Universul, decembrie 1932 (Anul 49, nr. 331-359)
1932-12-01 / nr. 331
ANUI KUX FONDATORI L^JiGS CAZZAVILLAN DIRECTORI STELIAN POPESCU BBgggagEBBSSgggggW X 12 ?agini EXEMPLARUL In Țară: 3 Lei In Străinătate: 6 Lei 12 Pagini Nr. 351 Joi 1 Decembrie 1932 De la impunătoarea manifestaţie naţională de la Oradea Viaţa universitară S’a deschis noul an universitar, profesorii şi-au reluat cursurile şi studenţii frecvenţa în măsura îngăduită de ocupaţiunile necesare pentru greaua existenţă a celor din urmă şi de spaţiul disponibil din localurile facultăţilor. S’au ţinut cuvântări, s’au schiţat programe, s’a manifestat o otarîre serioasă de muncă intensă. Faptul nu poate decât să bucure, fiindcă unele agitaţiuni datorite lipsei de abilitate a cercurilor conducătoare în materie de învăţământ au ştirbit o parte din activitatea universitară a anului precedent în paguba pregătirii cât mai complete a tinerimii studioase. Pentru prevenirea unor eventualităţi similare, se cere înlăturarea defectelor de la origina lor, şi anume atenuarea cât mai simţitoare a lipsei de contact permanent şi profund între maeştri şi discipoli. Cursurile şi seminariile nu ajung spre a se asigura acel tot sufletesc ce face din învăţământul universitar nu numai un laborator imens de cultură superioară, ci şi un puternic instrument de educaţiune naţională. Este nevoe de o înrâurire strânsă şi permanentă între cei doi factori, pentru ca studenţii să aibă în magiştrii lor nu numai savanţi şi erudiţi, ci şi adevăraţi mentori sufleteşti fără cari, mai ales în vremuri aşa de grele, chiar şi unele înclinaţiuni bune pot să ia direcţiunii greşite, — şi pentru ca profesorii să aibă în elementele ce urmează cursurile lor adevăraţi colaboratori şi eventuali continuatori în opera de ştiinţă, educaţiune, progres, pe care generaţiile şi-o trec din mână în mână cu speranţe de mai mult şi de mai bine. Viaţa universitară nu trebue să prezinte o demarcaţie prea vizibilă între aspectul profesoral şi cel studenţesc. Activităţile respective, ori cât de serioase şi de efective, sunt, ar putea să dea, şi mai mult societăţii de astăzi şi de mâine dacă s’ar integra într’un ansamblu impunător şi continuu de sforţări comune şi lăudabile, vinde autoritatea şi experienţa unora, tinereţea şi dorinţa de instrucţiune a celorlalţi ar constitui o adevarată şi valoroasă funcţiune socială, urmărită desigur, cu admiraţie, simpatie şi încredere de ♦■"ca întreagă. . Vânătoare sau întâlnire monarhistă secretă? Viena, 28 (Radar). — Un star vienez îs dimineaţă a pu. Micuţ o ştire, după care ori ar fi fost, la Maria Tzell, în Styria, o întâlnire monarhistă secretă; că la această întâlnire ar fi participat mai mulţi oameni politici, printre cari prinţul Stahremberg, şeful organizaţiei austriece Heimwehr şi d. Kalian, ministru de agricultură al Ungariei. Biroul de presă austriac desmtnte formal participarea prinţului Stahremberg la o întrevedere de acest fel. Pe de altă parte cercurile autorizate ungare arată că e vorba de o simplă partidă de vânătoare la care a fost invitat d. Kabay. Aceleaşi cercuri declară că nici o întrevedere politică n'a fost cu această ocazie la Maria Zell şi observă că nici prinţul Stahremberg şi nici vreun alt om politic austriac n'a luat parte la această vânătoare. Se declară de asemenea că d- Kakay nu cunoaște pe prințul Stahremberg și nu s'a întâlnit niciodată cu el. -0X0-Ponton plutitor intre Anglia şi Franţa Londra, 28 (Rador). — Compania de cale ferată din sudul Angliei a hotărît să introducă în serviciul dintre Anglia şi Franţa un ponton plutitor, care va face călătoria de la Dover la Dunkerque. Pontonul va fi întrebuinţat, în primul rând, pentru transportul de mărfuri, dar se vor rezerva posibilităţi şi pentru un număr de vagoane de persoane, astfel încât călătoria dintre Londra şi Paris va putea fi făcută direct în vagoane de dor „Jurământul sângelui şi hărţile revizioniste din Budapesta Toate vitrine librăriilor din Budapesta — scrie ziarul „Nemzeti Ujs&g“ din 24 Noembri.etc. — sunt pline de hărţi revizioniste, care arată frontierele Ungariei după modificarea tratatului de la Trianon. Ziarul budapestan constată că din ancheta făcută, rezultă următoarele: autorităţile maghiare nu au niciun amestec în această afacere, iar hărţile revizioniste au fost puse in vânzare de librari în scop comercial „exploatând buna credinţă a cetăţenilor“. Fapt c că guvernul Goemboes încurajează această propagandă revizionistă şi de aceea autorităţile maghiare au lăsat hărţile ca „nouile frontiere“ să fie expuse în verurile tuturor librăriilor din Budapesta, când le-ar fi fost atât de uşor să le înlăture de-acolo... Ştim că toată literatura didactică maghiară este otrăvită de revizionism. Până şi în cărţile de aritmetică şi în cele de religie, aprobate de ministerul instrucţiei publice, se vorbeşte de Ardealul „ocupat provizoriu de români şi care tabue să re- i intre în teritoriul Ungariei milenare“. In toate clasele atârnăm în pereţi hărţi revizioniste. Cine a pus la dispoziţia direcţiunii şcolilor asemenea harţi, dacă nu ministerul instrucţiei publice maghiar? însuşi amiralul Miklós Horthy, regentul Horthy, a prestat jurământul, in 1920, pe un drapel în care erau aşezate stemele celor 63 comitate ale fostei Unitării, — aşadar şi fostele comitate dia Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş! Mai este apoi şi un tablou cunoscut sub numele de „jurământul sângelui“, care a fost donat statului maghiar de liga revizionistă „Rumanczy“, în 1923. Tabloul acesta, „simbolic“ şi „istoric“, imortalizează scena când regentul Horty depune jurământul în „câmpia sângelui“ , pe drapelul maghiar cu stemele „comitatelor“ din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş! In ziua ceremoniei predării lui statului maghiar, — 14 Mai I 1923 — s’a aşezat, deasupra tabloului „jurământul sângelui“, o hartă a Ungariei „milenare“ cu deviza următoare: „Aşa este şi aşa va fi!“, iar episcopul Zadravecz, in prezenţa miniştrilor, a pronunţat o cuvântare foarte însufleţită şi des aplaudată, în care a spus, I că jurământul depus în „Câm- pia sângelui“ de regentul Ml- 1 ! klos Horthy este... „simbolul I Ungariei milenare, una şi indivizibilă“! In cazul acesta presa maghiară, zadarnic încearcă să apere guvernul Goemboes, afirmând că el n’ar fi autorizat expunerea în toate librăriile din Budapesta a hărţilor revizîonis- | j te, în care Ardealul este încor- porat în Ungaria, când el în- j suşi propagă ideea revizuirii , tratatelor şi când capul statu- , lui — regentul Horthy — a de- | pus jurământul iredentist din 1920! Problema dezarmării — întrevederea Davis-Herriot — Paris, 28 (Rador). — întrevederea dintre d-nii Herriot şi Norman Davis, acesta din urmă fiină însoţit de d. Dulles, expert naval american, a durat de la ora 10 şi 30 până la 12 şi 25. întrebat la plecare de ziarişti, d. Norman Davis a declarat : „Sunt foarte fericit ori de câte ori am prilejul să stau de vorbă cu un prieten ca d. Herriot. Convorbirea pe care am avut-o a decurs intr’un mod foarte satisfăcător“. La o întrebare asupra problemei navale, d. Norman Davis, a răspuns : „Experţii îşi continuă lucrările. In convorbirea noastră nu a fost vorba de chestiunea datoriilor, căci nu am nici o autoritate să mă ocup de această problemă. Ceea ce trebue să spun însă, este că chestiunile de bani nu trebue să altereze in nici un fel, vechea prietenie franco-amencană". Delegatul american la conferinţa dezarmării a adăugat că, contrar celor anunţate Sâmbătă, d-sa nu va pleca astăseară la Geneva. D. Herriot, întrebat la rândul său de ziarişti, a declarat ,om personal, multă stimă pentru d. Norman Davis. Este un om cu care poţi vorbi deschis, un om perfect loial şi foarte priceput în afacerile europene. Convorbirea pe care am avut-o cu d-sa m’a interesat în gradul cel mai înalt. Unicul ei obiect a fost problema dezar- r mării“. Spionaj la uzinele Skoda Praga, 29 (tel. part.). — Oficial se arată că la uzinele Skoda din Pilsen s’a descoperit o mare afacere de spionaj. •Au fost arestaţi constructorul Franz Kabala, în vârstă de 36 ani şi mecanicul Svoboda, în vârstă de 26 ani Kabala, care se bucura de toată încrederea şefilor săi, lucra la recţia tunurilor şi fusese inainte angajat la uzinele de arme ale statului din Brno. El era în legătură cu organizaţia de spionaj din Praga de sub conducerea lui Vogelsinger alias Richter, care era în serviciul Sovietelor şi care se interesa mai ales pentru construcția tunurilor antiaeriene. -xox- D. Beck la Paris Geneva, 28 (Rador). — D. Beck, ministrul de externe al Poloniei, va pleca, în cursul serii de azi, la Paris. Pentru monumentul părintelui Vasile Lucaci Ziarul „Universul“ Lei 5.000 D. Al. D. Florescu, Locol 1.000 Total Lei 6.000 Femee condamnată la moarte Praga, 28 (tel. part.). — Curtea cu juri a condamnat, azi, la moarte prin spânzurătoare pe femeia Ana Valek, acuzată că şi-ar fi ucis al doilea soţ într’un mod bestial. Condamnata a negat faptul tot timpul, chiar şi după pronunţarea sentinţei. Publicul a primit sentința cu aplauze. --OXO Moartea fostului ambasador rus Giers Paris, 28. (Rador). — Astăzi a încetat din viaţă Michel de Giers, coborîtor dintr'o veche familie suedeză, fost ministru al Rusiei la Bucureşti, fost ambasador la Constantinopol şi Roma Înainte de revoluţia rusa ----------xox--------- CUTREMUR Bruxelles, 28 (Rador). — Astăzi au fost înregistrate două zguduiri sismice puternice, care s’au produs in Brabantul olandez. Cu acestea, numărul cutremurelor ce s’au produs în ultimul timp, în acest centru, se ridică la nouă. Ancheta crimei din str. Militari .......... O O ... — Nicolaescu se recunoaște autor moral al crimelor — Ancheta judiciară a crimei Înfiorătoare din str. Militari — care prin împrejurările în cari s’a comis ține încordată de atâta vreme opinia publică — a continuat Intens. Deacum însă, și începând de Vineri seara, investigaţiile se fac numai de magistratul Instructor şi de membrii parchetului local, cu concursul organelor siguranţei poliţiei, acestea din urmă fiind desinvestite. S-a procedat la audierea tuturor martorilor şi informatorilor ascultaţi până acum doar in cercetarea rapidă preliminară. Instrucţia a durat fără întrerupere Duminică şi Luni până noaptea târziu. Mărturiile şi lămuririle depuse — adâncind şi precizând pe cele precedente — au fixat definitiv şi fără posibilitate de îndoială răspunderea lui Virgil Nicolaescu şi dovezile însuşirilor lui de criminal pervers până la perfecţiune şi crud până la bestialitate. UNELTIRILE Virgil Nicolaescu şi-a scris singur mărturisirile. Liniştit şi metodic n'a omis nici un detaliu. Stăpân pe el şi vădind un calm extraordinar, el a însemnat — In declaraţiuni lungi şi stilate — toate detaliile în cari organizase atât prima plănuire a suprimării, prin accidentul cu automobilul, cât şi pe cea dea două plănuire a asasinării celor două femei, prin incendiu. E adevărat că se izbeşte uneori de contradicţii. Bunăoară nu e perfect de acord cu el însuşi — dacă planul accidentului de pe pod şi cel al omorului prin foc — îi aparţine exclusiv ca iniţiativă, — dacă i l-a sugerat şoferul (aşa cum a afirmat la confirmarea arestării)—sau dacă, prin perfecţionările ce le-a adus sistemului, se poate socoti autorul lui ? Recunoaşte insă că a ştiut de aceste planuri, că a lucrat la realizarea lor , şi că numai din cauza şovăelii şoferului nu le-a putut împlini. Se declară astfel, ori de câte ori e strâns cu uşa şi prins in propriile lui mărturisirii, CA E AUTORUL MORAL AL CRIMEI. CONFRUNTAREA CU ŞOFERUL Luni s’a făcut o confruntare a deţinutului cu şoferul Dumitru Teodor. S’au verificat astfel toate amănuntele scenelor urmate Intre cei doi şi s’a stabilit perfecta exactitate a relaţiilor date de şofer asupra, operaţiilor şi cugetului asasin al lui Nicolaescu. CUM A PUS LA CALE ASASINATUL Ultima declaraţie făcută de Dumitru Teodor a adus chiar o revelaţie semnificativă. Intr’adevăr, el a desluşit că deşi reuşise să zădărnicească primele două tentative şi să se ferească din calea criminalului, acesta a izbutit totuş să-l prindă din nou In seara ce a premers crima şi i-a cerut să se decidă. Toader Dumitru pretinde că Nicolaescu i-a spus că a doua zi dimineaţa va termina (adică va ucide pe cele două femei). A adăugat însă că e absolut necesar ca servitoarea şi şomerul Niculescu — ce şedeau în preajma casei — să fie îndepărtaţi dis-de-dimineaţă. Nicolaescu a îndeplinit riguros această recomandaţie, îndepărtând pe cei doi. Şoferul afirmă că n’a venit dimineaţa ci şi-a văzut de treburi. Dar crima s’a comis totuşi exact în ceasul când fusese proectată ! „SA AVETI GRIJA DE CASELE MELE !“ Intre timp, Nicolaescu a cerut magistratului instructor să fie primit în cabinet spre a face un demers. Cererea i-a fost satisfăcută. Numitul a pretins textual: — „Să aveţi, vă rog, grijă de casele mele“. — Ce case ? — Averea ce mi s’a lăsat de bătrâna Boteanu prin testament . E lesne de închipuit câtă surpriză a stârnit insolita declaraţie a asasinului. Totuşi s’a atras atenţia că rolul de fericit moştenitor testamentar nu i se mai potriveşte, câtă vreme e dovedit că a pus la cale uciderea testatoarei şi chiar a suprimat-o. — „Ba n’are nimic de-a face, a adăogat el. Mai întâi fiindcă chiar dacă am fost autor moral al primelor două încercări neizbutite de omor, Încă n’am făcut-o eu pe a treia. Aşa că nu se poate spune că am pierdut dreptul la moştenire. Şi pe urmă, testamentul e în picioare şi nimeni nu mi-l dispută..." Fireşte că convorbirea nu avea sens să urmeze. Prevenitul a fost recondus în arest. AVEREA VICTIMEI BOTEANU Tot Luni s’a făcut o inventariere sumară a succesiunii defunctei Ecaterina Boteanu. S’a constatat că posedă: circa 5 milioane lei în numerar, imobile in București, str. Militari nr. 1, str. Schitu Maicilor 22 A, str. Lânăriei 21 bis si 118, str. Banat nr. 17, str. căpitan P. Carp 37 şi jumătate din terenul din str. P. Carp 35, in Ploeşti, casele din str. Despina Doamna 2 iar la Carmen-Sylva un vast teren, apoi bijuterii şi mobilier. Evaluarea aproximativă a averii însumează vreo zece milioane lei. Cercetările continuă. Hotărlrea America cu privire la plata dela 15 Decembrie a surprins pe mulţi ani. Ceea, ce se ştia despre starea de spi- I cilor săi intimi, permitea să se I cilor săi inimii, permitea să se spere că lucrul se va aranja uşor. Altminteri, nimeni nu s’ar fi riscat, aşa cum s’a făcut, prezentându-se o notă oficială imediat după alegerile prezidenţiale. Guvernul britanic se află acum intri o poziţie destul de încurcată. Căci in nota in chestiune nu se spunea, nici că nu se poate plăti şi nici că nu vrea să se plătească. Dimpotrivă, sensul comunicării era următorul: „iată motivele ce se opun la plată, dar dacă totuşi insistaţi, suntem gata să ne împlinim obligaţii contractuale". Tradiţia acestei ţări cere respectul absolut al unui contract financiar. Amorul propriu al naţiunii o opreşte să ceară un tratament de favoare. Resursele britanice sunt departe de a fi epuizate. Aceste motive, aruncate in balanţă, adaogă marea lor greutate la celelalte multiple greutăţi, cari cu toate apasă împotriva ideii de a nu se plăti la Decembrie. Mai multe curente de opinii există în guvern asupra acestui punct. Nici o hotărîre n’a fost luată până acum. Ea va fi luată în ultimul moment. De altfel, multă lume credea că moratoriul care se cerea la Washington, era prea mult în avantajul americanilor. Căci dacă era acordat, el punea Marea Britanie intri o poziţie de inferioritate la viitoarea conferinţă a problemelor datoriilor. Pe imperialiştii, adică pe acei cari cred în viitorul Marei Britanii printr’o uniune economică cu dominioanele ei, ştirea probabilităţii unui refuz din partea Washington-ului îi făcea să scoată un suspin de uşurare. Oamenii aceştia spun, că americanii, cu preţul lumânării câtorva biete milioane, pot sili oMitSffl'wape în pag.2 la SCRISORI DIN LONDRA Răspunsul Americei gets «Asia lela ÎS Mii de AUGUR