile fac parte dintr-o singură întreprindere, cu scopul de a sluji publicul prin toate mijloacele. Trebue să se prevadă că o parte a veniturilor poştale va fi întrebuinţat pentru desvoltarea sistemului comunicaţiilor şi va înceta de a fi considerat pur şi simplu ca o completare a bugetului naţional. Se vorbeşte chiar de necesitatea de a se reveni neîntârziat la tariful poştal de penny pentru o scrisoare obişnuită in interiorul ţării, adică de a raporta sporirile impuse in timpul războiului şi păstrate de atunci din motive bugetare. CoMnstare in pag. 2 Gol şi vid, două cuvinte care ar trebi să exprime aceiaş noţiune, adică un spaţiu din care s’a scos materia care se găsea sub una din cele trei forme : solidă, lichidă sau gazoasă. In vorbirea curentă" insă cuvântul gol reprezintă scoaterea materiei sub, forma solidă sau lichidă, pe când cuvântul vid se întrebuinţează mai mult la scoterea unui gaz dintr’un spaţiu oarecare. Până astăzi, vorbind riguros ştiinţific, nu s’a putut obţine vidul, adică să se scoată tot gazul care umple spaţiul din interiorul unui vas. S’a ajuns, prin mijloacele perfecţionate de care dispune astăzi fizica, să se scoată „aproape tot“ gazul dintr’un vas, insă nu tot, adică nu se obţine un vid perfect. Ca să ne dăm seama mai bine de ceiace s’a făcut până a- I cum în această direcţie, să vedem mai Întâi cum este aerul pe care il respirăm, căci ceiace vom spune despre aer se aplică şi la celelalte gaze. Din cercetările făcute şi din rezultatele obţinute până acum, s’a stabilit că moleculele care formează aerul au un diametru, fiind considerate sferice, de circa a zecea milioana parte dintr’un milimetru şi că se găsesc intr’o mişcare continuă, ciocnindu-se mereu între ele. S-a stabilit, că în fiecare centimetru cub de aer pe care-l respirăm se găsesc 30 miliarde de miliarde de molecule. Dacă cuiva i-ar trece prin minte să se pună să numere moleculele care populează un centimetru cub, admiţând că ar număra ziua şi noaptea câte 100 pe minut, i-ar trebui 500.000 de milioane de ani. Mişcarea acestui imens număr de molecule de care noi nici nu ne dăm seama, se face cu o iuţeală de 1800 kilometri pe oră. Iar în ceia ce priveşte numărul de ciocniri, s-a calculat că o moleculă se ciocneşte cu vecina ei după ce parcurge un drum de a zecea mia parte dintr’un milimetru, ceiace ar veni la intervale de timp de a cincea miliarda parte dintr’o secundă. Drumul parcurs de o moleculă de gaz până ce se ciocneşte cu molecula vecină, numit şi „liberul parcurs mediu“, nederată atât gradul de rarefiere cât şi cel de comprimare al unui gaz într’un vas. De obicei pentru a exprima rarefierea sau comprimarea unui gaz, se foloseşte înălţimea unei coloane de mercur care face echilibrul presiunii gazului din vas şi se ştie că presiunea sau apăsarea pe care o exercită gazul nu este altceva decât ciocnirea moleculelor de pereţii vasului sau de obiectele pe care le întâlneşte în cale. Din cercetările făcute s-a sta- bilit că moleculele care formează aerul, ciocnesc o suprafaţă de un centimetru patrat atât de puternic încât produc o apăsare egală cu apăsarea pe care o produce 1 kilogram şi 33 de grame pe aceiaşi suprafaţă de un cm patrat şi că această apăsare face ca să se menţină mercurul în tubul barometric la înălţimea 760 milimetri. Un om suportă fără să-şi dea seama, pe suprafaţa corpului său ciocniri din partea moleculelor atât de numeroase încât produc asupra lui o apăsare de aproape 17000 kilograme (apăsarea depinde de mărimea omului şi de presiunea atmosferică, care, variază). Dacă mărim numărul ciocnirilor pe suprafaţa de un centimetru patrat în timp de o secundă, presiunea va creşte, iar când îl micşorăm, presiunea scade. Prin urmare, presiunea creşte, când gazul se comprimă, şi scade când gazul se rarefiază. Cea mai mare comprimare la care s’a putut ajunge este corespunzătoare la presiunea unei coloane de mercur de 24 kilometri. Ţinând seamă că presiunea atmosferică obişnuită corespunde la o înălţime de 760 de milimetri de mercur, urmează că această presiune este egală cu 30 de mii atmosfere. S’a calculat, că numărul de molecule într’un centimetru cub, la presiunea de 30 de mii atm. este de 10.000 miliarde de miliarde, iar drumul liber parcurs este de 2 zece milionimi dintr’un milimetru, adică un milimetru se împarte în zece milioane de părţi egale, iar două din aceste lungimi puse cap la cap reprezintă drumul parcurs de o moleculă până când se ciocneşte cu molecula vecină. Se foloseşte gazul comprimat la presiuni atât de mari pentru lucrările sub apă, ca frâne la motoare, etc. In ceiace priveşte rarefierea aerului, până acum câţiva ani se ajunsese la o presiune care reprezintă 0,000013 parte dintr’o atmosferă adică o coloană de mercur înaltă de circa o miime dintr’un milimetru, sau un micron. Ei bine, la această presiune care pare atât de mică se mai găseşte într’un centimetru cub încă aproape 40 de milioane de milioane de molecule. In ultimul timp, cu pompe perfecţionate s’a ajuns la o rarefiere mult mai înaintată, la o ultra-rarefiere. Limita până la care s’a putut merge, numită şi limita „vidului molecular“ este de 0.0000000013 dintr’o atmosferă sau presiunea corespunzătoare la o coloană de mercur de a zecea milioana parte dintr’un milimetru. La această presiune atât de scăzută tot se mai găsesc într’un centimetru cub patru milioane de molecule. Toate eforturile făcute de om ca să treacă dincolo de această limită, până astăzi au rămas fără efect. Dacă un laborator nu s’a putut obţine incă vidul perfect, în natură există însă spaţiul dintre corpurile cereşti care este vid, precum şi spaţiul dintre atomii şi moleculele care formează un corp, sau spaţiul dintre nucleu şi electronii din interiorul unui atom. In volumul ocupat de un atom, spaţiul ocupat de nucleu şi electroni este extrem de mic faţă de spaţiul vid în care se produc mişcările din interiorul lui, pentru că dacă ne închipuim că atomul s’ar mări atât de mult In cât raza lui ar deveni de 50 metri, electronii şi nucleul abea ar avea raza de 1 milimetru. Chiar pentru atomul de uxan, care are cei mai mulţi electroni (92), încă spaţiul ocupat de nucleu şi electronii lui este extrem de mic. Iar raportul dintre spaţiul ocupat de materie şi spaţiul vid in univers este cu mult mic decât la atom şi molecule. In acest imens spaţiu vid se mişcă corpurile cereşti după legi eterne. Cercetările din ultimii ani au stabilit că este o mare asemănare între legile eterne care guvernează mişcarea corpurilor cereşti in spaţiu vid şi cele după care se face mişcarea electronilor şi nucleului in interiorul atomilor. Legea grravitaţiunii universale şi legile lui Toeplet, se aplică atât mişcării corpurilor cereşti cât şi mişcării electronilor şi nucleului care formează atomul. înXn- CRONICA ŞTIINŢIFICĂ VIDUL de prof. de. CHR. MUSCELEANU MARTIN KNUDSEN, fizician danez. S-a ocupat în special cu obţinerea vidului molecular