Universul, februarie 1933 (Anul 50, nr. 29-56)
1933-02-01 / nr. 29
Ratiocarea asistentei publice Primăriile de sectoare au discutat din nou stele trecute chestiunea asistentei şomerilor. •Cifrelecitate sunt satisfăcătoare in raport cu starile mai grele din alte părţi.. Prin urmare, asigurarea existenţei lor n'a luat proporţii îngrijitoare, Ceea ce trebuie insă să se aibă în vedere din această cauză de ordin umanitar este exercitarea unei selecţiuni stricte şi a unor cercetări serioase, pentru ca o acţiune generoasă să nu decadă în una defectuoasă. A ajuta pe cei rămaşi fără lucru din motive independente de voinţa lor, adică prin prin încetări de Întreprinderi, prin suprimări , de posturi şi prin lipsă to-tală de alte perspective, este o necesitate socială, dar ar întreţine elemente devenite imposibile in posturile perdute din cauza incapacităţii, trândăviei, alcoolismului sau a altor viţii, este o nepreve- ; dare antisocială. Dacă in unele ţâri şomajul a luat proporţii Îngrijitoare şi fonduri!!« cerute de atenuarea efectelor. ss.le ocupă mari capitole bugetare, este nu numai dih. cauza greutăţilor economice generale, dar şi din aceea*a greşelilor săvârşite în concepţia asistenţei, In triajul solicitanţilor de ajutoare, in strecurări adesea în masă • de elemente neîndreptăţite şi totuşi admise din consideraţiuni personale, familiare, politice, etc., cari n'au ce căuta intr’o chestiune implicând sacrificii enorme pentru societatea îndatorată să le îndure. In unele părţi se proce- I dează,intr’un chip înţelept, de natură să reducă greutăfile materiale reclamate de ajutorarea şomerilor. Ei sunt Întrebuinţaţi la diferite lucrări municipale, nu mimai atuncicând se ivesc nevoineprevăzute, ,dar chiar la cele curente, când personalul obicinuit nu se poate" satisface în măsura trebuincioasă, î Obligaţia să participe la lu- I crări simple, poitritive cu meseriile sau aptitudineie lor, prezintă Însemnatul folos de a despărţi pe cei adevăraţi lipsiţi de lucru şi doritori să muncească, de cei trândavi şi doritori sa traiasca sub- I venţionaţi.. Se cunosc şi la primăriile Capitalei cazuri când oameni cari, solicitaţi să presteze unele servicii modeste, cel puţin în împrejurări excepţionale, de pildă ridicarea zăpezii de pe străzi, î s’aiu strecurat fără s’o facă, i soeotindu-se emancipaţi de I orice obligaţiune faţă de a- I jutoarele primite. Funcţionarea unor anomalii de felul acesta ar constitui o stimulare a pasivităţii şi sterilităţii j atunci când ameliorările aşteptate cer In primul rând ! activitate şi rodnicie. I Numai in, aceste condiţiuni I asistenţa publică pentru so- 1 maj poate să păstreze caracterul de operă socială şi să nu capete pe ace1® de confuziune dăunătoare. Anglia nu reintroduce etalonul aur Londra, 29. (Rador).D. New ti® Ctts jvtbsr 13.n, ministrul finanţelor, a ţinut aur la Birmingham art discurs, în care a spus că deocamdată Anglia nu se gândeşte la reintroducerea de aur. Revenirea la etalonul sur, a spus d. Chamberlain, ar fi posibilă numai dacă mecanismul acestui principiu ar putea funcţiona în perfecte condiţiuni de securitate. Or, această securitate nu se poate garanta decât printr'un acord internaţional, încheind, d. Chamberlain şi-a exprimat speranţa că apropiata conferinţă economică mondială va soluționa și a- aceasta problemă. INCAERARE SARIUROASA IN AUSTRIA "Viena.. 29 (Ullstein) — Cu ocazia unei întruniri la Rodnim, a tineretului catolic, s-au produsciocniri sângeroase între aceştia şi najional-socialişti. Aceştia au că uitat sa zădărnicească întrunirea şi pătrunzând in sală au atacat tribuna oratorilor. , S-a produs o încăerare’ violenta, în cursul căreia numeroase persoane au fost rănite. Doi naţional-socialişti şi doi catolici au fost internaţi la spital, starea lor fiind foarte gravă-Jandarmeria a restabilit ordinea numai cu mare greutate şi după ce a evacuat sala. Chestia datoriilor de război New-York,29 (Rador). — D. Lindsay, ambasadorul Angliei la Washington, a sosit, azi, la Warmspring (Georgia), unde va fi oaspetele d-lui Roosevelt, vi- l Horni președinte al Statelor Unite. După cum se știe, d. Roosevelt a firmt să vadă pe d. Linsay mai I înainte ca acesta să plece spre Londra, unde a fost chemat de guvernul său spre a dicuta chestiunea datoriilor Angliei față de America. —-------xox—-------. STAREA LUI CARMONA Lisabona, 29 (Rador). — Ultimile știri relative la sănătatea președintelui Carmona indică o uşoară ameliorare cu caracter constant. Altă dată, călătorul, a tras spre Roma de faima trecutului ce se citea în ruine, da acolo în primul moment de un oraş mai mult medieval, în care creştinismul triumfător şi puterea lumească a papilor nu găsise altceva mai bun de făcut decât să grămădească, peste splendorile cezarilor romani, o serie de construcţii mai mult sau mai puţin utile, o serie de turnuri şi de fortăreţe, menite să reziste atacurilor duşmanilor, dar şi să acopere ruşinea distrugerii operei nemuritoare a geniului antic latin, din care contimporanii pusese in exploatare câteva resturi ce au rezistat furiei timpului şi oamenilor. Ca să poţi da de urma acestor resturi, te învârteai par’că într’un labirint prin străduţele unde, la fiece pas, riscai să-ţi cadă în cap dela o fereastră o rufă, de curând spălată, o legătură de zarzavat, un ghiveci cu flori, iar ghidul, dresat să-ţi arate imensitatea Romei antice, sufla din greu până te ducea de la o ruină la alta. Când observi astăzi, in urma dărâmărilor făcute, că aproape toată viaţa politică a vechei Rome se desfăşoară în cadrul dintre Capitoliu, Palatin şi Viminal, suprafaţă nu prea mare, dar suficient de preţioasă ca să fie respectată, nu se poate să nu rămâi şi mai mult uimit şi mâhnit decum s’a putut îngădui, ca peste toată splendoarea acelei vieţi trecute, să se fi aşezat ca o sfidare un întreg cartier de mizerie. Forul lui Traian, unde se înalţă falnic coloana ce aminteşte întregul nostru trecut, nu era , înainte de război decât o mică groapă, adăpost al pisicilor acestui cartier. Astăzi, prin noile dărâmări şi săpături făcute, se vede cât era de imens şi s-au descoperit acolo lucruri cu totul necunoscute. Se păstra până mai anii trecuţi în amintirea tu- turor, că p’aci erau odinioa- ră cartierele imperiale, tempiele, arcurile de triumf, dar cine s’ar mai fi gândit să le dea din nou viaţă. Monumentul de oarecare impresie, dar fără mare gust, al lui Victor Emanuel, cu piaţa lui, era înghesuit in spatele Capitoliului, iar ve-derea spre Coloseu era cu desăvârşire acoperită de construcţiile aşezate acolo peste forurile descoperite de curând. Studiile făcute, acum 40- 50 ani, dovedeau că roma- nii avuseseră uin plan de ansamblu în acest cartier al splendorilor Romei antice, oarmonie în aşezarea lor şi spre a le pune în evidenţă se propusese dărâmarea tuturor construcţiunilor dintre piaţa Victor Emanuel şi Coloseu, încă înainte de război. Iar cine ar fi îndrăznit să, execute această lucrare ar fi fost socotit drept nebun; apoi, de unde fondurile imense pentru exproprierea imobilelor a peste 2000 de familii cum şi lucrările de punere în valoare a spaţiului dobândit? Dar a apărut omul cu voinţa de fier, de o îndrăzneală fără margini şi cu minte de inspirat, şi a fost de ajuns să spue: „Să se facă şi cât mai curând“ pentru ca în timp numai de un an din piaţa Veneţia până la Coloseu se se deschidă, prin dărâmăturile făcute o stradă, sau mai bine zis o alee, largă de aproape una sută metri şi lungă de aproape un kilometru, care se opreşte in Coloseu, a cărui vedere din piaţa Veneţia apare într’o splendoare de neînchipuit. Pe partea dreaptă cum mergi spre Coloseu s'a descoperit, sub zidurile pângăritoare, forul lui Cesar, necunoscut până acum, care se sprijinea pe forul Roman, descoperit mai de mult. In stânga, s’a dat de forul lui August şi partea necunoscută a forului Traian, care, după architecţi, este de o importanţă considerabilă din punctul de vedere al execuţiei construcţiunilor făcute aci, de celebrul arhitect Apolodor din Damasc. (Se ştie că Apolodor a fost luat de Traian să execute şi podul de peste Dunăre între Cladova şi Turnu Severin din România şi ale cărui urme de picioare se mai văd şi azi la noi în ţară). Minunează pe arhitecţii de azi geniul acestui Apolodor din Damasc, care, spre a sprijini Viminalul, a pus pe o lăture a forului Traian 5—6 rânduri de loji în care se desfăşoară o importantă parte a vieţii publice a Romei. Aleea aceasta, botezată de ducele Mussolini cu numele via dell’Imperio (calea Imperială) in amintirea drumului sfinţit, de atâtea triumfuri ale strămoşilor, este socotită de unii ca cea mai frumoasă din câte există in lume. închideţi ochii, aceia cari aţi fost la Roma şi închipuiţi-vă o alee, care să aibă întâi în fund o perspectivă ca a Coloseului apoi pe o parte şi pe alta resturi de monumente cum nu se vor mai executa vreodată de lu-i mea atât de materialistă in ! care ne confundăm, şi spu- neţi dacă nu este ceva gran- dios ? Prin lucrările executate, a fost degajat şi Capitoliul, atât de celebru în Istoria omenirei şi care, din cauza construcţiunilor agăţate de coastele lui, aproape dispăruse. Generaţiile de astăzi, neputându-l găsi, — atât era de pierdut prin acele construcţiuni — începuseră să se îndoiască de existenţa lui ca şi de a râpei Tarpeiene, ambele nume legate de atâtea amintiri istorice. Astăzi Capitoliul apare în toată măreţia lui, când il priveşti dinspre via dell’Imperio, dar rămâne acoperit dinspre partea monumentului Victor Emanuel al cărui loc apare atât de deplasat cum şi este singurul lu- cru, ce strică toată măreţia perspectivei deschise prin lucrările executate în urmă. Se urmăreşte acum, imi spunea arhitectul Antonescu, cu care vizitam aceste minuni, să se găsească mo- numentului Victor Ema- nuel o armonizare demnă de cadrul unde sunt toate aceste capodopere. Nu ştiu dacă se va găsi, deşi se îine că chiar ducele se gândeşte mereu la aceasta. Acest monument, impresionant numai prin albeaţa [ marmorei, care pare că sfi- dează patina timpului, mai se putea accepta câtă vre- me avea perspectiva stradei Corso, cea mai frecventată din Roma, un fel de calea Victoriei din Bucureşti, iar spatele acoperit de Capitol I şi de construcţiile dărâmate acum, dar astăzi nu face decât să arate cât au fost de mici acei care l-au conce- put, faţă de arhitecţii şi constructorii forurilor des- coperite. Eu cred mai mult, că în- tr'o bună zi, ducele va fi si- j lit să-l întoarcă cu fața spre via del’Imperio, unde numai astfel s'ar mai putea bine încadra. Nisa, 21 Ianuarie —*— -xox-------- Impresii din Italia NOILE DESCOPERIRI de STELIAN POPESCU i Hn Baai MMMMHB Bombe şi dinamită | ia un anarhist spaniol '■ Bavelona, 29. (Radin). — In casa unui anarhist din Barca- i ( Io»a, politia a descoperit fiii de , ( bombe încărcate ţi 160 de car»!] fuse de dinamită. j ( Anarhistul a reuşit să fată pe fereastra casei, apoi pe a- i coperiţu! miei case vecine. 11 Ancheta poliţiei a stabilit că el este totdeodată şi asasinulu- i uni mandatar al unei importani de turnătorii. | împotriva reducerii salariilor - Marea întrunire de la „Eforie“ D. Stancu Brădişteanu, rostindu-şi cuvântul (Vezi darea de seamă in corpul ziarului). Impresionanta demonstraţie creştinească de la Patriarhie I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea, înconjurat de cler, vorbeşte marei mulţimi de studenţi şi credincioşi «ie «tatai la------ -■—T Criza din Franţa — D. Daladier însărcinat cu formarea noului guvern — cartelului şi formarea, unei majorităţi care să înglobeze pe radicali şi centru. Marile ziare înclină spre această de a doua formulă care ar avea, după aceste ziare, şi avantajul de a satisface in totul Senatul. formarea Paris, 29 (Rador). — D. Lebrun, preşedintele Republicei a continuat azi dimineaţă consultările în vederea formărei noului guvern. Din declaraţiunile făcute de personalităţile chemate la Elysee reiese că situaţia nu este încă complet clarificată. Un puternic curent de opinie ] s-a manifestat azi dimineaţă la întrunirea grupului radical, în favoarea unei oferte formale de participarea socialiştilor la gu- vern. Unii membrii au remarcaţi că aceasta ar putea să aibă oinfluenţă rea, impresionând defavorabil economia, însă marea parte a asistenţei a privit foar- te favorabil colaborarea socialistă. Totuşi, in şedinţa de azi a grupului radical nu s’a luat nici o hotărire in această privinţă. Grupul radical a votat o moţiune prin care însărcinează pe d. Herriot să remită d-lui Paul Boncour expresiunea recunoştinţei partidului pentru sforţările făcute in politica internă şi externă, pentru binele Republicei. Către amiază, d. Herriot a vi- ritat pe d. Boncour căruia i-a prezentat moţiunea grupului ra- dical. D-nii Herriot şi Boncour s’au întreţinut apoi mai mult timp. I ÎNTREVEDERILE D-LUI DALADIER Paris, 29 (Rador). — D. Daladier a mai avut în cursul serii întrevederi cu preşedinţii celor două Camere, şi cu d. Caillaux. întrebat de ziarişti despre rezultatul întrevederilor de astăzi, d. Daladier a declarat: „D. Herriot mi-a făgăduit sprijinul său total, sub forma care mi s’ar părea mai utilă. D. Boncour m’a asigurat de concursul său deplin“. D. Daladier va mai vedea astă seară pe d-nii Chauteimps, de Monzie şi Francois Albert. SPRE UN GUVERN RADICAL ! Comentând criza ministerială ziarele în mod unanim îşi expri- j mă dorinţa ca ea să fie grabnic soluţionată, pentru a se putea rezolva problema, budgetului. Ziarele remarcă faptul că mai multe soluţiuni pot fi luate în considerare, deoarece Camera este împărţită in trei părţi a- proape egale, adică dreapta, va- : : docale şi socialiştii. Se poate deci concepe un guvern radical sprijinit de socia- lişti, așa cum au fost prece- d lentele guverne Herriot şi Boncour, — căci participarea la iuvern a socialiștilor rămâne i J improbabilă, — sau ruptura , după amiaza, cu noului guvern. D-sa a început imediat consultările, căutând să atragă pe socialişti in tabăra noului guvern şi să realizeze astfel din nou cartelul partidelor de stânga. Socialiştii sunt dispuşi să, sprijine un guvern radical, care să se bazeze numai pe partidele de stânga. Cele de dreapta încearcă să câştige pe preşedintele republicii pentru formarea unui guvern de uniune naţională sau pentru un guvern de concentrare, a tuturor I partidelor, afară de cel socialist. D. Doumergue, fostul preşedinte al republicii, este I pentru un astfel de cabinet şi a declarat azi într’un interview, că situaţia politică I de azi este identică cu cea, I din 1926, când d. Poincaré a format guvernul de uniune I naţională. Trebuie să menţionăm că ziarul „L’Oeuvre”, consideră probabilă această eventualitate, criind: „Dacă majoritatea eşită din alegerile din Mai — adică uniunea socialiştilor şi radicalilor, — nu ajunge să constitue o majoritate guvernamentală, va rebui să se caute, o alta a că- rei existenţă se ascunde din ce in ce mai puţin”. GREUTĂŢI IN REZOLVAREA CRIZEI Paris, 29. (Ullstein). — D. Jaladier, fostul ministru al nuncii, a fost însărcinat, azi1 PERSONALITATEA D-LUI DALADIER Paris, 29 (Rador). — D. Daladier, însărcinat cu formarea noului guvern este in vârstă de 49 de ani. D-sa este agregat universitar şi a fost preşedintele partidului radical-socialist. Pn trecut, d. Daladier a fost succesiv ministru al Coloniilor, instrucţiunii publice, războiului şi lucrărilor publice. D. Daladier a fost directorul ziarului „La Republique“, orticosul fracţiunei stângi din partidul radical. D. DALADIER A ACCEPTAT MISIUNEA.............. Paris, 29. (Ratior). — D. Lebrun, preşedintele Republicii a primit azi după amiază pe d. Daladier pe care l-a însărcinat cu misiunea de a forma noul guvern. D. Daladier a declarat președintelui Republicii că acceptă misiunea. D. Daladier a plecat dela Elysee la ora 17. D-sa a declarat presei ca d. Lebrun a binevoit să-i facă onoarea de a-i cere sa formeze noul guvern. „Am acceptat această misiune. Cunosc toate dificultăţile actuale, însă cred că pentru a le soluţiona, nu este nevoie decât de voinţă şi energie”. •—-——xox———. -- O O —— D. DALADIER Vapor salvat Istanbul, 29 (Rador). — Vaporul grec „Taxiarhis care eșuase in apropiere de capul Bianco, a fost salvat și continuă drumul.