Universul, noiembrie 1932 (Anul 49, nr. 301-330)
1932-11-01 / nr. 301
asigurarea . ..... FRANCO-ROMANA Bucureşti, Grivitei 23, Fondată 192 _________(M. O. 182/1920). . Abonaţii cari vor trimite Soc. „Franco-Română“ lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000, vor primi odată cu poliţa şi anexa de restituire a abonamentului (lei 3200), restituirea costului a 40 optimi loz (lei 5000) şi premii (5000, 10.000 lei, ceasornicul şi caseta de bani) şi c «Trail lozclasan-a in valoare de lei 250 care li se va trimite direct şi franco de către colecturile Hermes şi Grun. aceleaşi drepturi se vor bucura cititorii cari vor trimite societăţii cuponul loz de mai sus împreună cu lei 295. Tăferea 3a 12 1932 Pentru cititorii «Universului Abonaţii» cari au primit din partea ziarului „Universul“ una sau 2 optimi loz clasa I-a a loteriei Statului şi cari vor trimite Soc. „Franco-Românâ“ de Asigurările, Bucureşti, Cal. Griviţei 23 lei 140, vor primi o poliţă de asigurare de lei 20.000 cu restituirea abonamentului — lei 3.200 —, restituirea COSTULUI’A 40 OPTIMI LOZ ALE LOTERIEI STATULUI — lei 5.000 şi premii. Ei vor putea astfel juca în tot cursul asigurării 40 OPTIMI DE LA COLECTURILE HERMES & GRUN, fără nici o cheltuială, că,ci societatea „Franco-Română“ de Asig. G-le le restitue costul la finele asigurării. II Abonaţii cari vor trimite soc. „Franco-Română“ de Asigurări G-le, Bucureşti, Cal. Griviţei nr. 23 lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000, vor primi odată cu poliţa şi anexa de restituire a abonamentului — lei 3.200, — restituirea costului a 40 optimi loz — lei 5.000 şi premii — şi , © optim loz cmst na care se va trimite direct şi franco de către Colecturile Hermes şi Grun. VIZIT Sk T î EptendieSsal Lo«al Familiar „ Palermo i‘@staurant-Café-grasserie-iQratar special Orchestra maestrului Pstrică Motel. Diseuse: Retta Dori. Duminică între orele 4.30—7. Ceai dansant» BLENORAGIA in mod fiefinitiv şi fără durere vindecă _____ cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vindecarea estebsolut sigură şi se confirmă prin toate probele de laborator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRICITATE PENTRU: IMPOTENŢA, HEMOROIZI, VARICE—REUMATISM—SCIATICA—SIFILIS—BOLI DE FEMEI—OPERAŢIUNI—GINECOLOGICE Institutul este înzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate aparatele moderne de electricitate medicală şi raze INSTITUTUL MEDICAL DE CHI- •JT» -m»RURGIE ȘI ELECTROTERAPIE C, Jjf jg g_, BUCUREȘTI ii.— 39 Strada Berzei 39 — Telef. 311/34 „--~-JjMLea„-SlL- — Staţie tramvai —__________ Br. Şeitan I. Brâlianu şi-a reluat consultaţiile pentru laborator, aparat digestiv, nutriţie. 6—8 p. m. Dionisie 48. 201 Dr. I. Migdal fost asistent al clinicei din Berlin NEURASTENIA SEXUALA IMPOTENŢĂ Onorarii» după vindecare dewsîO'Uytrsare şi SăfiBâs Consult 11—2, 6—8 jum. 26 Bulev. Elisabeta 36. — Tel. 365-55 illf Uliii Urinare—Sifilis - Piele ^°fLOr ^ Domniţei Consult. 8-9,12-1 și 5-8 Tel. 994 m mmmm ovarite Men. VflNDECU Dr. TULI!} BLANC tons.9-î2, 2-S Strada Popa-Tatu No. 3 lângă Cîșmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—0 i. m. Doctor I. MITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tuberculoză al prof. Kosh, Medic şef al Preventoriului ,,Gr. Alexandrescu" şi Specialist în boala de piept, dă consultaţiuni şi face examinări cu razele Röntgen, în strada OITUZ nr. 19, ET. I, între orele 10—12 a. m. (afară de Duminici). Instalaţie specială pentru Teleradiografie pulmonară, Telefon 3/21/25. 989 BOLILE SEXUALE IMPOTENŢA, ONANIA, consecinţele onaniei, poluţiile, spermatoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE DOCTÜ’m C S3 IV B G S Cons. 8-1 şi 5-8. Moşilor 74, etaj I (In faţa grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telef. 340/09 D-ra Dr. W. Marcus BOLI DE COPII ŞI SUGARI Consult. 294. Tel. 367/12 s-a mutat în str. Agricultori No 2 (colţ Bulev. Pache). 194 Dentistul LARGMAN DIN SINAIA va consulta în timpul iernei la Bucureşti, în str. Brezoianu nrul 11, colţ cu bd. Elisabeta (alături de hotel Princiar). Consultaţiile vor începe la 1 Noembrie a. c. 195 To&inasescui LICENŢIAT FINANCIAR „. Mussolini, 34. Consult, 10-12 Bani dela 20.000 in sus primesc, fructific orice averi case, moşii, venituri ţară streinătate, avantajos decât Băncile, Casele Economii, Rentele, Acţiunile, etc. 144 Dv. CI. 617£§S Specializat la Paris Vindecă radical numai prin Injecţii. DARSSE, ulcere şi exeme vujj ricoase,BS la§ROIZI(trânji) Nevralgii: SCIA I ICA Lumbago Boli de piele şi sifilis Cons. 3—7. Sfţii Apostol! 82 8 Ptr. săraci gratuit: Luni si Joi 2 4 STENJV&n s’a mutat Siv. Berzei 37, Boli interne, boli de femei, Genito-urinare şi Sifilis, de la 8ţ—9'A şi 3—6 p. m. Telefon 379/99. 20 Amendaţi la legea servitorilor Prefectura poliţiei municipiului Bucureşti, Biuroul central de control al personalului din serviciul particular a deferit judecăţii în cursul acestei luni, de la 15 octombrie până în prezent, aplicând amenzi dela 1000 —5000 lei, următorilor contravenienţi la legea servitorilor şi a ordonanţei în vigoare. Chitar Nicolici, cal. Rahovei, 178; Andrei Suteu, cal. Griviţei 21; Soc. „Bucovina“ cal. Griviţei 312; S. Permos, str. Depărăţeanu 11; P. Truta, patron, str. Pictor Grigorescu 14; Both Isam str. Halelor 53; C-tin M. Negrea, sos. Giurgiului 5; Dimitri Buzgulidis, Splaiul Unirei 16; Fănică Ganciu, str. Brezoianu 24; T. Bărbulescu, str. Blănari 33; Nestor Masilu, sos. Filantropia 83; Drăgănescu, str Bihor 39, etc. ---------pro.------ SĂ SE FIXEZE PREŢURI ŞI LA FRANZELE Conform regimului pâinii, franzela se vinde liberă în comerţ. Brutarii nu mai scot pâine neagră aproape de loc, iar aşa zisa pâine albă, căci e mai mult neagră, şi aceasta în cantităţi destul de reduse. Astfel că la anumite ore, mai ales seara, nu mai găseşti decât franzelă, pe care, vrând nevrând, eşti obligat s’o cumperi. Or, ce se întâmplă , preţul franzelei fiind lăsat la cheremul brutarilor, eşti silit să dai 10 lei pe o franzelă minusculă, care se vinde, în raport cu greutatea cu care o are cu peste 20 lei kilogramul. Ca să se evite această speculă neomenoasă, autorităţile ar trebui să fixeze şi preţul franzelei, mai ales că brutarii ne mai putând-o vinde la bunul lor plac, ci pe un preţ raţional, dinainte fixat, n’ar mai realiza câştiguri fantastice la ea. In modul acesta, vrând nevrând, va fi siliţi să fabrice şi din celelalte categorii de pâine, iar populaţia ar înceta să mai fie jefuită ca în codru. n şcoli, acasă şi premndital S3 citeşte Sie. 4 din Geiu C udtaşi apărut cu o opertă in 4 culori UNIVERSUL’ LAMA Vill/f *7 kf* debutează marți noembrie ZjIaJ- LiaU formidabilul program pe MUSICKHAIX-BAR-DANCING-CABARET luna noembrie in frunte CU: DUO MANETTI - MARUJA it MEXICAN FORMIDABILII comici - acrobaţi celebrul duo sud-american SISTERS WALLTY CELEBRELE DANSATOARE de la Empire Paris MALINOVSCKA DISEUZA DE LA ADRIA VARSOVIA PROGRAMUL COMPLECTAT CU ALTE NOI ATRACTIUNI CELEBRA ORCHESTRA DE TANGOURI O T E R O-M O GI O Un magnetizor extraordinar In Cap Itală — De vorbă cu maestrul Alexandru E. Russu.— Celebrul magnetizor basarabean Alexandru E. Russu, care, prin puterea sa magnetică, vindecă boalele cele mai grele, s’a înapoiat din străinătate şi s’a oprit pentru scurtă vreme în Bucureşti, str. Arionoaiei 14. D. Alexandru Russu e un tânăr magnetizor care şi-a pus viaţa în slujba bolnavilor şi s’a dedat trup şi suflet binelui celor suferinzi. Rezultatele fenomenalelor vindecări săvârşite de el se datoresc forţei de emanaţiune a magnetismului animal ce izvorăşte din el şi care, învăluind bolnavul, îl face sănătos. El a vindecat numeroşi bolnavi consideraţi incurabili şi condamnaţi la moarte, despre care au şi scris ziarele basarabene din centrele pe unde a lucrat. Marii profesori, cari au examinat rezultatele ştiinţifice ale magnetizorului Russu, au rămas surprinşi de extraordinarele daruri cu care acesta a fost înzestrat de natură. Intr’adevăr, experienţele practicate de maestrul Russu au fost magnifice, iar însănătoşirile atât de miraculoase au interesant de aproape massa bolnavilor şi a marilor oameni de ştiinţă. L-am întrebat pe magnetizor: — Aţi vindecat mulţi bolnavi? — ,.Eu n’am vindecat niciodată pe nimeni şi nu sunt în stare să vindec cândva pe cineva. La vindecările obţinute eu am fost şi sunt numai un martor, un obiect, un aparat prin care a trecut şi trece Isvorul de viaţă şi energie magnetică animală vindecătoare. Eu sunt numai un instrument prin care se poate manifesta Marea Lege a naturii. Scrisori din Londra Urmare din page 2 CHESTIUNEA PAŞAPOARTELOR ŞI VIZELOR In organizaţiile cu caracterparticular, şi chiar semi-oficial, cari se interesează în ţara aceasta de mişcarea turistică adică de desvoltarea mişcării din străinătate spre a vizita Marea Britanie, notăm un interes din ce în ce mai activ în privinţa paşapoartelor şi a vizelor. Se urmăreşte dispariţia ultimilor vestigii ale unui sistem care nu slujeşte decât să îngreuieze şi mai mult pe călători. S-a reamintit că paşapoartele dispăruseră aproape din Europa întreagă în preajma anului 1863. In 1870, cu ocazia războiului cu Germania, guvernul francez le-a introdus din nou, dar curând după război după cerera stăruitoare a Marei Britanii această măsură a fost din nou revocată, şi de atunci paşapoartele n’au mai existat decât în Rusia şi în ţările balcanice. Anul 1914 a dat naştere unei numeroase birocraţii, care profită de moment spre a introduce nu numai sistemul paşapoartelor, dar şi spre a-l complica printr-un sistem de vize, sistem pe care pacea nu a reuşit să-l distrugă în întregime. Azi, după aproape 15 ani, viza există încă pe alocuri şi paşapoartele sunt cerute pretutindeni în Europa. Prevedem că în toamna aceasta se va face un mare efort la Londra spre a organiza o mişcare internaţională contra acestui aranjament, care in fond nu mai slujeşte la mare lucru, dar care contribue să reamintească Europei starea de dezbinare extraordinară în care a căzut. CHESTIUNEA DEZARMĂRII Cât despre politica externă nu s’a petrecut mai nimic nou în ultimul timp. Celebra conferență a celor patru puteri, moftul care a frământat atăt de mult pe d. Macdonald, pare că a rămas pe loc. După vizitalui Herriot la Londra, diplomaţia britanică a procedat î în chipul cel mai real spre a obţine consimţământul Berlinului ca întrunirea proectard să se ţină la Geneva aşa cum fusese hotărît între d-nii Macdonald şi Herriot. Dar încăpăţânarea ministerului dominat de generalul von Schleicher a oprit totul. D. Herriot pleacă peste câteva zile să facă o vizită noului guvern republican la Madrid şi alegerile Reichstagului fiind din nou apropiate, avem sentimentul că nimic folositor nu poate să se petreacă până la începutul lui Noembrie. Soarta conferenţei dezarmării rămâne deci in suspensie. La Geneva e o stagnare desăvârşită. Ceea ce ar fi fireşte logic de făcut, ar fi de a se continua lucrările conferenţei în absenţa germanilor spre a le dovedi pe de o parte că nu au dreptul de a dicta Europei, şi pe de altă parte că nu se uită să se ocrotească legitimele lor interese chiar când ei nu sunt de faţă. Mărturisim că nimic din ceea ce s’a petrecut în cursul săptămânii trecute nu ne dă dreptul de a spune cu o hotărîre în acest sens e gata să fie luată. In Marea Britanie cercurile pacifiste se emoţionează de această stare de lucruri şi-şi înmulţesc demersurile spre a sili guvernul să se declare în favoarea unei politici mai energice a dezarmării. Deunăzi, arhiepiscopul din Canterbury, primatul bisericii anglicane, însoţit de câţiva episcopi ai săi şi de alţi capi ai celorlalte biserici protestante, a fost primit în audienţă oficială de d. Macdonald, care avea lângă el pe Sir John Simon, secretar de stat al afacerilor externe. Arhiepiscopul a vorbit multă vreme şi elocvent în favoarea unei politici active a dezarmării şi a recomandat guvernului să dea Europei exemplul unei mari iniţiative pentru pace. D. Macdonald şi colegul lvi au lămurit cu răbdare tot ceea ce a şi fost făcut de Marea Britanie dela încheerea păcii. Dar au reamintit delegaţiei eclesiastice că Marea Britanie nu e stăpână pe continent. Ceeace n’au spus e că experţii navali şi militari au asigurat guvernul de imposibilitatea de a reduce încă efectivele marinei şi ale armatei fără a pune în pericol existenţa ţării în cazul unui conflict armat, chiar dacă Marea Britanie în cazil acesta ar putea să-şi păstrze neutralitatea. Amiralitatea şi ministerul de război, cu cifrele în mână, demonstrează starea de slăbiciune în care au fost lăsate să ajungă forţele armatei britanice. Ei nu admit reduceri, ci sporiri într’un viitor destul de apropiat. Se vede poziţia grea în care se găseşte guvernul, şi pentru care e greu să se indice soluţia convenabilă. A sosit clipa să se ia o hotărîre, dar putea-va oare să se ia? Măcar dacă ar fi cu putinţă de a se înţelege odată pentru totdeauna cu Statele Unite. Dar acestea sunt în toiul periroadei alegerilor prezidenţiale şi nu se poate spera nimic acum de la Washington. D. Norman Davis, şeful delegaţiei americane la conferenţa dezarmării şi candidat inspe la postul de secretar de stat, în cazul probabil al alegerii candidatului democratic, d. Roosevelt, se află în adevăr la Londra. D-sa vede adesea pe d. Macdonald şi Sir John Simon şi, fără nici o îndoială, le vorbeşte de toate problemele ce interesează cele două ţări. Dar afară de indicaţiile utile pentru viitor, nu poate procura nimic imediat şi temeinic. Dacă d. Roosevelt e ales, nu va intra în funcţie decât în Martie viitor şi până atunci d. Hoover va continua un fel de interegn în timpul căruia activitatea sa va fi paralizată în tot cazul. AUGUR Ofensiva contra perceptorilor Ministrul finanţelor a pornit de câteva zile inspecţia percepţiilor fiscale din Capitală, anunţând mereu prin ziare că aplică sancţiuni severe celor găsiţi în neregulă. Nimic de zis, fiecare funcţionar trebue să-şi facă datoria, iar cei ce nu şi-o îndeplinesc, să fie sancţionaţi. Dar, oare, cu prilejul inpecţiilor, luat-o ministrul vreo măsură de îndreptare a starei intolerabile în care zac cele 15 percepţii ? Instalate în localuri vechi, nehigienice, proprietăţi ale amicilor guvernanţilor, unde câte 6-7-8 funcţionari buchisesc registrele în cămăruţe de 3 pe 4, înconjuraţi de zeci de contribuabili, percepţiile din Bucureşti au devenit localuri de oftică şi fel de fel de boale. Nu s’a găsit nimeni să comande nişte rafturi de scânduri, în care să fie aşezate registrele, mai bine zis terfeloagele, căci şi aci, pentru căpătuiri politice, în joc de registre mici, confecţionate din hârtie rezistentă, s’au comandat registre de câte un metru, cu 5 600 file de cea mai slabă calitate, care, foarte curând 60 distrug complet. Iar agentul de percepţie, plătit cu lei 2600 lunar, trebue să execute 2000, 5000, ba chiar şi 4000 de contribuabili, notaţi bine, un singur om, neîmbrăcat, desculţ, neplătit, căci nu i se acordă bani de tramvai, sau diurne obişnuite celor mari. Iar regulamentele prescriu că un agent nu trebue să aibă mai mulţi de 500 contribuabili. Luat-o de ministrul de finanţe vre-o măsură de îndreptarea acestei intolerabile situaţiuni ? -------------OXO------------ S’A AMÂNAT CONCURSUL DE PLANOARE Primim : Cercul aerotechnic aduce la cunoştinţa generală următoarele: Având în vedere că, din cauza timpului înaintat de la publicarea concursului de planoare şi modele de avioane (propulsate), până în toamna anului curent când se anunţase acest concurs nu s’au putut înscrie un număr destul de mare de participanţi, în special din provincie, s’a hotărît, amânarea concursului pentru primăvara anului 1933, la o dată ce se va preciza la timp. Candidaţii, ceri, în vederea concursului s’au ocupat în timpul vacanţei cu construirea modelului ales, sunt înştinţaţi că, cu începere de la 1 Noembrie, pot veni la sediul cercului spre a arăta produsul muncii lor şi eventual a mai cere lămuriri, în fiecare Luni şi Sâmbătă de la 6—8 d. a. când un membru al cercului va sta la dispoziţia candidaţilor. PROCESUL DRAMEI MILTARE DIN IAŞI — Achitarea locot. Dumitrescu — Iaşi, 29 Oct. In şedinţa de după amiază, după ce au fost audiaţi şi restul martorilor, d. lt. colonel EDMOND MUNTEANU, comisar regal, şi-a susţinut rechizitoriul. APARAREA D. avocat PETRU POGONAT face o amănunţită expunere a stării sufleteşti in care s’a aflat soţul nefericit atunci când s’a văzut înşelat de fiinţa căreia i-a închinat toată viaţa. Comentează art. 223 c. p. şi demonstrează că gestul ofiţerului acuzat este explicabil şi strict omenesc. Condamnarea lui ar fi o mare greşeală şi o mare nedreptate. Arată netemeinicia (din punct de vedere psihologic) a susţineperlior d-lui comisar regal şi cere un verdict de achitare. Avocatul NICOLAE RODOS, din partea apărării, a analizat împrejurările în care au decurs faptele în noaptea de 13 Septembrie, când a fost împuşcat locat. Pantazi. Gestul lt. Dumitrescu a fost determinat de atitudinea provocătoare şi agresivă a lui Pantazi, după ce i-a distrus căminul, ademenindu-i soţia. Zugrăveşte personalitatea celui acuzat ca temperament blând, corect, camarad cinstit şi soţ ideal, care s’a încrezut în soţia lui. Termină cerând consiliului un verdict de achitare. Pledează apoi avocatul şi publicistul IONEL TEODOREANU, descriind amărăciunile şi greutăţile vieţii locot. Dumitrescu, a cărui inimă şi cinste au fost terfelite de o soţie pe care a iubit-o fără margini. In continuare, d. Teodoreanu face un amănunţit studiu psihologic al simţămintelor lui Dumitrescu, atunci când a descărcat focurile de revolver asupra locot. Pantazi, care i-a trădat prietenia şi obligaţiunile de camarad. La 1, se suspendă şedinţa, la 4 d. a. şedinţa se redeschide, iar d. Ionel Teodoreanu îşi coninuă pledoaria. SENTINŢA La ora 7, dezbaterile au fost încheiate. După o scurtă deliberare con- I siliul de război a adus un verdict de achitare pentru locot. Jean Dumitrescu. Imediat locot. Dumitrescu a fost pus în libertate. Nu se ştie încă dacă fostul acuzat va fi trimis înaintea unui consiliu de reformă. Sentința de achitare a fost primită cu ovații. Convocarea Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni In vederea marelui meeting naţional, organizat pentru Duminică, 6 Noembrie, ora 3 d. a., cu scopul de a se acţiona pentru respectarea integrală a tratatelor de pace, garanţie ale integrităţii şi suveranităţii noastre naţionale, toţi membrii „Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni de toate breslele“, sunt convocaţi Marţi, 1 Noembrie, la ora 7 seara, în vederea participării. Anul XLIX Nr. 301 Marți 1 Noemorîe iW& FRANAR TAÎAÎ DE TREN Lupenii, 2S Oct. Aseară, le orele 19 25 m.( locomotiva soc. ,Lupeni manevra prin gară. Frân-ftrul Ţepeş Toan, voind să decupleze vagoanele de locomotivă, s’a împiedecat şi a căzut Stil vagoane. La strigătele lui disperate, mecanicul a oprit locomotiva. A fost scos în nesimţire şi dus în cantonul nr. 7, de ceilalţifrânari. Imediat a fost înştiinţat du dr. Constantinescu, care i-a dat primele ajutoare. Rănitul, cu picioarele şi câtevacoaste fracturate, a fost transportat la spitalul din Vulcan, cu autobuzul sanitar al Casei Cercuale. Sunt speranțe că va scăpa cu viață. Al X-lea congres român de oto-rhinio-laringologie Sâmbătă dimineaţa s-a deschis al zecelea congres român de O. R. L. în amfiteatrul spitalului Colţea. Au luat parte d. prof. dr. Neuman din Viena, d. dr. Zdravcoff cu doamna din Sofia, d. dr. prof. Meţianu, d-nii d-nn Orăşcu, Popoviei, Tempea, Ţeţu, Mayersohn, Brătescu, Racoveanu, Vaida, Ştefania, Lozeanu, etc. D. dr. TEMPEA, vice-preşedintele soc. rom. de O. R. L., a ţinut o, sobră şi frumoasă cuvântare, prin care salută prezenţa reprezentantului înaltei autorităţi şcolare, a d-lui prof. dr. Neuman şi a d-lui dr. Zdravcoff, urând în cele din urmă spor lucrărilor congresului. D. prof. MEŢIANU, din partea facultăţii de medicină, salută pe reprezentanţii străini la congres. D. prof. NEUMAN a răspuns prin cuvinte elogioase la adresa elevilor lui români. D. dr. ZDRAVCOFF, în o alocuţiune simţită îşi exprimă plăcerea de a revedea pe colegii români, cu cari a lucrat anul trecut la congresul interbalcanic de O. R. L. din Sofia. ŞEDINŢA DE LA ORA 4 d. a. D. prof. dr. NEUMAN (Viena) într’o formă atrăgătoare, care a captivat timp de o oră întreg auditoriu], a vorbit în limba germană despre clinica şi pato- Iogia otitei acute. I D. dr. TEMPEA a mulţumit in limba germană pentru interoisanta conferinţă ţinută congressiştilor, punând în evidenţă personalitatea savantului vienez. Au făcut comunicări d-nii d-nn : V. Brătescu, Racoveanu şi Andreescu : Grefele steo-cartilaginoase în chirurgia estetică a nasului; I. Jianu : Contribuţiuni la chirurgia reconstitutivă a feţei; Gh. Buzoianu : Otalgie de origină nazală ca simpton de iritaţiuni ale ganglionului lui Meckel; Col. I. Lascăr, Andreescu, Covaciu, Ulmeanu : Importanţa aparatului vestibular în practicarea exerciţiilor fizice. Prof. Meţianu, I. Ţeţu şi A. Ştefaniu : Atitudinea noastră terapeutică în flebita sinusului lateral. Un grup de medici, având în mijlocul lor pe d. prof. dr. Neuman de la universitatea din Viena. MEMENTO o —— CALENDAR LUNI, 31 OCTOMBRIE Ortodox: Sf. Apostoli Apelie, Stachle şi c. 1. Catolic : Sf. Quentin. Protestant. Sărbătoarea Reformaţiunei. Evreesc : 1 Heşvan 5593. Mahomedan: 1 Regele 1351. Răsăritul soarelui: 6.53. Apusul soarelui: 17.6. ■ RADIO LUNI: 31 OCTOMBRIE 394 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 13 : Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14 : Muzică vocală (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Radio : Blankenburg: Pentru dragostea de ţară, marş; Strauss : Glasuri de primăvară, vals ; Offenbach : Uvertură la „Orfeu în Infern”; A. Thomas: Sărbătoarea primăverii, suită de balet din opera „Hamlet“; Leo Delibes : Muzică de balet din opera „Lakmé”. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : D. Gen. Butoianu : Crucea roşie şi acţiunea ei in timp de pace şi războiu. 19.25 : Orchestra Radio; Donizetti: Fantezie din opera „Lucia de Lammermoor“; Foulds Joh.: Enric al VIH-lea, suită în stil vechi englez ; Ponchielli: Dansul orelor din opera „Gioconda“. 20 : D. prof. dr. Chr. Musceleanu : Facerea lumii in ştiinţă. 20.20 : D. dr. C. Sandu Vile: Prevenirea flagelului ruginii cerealelor. 20.40 : Muzică românească (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D-nii Alex. Theodorescu, violina I. Feldmann, violina IIa L. Mendelsohn, viola şi Jos. Thaler, violoncel; Beethoven-Quartet op. 18 nr. 1 in fa major. 21.30: D. prof. Gheron Netta : Ziua economiei. 21.45 : D-na Schapira Mendel, piano: Mendelsohn-Bartholdy : Preludiu şi fuga în mi minor; Chopin: Trei mazurci; Ravel: Sonatina. 22.15: Quartetul Theodorescu : Borodin : Quartet nr. 1 în la major. 22.45 : Informaţiuni şi ştiri sportive. * Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m.— 18.50 : Concert de pian. 19.30: Recitaţiuni. 29-21.45 : Transmisiuni din Praga şi Brno. 22.15 : Muzica de dans a orchestrei R. J. Heilsberg, 60 kw. 276.5 m.—19.45: Muzică de cameră, quartett de coarde. 20.55: 15 minute technică. 22.10 : „Worms“ piesă muzicală. Breslau, 75 kw. 325 m. — 17.15 : Concert distractiv al orchestrei Radio. 19.40 : Știri. 20 .10 : Slujbă religioasă de la biserica din Wittenberg. 22.10: Johann Sebastian Bach: Concert pentru cimbal şi orchestră de coarde. Londra,, 50 kw. 355.8 m. — 20.30: Concert orchestrei Radio. 22 : Muzică militară. 23.15 : Comedie muzicală. 0.35 : Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360.6 m. — 18 : Concert. 21.15 : Muzică de cameră. 22.10 : „Worms“, piesă muzicală. 23.45 : Muzică nocturnă. Katowice, 12 kw. 408.7 m.—19.20: Plăci. 23.20 : Muzică de dans. Roma, 50 kw. 441.2 m. — 21 : Ştiri, plăci. 21.20 : Carte şi autor. 21.45 : Concert uşor. Berna-Kasel-Zürich, 60 kw. 459 m. — 20.45 : Muzica şi lirica elveţiană. 22.05 : Orchestra Radio . Simfonia No. 98 în D-dul de Jos. Haydn. 22.40 : Muzică de dans : I. dansuri vechi — II. Jazzuri. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 18 : Concert. 21.15 : De la flaut la tobă. 21.35: Concert seral. 23.45 : Muzică de cameră populară. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20.20 : Cântece populare finlandeze. 21.55: Ciclul de sonate Beethoven pentru vioară. 22.15 : Concert. Viena, 15 kw. 517.2 m. — 19.10 : Concert. 21 : Muzică de dans nouă din filme sonore. 22.10 : Concertul orchestrei Radio : bucăţi de Hans Pfitzner, dirigent autorul. 23.35 : I Concertul seral al capelei Robert Hügel. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. — 18.30 : Concert de orchestră. 20.15: Muzică orientală la plăci. 21.30 : Concertul soc. Liszt. 21.45 : Concert capelei Mandits. 24 : Muzică de ţigani. Varşovia, 120 kw. 1411 m. — 18: Concert de pian. 19 : Plăci uşoare. Ştiri. 19.30 : Piesa muzicală „Spartag“. 21: Concert popular. 23.15 : Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), 75 kw. 1635 m. — 19.30 : Vinovăţia războiului, conferinţă. 20.30 : Slujbă religioasă din Wittenberg. 21.15 : „Wittenberg“ piesă muzicală. 22.10 : Serenade. 23.30 : Concert distractiv. Paris, 75 kw. 1725 m. — 20.50 : Cronică cinematografică. 21 : Cro- I nica cărţei. 21.20: Orchestra Raddio. 22: „Faust“ operă de Gounod. MARŢI, 1 NOEMBRIE 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13 : Muzică instrumentală (plăci de gramofon). I 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gramofon) . 18 : Orchestra Moţoi : Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. I. Cantacuzino: Cronica cinematografică. 19.25 : Orchestra Moţoi: Muzică uşoară şi românească. 20 : D. dr. Ion Zaplachter: Haşdeu şi Polonezii. 20.20 : D. Gib Mihăescu: Nuvelă Inedită. 20.40 : Muzică de dans (plăci de gramofon). 21: Ora exactă. D-ra Sophie Munteanu, canto : Tosselli: Serenada: Respighi: Stornelatrice; R. Strauss: Ziua morţilorimi port dragostea mea. Brăiloiu : Cine n’are scârbă ’n lume . Pe sub fereastră curge un râu. 21.20: Orchestra Radio, dirijată de d. Carlo Brunetti: Mozart: Simfonie nr. 54 în si bemol major ; Saint-Saens : Havanesa pt. violină şi orchestră (solist d. V. Filip) ; Saint Saens : Rondo capricioso pt. violină şi orchestră. 22: Transmisiune din c.a d-lui Zamfir Arbore: Slavona veche. 22.15 : Orchestra Radio : Rosenberg : Suita op. 31 pt. orchestră mică (prima audiţie); Filip Lázár: Concerto- grosso. 22.45 : Informaţiuni şi ştiri sportive. * Morawska-Ostrava, 11 kw. 263.8 m. — 21 : Muzică socală de suflători ; 21.45 : Povestiri; 22: Muzică uşoară.• Heilsberg, 60 kw. 276.5 m. — 17: Concert distractiv; 18,30 : Ora cartei; 18,55: Ora cântecelor; 20,30: Concert seral; 22,30: „împăratul Friedrich Barbarossa“ piesă teatrală. Breslau, 75 kw. 325 m. — 17,40: Concert distractiv; 20,05: Muzică serală la plăci; 21,30: Teatru ; 23,35: Muzică distractivă și de dans. Londra, 50 kw. 355.8 m. — 20,35: Orchestra Radio; 21,45: Orchestra filarmonică din Liverpool; 23,35 : Reginald Dixon; 0,35: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart), 60 kw. 360.6 m. — 18: Concert Mendelsohn; 20: Slujbă religioasă; 21: Din operele contimporanilor; 23,45: Concert pentru 2 piane. Roma, 50 kw. 441.2 m. — 18,30 : Concert de orchestră; 21,45: „Fanfan la Tuupe“ operetă de L. Varney. Berna-Basel-Zürich, 60 kw. 458 m. — 17,30: Concert; II: Concertul orchestrei Radio. Langenberg, 60 kw. 472.4 m. — 21 : Muzică de Mozart. Quartetul I Peter. I Praga, 120 kw. 488.6 m. — 20 : Din Studio: piesa „Procesul So- I crates”. 21 : Din sala Smetana : : Concert filarmonicei cehe ; 23,20: Muzică de suflători Milinovsky. Viena, 15 kw. 517.2 m. — 16,30: Muzică de cameră ; 17,50 : Concert. 20,35: O privire la Spania, cu plăci; 21 : Concert simfonic; 22,50: „Solia lui Azrael“ spusă de E. Bal-ser. Budapesta, 18 kw. 550.5 m. — 17: Muzică de ţigani; 18,50: Concert ; I 20,30: Transmisiunea reprezentanţlei de la Opera ungară: Requiem , de Verdi. Varşovia, 120 kw. 1411 m.—17,25: Plăci; 18 : Concert de vioară; 19: 1’ Concert de cafenea; 20,20: „Inima unei mame“ de Selma Lagerhof ; ; 20,50 : „Faust” de Gounod, de la I Operă. Berlin, (Koenigswusterhausen), 75 kw. 1035 m. — 22 : Concerted orchestrei „Norag“. Paris, 76 kw. 1725 m. — 21,05 : I Orchestra Krettly ; 22: „Cântecul italian“; 22:45. Concert simfonic. Achitarea locoisieEÎaîa!T?teerS StâECîîîeEîiH Galaţi, 29 Doi Consiliul de război al div 21 inf., sub preşedinţia color lului Dumitrescu Ilie ascultă pledoariile apărărei care a cvedit nevinovăţia locotenent lui Tiberiu Stănculescu, dânr 10 călăraşi, a adus astăses un verdict de achitare. Verdictul a produs o bu impresie în rândurile ofițeri.