Universul, martie 1933 (Anul 50, nr. 57-87)
1933-03-01 / nr. 57
J* i,m0blocŠtP rd/trarfiyil/! •sta atunci când omul n’are griji, când digestia Iui este regulată, când nu-l doare stomacul, este idealul purgativelor. Cine suferă de constipaţie, cine are o funcţiune intestinală, neregulată, să ia seara ciocolata purgativă KOPROL.. LA PEPINIERELE AMBROSI“ DIN MEDIAŞ găsiţi cele mai puternice VSTE ALTOITE din Ţară. Specialitate: portaitoiul B. Rober Cereţi catalogul gratuit, I* semin 7 E «»minte pentru zarzavaturi, seminţe de flori, seminţe de trifoi, în calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la SOCIETATEA COMERCIALA A AGRICULTORILOR, ARAD FONDATA 1S00 Prospect la dorință gratuit2551 Dr. Eraclie Sterian Fost Intern şi medic cu concurs al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, membru coresp. al Soc. de urologie din Berlin, specializat la Paris IN BOALE GENITOURINARE si GINECOLOGICE. Consult de la 1-3; 6-8. Strada Bibescu-Vodă 22, intrare şi prin Sf-la Ecaterina No. 1; Telefon 320/31. Onorariul moderat: vizita, consultaţii, dilataţii, masage, injecţiuni de orice fel Institutul Profilactic condus de Dr. Grunstein fost medic venereolog al Capitalei MOŞILOR, 60 lângă Librăria Sfetea-Sf. Gheorghe Cons. 1-3 şi 5-8. Sărbători 11-2 BLENORAGIA ÎSSSÎE VINDECA ISI TULIASLANG Cons.9-12,2-8 Strada Popa-Tatu No.fi lângă_Cişmigiu. Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m BOLIILE SEXUALE IMPOTENŢA, ONANIA, consecinţele onaniei, poluţiile, spermatoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE BOCTULLUS. H S V ICI Cons. 3-3 şi 5-8. Moşilor 74, etaj 1 (în faţa grădinii Sf. Gheorghe) Intrare discretă. Telet 340''09 BOC LUA DECOLTATA IMPUKE lUTRCBUiniADEA CCPILATORULUI BAHIC AL SllCURULCAQE jum 11A PARUL DCCR/JOS Siffi TURNEU cu VISUL lui TANASE Primul său film sonor $1 vorbit în dialoguri române fi germane Înregistrat de marea casă TOSIS KLANG FILM BERLIN Scenariu de KIR1TESCU In rolurile principale, TANASE-FELIX BRESSART LYDIA ALEXANDRA Tănase va apare In carne şî oase însoţit de trupă şi Celebrele dansatoare TRIO JUL.-POL.-FRANCE care vor juca cele mai frumoase schetch-uri din revistele LOZUL fim şi ORA [flBABDS Reprea. Încep la ora 6 p. m. şi se joacä cu preturi absolut populare. CA. îs ț, » '"■■*.›‚•·» m- % C. Tănase şi Felix Bressart iTINEfinmUB 1 FEBRUARIE 1 Mai Marţi 2$ T.-MAGUMEDE, Cinema CuftsfSacke. MARTIE 1 T.-MAGURELE, Cinema Cufa ffapiSp 2 C.-LUNG, Cinema Splendid. 3, 4 TARGOVISTE, Cinema Sala de arme. 5 OLTENIŢA, Cinema Comunal. COMIT. DE CONSTR. AL BIS. PAROH. „SF. VOEVOZI“ COMUNA LALOSU JUD. VALCEA PUBLICATIUNE In ziua de 9 Aprilie 1633, pm 2 p. m. în localul primăriei Comunei Lalosu Jud. Vâlcea, se va ţine licitaţie pentru executarea picturii şi vopsitul mobilierului la biserica parohială „Sf. Vocevozi" construită din nou in aceeaş comună. Cadtul de sarcini şi condiţiunile executării lucrării se pot vedea în orice fo la reşedinţa parohiei respective. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. EfISIU-MUSCEL un cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. Popovici, București, Calea Rahovei 237 La cabinetul medical "SALVATOR", vechii specialişti din 1960 vindecă radical şi fără durere BLENORAGIA , CRONICA, prostatite, ractrite, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (Dr. Boucayro) Electrolizei pentru stricturi Boale de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI eactrite: Wassermann, Hechi,menii ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 şi 6-9, tel. 333/819. PASAGIUL ROMAN. 9 Intrare discretă ! Aproape Palatul Regal Bucureşti Doctorul 1. LUPI* BOALE DE STOMAC INTESTINE,FICAT Specializat la Berlin și Viena Diagnosticul boalelor prin raze X Roentgen, str Sf. Ion Nou 36, Cons. 6—8 p. m Tel. 344.57. 217 ifi „11" 5 BB. 2544 .n&. •És UNIVERSUL msssa Transportul fainei şi derivatelor pe c. f. r. Direcţia generală c. f. r. a fost înştiinţată de direcţia timbrului şi succesiunilor din ministerul finanţelor, că la predarea transporturilor de făină şi derivatele ei, urmează să se facă dovada plăţii impozitului proporţional de l,4o la sută. In consecinţă, direcţia generală c.f.r. a dat un ordin circular prin care şefii de staţie şi de magazii sunt obligaţi să execute această dispoziţie, rămânând personal răspunzători in cazuri de abateri. Ordinul de faţă se va afişa vizibil, spre a lua cunoştinţă de el transportatorii în cauză. »Mii II«! 111!« Imni pentru trecerea Nistrului Orhei, 23 Febr. Am relatat faptul, că, de la un timp încoace, diferiţi indivizi, în marea lor majoritate evrei, toţi minori, băeţi şi fete, îndemnaţi şi ajutaţi, fără îndoială de anumiţi indivizi şi sub diferite pretexte mincinoase, au fugit peste Nistru. Făcându-se întinse cercetări, poliţia oraşului Orhei, de acord cu comandantul companiei de grăniceri Orhei, a reuşit să descopere firul organizaţiei, care se îndeletnicea încă de multă vreme cu înlesnirea trecerii peste Nistru a tinerilor încrezători. Au fost identificaţi şi arestaţi indivizii: Dumitru Ilev, Petre Haraz, Ştefan Havaz şi Andrei Stămate, toţi din cum. Suisteni, Marcel Palia din Vâşcăuţi şi Vasile Jucov, Grigore Jucov, Albenie Mustaţa, Bănea Vaismann, Bereu Ferdiman şi Lapscher Moisei, toţi din oraşul Orhei. Dintre indivizii mai sus arătaţi, fraţii Jucov au recunoscut că se ocupă cu trecerea peste Nistru şi invers, încă din luna Februarie 1932, în care timp au întreţinut strânse relaţiuni cu Marcel Paris, un cunoscut contrabandist, care a angajat pentru transport pe căruţaşii: D-tru Hiev, Ştefan şi Petre Haraz şi Andrei Stamate. Aceşti contrabandişti, în ultimul timp, adică în dimineaţa zilei, de 4 Februarie a. c., prin punctul Vâşcăuţi, au însoit trecerea peste Nistru, în Rusia sovietică, a 8 indivizi din Chişinău, printre care 3 bărbaţi şi 3 femei, toţi tineri, adunaţi în oraşul Chişinău de către individul Iacob Sevcenco zis Iaşca, care lucrează în strânse legături cu fraţii Jucov şi cu Marcel Palm. S’a mai înlesnit trecerea în Ucraina a patru tineri evrei din Orhei, în ziua de 19 ianuarie a. c., prin punctul Vâşcăuţi Autorităţile noastre au mai constatat, că contrabandiştii, fraţii Jucov şi Iacob Sevcenco, prin mijlocirea diferiţilor complici o misiţi din oraşele Chişinău şi Orhei, încasau de fiecare individ pe care-l treceau dincolo, taxa de 2000 Iei, iar individul Marcel Paris, care se considera conducătorul contrabandiştilor, încasa pentru orice trecere, indiferent de numărul celor trecuţi peste Nişte, suma de 2000 lei date V. Jucov sau de la Iacob Sevcenco. ■ Se crede că cercetările vor duce la noui şi senzaţionale descoperiri Un interesant proces la Ismail -O bancă cere concordat.—Banii orfanilor de război — Chişinău, 26 Febr. Tribunalul Ismail a avut să judece procesul de cerere de concordat a băncii „Dunărea de Jos” din acel oraş. Sala paşilor pierduţi a fost ocupată de sute de oameni. Reprezentanţii diferitelor societăţi de binefacere, a invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, societatea ortodoxă a femeilor române, mormintele eroilor, a diferitelor comitete şcolare, etc., etc., din oraş şi judeţ, care au depuneri la această bancă, cum şi lumea nevoiaşă care îşi vede micile economii pierdute, au venit să audă hotărirea tribunalului. Această bancă a luat fiinţă la 1920, din inţiativa mai multor persoane, cu un consiliu de administraţie având în frunte pe d. Ivan Tomov. Cum la început operaţiile băncii dădeau rezultate frumoase, afluenţa capitalurilor depuse este explicabilă ca şi a înfiinţării agenţilor in judeţ. Capitalul iniţial de un milion lei, după puţină vreme s’a triplat. Totuş la un moment dat banca a început să dea înapoi şi acestui regres se atribue faptul că nu toţi acţionarii şi mandatarii au depus acţiuni in valoare de cel puţin jumătate din capitalul subscris şi vina principală că mai tot beneficiul realizat s’a împărţit cu jetoane de prezenţă consiliului de administraţie şi dividende acţionarilor Cheltueli enorme cu administraţia, salarii, diurne, jetoane şi cheltueli de reprezentare, mobilier luxos şi cumpărări de imobile, împrumuturi fără destule garanţii, au făcut ca banca să decadă. S’au dat împrumuturi de sute de mii de lei, fără o garanţie serioasă. Astfel se constată cazul unui oarecare Duliţchi, care după ce a împrumutat o importanta sumă de la această bancă, a dispărut in America. A început seria cererilor de moratoriu in anul 1929 şi timp de un an i-a fost acordat. Banca Naţională şi Banca Românească şi-au asigurat capitalul in solide creanţe. Lichidarea care a continuat până la 1932 n’a putut satisface pe mulţi dintre depunătorii modeşti. De aceia in ziua judecării concordatului, majoritatea depunătorilor a cerut ca banca să fie declarată în stare de faliment, iar consiliul de administraţie să răspundă personal. Fapt curios e acela că diferite societăţi de binefacere au depus la această bancă importante sume de bani, fără să aibe destule garanţii. O societate a orfanilor de război, a ridicat suma adunată de la o bancă destul de serioasă cu garanţii suficiente şi a depus-o la Banca Dunării de Jos.. Se atri- Ibue această greşeală unor membrii din consiliul de administraţie care fiind în comitetele de conducere a societăţilor de binefacere, au putut convinge conducerea să ridice sumele de la Banca Românească sau Naţională şi să le depună acestei bănci, care după cum se vede azi e insolvabilă încă din anul când a cerut primul moratoriu-Tribunalul a amânat procesul pentru 18 Martie din lipsă de procedură. Căzui face senzaţie, căci deataia acum s’a putut afla pierderile ce le suferă în special societăţile de binefacere, comitetele şcolare şi conducătorii lor vor trebui să arate din îndemnul cui au scos depozitele de la băncile serioase, depunându-le la o bancă care peste puţin timp le-a pierdut cu atât uşurinţă. In consiliul de administraţie a băncei concordatare a figurat numele d-lxrIvan Tomov, preşedinte; I. Adler, vice-preşedinte; L. Vlahide, Atanasie Papazoglu, Nicolae Fipov, directorul băncii, M. Chirieri şi M. Chirilov. Unii dintre aceştia au decedat, aşa că pretenţiunea deponenţilor cari au pierdut capitalurile de a fi despăgubiţi de consiliul de administraţie, poate avea o repercusiune totală azi, numai asupra celor rămaşi în viaţă. Economico-Financiara INFORMATII SCHIMBUL pe ziua da 27 Februarie ________BURSA OFICIALA DE DEVIZE F&1ROLIFERELE " " “ ~ Oferite Cerute Încheiate ROMANE LA PARIS Paris . . . 11.59 6,68 ’ Londra . . 676 556 New-York . 167.75 166-25 — Bruxelles , 23.5.5 23.45 — Roma ... 3 52 ~ Zürich . . . 32.70 32.50 ~ Praga ... — — Viena ... — ~ — Berlin ... 40.26 39.95 — Budapesta . — -Amsterdam. 67.65 67.45 *” DEVIZE STRĂINE (Deschiderea! VALUTE EFECTIVE . _9 | Zürich Pari? Londra ..... I ——— 1 Fran. francez . 6,55—-6,65 Bucurest, 3,08, 575. „ elvețian WQ~jB |Napoleon . — Renta 7°/,, 1929 de Lira sterlină. — Stabilizare 896 Lira otomană — 7V, 1921 de Jubiliar âlei 50 — Desvoltare . 38,60 Jubiliar â lei 25 — „ 4»/, unificată . . 33,60 Jubiliar â 12,50Galbeni mari — BURSA Bucureşti, 27 Februar?, TÂRGUL OFICIAL (Dela 11—12 dim.) Imprum. refacerii 34.3/4. 35; Renta lapropr. 28,7/8, 5/8; Stabilizare 41 112, 5/8; Banca Naţională 4150; Banca românească v. 190,92 metre română 490; Steaua română 263,62; Credit miner 160, 61, 62, 61, 62; Mica 633; Creditul industrial ex. cap. 203, 200. Tariful liber Cursurile din târgul liber sunt comunicate de banca M. Finkels, str. Lipscani 22. RENTE ANTEBELICE Rentă 4% originală 40—45 Rentă 4% duplicat 38—42 Rentă 4 % % originală 50—55 Rentă 4 % % duplicat 40—45 Rentă 5% originală 50—55 Rentă 5% duplicat 40—45 Rentă 4% Unif. Berlin 140—130 Rentă 4%% Unif. Berlin 265—275 Rentă 4% Unif. Paris 280—300 Rentă 5% Unif. Paris 325—350 Rentă 5% 1916 Nat. 39-40 Rentă 3% 1919 Unirii 54—35 Rentă 5% 1920 Refac. 34%—35 % , Rentă 5% 1922 Im.px. 28—29 Rentă 7% 1929 Stab. 41—42 Rentă 7%% 1951 Desv. 44%-45% SCRISURI FUNCIARE Urb. Buc. 5% 51-52 Urb. 10% 52%-53% Urb. Iaşi 5% 26%-27% Urb. Iaşi 10% 40 % —41 % Rurale 4% 29—32 Rurale 5% 26—27 Rurale 10% 53—54 OBLIGAŢIUNI Judeţene 5% 34—35 Judeţene 5% 31—32 Loc.eîtine 5% 43—45 Corn Bucureşti 4% 26—28 Corn Bucureşti 5% 52—35 Casa Rurală 5% 26—27 Casa Rurală 10% 52-54 BĂNCI Banca Națională ex. cup. 4150 Banca rom. veche 195 Idem puia 190 Banca de credit român 230 Banca de scont 25 Bank of Roum. 200 Comerțului Craiova 110 Albina din Sibiu 130 Banca 00*. rom. 200 Banca com. italo-rom. 350 Banca Viticolă 15 Cerceliştilor 260 Banca Agricolă 20 Banca Sindic Ilfov 100 Banca Minelor 19 PETROLIFERI. Astra Română 490 Steaua Română 262 Speranța restituite 160 Petrol-Block 60 Petrol Românesc 60 Concordia 290 Credit minier 162 I. R. D. P. 39 Redevenţa 55 Petrol Govora 60 Rom. belg. de petrol 30 1 Generala Petroliferă 20 Petrol București 130 SOCIETĂŢI DE ASIGURARE Dacia România 2400 Generala 1050 Naţionala 273 Urania 400Agricola-Fonchia 275 Franco-română 700 Steaua României 800 Prevederea 125 Asigurarea românească 250 NAVIGAŢIE România Navigaţie 260 Dunărea 150 S. R. D. 310 DIFERITE SOCIETĂȚI Credit industrial ex. cup. 200 Clădirea rom veche 210 Cartea Românească 125 1 Mica 1 653 Letea 310 1 Reşiţa ex. cup. 175 1 S. T. B. 1000 Construcția modernă 100 Creditulechoic 40 Marile hoteluri 100 Casa Rurală 100 Credit carbonifer 123 Carpatina 150 Govora - Călimăneşti 100 Locuinţe eftine 130 RENTE POSTBELICE Femeia română in trecutul veacurilor — Conferinţa d-lui avocat G. Fotino directorul bibliotecii „I. C. Brătianu” din Capitală — awwrgtc, recit. rr. avocat G. Fotino, directo mai bibliotecă „I. C. Brâtianu“ din Capitală, a ţinut Duminică o conferinţă in sala teatrului „Modem“, din localitate, vorbind despre ,Femeia română in trecutul veacurilor“. Bazându-se pe documente şi hrisoave domneşti, conferenţiarul a arătat într-o expunere elocventă, chemarea largă pe care o avea femeia română în organizarea vieţii sociale a poporului nostru, în epoca 1300— 1700. Spiritul de dreptate şi egalitate era atât de desvoltat alumei la femeia română, încât doamnele ţării, soţiile voevozilor, în lipsa soţilor lor plecaţi în războaie, împuternicite de aceştia, dădeau hrisoave domneşti, iscălite şi întărite cu pecetea lor (a soţiilor), judecau şi impărţiau dreptatea, împreună cu boerii ţări. Nevestele de răzeşi şi moşneni, luau parte la judecarea pricinilor locuitorilor, împreună cu bărbaţii. Naşterea fetelor nu era privită la noi dreptpovară, cum era la sârbi. La aceştia, cea de a doua fată născută era botezată Stana, adică „destul“, pe când la noi se dădeau tot nume obişnuite: Florica, Ioana, etc. La căsătoria fetelor, in zestrea dată de părinţi era şi pământ, de care cu voia bărbatului soţia putea dispune de zestrea ei. Când însă mireasa nu era inocentă, toată zestrea rămânea soţului. In ce priveşte succesiunea, la nici umul din popoarele slave dela Nord şi dela Sud, la maghiari, germani şi chiar la francezi, femeia nu avea drept la moştenire. Numai la români exista acest drept. In codul nostru civil actual, dreptul de succesiune pentru femeie s’a luat din vechea tradiţie românească. Legile noastre scrise după anul 1700, săgetate de influenţa străină, nu se mai potrivesc cu obiceiurile, româneşti, cuprinse in hrisoavele domneşti, din epoca 1300—1700. Pedepsele din pravilia domnitorului Vasile Lupu, care dădeau drept bărbatului să-şi bată soţia, „fără vrăjmăşie şi cu măsură“ atunci când va fi vinovată, nu au nimic românesc giuiri străine. Adevărata datină românească pornea dintr’un spirit de dreptate şi egalitate pentru femeie. Legile Caragea, Calimach, Ipsilamte nu conţin nici ele vechea tradiţie românească. Dacă feminismul de astăzi are nevoie de un îndreptar, a încheiat distinsul conferenţiar, să reînviem vechea tradiţie şi atunci , după cum spune Rastigniac din opera lui Honoré de Balzac: „Şi acum între noi doi, doamnă !“ După conferinţă elevii şi elevele de la şcoala primară nr. 3, au executat figuri de gimnastica suedeză, piramide şi dansuri naţionale. D-na Maria lit. Budu şi subst. Gh. Papadavid au cântat bucăţi alese de muzică română şi italiană. Corul mixt de la liceele de fete şi băeţi, a executat melodii religioase şi arii populare. Conferinţa d.lui G. Fotino face parte din ciclul celor organizate de filiala „Crucii Roşii“ din localitate. ---------xox------- Un copil aruncă pe fratele său in cuptor Chişinău, 26 Febr. Un dureros caz s’a petrecut în familia săteanului Zaharia Gopleac din Costeşti (Lăpuşna). Bătrânul Gopleac a plecat împreună cu soţia sa Maria la lucru, acasă rămânând copilaşii Ion de trei anişori şi Georgien de 9 luni. Rămaşi singuri, Ion s-a luat la joacă cu frăţiorul său mai mititel. Acesta a început să scâncească. Atunci Ionică supărat l-a venit pe frăţiorul său în cuptor, în care ardea focul. La ţipetele disperate ale copilului au venit vecinii cari l-au scos aproape carbonizat. După câteva clipe copilul a murit. Cazul a impresionat profund pe toţi locuitorii comunei. Parchetul a ordonat încheierea actelor spre a se trimite în judecata părinţii Gcpleae din a căror neglijenţe şi insuficientă neîngrîjîre a copiilor s’a putut petrece această tragedie. Tarif direct pentru Danzig şi Gdynia Dela 1 Martie intră în vigoare suplimentul VI la tariful direct de mărfuri român-polon cu porturile Gdynia şi Danzig, valabil dela 1 August 1932. Suplimentul conţine diferite introduceri, modificări la tarif şi o anexă de taxe speciale pentru anumite mărfuri şi staţii. Este vorba de bumbac brut, Târia naturală, torturi de iută şi de bumbac pentru ţesut nemercerizate, cum şi torturi de cânepă. ȘTIRI •fc Dintr-un raport al atașatului comercial al României pentru Portugalia rezuta că România ocupă primul loc printre statele furnizoare de produse petrolifere. Anul al 50-lea Nr. 57 Miercuri 1 Martie 1933 MARŢI # Comisia pentru protecţia naturii s’a întrunit la ministerul de agricultură şi a stabilit categoriile de păsări şi mamifere ce trebuesc protejate pe întreg teritoriul ţării # Ministerul instrucţiunii a cerut reprezentanţilor cultelor minoritare recunoscute de stat, să întocmească şi să trimită ministerului proecte de programe analitice pentru predarea cursurilor de religie la elevii şcoalelor secundare, aparţinând cultelor respective. # D. ministru al Instrucţiunii şi d. subsecretar de stat al aceluiaşi minister au avut ori dimineaţă, la ora 11, o lungă întrevedere cu d. G. G. Mironescu, ministrul de interne, discutând chestiuni în legătură cu bugetul ministerului instrucţiei. . . In urma reducerilor bugetare făcute la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, se creea asistenţilor de la această facultate o foarte grea situaţie. Spre a apăra pe aceşţi asistenţi, profesorii facultăţii au renunţat la diurna lor de director de laborator. D. prof. Hurmuzescu, decanul facultăţii, a renunţat deasemeni la diurna cuvenită ca decan. INDICATUL AGRICOL IALOMIŢA Bucureşti, B-dul I. Brătianu , procură d-lor agricultori: orz, ovăz, mazăre, linte, in, lucernă franceză și de Ardeal, iarbă de Sudan, borceag sfeclă furajeră, sulfat de cupru și uleiuri cu taxe reduse, saci, etc. 7 * In , ,Monitorul Oficial“ din 11 Februarie a. c., a apărut de- cretul regal prin care se înfiin- | tează o insignă onorifică pentru ofiţerii cari au un stagiu de 7 ani neîntrerupţi în acelaş corp de trupă. Aceste insigne urmează a fi făcute pe arme în care scop se vor da în curând instrucţiuni de către ministerul apărării naţionale. # A fost numit preşedinte al subcomisiunii prevăzută de regulamentul electoral al legii Camerelor de muncă, din Sf Gheorghe, d. Ele Oreşteanu, director al Casei de asigurări sociale, în locul d-lui dr. I. Runceanu. 99 La „Luther (Ed. Dinicu Golescu No. 43) Ascultaţi orchestra „Luca“ învingătoarea jazzurilor de la Trianon, cu COLI GEORGESCU premiatul concursului de discuri şi cu celebrul razbandist Mina (Mikimaus) ■# Societatea naţional-culturală „Crişana” cu sediul la , Cluj şi-a ales următorul comitet pe anul 1933: Preşedinte, Vancea Ioan; vice-preşedinte, Cipan Tiberiu ; secretar general, Luştrea Vasile; casier, Tămaş Ioan; bibliotecar, Popovici Nicolae; controlori, Grozda Mircea şi Gherman loan; secretari, Crişan Sinesiu şi Oarcea Const. MARŢIŞOARE pentru orice fel de pungă găsiţi numai la PAX, Griviţei 107. 252 # Licenţiaţii universitari atât membri, cât şi cei care nu sunt membrii Asociaţiei şi nu au trimis încă statele personale, aşa cum au fost anunţaţi (numele şi prenumele, specialitatea, anul terminării studiilor, ocupaţia şi adresa actuală), sunt invitaţi a trimite relaţiile amintite, pentru statistică, până la 1 Martie, pe adresa: str. Imperială 2, Bucureşti I. ( Regimentul 2 vânători de gardă nr. 9 „Regele Alexandru al Iugoslaviei“, Bucureşti, având nevoie de fotografia decedatului colonel Petrescu Dionisie, pentru albumul istoric şi galeria comandanţilor, roaga pe cei cari ar poseda această fotografie, chiar în grup, să îi comunice și să i-o împrumute, pentru a o reproduce. # Revenind asupra orariului fixat ,ministerul instrucțiunii a hotărit ca muzica să se predea in clasele 1, 2 și 3 secundare câte 2 ore pe săptămână iar în clasele 4-8 câte o oră pe săptămână. # Pe lângă „Asociaţia generală a licenţiaţilor universitari din România“, s‘a pus baza unui „Cerc de studii şi propagandă culturală“, format din intelectualii şi scriitorii generaţiei actuale. Comitetul de conducere al nouiei organizaţii s‘a format astfel: preşedinte, Radu Demetrescu-Lyr; vicepreşedinte, Barbu Dănciulscu ; secretar general, Sm. M. Vizirescu; membri: Const. Stelian, Ovidiu Papadima, Ilarie Dobudor, D. Bodin, ştefan Georgescu, Pan M. Vizirescu, C. Gherghel, D. Şandru. ŞCOLARE # D. Ştefan Lupu a fost confirmat director al liceului de băeţi din Bistriţa. # Şcoala primară nr. 5 de băeţi şi şcoala din cartierul Sabana-Tătăraşi din Iaşi, se vor numi: prima, şcoala primară de băieţi „Spiru Haret“ şi secunda, şcoala primară mixtă nr. 13 „Vasile Alexandri“. SANITARE # D. dr. V. Ghibu, a fost numit medic primar al secţiei de chirurgie de la spitalul Tg. Mureş, in locul d-lui Emil Mureşan, mutat ca medic primar director al spitalului Lugoj. Miercuri, 1 şi Joi, 2 Martie va fi şedinţa comisiei de igienă şi salubritate de pe lângă ministerul sănătăţii, sub preşedinţia d-lui dr. C. Deculescu, secretar general. Se va lua in discuţie noul regulament al taxelor sanitare. UNIVERSITARE # D. profesor C. Miculescu a fost confirmat, pe un nou termen de doi ani, membru în Senatul universitar din Bucureşti, ca delegat al facultăţii de ştiinţe. # La Seminarul pedagogicuniversitar „Titu Mardrescu“, se vor ţine următoarele colocvii preliminare : limba franceză, C. Lăzărescu, Vineri 3 Martie, ora 10 dim.; filosofia, prof. I. Răiculescu-Pogoneanu, Luni, 6 Martie, ora 11 dim.; colocvii finale : desen şi caligrafie, prof. V. Condoiu, Marţi 28 Febr., ora 5 d. a. Conferinţe : filosofia, prof. I. Rădulescu - Pogoneanu, Joi, 2 Martie, ora 11 dim.; religie, prof. pr. H. Rovenţa, Miercuri, 2 Martie, ora 12 dim.; desen şi caligrafie, V. Condoiu, Miercuri, 1 Mart., ora 4 d. a. înştiinţări: că dr. G. Zapan stă la dispoziţia candidaţilor pentru lămuriri la lucrările de seminar, la Inst. de educaţie fizică, Marţi 28 Febr., intre orele 9—12 (grupa E) şi 4—7 (gr. H). Candidaţii repartizaţi pentru secţiuni practice la d. prof. C. Lăzărescu (limba franceză) se vor prezenta Vineri, 3 Martie, ora 10 dim., la seminar pentru a se stabili ordinea ţinerii lecţiunilor. Cei ce nu se vor prezenta vor fi amânaţi pentru anul şcolar viitor Colocvii preliminare: L. franceză, prof. Mircea Perieţeanu, Sâmbătă, 4 Martie, ora 5 jum. d. a. Conferinţe: L. franceză, prof. Mircea Perieţeanu, Vineri, 3 Martie, ora 5 jum. d. a. Drama din Galaţi — MOARTEA TÂNĂRULUI COLŢOV — Galaţi, 27 Febr. Am scris că medicii spitalului „Eusabeta Doamna“ depun sforţări să salveze pe tânărul Colţov, eroul dramei din str. Traian, care şi-a asasinat iubita şi apoi s-a sinucis. In uma unor grave complicaţiuni ivite ori noapte, tânărul Colţov a încetat din viaţă şi parchetul a autorizat înmormântarea.. . . " Neavlad, rude,şî nici eun©seuţl, înmormântarea lui Colţov a fost simplă. De la c. F. R. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV Comitetul financiar al Regiei autonome c. f. r. a luat decizia să suprime toate delegaţiile date de acest comitet, atât organelor ce-l reprezentau, în centrala direcţiunii financiare, cât şi in serviciile exterioare. Pe viitor, in urma acestei decizii, controlul financiar preventiv va fi astfel organizat. Comitetul financiar va aproba creditele ce urmează a fi puse la dispoziţia direcţiilor, atât pentru serviciile centrale, cât şipentru unităţile din serviciile exterioare. Aceste credite se vor acorda pe o perioadă de câte o lună,in cadrul bugetului anual Pe baza cifrelor comunicate de direcţiunea financiară, direcţiile interesate vor întocmi un program de lucrări şi prevederi de credite. Toate unităţile şi subunităţile, ce primesc programe sau alocaţie de credite, sunt datoare să ia toate măsurile ,ca să nu provoace chetueli mai mari, pen- I tru fiecare poziţie bugetară, decât creditele ce le-au fost acordate prin programele sau alocaţiile respective. In acest sens, direcţiunea generalăc. f.r. a dat un ordin circular tuturor unităţilor. ACONTURI ASUPRA PENSIEI Direcția generală c.f.r. a dat un ordin circular, prin care prevede că dispozițiile anterioare, privitoare la acordarea de aconturi din pensie personalului participant la Casa de ajutor (tabelele A. și B.), pus in retragere din oficiu,fie pentru infirmitate, limită de vârstă sau 35 de ani de serviciu — se menţin in vigoare şi pentru anul in curs. In consecinţă, personalul, pus in retragere In ou.,al anului 1933 şi care nu şi-a aranjat tacă drepturile la pensie, va primi aconturi asupra pensiei, conforan normelor deja stabilite, până ce li se vor regula drepturile de pensie. PLATA FURNITURILOR 1 Constatându-se că, prin eludarea dispoziţiilor în vigoare, , unele furnituri, a căror valoare I depăşeşte maximul admis de comitetul financiar c. f. r., pentru plata imediată, fără înscrierea pe tabloul de cote, sunt fracţionate in scopul de a se înlesni celor interesaţi obţinerea rapidă a creanţelor lor, — pentru a se înlătura asemenea abuzuri, direcţia generală c. f. r. ] a dat un nou ordin prin care se interzice în mod categoric să se mai plătească aceleaşi persoane sau firme d in decursul unei luni — mai mult de 10 mii lei, fără tablou, adică fără aprobarea comitetului financiar. Plăţile de câte 10.000 lei privesc furniturile de la serv©iile exterioare. La serviciile centrale suma este fixată la 20 000 lei. Dispoziţiile de mai sus se vor aplica şi plăţilor, cari se fac prin casele de regie. —— xox —— Atac banditesc asupra unei percepţii Chişinău, 26 Febr. Se anunţă că trei bandiţi mascaţi au atacat percepţia din Climăuţi (Hotin). Bandiţii au venit, pe seară, într’un automobil şi cu revolverele întinse au intrat in percepţia, ordonând perceptorului G. Fărâmă şi impiegatului I. Glinşanschii să predea toţi banii din cassă. Bandiţii au fost văzuţi de nişte săteni, cari au avizat jandarmii. La apariţia jandarmilor bandiţii, au sărit la maşină şi au izbutit să dispari ----—xox--- — !