Universul, ianuarie 1933 (Anul 50, nr. 1-360)

1933-01-01 / nr. 360

2 cupon Asigurarea Franco-Română 31 1-25 Bucureşti, Griviţei 23, Fondata 1920 D®c'TMb­­____________(M. O. 182/1920)._____________1932 In vedere c& aproape toţi cetitorii asiguraţi s’au abonat la Uni­­vers­ul“. —. cu începere dela 1 Ianuarie 1933, — cetitorii asiguraţi sunt scutiţi de trimiterea cupoanelor, fiind suficienit a trimite ratele SJJS.Sv0 P®“*TM “ifurarea de 70.000 lei sau lei 295 pentru cea de 50.000 leu Tragerea la 31 Ianuarie 1933 Două­zeci şi cinci de ani de preoţie ai preotului Tr­aian Vintilescu Joi seară s-au sărbătorit la „Casa femeii“, printr-o masă co­mună, 25 ani de preoţie ai pă­rintelui Traian Vintilescu, pro­topopul Capitalei. Au fost de faţă P. S. Platon Ciosu, vicarul Patriarhiei, şi d-nii: C. Algiu, primarul sec­torului IV Verde, p. c. arhiman­drit Scriban, Mihail Berceanu, d-na Piliţi, d-na şi d. Tudor Po­­pescu, d-na şi pr. Georgescu- Silvestru, d. Cantunlari, d-na şi d. R. Dumitraşcu, d-na şi d. lt. Tudose, d-na şi d. I. P. Da­vid, d-na şi d. profesor Oan­­cea, d-na şi d. I. Ştefănescu, d-na şi d. N. Ionescu, d-na şi d. C. I. Doicescu, d-na şi d. Ju­­gănaru, d-na şi d. I. Niculescu, d-na, d-na şi d. N. Bumbu, d-na Gaetan, d. I. Predescu, d. G. Niculescu, d. Gorescu, d. I. Mi­­nescu, d. Jean Ionescu, pr. Pa­­laghiţă, d-na şi d. T. Vladescu, căpitan Eugen Popescu, d-ra E­­liza Nicolaide, d-ra Constanţa Atanasiu, pr. I. Rădulescu, pr. G. Călin, pr. E. Nicolaide, pr. I. T. Popescu, pr. A. Mihăile­­scu, pr. Popi­an, pr. C. Popescu, pr. G. Georgescu, pr. St. Mari­­nescu cu d-na, pr. Stelian Io­nescu cu d-na, pr. Alex. Ionescu, d-na şi pr. dr. Marin Ionescu, d-na şi preot Negulescu, pr. Marin Nicolau, pr. V. Moga, pr. Mihail Şerpoianu, d-na şi d. Ionescu-Costin, d-na şi d. N. Popescu-Pietroşiţa, d-na şi d. I. Ştefănescu, I. Muntenescu, Ştef. Popescu, d-na Parlag, d-na Constantinescu, d. Haschia, d. Barbu Antonescu, d-na şi d. Moldoveanu, d. I. Antonescu, d. Petre Ionescu, d-na şi d. Ursu, d-na Ionescu, d-na Valter, d. R. Grigoriu, d. Nastasescu, d. Mih. Georgescu, d-na Cătescu, d-na şi d. Săvulescu, d-na Ana­siescu, d-na şi pr. C. Moisi, d-na şi pr. Zugrăvescu, d-na şi pr. Bucur, d-na şi pr. Bărbule­­scu-Bucureştii Noul, d-na şi pr. C. Marinescu, It. C. Vintilescu, ing. N. Vintilescu, lt. Popian, d. Săvulescu, d-na şi d. Sibia­­nu, d-na şi d. G. Ciobănaşu, d-na Ana Constantinescu, d-na şi d. Bănică Zaharia, d-na şi d. Sofian, d-na Iordănescu, d-na Cristescu. Au­toastat: P. S. Platon Cio­su, arhim. Scriban, d-nii I. Da­vid, Mihail Berceanu, d-ra Ni­colaide, d. C. Algiu, pr. Popian, d-na Găetan, preoţii Georgescu- Duşumea, Moise, dr. Marin Io­nescu, Stelian Marinescu, d-nii Tudor Popescu, Vlădescu, d-na ing. Piliţi, preotul Mihail Şer­poianu şi d. Nicolae Grecu, din partea ziarului ,­Universul“. Toţi au evidenţiat hărnicia, bunătatea şi realizările pe tere­nul bisericesc ale sărbătoritu­lui. S’au citit telegrame de feli­citare din partea preoţilor şi al­tora cari n’au putut veni. D. Stelian Popescu, directo­rul ziarului „Universul“, a tri­mis p­r. protopop Vintilescu, o telegramă de felicitare pentru munca depusă ca preot 25 de ani. Tuturor le-a răspuns pr. Traian Vintilescu, care a spus că tot ce-a făcut a fost numai din dorinţa de a-şi face datoria către biserică şi către enoriaşii cari şi-au pus nădejdea inten­sul. Masa s-a terminat la ora 1. Expoziţia de broderii şi ţesături româneşti din Anvers Zilele acestea s-a deschis, sub patronajul consulatului român I din Anvers şi cu concursul d-nei C. Putin, delegata consiliului su­perior de artă populară românea­scă, la cercul artistic din acel o­­raş, expoziţia de broderii şi ţesă­turi româneşti. La inaugurare au asistat:­­d-nii Lang, consulul României cu d-na; L’Hereux, consulul Iugoslaviei; Mialder consulul Argentinei; Jo­­hannesen, consulul Norv­egiei; Fester, consulul Ungariei, o dele­gaţie de studenţi români, condusă de d. Trelescu, preşedintele Cer­cului local, etc. Sunt expuse costume naţionale, ale căror desene diferă da la Ju­deţ la judeţ , foarte frumoase co­voare naţionale româneşti, cu­verturi, centure, batiste, diferite obiecte in lemn, toate lucrate in motive româneşti. Ceea ce a impresionat îndeosebi, pe vizitatorii expoziţiei e faptul că toate aceste obiecte au fost lu­crate numai de către ţăranci şi călugăriţe. E o artă întreagă, in­formaţie, căreia i se prevede un frumos viitor. Maeştrii cari a­u lu­crat aceste broderii, ţesături şi covoare n’au avut nici un model, n’au imitat arta altora, ci au preiat totul prin geniul firesc al poporului, rom­ân. Covoarele*, din Oltenia şi din­ Basarabia au­ plă­cut mult,­­fie că erau simple, lu­crate in condiţiuni modeste, fie că erau bogate. Toate Jurnalele din Anvers, a­­tât cele franceze cât şi cele fla­mande, au publicat coloane intre­­gi de elogii cu privire la această expoziţie, unele dând şi clişee ce infăţişază diferitele colţuri ale a­­cestei pitoreşti expoziţii. întâmplări din Capitală Bătut de patron­uri a fost internat la spita­lul Colentina, ucenicul Dumi­tru Moldovan, din str. ştefă­nescu Tei 2, care a fost bătut, în mod barbar, pentru o mică vină, de patronul său Nicolae Negulescu, din şos. Colentina 159 Poliţia a dresat acte pentru darea în judecată a patronu­lui brutal. Accident de automobil Băiatul de prăvălie Nae Băl­­țan, în timp ce traversa b-dul Dinicu Golescu, a fost călcat de un automobil, care a dis­părut. Având piciorul stâng fractu­rat, băiatul a fost internat la spitalul Filantropia. Foc La căminul ucenicilor din str. Anton Pann, a istrafontt ecri un incendiu. De la un coş defect a luat foc acoperişul spălătorie. Cu ajutorul vecinilor focul a fost stins la timp. Moartea victimei unui accident de automobil La spitalul Brâncovenesc a murit ori Haralambie Fudulis, din calea Rahovei 77, care a fost călcat cu o zi înainte de un automobil al cărui număr n’a putut fi luat. Cadavrul a fost transportat la morgă. S’a aruncat dela etajul III Servitoarea Jeni Mitcavan, din str. Locot. Epureanu 23, s*a aruncat dela etajul al m-lea. Alesându-se cu numeroase cmfuziumi și leziuni, ea a fost internată de Salvare la spita­lul Brâncovenesc. Gaura disperării nu se ştie. Criminal in ceasul rău între chiriaş şi proprietar s'a iscat ori dimineaţă o ceartă. Unul, chelnerul Alexandru Niculescu, chiriaş, a dat doi ■puimni — în creştet şi în ceaţă — lui Corneliu Ion, proprietar. Și cel bătut a căzut tos şi­ a murit in câteva secunde. Trupul victimei a fost dus la morgă, iar criminalul se a­­­flă arestat. Faptul nenorocit s'a petrecut în fund. Sebastian in nr. 32.„ Au certat-o stăpânii Fiind certată de stăpânii săi, servitoarea Berta Constantine­­scu, din str. Albă 25, a băut o cantitate de spirt denaturat, a­­mestecat cu tânctură de iod. Ambulanța Salvării a inter­­­nat-o la spitalul Brâncovenesc. Arestarea unor spărgători din Timi­şoara la Constanţa Constanţa, 29 Dec. Comisarul Pavlovici I. de la poliţia judiciară a arestat ieri în momentul când încerca să îmbarce fraudulos pe vaporul Speranţa, sub pavilion Italian, spre a părăsi ţara, pe Hie Ză­­băilă şi Zaharia Zăbăilă, origi­nari din Timişoara. Toţi sunt urmăriţi de parchetul Timiş- Torontal pentru diferite furturi şi spargeri săvârşite în acel o­­raş. Cu actele dresate au fost îna­intaţi parchetului Constanţa. »* VANZARE FARMACII 01 OBOJiDERU Repr. O», J. DIIXAN - Str. Pitar M«a. 4-Bnco«... Scrisori din Londra - Urmare din pag. 1 U­ nice adresate guvernului ame­rican, această necesitate a fost explicată in chipul cel mai pre­cis. Dar cu cine să se nego­cieze ? D. Roosevelt pare deplin hotărît să nu acorde nicio ini­ţiativă d-lui Hoover. îşi rezer­vă libertatea de acţiune pentru 4 Martie, zi în care va lua in sfârşit frânele conducerii. In aceste împrejurări, a vorbi la Washington pare a fi de prisos. Aceasta prezintă chiar un peri­col, deoarece noul preşedinte poate fi indispus, in cazul că se va mai ţine seama de d. Hoover. E drept, că la Londra sunt oameni mulţumiţi de ceea­­ce se întâmplă. Ideea unei con­versaţii separate anglo-ameri­­cane nu are darul să le placă. Ei spun că Marea Britanie as­pirând la o anulare completă, e inutil de a se angaja în tra­tative, cam­ în cazul cel mai bun nu pot ajunge decât la o ofertă din partea americanilor, a unei reduceri destinată să aducă da­toria britanică la nivelul care a mai fost acordat bunăoară Franţei. In aceste câteva săptă­mâni, voinţa naţională s’a pre­cizat definitiv pentru o înce­tare completă a plăţilor prevă­zute de acordul Baldwin-Mellon de acum zece ani. Nici un re­prezentant al Marei Britanii nu va îndrăzni să ignoreze acest mandat imperativ. Adică, inte­resele Londrei și Parisului fiind identice, celebrul front unic al debitorilor se impune mai mult ca oricând. Pentru acest motiv, când acum câteva zile ni s-a cerut dela New-York părerea noastră asupra urmărilor ne­plăţii Franţei la scadenţa din Decembrie, am răspuns prin ur­­mătoarea telegramă: „Refuzul francez găseşte la Londra o pri­mire favorabilă şi care cu­­ timpul fâgădueşte să devină şi , mai favorabilă. E sigur că fron-­­ tul unic e asigurat, deşi parte­nerii între f­o­i ferite". Ceea ce a impresie la nul americ Franţei, se­nntor faţă cu Faptul noa­­­stre, că Was Paris conţin anume că nu serire între şi acelea cari nu platesc. De­si­­gur, Marea Britanie avea mo­tive speciale spre a efectua pla­ta din Decembrie. Enumărân­­du-le în ordinea importanţei lor, găsim mai întâi din toate o consideraţie morală şi anume, că mentalităţii acestei ţări ii re­pugna de a nu executa un con­tract perfect legalizat. Apoi, nu trebue să uităm că Londra fiind un centru al relaţiilor comer­ciale şi financiare din lumea întreagă, se cuvenea să nu se dea o pildă proastă numeroşi­lor noştri debitori. Pe deasupra, s-a mai adăugat şi faptul că d. Baldwin, autorul acordului Baldwin-Mellon şi fruntaşul partidului conservator, care a­­cum deţine puterea, şi-ar fi vă­zut poziţia compromisă printr-o dezavuare brutală a obligaţiei faţă de Statele­ Unite. Ca să sfârşim, trebue să înregistrăm că cearta, care urmează cu atâta violenţă între Marea Britanie şi statul liber al Irlandei, tocmai pentru executarea unui acord financiar, sileşte Londra să ve­gheze ca să fie menţinut prin­cipiul respectării contractului internaţional. Toate aceste mo­tive au acţionat spre a sili gu­vernul britanic să plătească in luna Decembrie, dar nici unul din aceste motive nu e destul de puternic spre a-i permite să facă plata la viitoarea scaden­ţă de la 15 Iunie, şi aceasta fiindcă, în vreme ce banul plă­tit în Decembrie e luat din eco­nomiile efectuate in buget, noua plată va greva inevitabil pe con­tribuabilul britanic la o nouă sarcină pe impozitul său pe ve­nit. Ameninţarea de a vedea crescând acest impozit cu încă un şiling, sau chiar cu doi la li­­ră, e atât de mare, incât face să se uite orice consideraţie mo­rală sau de altă natură. VIGUROSUL ATAC AL LUI LLOYD GEORGE In Camera Comunelor, am vă­zut pe d. Lloyd George atacând pe primul ministru. Bătrânul tribun liberal a fost provocat de refuzul de a da în vileag proce­­sele-verbale ale şedinţelor de acum zece ani ale guvernului. D. Lloyd George, care era pe atunci prim-ministru, voia să demonstreze prin aceasta, că d-sa s’a opus totdeauna acordu­lui încheiat mai târziu de d. Baldwin. Nu voim să discutăm aci, dacă guvernul a avut sau nu dreptate de a refuza această publicare. Gurile rele pretind a şti, că acest refuz a fost moti­vat de faptul că anumite părţi ale proceselor verbale sunt ne­plăcute pentru guvernul ame­rican. Oficial s’a invocat tradi­ţia secretului ce trebue păstrat pentru deliberările din sânul consiliului de miniştri. In tot cazul, d. Lloyd George s’a avântat furios într’o luptă împotriva d-lui Macdonald. Pre­textând absenţa primului mi­nistru in timpul desbaterii in Camera Comunelor a unei in­terpelări asupra şomajului, bă­trânul şi temutul parlamentar a acuzat pe d. Macdonald de a fi insultat corpul legislativ. F. drept, că primul ministru a co­mis imprudenţa, deşi se afla in Scoţia din motive de sănătate, de a vorbi la radio în privinţa şomajului şi tocmai in ziua când această chestiune a fost desbă­­tută la Cameră. D. Lloyd Geor­ge a declarat că această atitu­dine era insultătoare şi a invi­tat pe colegii săi să reacţioneze. Incidentul n’a avut urmări ime­diate. Presa serioasă a făcut tot ce i-a stat in putinţă ca să-i re­ducă importanţa. Dar nu trebue să se piardă din vedere, că d. Lloyd George, procedând in fe­lul acesta, a dat o lecţie massei partidului conservator in Came­ra Comunelor. Aceşti membri sunt în majo­ritate oameni tineri şi fără nici o cunoştinţă a tradiţiei parla­mentare. Veteranul, care e azi d. Lloyd George, le-a arătat că persoana primului ministru nu e sacrosanctă. Această lecţie va fi de folos unor oameni care de multe luni sunt plictisiţi de a­­test regim al unui guvern aşa zis naţional şi in care fostul so­cialist Macdonald se lăfăeşte in fotoliul prezidenţial, in vreme a să a­­­par-I ! . pre-A tul de ui bun iţii o­­jur că ajun­gă U „U. yw,.ui în­­triun răstimp foarte scurt. E vorba, pe cât se pare, de o sumă pentru caseta personală a majestaţei sale persane şi câteva nouă garanţii în ce priveşte pla­ta redevenţei pe venitul fiecărui an. Totuş, mecanismul de la Ge­neva fiind pus in funcţie, tre­bue să mai vedem cum se vor deslega toate acestea fără ca vre­una din părţile interesate să-şi piardă demnitatea, fapt foarte important din punct de vedere oriental. GUVERNUL ŞI P OGARII“ In scrisoarea precedentă am vorbit de hotărîrea tribunalelor, care socoteşte ilegală întrebuin­ţarea totalizatorului mecanic aiurea decât la alergările de cal. Am povestit emoţia pe care a­­ceastă hotărîre a produs-o la conducătorii stadioanelor de a­lergări de ogari, alergări atât de populare azi în massele populaţiei. Numeroase cluburi, în care membrii joacă la totali­zator, se văd astfel ameninţa­te. In Camera Comunelor dăi­­nueşte sentimentul că legea tre­bue să fie amendată, ca să nu fie oprit ogarilor democratici ceea ce este permis în alergările aristocratice de cai. Dar in vre­me ce chestiunea se discută, guvernul trebue să-şi facă da­toria de a menţine legea aşa cum e redactată. Poliţia a pri­mit deci ordinul de a lua mă­suri şi trebue să ne aşteptăm intr’un viitor apropiat la o nouă judecată a tribunalelor. -xox­ AUGUR «A .* „VESELIA“ DE ANUL NOU Care se va vinde în zilele de 29, 30 și 31 Decembrie cuprinde: Preziceri pentru anul 1933. Un redactor al Veseliei la „inspirata zeilor“. Cum va fi timpul.—Politica.—P­roblema chi­riilor.—Criza.—­Budgetul.—Un nou partid Iorga-Vaida. — D. Iunian contra conversiunei.—D. Gr. Filipescu, pentru. —Ce va face prima­rul Dobrescu în 1933.—Două succese în publicistică.—îmbătrânim cu un an.—Delegaţia cetăţenilor amărâţi la Dumnezeu (cu un de­sen de Gilly).— Madgearu sorcovit de contribuabili. — Cadourile utile. — Răvaşe (fără plăcintă).—Cele două calendare. — Daruri de Anul nou.—Contra tutunului. Continuarea romanului umoristic senzaţional: O SAPTAMANA DE FERICIRE de Mihnea Vântu. Veselia de final IS­ou se va vinde tot cu 5 lei*0**0* S UNIVERSUL Eminescu la academia „Des Jeux Floraux“ In şedinţa de la 16 Decembrie a academiei „des Jeux Flo­raux“ din Toulouse, d. de Bel­­lemayre, preşedinte, a prezen­tat societăţii Poemele lui Mi­hail Eminescu în versiunea franceză a d-lui P. Nicolescu. Analiza şi discuţiunea asupra­­ operei marelui nostru poet se vor face într’o şedinţă ulteri­oară. Elogiul va fi susţinut de de conte du Bourg de Luzenton, secretar perpetuu al Academi­ei, fost prieten intim al poe­tului Vasile Alecsandri. ----------xox--------­ Proces literar In ziua de 26 Decembrie a fost la Galaţi un proces literar cu interesantul subiect: Intre Marlene Dietrich şi Gre­ta Garbo. Un public numeros a umplut sala teatrului Central. Procesul a fost prezidat de d-na Sorina Cassvan. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este­­ Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anul XLIX Nr. 360 Du­minică 1 Ianuarie 1933 Dispariţia misterioasă a unui medi­c din Galaţi — Familia bănueşte că s’a siucis. — Cauzele dispar­iţiei — Galaţi, 29 Dec. Produce senzaţie dispariţia— învăluită de mister — a d-rului S. I. Carcevschi, din str. Brăi­lei 42, care după război şi-a deschis un cabinet dentar. Cre­zând că ar putea atrage mai multă clientelă s’a mutat toc­mai în cartierul muncitoresc din Badalan. Dar muncitorii, cari deabia găseau de lucru spre a-şi putea asigura un col­tuc de pâine, nu se gândeau la aranjarea dinţilor şi în foarte scurtă vreme dentistul s’a mu­tat şi din acest cartier. A în­chiriat o locuinţă la proprie­tatea d-lui M. L. Rosenberg, din str. Brăilei şi cu toate strădu­inţele depuse n’a putut să-şi atragă clientelă. D-rul Carcevschi avea greu­tăţi familiare. Trebuia să în­treţină un băiat la universita­tea din Bucureşti şi o fată la institutul N. D. de Sion. Gân­dul că trebuia să-şi trimeaţă — pe ziua de 16 Ianuarie — băiatul la universitate şi nea­­vând mijloacele necesare, ia provocat o stare nervoasă. GÂNDURI FUNESTE Acum câteva zile a avut o­­ discute violentă cu soţia sa,­­ care­­a surprins în clipa când tăia un cearceaf cu care voia să se spânzure. Soţia l-a implo­rat­ă se gândească la soarta­­ copilor, cari vor rămâne pe­­ drumuri şi d-rul s’a plâns de stana mizeră în care se află, de datoriile pe cari nu le poate ploi şi de salvarea pe care nu i-ar putea-o aduce decât moar­ta.Sâmbătă dimineaţa, d-rul Gurcevschi a plecat de acasă şi dUpă puţin timp s’a înapoiat, a scris câteva scrisori în care a arătat detailat ce datorii are de plătit şi cari sunt clienţii cari urmează să-i plătească pentru îngrijirea dinţilor şi a plecat. Până seara târziu so­ţia şi copiii l-au aşteptat, dar d-rul nu s’a mai înapoiat. SESIZAREA AUTORITĂŢILOR Parchetul a fost înştiinţat şi a dat ordin poliţiei judiciare să dea circulari pe la poliţiile d­in regiunea Dunăre de jos să cer­ceteze dacă nu poate găsi pe d-rul dispărut. Sunt bănueli că d-rul Car­cevschi s’ar fi aruncat în Du­năre. Dispărutul e în etate de 50 ani. Ionaş C. Grădişteanu apostol spiritual al românilor din Valea Timocului A murit Ionaş C. Gră­diş­­teanu! S'a stins steaua conducătoare a mişcării de redeşteptare a sentimentului na­ţional româ­nesc, in ţinutul oropsit de soar­­tă, care se numeşte Valea Ti­­mocului! A dispărut apostolul, care nu pregeta la orice oră din zi­ sau noapte să-şi abandoneze cămi­nul, familia şi tot ce-l încon­jura, ca să se deplaseze la mi­nistere şi alte instituţii, pentru a îngriji de alinarea suferinţelor studenţilor şi elevilor timoceni, refugiaţi aci, din ca­uza urgiei persecuţiilor autorităţilor de a­­colo, cu dorinţa nestrămutată de a se adăpa la cultura na­ţională în limba lor maternă­îmi amintesc de acum zece ani, când Ionaş C. Grădişteanu umbla pe străzile Bucureştiului cu grupuri de studenţi şi elevi timoceni, după ce-l strânsese in propriul său cămin, unde se dăduse primele asistenţe mora­le şi materiale, precum şi ali­nările sufleteşti prin cuvinte frumoase, vecinie pline de un optimism tenace, care creta în sufletul nostru convingerea ne­strămutată de propăşirea nea­mului şi triumful ideii de men­ţinere a c instituţii moţionale româneşti, neclintită în Timoc şi dreapta Dunării (jud. Vraiţa, Plevna, etc.). Nu pot niciodată uita, şi cu mine toţi timoc­enii veniţi in ţară, luna octombrie 1923, când Ionaş C. Grădişteanu ne adunase în sala de festivităţi a societăţii Macedo-Române din calea Rahovei, al cărei pre­şedinte era atunci, şi ne Îm­bărbăta cu cuvinte frumoase şi înălţătoare, pentru lupta ce ne aşteaptă in misiunea grea ce ne incumbă de a păstra ele­mentul românesc din Timoc, in contra invaziei spirituale şovi­ne în dorinţa de a-l desnaţio­­rnaliza. Ca corolar acestei întru­niri istorice, pentru noi, timo­­cenii şi românii din dreapta Dunării, s-a pus bazele primei instituţii culturale şi anume : societatea ,,Dacia-Aureliana“, al cărei preşedinte de onoare a fost proclamat Ionaş C. Gră­dişteanu, care a activat ca ata­re până în ultimele clipe ale vieţii sale. Graţie acestei lupte de un deceniu, condusă cu mândrie şi fără preget de acel ce până ieri era neobositul şi marele român Ionaş C. Grădişteanu, Timocul simte româneşte şi se mândreşte de a avea din acea primă generaţie o pleiadă de luptători de diferite nuanţe in­telectuale : doctori, ingineri, a­­vocaţi, profesori, etc., din care o mare parte azi activează In Ti­moc spre a răspândi ceea ce Ionaş Grădăşeanu le_a infiltrat în suflet in decurs de zece ani. Iar cei cari sunt rămaşi aci In ţară menţin pepiniera pentru formarea sufletească a noullor viitori luptători prin a înfiinţa societatea culturală „Timoc", a maturilor timoceni, tot sub im­boldul continuu al lui Ionaş C. Grădişteanu, care se interesa mereu de mersul ei chi­ar de pe patul de lungă suferinţă, so­cietate, care aici este persoana juridică şi morală şi supremul for de diriguire a mişcării în Timoc şi dreapta Dunării, fapt care a fost ultima mângâiere şi mulţumire a lui Ionaş C. Grădişteanu. Azi, pentru românii din Va­­lea Tl­NIbO’cailxi'i 9I dr­ocwp'Ua. I Du­­­nării este o zi de mare do­liu naţional, căci numele de Ionaş C. Grădişteanu se ducea din gură în gură, de la mic până la mare, ca omul care a trăit identificat cu bucuriile şi sufe­rinţele lor. Azi, timocenii deplâng cu profundă durere dispariţia a­­celuia care a fost apostolul ne­obosit a tot ce e mai scump ro­mânului tiimoceam: lim­ba, sen­timentul naţional şi datinile strămoşeşti, spre a-i redta şcoala şi biserica unde să în­veţe şi să se Închine celui a­­totputernic în limba lui stră­­moşească, înfăţişarea lui Ionaş C. Gră­dişteanu va rămâne în imagi­nea tuturor timocenilor nepie­ritoare, înălţată pe piedestalul de onoare, pentru a ne îmbăr­băta în luptă, până atunci când soarta ne va ajuta ca să-l ve­dem înfăptuit în bronz, pri­­­vindu-l real, pentru ca să ser­vească ca îndemn­ul generaţii­lor viitoare, care nu au avut fe­ricirea să se adape de aproape la sfaturile lui calde şi suges­tive. Familiei lui Ionaş C. Grădiş­teanu îi aducem recunoştinţa noastră pentru colaborarea ce a dat-o cu multă bunăvoinţă alături de marele dispărut şi ne afiliem din tot sufletul du­rerii zdrobitoare ce încearcă. Fie-i ţărâna uşoară! Dr. Petre Vodă-Timoceanu fost preşedinte fondator al Soc. „Dacia­ Aureliană" şi preşedinte actual al soc. culturale „Timoc" Iar monede false în Sudul Ardealului Braşov, 29 Decembrie Atât la Braşov cât şi in alte oraşe, se descoperă zilnic mo­nede de 100, 20 şi chiar din cele de 5 şi de 2 lei, faslificate. La Miercurea Ciucului, un negustor a adus la cunoştinţa autorităţilor, că a primit de la un copil o monedă de 2 lei fal­să. Copilul în vârstă de 12 ani, anume Iosif Gheorghe, fiul u­­nui mecanic, a declarat că el singur, jucându-se, a izbutit să falsifice moneda. Autorităţile au arestat insă şi pe mecani­cul Imre Iosif. La descinderea făcută în casa acestuia, s-au mai descoperit 30 de monede false de acelaş fel. Cu­ un bogat lux de amănunte copilul a ară­tat că el e autorul falsului şi că fără să ştie tatăl său, de­oarece n’au avut bani de sărbători, s’a apucat să falsifice monede de 2 lei. El spune, că a citit în ziare cum se falsifică monedele şi a Încercat să facă asemenea mo­nede. Ambii, tatăl şi fiul, au fost înaintaţi parchetului. Alt comerciant a reclamat autorităţilor că, la un târg, a încasat mai multe piese de 100 lei, pe care le-a observat mai târziu că sunt false. Făcându-se cercetări după indicaţiile date de el, au fost arestaţi Petre Du­mitru şi Constantin Petru, bă­nuiţi ca falsificatori. La ei s-au găsit şi alte monede false. Soţia lui Petru Dumitru a fost şi ea arestată, pe când în­cerca să schimbe un număr de monede false. -xox- A murit când făcea o bae in Someş Satu-Mare, 28 Dec. Filip Pantea, din regiunea Somcuta, a făcut şi anul acesta obişnuita bae rece in râul So­meş, aşa cum făcea el totdeauna la această epocă. Era un om cu anumite principii în ceea ce pri­veşte taina botezului. Cei care îl cunosc spun că era baptist, alţii că avea multe idei origina­le, între care şi pe aceea de a face leac în apele reci ale râu­lui în priima zi de Crăciun. In alţi ani, treaba i-a mers bine. Anul acesta însă forţele nu l-au mai ajutat, deşi apa nu era mai rece ca anul trecut. Originalul locuitor, până să ajungă la complectă investmân­­tare a corpului, după bac, a că­zut jos în faţa celor cei ii ad­mirau curajul şi a încetat din viaţă, înainte de a i se putea da vre­un ajutor de locuitori. Moartea lui Filip Pandrea, cu­noscut în partea locului pentru numeroasele lui năsdrăvănii, a produs nedumerire în satele un­de el era bine cunoscut. EXPLOZIE LA O ŞCOALĂ DIN MIERCUREA CIUCULUI Braşov, 29 Decembrie La Miercurea Ciucului, intr’o şcoală, s’a produs un accident. In clasă, pe când se făceau experienţe pentru demonstra­ţia forţei de expansiune a va­porilor, s’au încălzit­ mai multe sticle cu apă la o maşină cu benzină. S’a produs însă o ex­plozie şi au fost răniţi elevii I. Enescu şi Eliz Berman. Directorul şcoalei a rugat pe copii să nu spue nimănui ce s’a întâmplat. Cum starea unuia din răniţi s’a agravat, întâm­plarea a fost adusă la cunoş­tinţa autorităţilor cari fac cer­cetări SURUGIUL DELA «PATRIA» — Uyffiase din pag. I-a — când am lovit, oare, în aceşti oameni politici pentru faptul a­­cesta? _ Fiindcă, să nu facem confuzie: nu am lovit niciodată în cei cari s’au îmbogăţit din treburi particulare, dar am lovit şi lovesc fără cruţare pe cei cari s’au lăfăit jefuind banul public. Prin urmare, băncile liberale n’au ce căuta în discuţia aceas­ta, după cum n’au ce căuta nici băncile naţionalilor din Ardeal. A doua întrebare: Dacă am cunoştinţă de un pact încheiat la anul 1920 între partidul li­beral şi partidul generalului A­­verescu. Răspund: N’am nici o cunoş­tinţă; pentru întâia oară aud despre pactul acesta. Dacă aş fi avut cunoştinţă l-aş fi com­bătut din toate puterile mele. Dar acum întorc eu întreba­rea­: Dacă partidul naţional­ţărănesc a cunoscut pactul, de ce de la 1920 şi până la 1932, timp de 12 ani, nu l-a demas­cat ? De ce nu l-a combătut ? De ce l-a păstrat în taină? Oare pentru ce ? Pentru ca să se slu­jească de el ca de o armă de șantaj sau, poate, pentru ca, într-o zi, pe care surugiul de la „Patria" o prevedea, să-şi plă­tească mulţumirea de a-mi pune mie o întrebare încurcă­­toare ?... Oricum ar fi, această întreba­re a fost din partea oficiosului clujean o imprudenţă. Dacă aş fi şi eu surugiu, aş spune: a fost o prostie. Îa sfârşit, alte două între­bări: întâia. Dacă nu am cu­noştinţă că ziarul „Universul“ n’a primit de la nici un guvern nici un fel de ajutor sau favoa­re nici direct nici indirect. Iată încă o întrebare absurdă. Mai întâi, eu nu pot răspunde la o întrebare care nu mă pri­veşte direct, pentru că nu am nici un fel de atingere cu ad­ministraţia „Universului"; nu ştiu şi nu am ştiut niciodată nici cum se administrează, nici câţi abonaţi are, nici nimic din tot ce intră în domeniul părţii bă­neşti. Apoi sunt sigur, şi tot ca mine va judeca orice om nepărtini­tor, că, un ziar cu marele tiraj al acestui ziar şi cu profunzi­­m­ea de anunţuri ce se văd zil­nic pe atâtea pagini, nu este un ziar la ananghia ajutoare­lor nelegitime. Afară de acest argument care e peremptoriu, mai este unul: „Universul" are un mare nu­măr­­de duşmani şi în presă şi afară din presă; dacă, în ade­văr, „Universul“ ar fi trăit din 1 *?ffe' de necurată hrană, oare 1 s­­ fost demascat si doborit I pana acum ? ' , 9® ar­e­ de răspuns „Patria" acestei lămuriri ? ! ,mea­, ca a tuturor oamenilor cinstiţi, este că „Uni­­versul" traeşte din mijloace cinstite, căci dacă n’ar fi ast­fel, n ar fi putut trăi şi prospe­ra cum a prosperat In ce priveşte ultima între­­bare: daca nu ştiu că fruntaşii liberali s’au îmbogăţit de răi necinstite, răspund: In scurgerea anilor, unii mi­niştri din guvernul liberal al lui Ion Brătianu s’au făcut vi­novaţi de fapte necinstite, nu­meie iar nu­; voju­rtisti ckC. au murit, insa au fost fără întâr­ziere executaţi. Unii au fost scoşi definitiv din viata publil­­a, alţii au fost trimisi la vă­căreşti. Satisfacţie s’a­ dat de­plina. Afară de asta, fruntaşii par­tidului liberal au fost totdeau­na oameni mai presus de orice bănuială. C. A. Rosetti, Ion Brătianu şi ceilalţi, şi fiii lu, Ion Brătianu, atât de mult sfâşiaţi, au avut greşelele lor politice, dar cinstea lor perso­nală nici cea mai crâncenă ad­versitate n’a tăgăduit-o. Lipsiţi de tradiţia educaţiei politice şi profesionale, cei dela „Patria" nu ştiu să discute fără să insulte. Eu — fiindcă pe mine m’au pus în cauză aceşti domni — m’am ferit totdeauna să pun nume de oameni în cadrul re­chizitoriilor mele. Am vorbit de principii şi am atacat colecti­vităţi. Ţara are nevoe de aer curat, generaţiile tinere nu trebue să crească în credinţa că în Ro­mânia, fruntaşii vieţii publice se pot îmbogăţi din necinste. Fiindcă, dacă cei cari jefuesc sunt vinovaţi, cei cari nu-i pe­depsesc sunt criminali. Partidul naţional - ţărănesc poartă pe spate o povară care-i face impropriu ca să guverneze. Sunt, fireşte, în acest partid, atâţi oameni de treabă cari îm­părtăşesc pe nedrept răspunde­rea, dar vina nu este a mea, dacă nu ştiu să se scuture. Sfârşesc punând şi eu o în­trebare „Patriei“: De ce atâtea injurii pentru mine şi atâtea întrebări puse mie, şi de ce nici un răspuns pentru d. Iunian, fost minis­tru naţional-ţărănesc, care în Cameră, acum de curând, a a­­tacat cu atâta cruzime partidul d-lui Maniu ?„ CONSTANTIN BACALBAŞA La Galaţi s’au fixat preţuri maximale la alimente — Preţurile la carne au fost scăzute. — Preţurile pâinei. Ce a mai declarat delegaţia consiliului­­ comunal — Galaţi, 29 Decembrie Membrii delegaţiei perma­nente a consiliului comunal s-au întrunit sub preşedinţia d-lui Chr. Teodoru, primarul municipiului. S‘a luat în discuţie cererea unui grup de măcelari cari au arătat că, din pricina crizei, populaţia nu vrea să cumpere came la preţuri urcate şi în consecinţă s‘a propus o scăde­re a preţurilor cu 4 lei la kg. Delegaţia a decis ca dela 1 la 31 Ianuarie inclusiv, toţi co­mercianţii de măcelării, precum şi orice debitant de carne, să vândă speciile şi calităţile de carne cu următoarele preţuri: care de gătit şi tocat (bou, vacă, mânzat şi viţel), 10 lei kg.; muşchi, pârjoale şi ficat (de bou, vacă, mânzat şi viţel) 1 lei 14 kg.; cap, gât şi picioare­­ dela genuchi în jos (bou, vacă,­­ mânzat şi viţel), lei 4 kg.; car­ne de berbec (batal şi oaie), lei 10 kg.; cotlete şi ficat de porc,­­ muşchi, lei 20 kg.; carne de porc pentru gătit şi tocat, lei 16 kg.; cap şi picioare de porc dela genuchi în jos, lei 10 kg.; osân­­ea, lei 24 kg.; slănina lei 20 kg.; untura de porc topită, lei 28 kg­ PREŢURILE PÂINII Cu începere de Duminică 1 Ianuarie şi până la finele lunii, brutarii vor fabrica şi vinde pâinea în condiţiunile specifi­cate mai jos. Pâine din făină de grâu, ex­tracţie 63 la sută (noul regim) format baston în greutate de 1 kg. cu lei 9; pâine din aceiaşi extracţie, format rotund dublă de 2 g. cu lei 16; pâine din a­­ceiaşi extracţie amestecată cu făină de secară sau cartofi în proporţie de 25 la sută, format rotund în greutate de 2 kg. cu lei 14. Din făină de patiserie nu se va putea fabrica decât cornuri, franzeluţe, etc. La calităţile de pâine specificate mai sus se ad­mite o toleranţă de 0.50 gr. Morile din localitate vor fa­brica făină de pâine, în extrac­ţie de 63 la sută şi de va vinde cu lei 8.20 loco moară inclusiv sacii şi toate taxele afară de transport cu căruţa la brută­rii. Făină de patiserie­­ (extrac­ţie minimum 10 la sută) rămâ­ne liberă în comerţ. ÎNCHIRIERI DE BUNURI Delegaţia consiliului a admis să închirieze d-lui Boti Con­­standieatos ghereta nr. 4 lit. 3 din piaţa Negri cu lei 15.600; ghereta nr. 9 lit. F din piaţa Negri cu lei 14.000 lui Herman Barasch; gheretele nr. 17 şi 18 lit. G, din piaţa Negri lui L. Moise, ambele cu lei 30.000 pe , timp de un an; lui Dumitru­­ Albescu; ghereta nr. 5 din piaţa­­ Moruzi cu lei 7200 pe timp de­­ un an; lui David Iscovici ghe-­­­reţele n­rele 8 şi 10 lit. E din piaţa Negri, pe timp de un an, ambele cu lei 30.000; lui Nedel­­cu Iordan, ghereta nr. 3, lit. F. din piaţa Negri cu lei 15.000, pe timp de un an; lui S. Simoneta ghereta nr. 4 lit. O. din piaţa Negri cu lei 24.000 anual; lui N. Dimitriu, ghereta nr. 9 lit. A. din piaţa Negri; lui Moise Katz, ghereta nr. 4 din piaţa Independenţei cu lei 18.000 a­­nual; lui Niculae Grigoriu, ghe­reta nr. 12 din piaţa Indepen­denţei cu lei 18.000 anual; lui Ion Cămpeanu, ghereta nr. 20 lit. C. din piaţa Negri cu lei 11.000 anual. S-a anualt rezultatul licita­ţiilor cu privire la închirierea a 5 gherete în piaţa Moruzi şi a 13 gherete în piaţa Negri. Ghe­retele se vor închiria prin bună învoială. IN AJUTORUL STUDENŢILOR Delegaţia consiliului a apro­bat 3 vagoane de lemne pentru căminul studenţilor covuriueni, secţia Iaşi. Delegaţia a revenit asupra autorizaţiei dată lui Lazăr Gro­­paru, proprietarul moarei din str. Traian, spre a putea cum­păra cereale în afara oborului general şi în schimbul unei con­tribuții de 10.000 lei anual către primăria municipiului. -XC.X­ Salvarea vaporului „Daphine” — S’AU DESCĂRCAT 130 VA­GOANE CEREALE — Galaţi, 30 Decembrie După noui telegrame primi­te de agenţiile de navigaţie, vaporul grec „Daphne", care s’a împotmolit la mila 47, între Tulcea şi Spana­far, e consi­derat salvat. Din 5632 tone cu cereale pen­tru Bordeaux și Rouen, s’au descărcat, in două şlepuri, pes­te 1300 tone (130 vagoane) și vaporul revine încet-încet la linia de plutire. Derscărcarea cerealelor s’a făcut cu ajutorul unui eleva­tor din Brăila și reîncărcarea se va face în rada portului Su­­lina. ----------xox---------­ Pentru biserica Sf. Ionică-Moldoveni In urma apelului făcut de pr. Constantin Dron, prin „U­­niversul", pentru repararea bi­sericii Sf. Ionică-Moldoveni, au mai subscris următoarele per­soane cărora comitetul le aduce cele mai vii mulţumiri. Suma din urmă, lei 241.204. Constantin şi Maria X., Ura­nus 73, lei 60;­ d-na Maria Di­­molescu, str. Văcăreşti nr­ 240, lei 500; d-na Elena Rădulescu, str. Traian 144, lei 100 ; d. maior T. G., Bucureşti, lei 200; Nicolae şi Gorina X., Bucureşti, lei 100; d. D-trie Stoicescu, Bucureşti, lei 100; d. D-trie Diaconiţa, înv. pens, satul Vă­­ratec, com. Filioara (Neamţ), lei 100 Din vânzarea unui car­net a 100 foi, donaţii făcute de diverşi credincioşi ce au vizitat biserica, lei 2.000. Total, lei 244.364. Ofrandele se primesc la bise­rica „Sf. Ionică-Moldoveni" din str. Sf. Ionică nr. 13, Bucureşti, sect. I.

Next