Universul, ianuarie 1933 (Anul 50, nr. 1-360)
1933-01-01 / nr. 360
2 cupon Asigurarea Franco-Română 31 1-25 Bucureşti, Griviţei 23, Fondata 1920 D®c'TMb____________(M. O. 182/1920)._____________1932 In vedere c& aproape toţi cetitorii asiguraţi s’au abonat la Universul“. —. cu începere dela 1 Ianuarie 1933, — cetitorii asiguraţi sunt scutiţi de trimiterea cupoanelor, fiind suficienit a trimite ratele SJJS.Sv0 P®“*TM “ifurarea de 70.000 lei sau lei 295 pentru cea de 50.000 leu Tragerea la 31 Ianuarie 1933 Douăzeci şi cinci de ani de preoţie ai preotului Traian Vintilescu Joi seară s-au sărbătorit la „Casa femeii“, printr-o masă comună, 25 ani de preoţie ai părintelui Traian Vintilescu, protopopul Capitalei. Au fost de faţă P. S. Platon Ciosu, vicarul Patriarhiei, şi d-nii: C. Algiu, primarul sectorului IV Verde, p. c. arhimandrit Scriban, Mihail Berceanu, d-na Piliţi, d-na şi d. Tudor Popescu, d-na şi pr. Georgescu- Silvestru, d. Cantunlari, d-na şi d. R. Dumitraşcu, d-na şi d. lt. Tudose, d-na şi d. I. P. David, d-na şi d. profesor Oancea, d-na şi d. I. Ştefănescu, d-na şi d. N. Ionescu, d-na şi d. C. I. Doicescu, d-na şi d. Jugănaru, d-na şi d. I. Niculescu, d-na, d-na şi d. N. Bumbu, d-na Gaetan, d. I. Predescu, d. G. Niculescu, d. Gorescu, d. I. Minescu, d. Jean Ionescu, pr. Palaghiţă, d-na şi d. T. Vladescu, căpitan Eugen Popescu, d-ra Eliza Nicolaide, d-ra Constanţa Atanasiu, pr. I. Rădulescu, pr. G. Călin, pr. E. Nicolaide, pr. I. T. Popescu, pr. A. Mihăilescu, pr. Popian, pr. C. Popescu, pr. G. Georgescu, pr. St. Marinescu cu d-na, pr. Stelian Ionescu cu d-na, pr. Alex. Ionescu, d-na şi pr. dr. Marin Ionescu, d-na şi preot Negulescu, pr. Marin Nicolau, pr. V. Moga, pr. Mihail Şerpoianu, d-na şi d. Ionescu-Costin, d-na şi d. N. Popescu-Pietroşiţa, d-na şi d. I. Ştefănescu, I. Muntenescu, Ştef. Popescu, d-na Parlag, d-na Constantinescu, d. Haschia, d. Barbu Antonescu, d-na şi d. Moldoveanu, d. I. Antonescu, d. Petre Ionescu, d-na şi d. Ursu, d-na Ionescu, d-na Valter, d. R. Grigoriu, d. Nastasescu, d. Mih. Georgescu, d-na Cătescu, d-na şi d. Săvulescu, d-na Anasiescu, d-na şi pr. C. Moisi, d-na şi pr. Zugrăvescu, d-na şi pr. Bucur, d-na şi pr. Bărbulescu-Bucureştii Noul, d-na şi pr. C. Marinescu, It. C. Vintilescu, ing. N. Vintilescu, lt. Popian, d. Săvulescu, d-na şi d. Sibianu, d-na şi d. G. Ciobănaşu, d-na Ana Constantinescu, d-na şi d. Bănică Zaharia, d-na şi d. Sofian, d-na Iordănescu, d-na Cristescu. Autoastat: P. S. Platon Ciosu, arhim. Scriban, d-nii I. David, Mihail Berceanu, d-ra Nicolaide, d. C. Algiu, pr. Popian, d-na Găetan, preoţii Georgescu- Duşumea, Moise, dr. Marin Ionescu, Stelian Marinescu, d-nii Tudor Popescu, Vlădescu, d-na ing. Piliţi, preotul Mihail Şerpoianu şi d. Nicolae Grecu, din partea ziarului ,Universul“. Toţi au evidenţiat hărnicia, bunătatea şi realizările pe terenul bisericesc ale sărbătoritului. S’au citit telegrame de felicitare din partea preoţilor şi altora cari n’au putut veni. D. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, a trimis pr. protopop Vintilescu, o telegramă de felicitare pentru munca depusă ca preot 25 de ani. Tuturor le-a răspuns pr. Traian Vintilescu, care a spus că tot ce-a făcut a fost numai din dorinţa de a-şi face datoria către biserică şi către enoriaşii cari şi-au pus nădejdea intensul. Masa s-a terminat la ora 1. Expoziţia de broderii şi ţesături româneşti din Anvers Zilele acestea s-a deschis, sub patronajul consulatului român I din Anvers şi cu concursul d-nei C. Putin, delegata consiliului superior de artă populară românească, la cercul artistic din acel oraş, expoziţia de broderii şi ţesături româneşti. La inaugurare au asistat:d-nii Lang, consulul României cu d-na; L’Hereux, consulul Iugoslaviei; Mialder consulul Argentinei; Johannesen, consulul Norvegiei; Fester, consulul Ungariei, o delegaţie de studenţi români, condusă de d. Trelescu, preşedintele Cercului local, etc. Sunt expuse costume naţionale, ale căror desene diferă da la Judeţ la judeţ , foarte frumoase covoare naţionale româneşti, cuverturi, centure, batiste, diferite obiecte in lemn, toate lucrate in motive româneşti. Ceea ce a impresionat îndeosebi, pe vizitatorii expoziţiei e faptul că toate aceste obiecte au fost lucrate numai de către ţăranci şi călugăriţe. E o artă întreagă, informaţie, căreia i se prevede un frumos viitor. Maeştrii cari au lucrat aceste broderii, ţesături şi covoare n’au avut nici un model, n’au imitat arta altora, ci au preiat totul prin geniul firesc al poporului, român. Covoarele*, din Oltenia şi din Basarabia au plăcut mult,fie că erau simple, lucrate in condiţiuni modeste, fie că erau bogate. Toate Jurnalele din Anvers, atât cele franceze cât şi cele flamande, au publicat coloane intregi de elogii cu privire la această expoziţie, unele dând şi clişee ce infăţişază diferitele colţuri ale acestei pitoreşti expoziţii. întâmplări din Capitală Bătut de patronuri a fost internat la spitalul Colentina, ucenicul Dumitru Moldovan, din str. ştefănescu Tei 2, care a fost bătut, în mod barbar, pentru o mică vină, de patronul său Nicolae Negulescu, din şos. Colentina 159 Poliţia a dresat acte pentru darea în judecată a patronului brutal. Accident de automobil Băiatul de prăvălie Nae Bălțan, în timp ce traversa b-dul Dinicu Golescu, a fost călcat de un automobil, care a dispărut. Având piciorul stâng fracturat, băiatul a fost internat la spitalul Filantropia. Foc La căminul ucenicilor din str. Anton Pann, a istrafontt ecri un incendiu. De la un coş defect a luat foc acoperişul spălătorie. Cu ajutorul vecinilor focul a fost stins la timp. Moartea victimei unui accident de automobil La spitalul Brâncovenesc a murit ori Haralambie Fudulis, din calea Rahovei 77, care a fost călcat cu o zi înainte de un automobil al cărui număr n’a putut fi luat. Cadavrul a fost transportat la morgă. S’a aruncat dela etajul III Servitoarea Jeni Mitcavan, din str. Locot. Epureanu 23, s*a aruncat dela etajul al m-lea. Alesându-se cu numeroase cmfuziumi și leziuni, ea a fost internată de Salvare la spitalul Brâncovenesc. Gaura disperării nu se ştie. Criminal in ceasul rău între chiriaş şi proprietar s'a iscat ori dimineaţă o ceartă. Unul, chelnerul Alexandru Niculescu, chiriaş, a dat doi ■puimni — în creştet şi în ceaţă — lui Corneliu Ion, proprietar. Și cel bătut a căzut tos şi a murit in câteva secunde. Trupul victimei a fost dus la morgă, iar criminalul se află arestat. Faptul nenorocit s'a petrecut în fund. Sebastian in nr. 32.„ Au certat-o stăpânii Fiind certată de stăpânii săi, servitoarea Berta Constantinescu, din str. Albă 25, a băut o cantitate de spirt denaturat, amestecat cu tânctură de iod. Ambulanța Salvării a internat-o la spitalul Brâncovenesc. Arestarea unor spărgători din Timişoara la Constanţa Constanţa, 29 Dec. Comisarul Pavlovici I. de la poliţia judiciară a arestat ieri în momentul când încerca să îmbarce fraudulos pe vaporul Speranţa, sub pavilion Italian, spre a părăsi ţara, pe Hie Zăbăilă şi Zaharia Zăbăilă, originari din Timişoara. Toţi sunt urmăriţi de parchetul Timiş- Torontal pentru diferite furturi şi spargeri săvârşite în acel oraş. Cu actele dresate au fost înaintaţi parchetului Constanţa. »* VANZARE FARMACII 01 OBOJiDERU Repr. O», J. DIIXAN - Str. Pitar M«a. 4-Bnco«... Scrisori din Londra - Urmare din pag. 1 U nice adresate guvernului american, această necesitate a fost explicată in chipul cel mai precis. Dar cu cine să se negocieze ? D. Roosevelt pare deplin hotărît să nu acorde nicio iniţiativă d-lui Hoover. îşi rezervă libertatea de acţiune pentru 4 Martie, zi în care va lua in sfârşit frânele conducerii. In aceste împrejurări, a vorbi la Washington pare a fi de prisos. Aceasta prezintă chiar un pericol, deoarece noul preşedinte poate fi indispus, in cazul că se va mai ţine seama de d. Hoover. E drept, că la Londra sunt oameni mulţumiţi de ceeace se întâmplă. Ideea unei conversaţii separate anglo-americane nu are darul să le placă. Ei spun că Marea Britanie aspirând la o anulare completă, e inutil de a se angaja în tratative, cam în cazul cel mai bun nu pot ajunge decât la o ofertă din partea americanilor, a unei reduceri destinată să aducă datoria britanică la nivelul care a mai fost acordat bunăoară Franţei. In aceste câteva săptămâni, voinţa naţională s’a precizat definitiv pentru o încetare completă a plăţilor prevăzute de acordul Baldwin-Mellon de acum zece ani. Nici un reprezentant al Marei Britanii nu va îndrăzni să ignoreze acest mandat imperativ. Adică, interesele Londrei și Parisului fiind identice, celebrul front unic al debitorilor se impune mai mult ca oricând. Pentru acest motiv, când acum câteva zile ni s-a cerut dela New-York părerea noastră asupra urmărilor neplăţii Franţei la scadenţa din Decembrie, am răspuns prin următoarea telegramă: „Refuzul francez găseşte la Londra o primire favorabilă şi care cu timpul fâgădueşte să devină şi , mai favorabilă. E sigur că fron- tul unic e asigurat, deşi partenerii între foi ferite". Ceea ce a impresie la nul americ Franţei, senntor faţă cu Faptul noastre, că Was Paris conţin anume că nu serire între şi acelea cari nu platesc. Desigur, Marea Britanie avea motive speciale spre a efectua plata din Decembrie. Enumărându-le în ordinea importanţei lor, găsim mai întâi din toate o consideraţie morală şi anume, că mentalităţii acestei ţări ii repugna de a nu executa un contract perfect legalizat. Apoi, nu trebue să uităm că Londra fiind un centru al relaţiilor comerciale şi financiare din lumea întreagă, se cuvenea să nu se dea o pildă proastă numeroşilor noştri debitori. Pe deasupra, s-a mai adăugat şi faptul că d. Baldwin, autorul acordului Baldwin-Mellon şi fruntaşul partidului conservator, care acum deţine puterea, şi-ar fi văzut poziţia compromisă printr-o dezavuare brutală a obligaţiei faţă de Statele Unite. Ca să sfârşim, trebue să înregistrăm că cearta, care urmează cu atâta violenţă între Marea Britanie şi statul liber al Irlandei, tocmai pentru executarea unui acord financiar, sileşte Londra să vegheze ca să fie menţinut principiul respectării contractului internaţional. Toate aceste motive au acţionat spre a sili guvernul britanic să plătească in luna Decembrie, dar nici unul din aceste motive nu e destul de puternic spre a-i permite să facă plata la viitoarea scadenţă de la 15 Iunie, şi aceasta fiindcă, în vreme ce banul plătit în Decembrie e luat din economiile efectuate in buget, noua plată va greva inevitabil pe contribuabilul britanic la o nouă sarcină pe impozitul său pe venit. Ameninţarea de a vedea crescând acest impozit cu încă un şiling, sau chiar cu doi la liră, e atât de mare, incât face să se uite orice consideraţie morală sau de altă natură. VIGUROSUL ATAC AL LUI LLOYD GEORGE In Camera Comunelor, am văzut pe d. Lloyd George atacând pe primul ministru. Bătrânul tribun liberal a fost provocat de refuzul de a da în vileag procesele-verbale ale şedinţelor de acum zece ani ale guvernului. D. Lloyd George, care era pe atunci prim-ministru, voia să demonstreze prin aceasta, că d-sa s’a opus totdeauna acordului încheiat mai târziu de d. Baldwin. Nu voim să discutăm aci, dacă guvernul a avut sau nu dreptate de a refuza această publicare. Gurile rele pretind a şti, că acest refuz a fost motivat de faptul că anumite părţi ale proceselor verbale sunt neplăcute pentru guvernul american. Oficial s’a invocat tradiţia secretului ce trebue păstrat pentru deliberările din sânul consiliului de miniştri. In tot cazul, d. Lloyd George s’a avântat furios într’o luptă împotriva d-lui Macdonald. Pretextând absenţa primului ministru in timpul desbaterii in Camera Comunelor a unei interpelări asupra şomajului, bătrânul şi temutul parlamentar a acuzat pe d. Macdonald de a fi insultat corpul legislativ. F. drept, că primul ministru a comis imprudenţa, deşi se afla in Scoţia din motive de sănătate, de a vorbi la radio în privinţa şomajului şi tocmai in ziua când această chestiune a fost desbătută la Cameră. D. Lloyd George a declarat că această atitudine era insultătoare şi a invitat pe colegii săi să reacţioneze. Incidentul n’a avut urmări imediate. Presa serioasă a făcut tot ce i-a stat in putinţă ca să-i reducă importanţa. Dar nu trebue să se piardă din vedere, că d. Lloyd George, procedând in felul acesta, a dat o lecţie massei partidului conservator in Camera Comunelor. Aceşti membri sunt în majoritate oameni tineri şi fără nici o cunoştinţă a tradiţiei parlamentare. Veteranul, care e azi d. Lloyd George, le-a arătat că persoana primului ministru nu e sacrosanctă. Această lecţie va fi de folos unor oameni care de multe luni sunt plictisiţi de atest regim al unui guvern aşa zis naţional şi in care fostul socialist Macdonald se lăfăeşte in fotoliul prezidenţial, in vreme a să apar-I ! . pre-A tul de ui bun iţii ojur că ajungă U „U. yw,.ui întriun răstimp foarte scurt. E vorba, pe cât se pare, de o sumă pentru caseta personală a majestaţei sale persane şi câteva nouă garanţii în ce priveşte plata redevenţei pe venitul fiecărui an. Totuş, mecanismul de la Geneva fiind pus in funcţie, trebue să mai vedem cum se vor deslega toate acestea fără ca vreuna din părţile interesate să-şi piardă demnitatea, fapt foarte important din punct de vedere oriental. GUVERNUL ŞI P OGARII“ In scrisoarea precedentă am vorbit de hotărîrea tribunalelor, care socoteşte ilegală întrebuinţarea totalizatorului mecanic aiurea decât la alergările de cal. Am povestit emoţia pe care această hotărîre a produs-o la conducătorii stadioanelor de alergări de ogari, alergări atât de populare azi în massele populaţiei. Numeroase cluburi, în care membrii joacă la totalizator, se văd astfel ameninţate. In Camera Comunelor dăinueşte sentimentul că legea trebue să fie amendată, ca să nu fie oprit ogarilor democratici ceea ce este permis în alergările aristocratice de cai. Dar in vreme ce chestiunea se discută, guvernul trebue să-şi facă datoria de a menţine legea aşa cum e redactată. Poliţia a primit deci ordinul de a lua măsuri şi trebue să ne aşteptăm intr’un viitor apropiat la o nouă judecată a tribunalelor. -xox AUGUR «A .* „VESELIA“ DE ANUL NOU Care se va vinde în zilele de 29, 30 și 31 Decembrie cuprinde: Preziceri pentru anul 1933. Un redactor al Veseliei la „inspirata zeilor“. Cum va fi timpul.—Politica.—Problema chiriilor.—Criza.—Budgetul.—Un nou partid Iorga-Vaida. — D. Iunian contra conversiunei.—D. Gr. Filipescu, pentru. —Ce va face primarul Dobrescu în 1933.—Două succese în publicistică.—îmbătrânim cu un an.—Delegaţia cetăţenilor amărâţi la Dumnezeu (cu un desen de Gilly).— Madgearu sorcovit de contribuabili. — Cadourile utile. — Răvaşe (fără plăcintă).—Cele două calendare. — Daruri de Anul nou.—Contra tutunului. Continuarea romanului umoristic senzaţional: O SAPTAMANA DE FERICIRE de Mihnea Vântu. Veselia de final ISou se va vinde tot cu 5 lei*0**0* S UNIVERSUL Eminescu la academia „Des Jeux Floraux“ In şedinţa de la 16 Decembrie a academiei „des Jeux Floraux“ din Toulouse, d. de Bellemayre, preşedinte, a prezentat societăţii Poemele lui Mihail Eminescu în versiunea franceză a d-lui P. Nicolescu. Analiza şi discuţiunea asupra operei marelui nostru poet se vor face într’o şedinţă ulterioară. Elogiul va fi susţinut de de conte du Bourg de Luzenton, secretar perpetuu al Academiei, fost prieten intim al poetului Vasile Alecsandri. ----------xox-------- Proces literar In ziua de 26 Decembrie a fost la Galaţi un proces literar cu interesantul subiect: Intre Marlene Dietrich şi Greta Garbo. Un public numeros a umplut sala teatrului Central. Procesul a fost prezidat de d-na Sorina Cassvan. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni Anul XLIX Nr. 360 Duminică 1 Ianuarie 1933 Dispariţia misterioasă a unui medic din Galaţi — Familia bănueşte că s’a siucis. — Cauzele dispariţiei — Galaţi, 29 Dec. Produce senzaţie dispariţia— învăluită de mister — a d-rului S. I. Carcevschi, din str. Brăilei 42, care după război şi-a deschis un cabinet dentar. Crezând că ar putea atrage mai multă clientelă s’a mutat tocmai în cartierul muncitoresc din Badalan. Dar muncitorii, cari deabia găseau de lucru spre a-şi putea asigura un coltuc de pâine, nu se gândeau la aranjarea dinţilor şi în foarte scurtă vreme dentistul s’a mutat şi din acest cartier. A închiriat o locuinţă la proprietatea d-lui M. L. Rosenberg, din str. Brăilei şi cu toate străduinţele depuse n’a putut să-şi atragă clientelă. D-rul Carcevschi avea greutăţi familiare. Trebuia să întreţină un băiat la universitatea din Bucureşti şi o fată la institutul N. D. de Sion. Gândul că trebuia să-şi trimeaţă — pe ziua de 16 Ianuarie — băiatul la universitate şi neavând mijloacele necesare, ia provocat o stare nervoasă. GÂNDURI FUNESTE Acum câteva zile a avut o discute violentă cu soţia sa, carea surprins în clipa când tăia un cearceaf cu care voia să se spânzure. Soţia l-a implorată se gândească la soarta copilor, cari vor rămâne pe drumuri şi d-rul s’a plâns de stana mizeră în care se află, de datoriile pe cari nu le poate ploi şi de salvarea pe care nu i-ar putea-o aduce decât moarta.Sâmbătă dimineaţa, d-rul Gurcevschi a plecat de acasă şi dUpă puţin timp s’a înapoiat, a scris câteva scrisori în care a arătat detailat ce datorii are de plătit şi cari sunt clienţii cari urmează să-i plătească pentru îngrijirea dinţilor şi a plecat. Până seara târziu soţia şi copiii l-au aşteptat, dar d-rul nu s’a mai înapoiat. SESIZAREA AUTORITĂŢILOR Parchetul a fost înştiinţat şi a dat ordin poliţiei judiciare să dea circulari pe la poliţiile din regiunea Dunăre de jos să cerceteze dacă nu poate găsi pe d-rul dispărut. Sunt bănueli că d-rul Carcevschi s’ar fi aruncat în Dunăre. Dispărutul e în etate de 50 ani. Ionaş C. Grădişteanu apostol spiritual al românilor din Valea Timocului A murit Ionaş C. Grădişteanu! S'a stins steaua conducătoare a mişcării de redeşteptare a sentimentului naţional românesc, in ţinutul oropsit de soartă, care se numeşte Valea Timocului! A dispărut apostolul, care nu pregeta la orice oră din zi sau noapte să-şi abandoneze căminul, familia şi tot ce-l înconjura, ca să se deplaseze la ministere şi alte instituţii, pentru a îngriji de alinarea suferinţelor studenţilor şi elevilor timoceni, refugiaţi aci, din cauza urgiei persecuţiilor autorităţilor de acolo, cu dorinţa nestrămutată de a se adăpa la cultura naţională în limba lor maternăîmi amintesc de acum zece ani, când Ionaş C. Grădişteanu umbla pe străzile Bucureştiului cu grupuri de studenţi şi elevi timoceni, după ce-l strânsese in propriul său cămin, unde se dăduse primele asistenţe morale şi materiale, precum şi alinările sufleteşti prin cuvinte frumoase, vecinie pline de un optimism tenace, care creta în sufletul nostru convingerea nestrămutată de propăşirea neamului şi triumful ideii de menţinere a c instituţii moţionale româneşti, neclintită în Timoc şi dreapta Dunării (jud. Vraiţa, Plevna, etc.). Nu pot niciodată uita, şi cu mine toţi timocenii veniţi in ţară, luna octombrie 1923, când Ionaş C. Grădişteanu ne adunase în sala de festivităţi a societăţii Macedo-Române din calea Rahovei, al cărei preşedinte era atunci, şi ne Îmbărbăta cu cuvinte frumoase şi înălţătoare, pentru lupta ce ne aşteaptă in misiunea grea ce ne incumbă de a păstra elementul românesc din Timoc, in contra invaziei spirituale şovine în dorinţa de a-l desnaţiornaliza. Ca corolar acestei întruniri istorice, pentru noi, timocenii şi românii din dreapta Dunării, s-a pus bazele primei instituţii culturale şi anume : societatea ,,Dacia-Aureliana“, al cărei preşedinte de onoare a fost proclamat Ionaş C. Grădişteanu, care a activat ca atare până în ultimele clipe ale vieţii sale. Graţie acestei lupte de un deceniu, condusă cu mândrie şi fără preget de acel ce până ieri era neobositul şi marele român Ionaş C. Grădişteanu, Timocul simte româneşte şi se mândreşte de a avea din acea primă generaţie o pleiadă de luptători de diferite nuanţe intelectuale : doctori, ingineri, avocaţi, profesori, etc., din care o mare parte azi activează In Timoc spre a răspândi ceea ce Ionaş Grădăşeanu le_a infiltrat în suflet in decurs de zece ani. Iar cei cari sunt rămaşi aci In ţară menţin pepiniera pentru formarea sufletească a noullor viitori luptători prin a înfiinţa societatea culturală „Timoc", a maturilor timoceni, tot sub imboldul continuu al lui Ionaş C. Grădişteanu, care se interesa mereu de mersul ei chiar de pe patul de lungă suferinţă, societate, care aici este persoana juridică şi morală şi supremul for de diriguire a mişcării în Timoc şi dreapta Dunării, fapt care a fost ultima mângâiere şi mulţumire a lui Ionaş C. Grădişteanu. Azi, pentru românii din Valea TlNIbO’cailxi'i 9I drocwp'Ua. I Dunării este o zi de mare doliu naţional, căci numele de Ionaş C. Grădişteanu se ducea din gură în gură, de la mic până la mare, ca omul care a trăit identificat cu bucuriile şi suferinţele lor. Azi, timocenii deplâng cu profundă durere dispariţia aceluia care a fost apostolul neobosit a tot ce e mai scump românului tiimoceam: limba, sentimentul naţional şi datinile strămoşeşti, spre a-i redta şcoala şi biserica unde să înveţe şi să se Închine celui atotputernic în limba lui strămoşească, înfăţişarea lui Ionaş C. Grădişteanu va rămâne în imaginea tuturor timocenilor nepieritoare, înălţată pe piedestalul de onoare, pentru a ne îmbărbăta în luptă, până atunci când soarta ne va ajuta ca să-l vedem înfăptuit în bronz, privindu-l real, pentru ca să servească ca îndemnul generaţiilor viitoare, care nu au avut fericirea să se adape de aproape la sfaturile lui calde şi sugestive. Familiei lui Ionaş C. Grădişteanu îi aducem recunoştinţa noastră pentru colaborarea ce a dat-o cu multă bunăvoinţă alături de marele dispărut şi ne afiliem din tot sufletul durerii zdrobitoare ce încearcă. Fie-i ţărâna uşoară! Dr. Petre Vodă-Timoceanu fost preşedinte fondator al Soc. „Dacia Aureliană" şi preşedinte actual al soc. culturale „Timoc" Iar monede false în Sudul Ardealului Braşov, 29 Decembrie Atât la Braşov cât şi in alte oraşe, se descoperă zilnic monede de 100, 20 şi chiar din cele de 5 şi de 2 lei, faslificate. La Miercurea Ciucului, un negustor a adus la cunoştinţa autorităţilor, că a primit de la un copil o monedă de 2 lei falsă. Copilul în vârstă de 12 ani, anume Iosif Gheorghe, fiul unui mecanic, a declarat că el singur, jucându-se, a izbutit să falsifice moneda. Autorităţile au arestat insă şi pe mecanicul Imre Iosif. La descinderea făcută în casa acestuia, s-au mai descoperit 30 de monede false de acelaş fel. Cu un bogat lux de amănunte copilul a arătat că el e autorul falsului şi că fără să ştie tatăl său, deoarece n’au avut bani de sărbători, s’a apucat să falsifice monede de 2 lei. El spune, că a citit în ziare cum se falsifică monedele şi a Încercat să facă asemenea monede. Ambii, tatăl şi fiul, au fost înaintaţi parchetului. Alt comerciant a reclamat autorităţilor că, la un târg, a încasat mai multe piese de 100 lei, pe care le-a observat mai târziu că sunt false. Făcându-se cercetări după indicaţiile date de el, au fost arestaţi Petre Dumitru şi Constantin Petru, bănuiţi ca falsificatori. La ei s-au găsit şi alte monede false. Soţia lui Petru Dumitru a fost şi ea arestată, pe când încerca să schimbe un număr de monede false. -xox- A murit când făcea o bae in Someş Satu-Mare, 28 Dec. Filip Pantea, din regiunea Somcuta, a făcut şi anul acesta obişnuita bae rece in râul Someş, aşa cum făcea el totdeauna la această epocă. Era un om cu anumite principii în ceea ce priveşte taina botezului. Cei care îl cunosc spun că era baptist, alţii că avea multe idei originale, între care şi pe aceea de a face leac în apele reci ale râului în priima zi de Crăciun. In alţi ani, treaba i-a mers bine. Anul acesta însă forţele nu l-au mai ajutat, deşi apa nu era mai rece ca anul trecut. Originalul locuitor, până să ajungă la complectă investmântare a corpului, după bac, a căzut jos în faţa celor cei ii admirau curajul şi a încetat din viaţă, înainte de a i se putea da vreun ajutor de locuitori. Moartea lui Filip Pandrea, cunoscut în partea locului pentru numeroasele lui năsdrăvănii, a produs nedumerire în satele unde el era bine cunoscut. EXPLOZIE LA O ŞCOALĂ DIN MIERCUREA CIUCULUI Braşov, 29 Decembrie La Miercurea Ciucului, intr’o şcoală, s’a produs un accident. In clasă, pe când se făceau experienţe pentru demonstraţia forţei de expansiune a vaporilor, s’au încălzit mai multe sticle cu apă la o maşină cu benzină. S’a produs însă o explozie şi au fost răniţi elevii I. Enescu şi Eliz Berman. Directorul şcoalei a rugat pe copii să nu spue nimănui ce s’a întâmplat. Cum starea unuia din răniţi s’a agravat, întâmplarea a fost adusă la cunoştinţa autorităţilor cari fac cercetări SURUGIUL DELA «PATRIA» — Uyffiase din pag. I-a — când am lovit, oare, în aceşti oameni politici pentru faptul acesta? _ Fiindcă, să nu facem confuzie: nu am lovit niciodată în cei cari s’au îmbogăţit din treburi particulare, dar am lovit şi lovesc fără cruţare pe cei cari s’au lăfăit jefuind banul public. Prin urmare, băncile liberale n’au ce căuta în discuţia aceasta, după cum n’au ce căuta nici băncile naţionalilor din Ardeal. A doua întrebare: Dacă am cunoştinţă de un pact încheiat la anul 1920 între partidul liberal şi partidul generalului Averescu. Răspund: N’am nici o cunoştinţă; pentru întâia oară aud despre pactul acesta. Dacă aş fi avut cunoştinţă l-aş fi combătut din toate puterile mele. Dar acum întorc eu întrebarea: Dacă partidul naţionalţărănesc a cunoscut pactul, de ce de la 1920 şi până la 1932, timp de 12 ani, nu l-a demascat ? De ce nu l-a combătut ? De ce l-a păstrat în taină? Oare pentru ce ? Pentru ca să se slujească de el ca de o armă de șantaj sau, poate, pentru ca, într-o zi, pe care surugiul de la „Patria" o prevedea, să-şi plătească mulţumirea de a-mi pune mie o întrebare încurcătoare ?... Oricum ar fi, această întrebare a fost din partea oficiosului clujean o imprudenţă. Dacă aş fi şi eu surugiu, aş spune: a fost o prostie. Îa sfârşit, alte două întrebări: întâia. Dacă nu am cunoştinţă că ziarul „Universul“ n’a primit de la nici un guvern nici un fel de ajutor sau favoare nici direct nici indirect. Iată încă o întrebare absurdă. Mai întâi, eu nu pot răspunde la o întrebare care nu mă priveşte direct, pentru că nu am nici un fel de atingere cu administraţia „Universului"; nu ştiu şi nu am ştiut niciodată nici cum se administrează, nici câţi abonaţi are, nici nimic din tot ce intră în domeniul părţii băneşti. Apoi sunt sigur, şi tot ca mine va judeca orice om nepărtinitor, că, un ziar cu marele tiraj al acestui ziar şi cu profunzimea de anunţuri ce se văd zilnic pe atâtea pagini, nu este un ziar la ananghia ajutoarelor nelegitime. Afară de acest argument care e peremptoriu, mai este unul: „Universul" are un mare numărde duşmani şi în presă şi afară din presă; dacă, în adevăr, „Universul“ ar fi trăit din 1 *?ffe' de necurată hrană, oare 1 s fost demascat si doborit I pana acum ? ' , 9® are de răspuns „Patria" acestei lămuriri ? ! ,mea, ca a tuturor oamenilor cinstiţi, este că „Universul" traeşte din mijloace cinstite, căci dacă n’ar fi astfel, n ar fi putut trăi şi prospera cum a prosperat In ce priveşte ultima întrebare: daca nu ştiu că fruntaşii liberali s’au îmbogăţit de răi necinstite, răspund: In scurgerea anilor, unii miniştri din guvernul liberal al lui Ion Brătianu s’au făcut vinovaţi de fapte necinstite, numeie iar nu; vojurtisti ckC. au murit, insa au fost fără întârziere executaţi. Unii au fost scoşi definitiv din viata publila, alţii au fost trimisi la văcăreşti. Satisfacţie s’a dat deplina. Afară de asta, fruntaşii partidului liberal au fost totdeauna oameni mai presus de orice bănuială. C. A. Rosetti, Ion Brătianu şi ceilalţi, şi fiii lu, Ion Brătianu, atât de mult sfâşiaţi, au avut greşelele lor politice, dar cinstea lor personală nici cea mai crâncenă adversitate n’a tăgăduit-o. Lipsiţi de tradiţia educaţiei politice şi profesionale, cei dela „Patria" nu ştiu să discute fără să insulte. Eu — fiindcă pe mine m’au pus în cauză aceşti domni — m’am ferit totdeauna să pun nume de oameni în cadrul rechizitoriilor mele. Am vorbit de principii şi am atacat colectivităţi. Ţara are nevoe de aer curat, generaţiile tinere nu trebue să crească în credinţa că în România, fruntaşii vieţii publice se pot îmbogăţi din necinste. Fiindcă, dacă cei cari jefuesc sunt vinovaţi, cei cari nu-i pedepsesc sunt criminali. Partidul naţional - ţărănesc poartă pe spate o povară care-i face impropriu ca să guverneze. Sunt, fireşte, în acest partid, atâţi oameni de treabă cari împărtăşesc pe nedrept răspunderea, dar vina nu este a mea, dacă nu ştiu să se scuture. Sfârşesc punând şi eu o întrebare „Patriei“: De ce atâtea injurii pentru mine şi atâtea întrebări puse mie, şi de ce nici un răspuns pentru d. Iunian, fost ministru naţional-ţărănesc, care în Cameră, acum de curând, a atacat cu atâta cruzime partidul d-lui Maniu ?„ CONSTANTIN BACALBAŞA La Galaţi s’au fixat preţuri maximale la alimente — Preţurile la carne au fost scăzute. — Preţurile pâinei. Ce a mai declarat delegaţia consiliului comunal — Galaţi, 29 Decembrie Membrii delegaţiei permanente a consiliului comunal s-au întrunit sub preşedinţia d-lui Chr. Teodoru, primarul municipiului. S‘a luat în discuţie cererea unui grup de măcelari cari au arătat că, din pricina crizei, populaţia nu vrea să cumpere came la preţuri urcate şi în consecinţă s‘a propus o scădere a preţurilor cu 4 lei la kg. Delegaţia a decis ca dela 1 la 31 Ianuarie inclusiv, toţi comercianţii de măcelării, precum şi orice debitant de carne, să vândă speciile şi calităţile de carne cu următoarele preţuri: care de gătit şi tocat (bou, vacă, mânzat şi viţel), 10 lei kg.; muşchi, pârjoale şi ficat (de bou, vacă, mânzat şi viţel) 1 lei 14 kg.; cap, gât şi picioare dela genuchi în jos (bou, vacă, mânzat şi viţel), lei 4 kg.; carne de berbec (batal şi oaie), lei 10 kg.; cotlete şi ficat de porc, muşchi, lei 20 kg.; carne de porc pentru gătit şi tocat, lei 16 kg.; cap şi picioare de porc dela genuchi în jos, lei 10 kg.; osânea, lei 24 kg.; slănina lei 20 kg.; untura de porc topită, lei 28 kg PREŢURILE PÂINII Cu începere de Duminică 1 Ianuarie şi până la finele lunii, brutarii vor fabrica şi vinde pâinea în condiţiunile specificate mai jos. Pâine din făină de grâu, extracţie 63 la sută (noul regim) format baston în greutate de 1 kg. cu lei 9; pâine din aceiaşi extracţie, format rotund dublă de 2 g. cu lei 16; pâine din aceiaşi extracţie amestecată cu făină de secară sau cartofi în proporţie de 25 la sută, format rotund în greutate de 2 kg. cu lei 14. Din făină de patiserie nu se va putea fabrica decât cornuri, franzeluţe, etc. La calităţile de pâine specificate mai sus se admite o toleranţă de 0.50 gr. Morile din localitate vor fabrica făină de pâine, în extracţie de 63 la sută şi de va vinde cu lei 8.20 loco moară inclusiv sacii şi toate taxele afară de transport cu căruţa la brutării. Făină de patiserie (extracţie minimum 10 la sută) rămâne liberă în comerţ. ÎNCHIRIERI DE BUNURI Delegaţia consiliului a admis să închirieze d-lui Boti Constandieatos ghereta nr. 4 lit. 3 din piaţa Negri cu lei 15.600; ghereta nr. 9 lit. F din piaţa Negri cu lei 14.000 lui Herman Barasch; gheretele nr. 17 şi 18 lit. G, din piaţa Negri lui L. Moise, ambele cu lei 30.000 pe , timp de un an; lui Dumitru Albescu; ghereta nr. 5 din piaţa Moruzi cu lei 7200 pe timp de un an; lui David Iscovici ghe-reţele nrele 8 şi 10 lit. E din piaţa Negri, pe timp de un an, ambele cu lei 30.000; lui Nedelcu Iordan, ghereta nr. 3, lit. F. din piaţa Negri cu lei 15.000, pe timp de un an; lui S. Simoneta ghereta nr. 4 lit. O. din piaţa Negri cu lei 24.000 anual; lui N. Dimitriu, ghereta nr. 9 lit. A. din piaţa Negri; lui Moise Katz, ghereta nr. 4 din piaţa Independenţei cu lei 18.000 anual; lui Niculae Grigoriu, ghereta nr. 12 din piaţa Independenţei cu lei 18.000 anual; lui Ion Cămpeanu, ghereta nr. 20 lit. C. din piaţa Negri cu lei 11.000 anual. S-a anualt rezultatul licitaţiilor cu privire la închirierea a 5 gherete în piaţa Moruzi şi a 13 gherete în piaţa Negri. Gheretele se vor închiria prin bună învoială. IN AJUTORUL STUDENŢILOR Delegaţia consiliului a aprobat 3 vagoane de lemne pentru căminul studenţilor covuriueni, secţia Iaşi. Delegaţia a revenit asupra autorizaţiei dată lui Lazăr Groparu, proprietarul moarei din str. Traian, spre a putea cumpăra cereale în afara oborului general şi în schimbul unei contribuții de 10.000 lei anual către primăria municipiului. -XC.X Salvarea vaporului „Daphine” — S’AU DESCĂRCAT 130 VAGOANE CEREALE — Galaţi, 30 Decembrie După noui telegrame primite de agenţiile de navigaţie, vaporul grec „Daphne", care s’a împotmolit la mila 47, între Tulcea şi Spanafar, e considerat salvat. Din 5632 tone cu cereale pentru Bordeaux și Rouen, s’au descărcat, in două şlepuri, peste 1300 tone (130 vagoane) și vaporul revine încet-încet la linia de plutire. Derscărcarea cerealelor s’a făcut cu ajutorul unui elevator din Brăila și reîncărcarea se va face în rada portului Sulina. ----------xox--------- Pentru biserica Sf. Ionică-Moldoveni In urma apelului făcut de pr. Constantin Dron, prin „Universul", pentru repararea bisericii Sf. Ionică-Moldoveni, au mai subscris următoarele persoane cărora comitetul le aduce cele mai vii mulţumiri. Suma din urmă, lei 241.204. Constantin şi Maria X., Uranus 73, lei 60; d-na Maria Dimolescu, str. Văcăreşti nr 240, lei 500; d-na Elena Rădulescu, str. Traian 144, lei 100 ; d. maior T. G., Bucureşti, lei 200; Nicolae şi Gorina X., Bucureşti, lei 100; d. D-trie Stoicescu, Bucureşti, lei 100; d. D-trie Diaconiţa, înv. pens, satul Văratec, com. Filioara (Neamţ), lei 100 Din vânzarea unui carnet a 100 foi, donaţii făcute de diverşi credincioşi ce au vizitat biserica, lei 2.000. Total, lei 244.364. Ofrandele se primesc la biserica „Sf. Ionică-Moldoveni" din str. Sf. Ionică nr. 13, Bucureşti, sect. I.