Universul, noiembrie 1932 (Anul 49, nr. 301-330)

1932-11-01 / nr. 301

asigurarea . ..... FRANCO-ROM­ANA Bucureşti, Grivitei 23, Fondată 192 _________(M. O. 182/1920). . Abonaţii cari vor trimite Soc. „Franco-Română“ lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000, vor prim­i odată cu poliţa şi anexa de restituire a abonamentului (lei 3200), restituirea costului a 40 op­timi loz (lei 5000) şi premii (5000, 10.000 lei, ceasornicul şi caseta de bani) şi c «Trail lozclasa­n-a in valoare de lei 250 care li se va trimite direct şi franco de către colecturile Hermes şi Grun. aceleaşi drepturi se vor bucura cititorii cari vor trimite socie­tăţii cuponul loz de mai sus împreună cu lei 295. Tăferea 3a 12 1932 Pentru cititorii «Universului­­­­ Abonaţii» cari au primit din partea ziarului „Universul“ una sau 2 optimi loz clasa I-a a loteriei Statului şi cari vor trimite Soc. „Franco-Rom­ânâ“ de Asigurări­­­le, Bucureşti, Cal. Griviţei 23 lei 140, vor primi o poliţă de asigurare de lei 20.000 cu restituirea abonamentului — lei 3.200 —, restituirea COSTULUI’­A 40 OPTIMI LOZ ALE LOTERIEI STATULUI — lei 5.000 şi premii. Ei vor putea astfel juca în tot cursul asigurării 40 OPTIMI DE LA COLECTU­RILE HERMES & GRUN, fără nici o cheltuială, că,ci societatea „Franco-Română“ de Asig. G-le le restitue costul la finele asigurării. II Abonaţii cari vor trimite soc. „Franco-Română“ de Asigurări G-le, Bucureşti, Cal. Griviţei nr. 23 lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000, vor primi odată cu poliţa şi anexa de restituire a abo­namentului — lei 3.200, — restituirea costului a 40 optimi loz — lei 5.000 şi premii — şi , © optim loz cmst n­a care se va trimite direct şi franco de către Colecturile Hermes şi Grun. V­I­Z­I­T Sk T î EptendieSsal Lo«al Familiar „ Palermo i‘@staurant-Café-­grasserie-iQratar special Orchestra maestrului Pstrică Motel. Diseuse: Retta Dori. Duminică între orele 4.30—7. Ceai dansant» BLENORAGIA in mod fiefinitiv şi fără durere vindecă _____ cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vin­decarea este­bsolut sigură şi se confirmă prin toate probele de la­borator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRICITATE PEN­TRU: IMPOTENŢA, HEMOROIZI, VARICE—REUMATISM—SCIA­TICA—SIFILIS—BOLI DE FEMEI—OPERAŢIUNI—GINECOLOGICE Institutul este înzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate apa­ratele moderne de electricitate medicală şi raze INSTITUTUL MEDICAL DE CHI- •JT» -m»­RURGIE ȘI ELECTROTERAPIE C, Jjf jg g_, BUCUREȘTI ii.— 39 Strada Berzei 39 — Telef. 311/34 „--~-JjMLea„-SlL- — Staţie tramvai —__________ Br. Şeitan I. Brâlianu şi-a reluat consultaţiile pentru laborator, aparat digestiv, nu­triţie. 6—8 p. m. Dionisie 48. 201 Dr. I. Migdal fost asistent al clinicei din Berlin NEURASTENIA SEXUALA IMPOTENŢĂ Onorarii» după vindecare dewsîO'Uytrsare şi SăfiBâs Consult 11—2, 6—8 jum. 26 Bulev. Elisabeta 36. — Tel. 365-55 illf Uliii Urinare—Sifilis - Piele ^°fLOr ^ Domniţei Consult. 8-9,12-1 și 5-8 Tel. 994 m mmmm ovarite Men. VflNDECU Dr. TULI!} BLANC tons.9-î2, 2-S Strada Popa-Tatu No. 3 lângă Cîșmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—0 i­. m. Doctor I. MITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tuberculoză al prof. Kosh, Medic şef al Preventoriului ,,Gr. Alexan­­drescu" şi Specialist în boala de piept, dă consultaţiuni şi face exa­minări cu razele Röntgen, în stra­da OITUZ nr. 19, ET. I, între o­­rele 10—12 a. m. (afară de Dumi­nici). Instalaţie specială pentru Teleradiografie pulmonară, Telefon 3/21/25. 989 BOLILE SEXUALE IMPOTENŢA, ONANIA, conse­cinţele onaniei, poluţiile, sper­­matoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE DOCTÜ’m C S3 IV B G S Cons. 8-1 şi 5-8. Moşilor 74, etaj I (In faţa grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telef. 340/09 D-ra Dr. W. Marcus BOLI DE COPII ŞI SUGARI Consult. 294. Tel. 367/12 s-a mutat în str. Agricultori No­ 2 (colţ Bulev. Pache). 194 Dentistul L­ARGMAN DIN SINAIA va consulta în tim­pul iernei la Bucureşti, în str. Bre­­zoianu n­rul 11, colţ cu bd. Eli­sabeta (alături de hotel Princiar). Consultaţiile vor începe la 1 Noembrie a. c. 195 T­o&in­asescui LICENŢIAT FINANCIAR „. Mussolini, 34. Consult, 10-12 Bani dela 20.000 in sus primesc, fructific orice averi case, moşii, venituri ţară streinătate, avantajos decât Băncile, Casele Economii, Rentele, Acţiunile, etc. 144 Dv. CI. 617£§S Specializat la Paris Vindecă radical numai prin Injecţii. DARSSE, ulcere şi exeme vu­jj ricoase,BS la§ROIZI(trânji) Nevralgii: S­CIA I ICA Lumbago Boli de piele şi sifilis Cons. 3—7. Sf­ţii Apostol! 82 8 Ptr. săraci gratuit: Luni si Joi 2­ 4 STENJV&n s’a mutat Siv. Berzei 37, Boli interne, boli de femei, Genito-urinare şi Sifilis, de la 8­­ţ—9'A şi 3—6 p. m. Telefon 379/99. 20 Amendaţi la legea servitorilor Prefectura poliţiei municipiu­lui Bucureşti, Biuroul central de control al personalului din serviciul particular a deferit ju­­decăţii în cursul acestei luni, de la 15 octombrie până în pre­zent, aplicând amenzi dela 1000 —5000 lei, următorilor contra­venienţi la legea servitorilor şi a ordonanţei în vigoare. Chitar Nicolici, cal. Rahovei, 178; Andrei Suteu, cal. Griviţei 21; Soc. „Bucovina“ cal. Grivi­ţei 312; S. Permos, str. Depără­­ţeanu 11; P. Truta, patron, str. Pictor Grigorescu 14; Both Isam str. Halelor 53; C-tin M. Negrea, sos. Giurgiului 5; Dimitri Buz­­gulidis, Splaiul Unirei 16; Fă­­nică Ganciu, str. Brezoianu 24; T. Bărbulescu, str. Blănari 33; Nestor Masilu, sos. Filantropia 83; Drăgănescu, str Bihor 39, etc. ---------pro.------­ SĂ SE FIXEZE PREŢURI ŞI LA FRANZELE Conform regimului pâinii, franzela se vinde liberă în co­merţ. Brutarii nu mai scot pâine neagră aproape de loc, iar aşa zisa pâine albă, căci e mai mult neagră, şi aceasta în cantităţi destul de reduse. Astfel că la anumite ore, mai ales seara, nu mai găseşti de­cât franzelă, pe care, vrând nevrând, eşti obligat s’o cumperi. Or, ce se întâmplă , preţul franzelei fiind lăsat la chere­mul brutarilor, eşti silit să dai 10 lei pe o f­ranzelă minusculă, care se vinde, în raport cu greutatea cu care o are cu pes­te 20 lei kilogramul. Ca să se evite această spe­culă neomenoasă, autorităţile ar trebui să fixeze şi preţul franzelei, mai ales că brutarii ne mai putând-o vinde la bu­nul lor plac, ci pe un preţ ra­ţional, dinainte fixat, n’ar mai realiza câştiguri fantastice la ea. In modul acesta, vrând ne­vrând, va fi siliţi să fabrice şi din celelalte categorii de pâine, iar populaţia ar înceta să mai fie jefuită ca în codru. n şcoli, acasă şi premnd­ital S3 citeşte Sie. 4 din Gei­u C­ udtaşi apărut cu o opertă in 4 culori UNIVERSUL’ LA­M­A Vill/f *7 kf* debutează marți­­ noembrie ZjIaJ- LiaU formidabilul program pe MUSICKHAIX-BAR-DANCING-CABARET luna noembrie in frunte CU: DUO MANETTI - MARUJA it MEXICAN FORMIDABILII comici - acrobaţi celebrul duo sud-american SISTERS WALLTY CELEBRELE DANSATOARE de la Empire Paris MALINOVSCKA DISEUZA DE LA ADRIA VARSOVIA PROGRAMUL COMPLECTAT CU ALTE NOI ATRACTIUNI CELEBRA ORCHESTRA DE TANGOURI O T E R O-M O GI O Un magnetizor extraordinar In Cap Itală — De vorbă cu maestrul Alexandru E. Russu.— Celebrul magnetizor basara­bean Alexandru E. Russu, care, prin puterea sa magnetică, vin­decă boalele cele mai grele, s’a înapoiat din străinătate şi s’a o­­prit pentru scurtă vreme în Bucureşti, str. Arionoaiei 14. D. Alexandru Russu e un tâ­năr magnetizor care şi-a pus viaţa în slujba bolnavilor şi s’a dedat trup şi suflet binelui ce­lor suferinzi. Rezultatele feno­menalelor vindecări săvârşite de el se datoresc forţei de ema­­naţiune a magnetismului animal ce izvorăşte din el şi care, în­văluind bolnavul, îl face sănă­tos. El a vindecat numeroşi bol­navi consideraţi incurabili şi condamnaţi la moarte, despre care au şi scris ziarele basara­­bene din centrele pe unde a lu­crat. Marii profesori, cari au exa­minat rezultatele ştiinţifice ale­­ magnetizorului Russu, au rămas­­ surprinşi de extraordinarele da­ruri cu care acesta a fost înzes­trat de natură. Intr’adevăr, ex­perienţele practicate de maes­trul Russu au fost magnifice, iar însănătoşirile atât de miracu­loase au interesant de aproape massa bolnavilor şi a marilor oameni de ştiinţă. L-am întrebat pe magnetizor: — Aţi vindecat mulţi bolnavi? — ,.Eu n’am vindecat nicioda­tă pe nimeni şi nu sunt în stare să vindec cândva pe cineva. La vindecările obţinute eu am fost şi sunt numai un martor, un o­­biect, un aparat prin care a tre­cut şi trece Isvorul de viaţă şi energie magnetică animală vin­decătoare. Eu sunt numai un in­strument prin care se poate ma­nifesta Marea Lege a naturii. Scrisori din Londra Urmare din page 2 CHESTIUNEA PAŞAPOARTE­LOR ŞI VIZELOR In organizaţiile cu caracter­­particular, şi chiar semi-ofi­­cial, cari se interesează în ţara aceasta de mişcarea turistică adică de desvoltarea mişcării din străinătate spre a vizita Marea Britanie, notăm un in­teres din ce în ce mai activ în privinţa paşapoartelor şi a vi­zelor. Se urmăreşte dispariţia ulti­milor vestigii ale unui sistem care nu slujeşte decât să în­greuieze şi mai mult pe călă­tori. S-a reamintit că paşapoar­tele dispăruseră aproape din Europa întreagă în preajma a­­nului 1863. In 1870, cu ocazia războiului cu Germania, guver­nul francez le-a introdus din nou, dar curând după război după cerera stăruitoare a Ma­rei Britanii această măsură a fost din nou revocată, şi de a­­tunci paşapoartele n’au mai e­­xistat decât în Rusia şi în ţă­rile balcanice. Anul 1914 a dat naştere unei numeroase bi­ro­­craţii, care profită de moment spre a introduce nu numai sis­temul paşapoartelor, dar şi spre a-l complica printr-un sistem de vize, sistem pe care­ pacea nu a reuşit să-l distrugă în în­tregime. Azi, după aproape 15 ani, viza există încă pe alocuri şi paşapoartele sunt cerute pretutindeni în Europa. Preve­dem că în toamna aceasta se va face un mare efort la Lon­dra spre a organiza o mişcare internaţională contra acestui aranjament, care in fond nu mai slujeşte la mare lucru, dar care contribue să reaminteas­că Europei starea de dezbinare extraordinară în care a căzut. CHESTIUNEA DEZARMĂRII Cât despre politica externă nu s’a petrecut mai nimic nou în ultimul timp. Celebra con­­ferență a celor patru puteri, moftul care a frământat a­­tăt de mult pe d. Macdonald, pare că a rămas pe loc. După vizita­­­lui Herriot la Londra, diplomaţia britanică a proce­­dat î în chipul cel mai real spre a obţine consimţământul Ber­linului ca întrunirea proectard să se ţină la Geneva aşa cum fusese hotărît între d-nii Mac­donald şi Herriot. Dar încăpă­ţânarea ministerului dominat de generalul von Schleicher a oprit totul. D. Herriot pleacă peste câteva zile să facă o vi­zită noului guvern republican la Madrid şi alegerile Reichsta­gului fiind din nou apropiate, avem sentimentul că nimic fo­lositor nu poate să se petreacă până la începutul lui Noembrie. Soarta conferenţei dezarmării rămâne deci in suspensie. La Geneva e o stagnare desăvâr­şită. Ceea ce ar fi fireşte logic de făcut, ar fi de­ a se continua lucrările conferenţei în absen­ţa germanilor spre a le dovedi pe de o parte că nu au dreptul de a dicta Europei, şi pe de al­tă parte că nu se uită să se o­­crotească legitimele lor inte­rese chiar când ei nu sunt de faţă. Mărturisim că nimic din ceea ce s’a petrecut în cursul săptămânii trecute nu ne dă dreptul de a spune cu o hotă­­rîre în acest sens e gata să fie luată. In Marea Britanie cercu­rile pacifiste se emoţionează de această stare de lucruri şi-şi înmulţesc demersurile spre a sili guvernul să se declare în favoarea unei politici mai ener­gice a dezarmării. Deunăzi, ar­hiepiscopul din Canterbury, primatul bisericii anglicane, în­soţit de câţiva episcopi ai săi şi de alţi capi ai celorlalte bi­serici protestante, a fost pri­mit în audienţă oficială de d. Macdonald, care avea lângă el pe Sir John Simon, secretar de stat al afacerilor externe. Arhi­episcopul a vorbit multă vreme şi elocvent în favoarea unei po­litici active a dezarmării şi a recomandat guvernului să dea Europei exemplul unei mari i­­niţiative pentru pace. D. Mac­donald şi colegul lvi au lămu­rit cu răbdare tot ceea ce a şi fost făcut de Marea Britanie dela încheerea păcii. Dar au reamintit delegaţiei eclesiasti­­ce că Marea Britanie nu e stă­până pe continent. Ceeace n’au spus e că experţii navali şi mi­litari au asigurat guvernul de imposibilitatea de a reduce în­că efectivele marinei şi ale ar­matei fără a pune în pericol e­­xistenţa ţării în cazul unui con­flict armat, chiar dacă Marea Britanie în caz­il acesta ar pu­tea să-şi păstr­ze neutralitatea. Amiralitatea şi ministerul de război, cu cifrele în mână, de­monstrează starea de slăbiciu­ne în care au fost lăsate să a­­jungă forţele armatei britani­ce. Ei nu admit reduceri, ci sporiri într’un viitor destul de apropiat. Se vede poziţia grea în care se găseşte guvernul, şi pentru care e greu să se indice soluţia convenabilă. A sosit cli­pa să se ia o hotărîre, dar pu­­tea-va oare să se ia? Măcar dacă ar fi cu putinţă de a se înţelege odată pentru totdeauna cu Statele Unite. Dar acestea sunt în toiul perir­oadei alegerilor prezidenţiale şi nu se poate spera nimic acum de la Washington. D. Norman Davis, şeful delegaţiei ameri­cane la conferenţa dezarmării şi candidat in­spe la postul de secretar de stat, în cazul proba­bil al alegerii candidatului de­­mo­cratic, d. Roosevelt, se a­­flă în adevăr la Londra. D-sa vede adesea pe d. Macdonald şi Sir John Simon şi, fără nici o îndoială, le vorbeşte de toate problemele ce interesează cele două ţări. Dar afară de indi­caţiile utile pentru viitor, nu poate procura nimic imediat şi temeinic. Dacă d. Roosevelt e ales, nu va intra în funcţie de­cât în Martie viitor şi până a­­tunci d. Hoover va continua un fel de interegn în timpul că­ruia activitatea sa va fi para­lizată în tot cazul. AUGUR Ofensiva contra perceptorilor Ministrul finanţelor a por­nit de câteva zile inspecţia percepţiilor fiscale din Capi­tală, anunţând mereu prin ziare că aplică sancţiuni se­vere celor găsiţi în neregulă. Nimic de zis, fiecare func­ţionar trebue să-şi facă dato­ria, iar cei ce nu şi-o îndepli­nesc, să fie sancţionaţi. Dar, oare, cu prilejul in­­pecţiilor, luat-o ministrul vre­o măsură de îndreptare a sta­rei intolerabile în care zac cele­ 15 percepţii ? Instalate în lo­caluri vechi, nehigienice, pro­prietăţi ale amicilor guvernan­ţilor, unde câte 6-7-8 funcţio­nari buchisesc registrele în cămăruţe de 3 pe 4, înconju­raţi de zeci de contribuabili, percepţiile din Bucureşti au devenit localuri de oftică şi fel de fel de boale. Nu s’a găsit nimeni să co­mande nişte rafturi de scân­duri, în care să fie aşezate re­gistrele, mai bine zis terfeloa­­gele, căci şi aci, pentru căpă­tuiri politice, în joc de regis­tre mici, confecţionate din hâr­tie rezistentă, s’au comandat registre de câte un metru, cu 5­ 600 file de cea mai slabă calitate, care, foarte curând 60 distrug complet. Iar agentul de percepţie, plătit cu lei 2600 lunar, tre­bue să execute 2000, 5000, ba chiar şi 4000 de contribuabili, notaţi bine, un singur om, ne­­îmbrăcat, desculţ, neplăti­t, căci nu i se acordă bani de tramvai, sau diurne obişnuite celor mari. Iar regulamentele prescriu că un agent nu tre­bue să aibă mai mulţi de 500 contribuabili. Luat-o de ministrul de fi­nanţe vre-o măsură de îndrep­tarea acestei intolerabile si­­tuaţiuni ? -------------OXO------------­ S’A AMÂNAT CONCURSUL DE PLANOARE Primim : Cercul aerotechnic aduce la cunoştinţa generală următoa­rele: Având în vedere că, din cauza timpului înaintat de la publica­rea concursului de planoare şi modele de avioane (propulsate), până în toamna anului curent când se anunţase acest concurs nu s’au putut înscrie un număr destul de mare de participanţi, în special din provincie, s’a ho­tărît, amânarea concursului pen­tru primăvara anului 1933, la o dată ce se va preciza la timp. Candidaţii, ceri, în vederea concursului s’au ocupat în tim­pul vacanţei cu construirea mo­delului ales, sunt înştinţaţi că, cu începere de la 1 Noembrie, pot veni la sediul cercului spre a arăta produsul muncii lor şi eventual a mai cere lămuriri, în fiecare Luni şi Sâmbătă de la 6—8 d. a. când un membru al cercului va sta la dispoziţia candidaţilor. PROCESUL DRAMEI MILTARE DIN IAŞI­ ­— Achitarea locot. Dumitrescu — Iaşi, 29 Oct. In şedinţa de după amiază, după ce au fost audiaţi şi restul martorilor, d. lt. colonel ED­MOND MUNTEANU, comisar re­gal, şi-a susţinut rechizitoriul. AP­ARAREA D. avocat PETRU POGONAT face o amănunţită expunere a stării sufleteşti in care s’a aflat soţul nefericit atunci când s’a văzut înşelat de fiinţa căreia i-a închinat toată viaţa. Comentează art. 223 c. p. şi demonstrează că gestul ofiţeru­lui acuzat este explicabil şi strict omenesc. Condamnarea lui ar fi o mare greşeală şi o mare nedreptate. Arată netemeinicia (din punct de vedere psihologic) a susţine­­perlior d-lui comisar regal şi cere un verdict de achitare. Avocatul NICOLAE RODOS, din partea apărării, a analizat împrejurările în care au decurs faptele în noaptea de 13 Sep­tembrie, când a fost împuşcat locat. Pantazi. Gestul lt. Dumi­trescu a fost determinat de ati­tudinea provocătoare şi agresi­vă a lui Pantazi, după ce i-a distrus căminul, ademenindu-i soţia. Zugrăveşte personalitatea celui acuzat ca temperament blând, corect, camarad cinstit şi soţ ideal, care s’a încrezut în­­ soţia lui. Termină cerând con­siliului un verdict de achitare. Pledează apoi avocatul şi pu­blicistul IONEL TEODOREANU, descriind amărăciunile şi greută­ţile vieţii locot. Dumitrescu, a cărui inimă şi cinste au fost ter­felite de o soţie pe care a iu­bit-o fără margini. In continuare, d. Teodoreanu face un amănunţit studiu psiho­logic al simţămintelor lui Du­mitrescu, atunci când a descăr­cat focurile de revolver asupra locot. Pantazi, care i-a trădat prietenia şi obligaţiunile de ca­marad. La 1, se suspendă şedinţa, la 4 d. a. şedinţa se redeschide, iar d. Ionel Teodoreanu îşi con­­­­­inuă pledoaria. SENTINŢA La ora 7, dezbaterile au fost încheiate. După o scurtă deliberare con- I siliul de război a adus un ver­dict de achitare pentru locot.­­ Jean Dumitrescu. Imediat locot. Dumitrescu a fost pus în liber­tate. Nu se ştie încă dacă fostul acuzat va fi trimis înaintea unui consiliu de reformă. Sentința de achitare a fost primită cu o­­vații. C­onvocarea Uniunii generale a micilor indus­triaşi şi meseriaşi patroni In vederea marelui meeting naţional, organizat pentru Du­minică, 6 Noembrie, ora 3 d. a., cu scopul de a se acţiona pen­tru respectarea integrală a tra­tatelor de pace, garanţie ale in­­­­tegrităţii şi suveranităţii noa­­­­stre naţionale, toţi membrii „U­­niunii generale a micilor indus­triaşi şi meseriaşi patroni de­ toate breslele“, sunt convocaţi Marţi, 1 Noembrie, la ora 7 sea­ra, în vederea participării. Anul XLIX Nr. 301 Marți 1 Noemorîe iW& FRANAR TAÎAÎ DE TREN Lupenii, 2S Oct. Aseară, le orele 19 25 m.( locomotiva soc. ,­Lupeni mane­vra prin gară. Frân-ftrul Ţepeş To­an, voind să decupleze vagoanele de locomo­tivă, s’a împiedecat şi a căzut Stil­ vagoane. La strigătele lui disperate, me­canicul a oprit locomotiva. A­ fost scos în nesimţire şi dus î­n cantonul nr. 7, de ceilalţi­­frâ­­­­nari. Imediat a fost înştiinţat du dr. Constantinescu, care i-a dat primele ajutoare. Rănitul, cu picioarele şi câte­va­­coaste fracturate, a fost tran­sportat la spitalul din Vulcan, cu autobuzul sanitar al Casei Cercuale. Sunt speranțe că va scăpa cu viață. Al X-lea congres român de oto-rhinio-laringologie­ Sâmbătă dimineaţa s-a deschis al zecelea congres român de O. R. L. în amfiteatrul spitalului Colţea. Au luat parte d. prof. dr. Neu­man din Viena, d. dr. Zdravcoff cu doamna din Sofia, d. dr. prof. Meţianu, d-nii d-nn Orăşcu, Popo­­viei, Tempea, Ţeţu, Mayersohn, Brătescu, Racoveanu, Vaida, Şte­­fania, Lozeanu, etc. D. dr. TEMPEA, vice-preşe­­dintele soc. rom. de O. R. L., a ţinut o, sobră şi frumoasă cu­vântare, prin care salută pre­zenţa reprezentantului înaltei autorităţi şcolare, a d-lui prof. dr. Neuman şi a d-lui dr. Zdrav­coff, urând în cele din urmă spor lucrărilor congresului. D. prof. MEŢIANU, din partea facultăţii de medicină, salută pe reprezentanţii străini la congres. D. prof. NEUMAN a răspuns prin cuvinte elogioase la adresa­­ elevilor lui români.­­ D. dr. ZDRAVCOFF, în o alo­­­­cuţiune simţită îşi exprimă plă­­­­cerea de a revedea pe colegii­­ români, cu cari a lucrat anul trecut la congresul interbalca­­nic de O. R. L. din Sofia. ŞEDINŢA DE LA ORA 4 d. a. D. prof. dr. NEUMAN (Viena) într’o formă atrăgătoare, care a captivat timp de o oră întreg­­ auditoriu], a vorbit în limba­­ germană despre­­ clinica şi pato- I­­ogia otitei acute. I D. dr. TEMPEA a mulţumit in­­ limba germană pentru intero­­i­santa conferinţă ţinută congre­­s­siştilor, punând în evidenţă per­sonalitatea savantului vienez. Au făcut comunicări d-nii d-nn : V. Brătescu, Racoveanu şi Andreescu : Grefele steo-cartila­­ginoase în chirurgia estetică a nasului; I. Jianu : Contribuţiuni la chi­rurgia reconstitutivă a feţei; Gh. Buzoianu : Otalgie de o­­rigină nazală ca simpton de iri­­taţiuni ale ganglionului lui Me­ckel; Col. I. Lascăr, And­reescu, Co­­vaciu,­ Ulmeanu : Importanţa a­­paratului vestibular în practica­rea exerciţiilor fizice. Prof. Meţianu, I. Ţeţu şi A. Ştefaniu : Atitudinea noastră terapeutică în flebita sinusului lateral. Un grup de medici, având în mijlocul lor pe d. prof. dr. Neuman de la universitatea din Viena. MEMENTO o —— CALENDAR LUNI, 31 OCTOMBRIE Ortodox: Sf. Apostoli Apelie, Stachle şi c. 1. Catolic : Sf. Quentin. Protestant. Sărbătoarea Refor­­maţiunei. Evreesc : 1 Heşvan 5593. Mahomedan: 1 Regele 1351. Răsăritul soarelui: 6.53. Apusul soarelui: 17.6. ■ RADIO LUNI: 31 OCTOMBRIE 394 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 13 : Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14 : Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 18 : Orchestra Radio : Blanken­burg: Pentru dragostea de ţară, marş; Strauss : Glasuri de primă­vară, vals ; Offenbach : Uvertură la „Orfeu în Infern”; A. Thomas: Sărbătoarea primăverii, suită de balet din opera „Hamlet“; Leo De­libes : Muzică de balet din opera „Lakmé”. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : D. Gen. Butoianu : Cru­cea roşie şi acţiunea ei in timp de pace şi războiu. 19.25 : Orchestra Radio; Doni­zetti: Fantezie din opera „Lucia de Lammermoor“; Foulds Joh.: Enric al VIH-lea, suită în stil vechi en­glez ; Ponchielli: Dansul orelor din opera „Gioconda“. 20 : D. prof. dr. Chr. Muscelea­­nu : Facerea lumii in ştiinţă. 20.20 : D. dr. C. Sandu Vile: Pre­venirea flagelului ruginii cereale­lor. 20.40 : Muzică românească (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu, violina I. Feldmann, violina II­a L. Men­delsohn, viola şi Jos. Thaler, vio­loncel; Beethoven-Quartet op. 18 nr. 1 in fa major. 21.30: D. prof. Gheron Netta : Ziua economiei. 21.45 : D-na Schapira Mendel, piano: Mendelsohn-Bartholdy : Preludiu şi fuga în mi minor; Cho­pin: Trei mazurci; Ravel: Sona­tina. 22.15: Quartetul Theodorescu : Borodin : Quartet nr. 1 în la major. 22.45 : Informaţiuni şi ştiri spor­tive. * Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m.— 18.50 : Concert de pian. 19.30: Recitaţiuni. 29-21.45 : Transmisiuni din Praga şi Brno. 22.15 : Muzica de dans a orchestrei R. J. Heilsberg, 60 kw. 276.5 m.—19.45: Muzică de cameră, quartett de coarde. 20.55: 15 minute technică.­­ 22.10 : „Worms“ piesă muzicală. Breslau, 75 kw. 325 m. — 17.15 : Concert distractiv al orchestrei Ra­dio. 19.40 : Știri. 20 .10 : Slujbă reli­gioasă de la biserica din Witten­berg. 22.10: Johann Sebastian Bach: Concert pentru cimbal şi orches­tră de coarde. Londra,, 50 kw. 355.8 m. — 20.30: Concert orchestrei Radio. 22 : Mu­zică militară. 23.15 : Comedie­ mu­zicală. 0.35 : Muzică de dans.­­ Mühlacker (Stuttgart), 60 kw.­­ 360.6 m. — 18 : Concert. 21.15 :­­ Muzică de cameră. 22.10 : „Worms“, piesă muzicală. 23.45 : Muzică noc­turnă. Katowice, 12 kw. 408.7 m.—19.20: Plăci. 23.20 : Muzică de dans. Roma, 50 kw. 441.2 m. — 21 : Ştiri, plăci. 21.20 : Carte şi autor. 21.45 : Concert uşor. Berna-Kasel-Zürich, 60 kw. 459 m. — 20.45 : Muzica şi lirica elve­ţiană. 22.05 : Orchestra Radio . Simfonia No. 98 în D-dul de Jos. Haydn. 22.40 : Muzică de dans : I. dansuri vechi — II. Jazzuri. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 18 : Concert. 21.15 : De la flaut la tobă. 21.35: Concert seral. 23.45 : Muzică de cameră populară. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20.20 : Cântece populare finlandeze. 21.55: Ciclul de sonate Beethoven pentru vioară. 22.15 : Concert. Viena, 15 kw. 517.2 m. — 19.10 : Concert. 21 : Muzică de dans nouă din filme sonore. 22.10 : Concertul orchestrei Radio : bucăţi de Hans Pfitzner, dirigent autorul. 23.35 : I Concertul seral al capelei Robert­­ Hügel. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. —­­ 18.30 : Concert de orchestră. 20.15:­­ Muzică orientală la plăci. 21.30 :­­ Concertul soc. Liszt. 21.45 : Con­cert capelei Mandits. 24 : Muzică de ţigani. Varşovia, 120 kw. 1411 m. — 18: Concert de pian. 19 : Plăci uşoare. Ştiri. 19.30 : Piesa muzicală „Spar­­tag“. 21: Concert popular. 23.15 : Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 75 kw. 1635 m. — 19.30 : Vino­văţia războiului, conferinţă. 20.30 : Slujbă religioasă din Wittenberg. 21.15 : „Wittenberg“ piesă muzi­cală. 22.10 : Serenade. 23.30 : Con­­­­cert distractiv. Paris, 75 kw. 1725 m. — 20.50 :­­ Cronică cinematografică. 21 : Cro- I nica cărţei. 21.20: Orchestra Rad­­­dio. 22: „Faust“ operă de Gou­nod. MARŢI, 1 NOEMBRIE 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13 : Muzică instrumentală (plăci de gramofon). I 13.45 : Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării şi semnal orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gra­mofon) . 18 : Orchestra Moţoi : Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. I. Cantacuzino: Cro­nica cinematografică. 19.25 : Orchestra Moţoi: Muzică uşoară şi românească. 20 : D. dr. Ion Zaplachter: Haş­­deu şi Polonezii. 20.20 : D. Gib Mihăescu: Nuvelă Inedită. 20.40 : Muzică de dans (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D-ra Sophie Munteanu, canto :­­ Tosselli: Serenada: Respighi: Stor­­nelatrice; R. Strauss: Ziua morţi­­lorim­i port dragostea mea. Brăi­­loiu :­ Cine n’are scârbă ’n lume . Pe sub fereastră curge un râu. 21.20: Orchestra Radio, dirijată de d. Carlo Brunetti: Mozart: Sim­fonie nr. 54 în si bemol major ; Saint-Saens : Havanesa pt. violină şi orchestră (solist d. V. Filip) ; Saint Saens : Rondo capricioso pt. violină şi orchestră. 22: Transmisiune din c.­a d-lui Zamfir Arbore: Slavona veche. 22.15 : Orchestra Radio : Rosen­berg : Suita op. 31 pt. orchestră mică (prima audiţie); Filip Lázár: Concerto- grosso. 22.45 : Informaţiuni şi ştiri spor­tive. * Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 21 : Muzică socală de suflă­tori ; 21.45 : Povestiri; 22: Muzică uşoară.• Heilsberg, 60 kw. 276.5 m. — 17: Concert distractiv; 18,30 : Ora car­tei; 18,55: Ora cântecelor; 20,30: Concert seral; 22,30: „împăratul Friedrich Barbarossa“ piesă tea­trală. Breslau, 75 kw. 325 m. — 17,40: Concert distractiv; 20,05: Muzică serală la plăci; 2­1,30: Teatru ; 23,35: Muzică distractivă și de dans. Londra, 50 kw. 355.8 m. — 20,35: Orchestra Radio; 21,45: Orchestra filarmonică din Liverpool; 23,35 : Reginald Dixon; 0,35: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360.6 m. — 18: Concert Mendel­sohn; 20: Slujbă religioasă; 21: Din operele contimporanilor; 23,45: Concert pentru 2 piane. Roma, 50 kw. 441.2 m. — 18,30 : Concert de orchestră; 21,45: „Fan­­fan la Tuu­pe“ operetă de L. Var­ney. Berna-Basel-Zürich, 60 kw. 458 m. — 17,30: Concert; II: Concer­tul orchestrei Radio. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. —­­ 21 : Muzică de Mozart. Quartetul I Peter. I Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20 :­ ­ Din Studio: piesa „Procesul So- I crates”. 21 : Din sala Smetana : : Concert filarmonicei cehe ; 23,20: Muzică de suflători Milinovsky. Viena, 15 kw. 517.2 m. — 16,30: Muzică de cameră ; 17,50 : Concert. 20,35: O privire la Spania, cu­­ plăci; 21 : Concert simfonic; 22,50:­­ „Solia lui Azrael“ spusă de E. Bal-­­­ser.­­ Budapesta, 18 kw. 550.5 m. — 17: Muzică de ţigani; 18,50: Concert ; I 20,30: Transmisiunea reprezenta­­n­ţlei d­e la Opera ungară: Requiem , de Verdi. Varşovia, 120 kw. 1411 m.—17,25:­­ Plăci; 18 : Concert de vioară; 19: 1’ Concert de cafenea; 20,20: „Inima­­ unei mame“ de Selma Lagerhof ; ; 20,50 : „Faust” de Gounod, de la I Operă.­­­­ Berlin, (Koenigswusterhausen),­­ 75 kw. 1035 m. — 22 : Concerted orchestrei „Norag“. Paris, 76 kw. 1725 m. — 21,05 : I Orchestra Krettly ; 22: „Cântecul italian“; 22:45. Concert simfonic. Achitarea locoisieEÎaîa!­T?teerS StâECîîîeEîiH Galaţi, 29 Doi Consiliul de război al div 21 inf., sub preşedinţia color lului Dumitrescu Ilie ascultă pledoariile apărărei care a c­vedit nevinovăţia locotenent lui Tiberiu Stănculescu, dân­r 10 călăraşi, a adus astăses un verdict de achitare. Verdictul a produs o bu impresie în rândurile ofițeri.

Next